3.

SENZORI DE PROXIMITATE 1

CAPITOLUL 3
3.1. INTRODUCERE
Importanţa tehnologiei sensorilor.
Creşterea deosebită a automatizării sistemelor de producţie necesită folosirea unor compo-
nente care să fie capabile să primească şi să transmită informaţii referitoare la procesul de
producţie. Sensorii indelpinesc aceste funcţii şi importanţa lor a crescut în ultimii ani în procesul
de măsurare şi de control al proceselor tehnologice.sensorul furnizează informaţiile unui
controler sub forma unor variabile d eproces. Prin variabile de proces se inţeleg mărimi fizice
care caracterizează procesul tehnologic respectiv:temperatură, presiune, forţă, lungime, unghi de
rotaţie, nivel, debit, etc.
Există sensori pentru majoritatea mărimilor fizice care reacţionează la una din aceste mărimi şi
transmit semnale relevante.
Caracteristicile sensorilor:
Un sensor este un convertor care transformă o mărime fizică ( de exemplu temperatu- ră,
distanţă, presiune) intr-o altă mărime mai uşor de evaluat - în mod uzual, o mărime
electrică.
Un sensor nu trebuie să genereze întotdeauna un semnal electric. De exemplu o valvă
pneumatică generează un semnal pneumatic la ieşir sub forma unei schimbări de presi-
une.
Sensorii sunt dispozitive care pot să opereze atât cu ajutorul unui contact, de exemplu un
comutator, un sensor de forţă, sau, fără contact, de exemplu barieră de lumină, bari- eră
de aer, sensor magnetic.
Un simplu comutator poate fi un sensor.
Sensorul este un dispozitiv care poate monitoriza un proces prin semnalizarea erorilor
analizarea acestora şi transmiterea informaţiilor către alte componente.
Alţi termeni utilizaţi pentru sensori: convertor - converter (engleză)
codificator - encoders (engleză)
detector - detector (engleză)
traductor - transducer (engleză)
- effector(engleză)
Alţi termeni utilizaţi.
- Sensor component - prin sensor component se înţelege acea parte a sensorului care primeş- te
mărimea măsurată dar nu permite o utilizare independentă a acesteia deoarece este necesa- ră o
procesare a semnalului.
- Sistem de sensori – un sistem de sensori constă din componente diferite de măsurare şi eva-
luare al căror număr depinde de funcţia semnalelor din procesul respectiv.Componentele sunt
adesea realizate modular.
- Sistem multisensor - un sistem de sensori alcătuit din sensori de acelaşi tip sau de tipuri di
-ferite.
Exemple:
Un sensor de temperatură şi umiditate sau de prsiune şi temperatură, fiecare făcând parte
din acelaţi dispozitiv.
O combinaţie de câţiva sensori de proximitate care sesizează mărimea şi materialul
pieselor de prlucrat.
O combinaţie de mai mulţi sensori chimici pentru gaze prin care sensorii au un răspuns
treaptă şi prin intermediul unei evaluări inteligente furnizează mai multe informaţii ca
întreg decît ca un sensor individual.
Similar : utilizarea simţurilor în timpul preparării hranei:miros,gust, percepţia vizuală,
3. SENZORI DE PROXIMITATE 2

Semnale de ieşire tipice, ale sensorilor.

Cunoaşterea diferitelor tipuri de semnale electrice de ieşire este importantă pentru utilizarea
corctă a sensorilor.

Semnal tip A - semnal de ieşire binar.

Astfel de sensori sunt cei de proximitate, de presiune, de nivel, de temperatură(bimetal).
De regulă aceşti sensori pot fi conectaţi direct la PLC (programmable logical controllers).

Semnal tip B - semnal pulsatoriu

Exemplu: sensori de creştere a lungimii şi a unghiului de rotaţie.În general sunt compatibili
cu PLC cu condiţia folosirii unei interfeţe adecvate.

Semnal tip C - semnal analogic.

Aceşti sensori nu au amplificator integrat şi nu realizează conversia electronică; ele
furnizează semnale de ieşire analogice foarte mici, de ordinul mV, care nu trebuie evaluate
imediat sau semnale care se evaluează numai prin utilizarea unui circuit auxiliar.
Exemple: - sensori piezorezistivi sau piezoelectrici
-celule termoelectrice
-sensor magnetic
- Sonde pentru măsurarea pH-ului sau a conductivităţii
- Potenţiometru linear

Semnale de tip D - semnale analogice care trebuie evaluate imediat.

Acest tip de senzor conţine un amplificator integrat şi realizează conversia electronică.
Valorile tipice ale acestor semnale: 0.....10V
-5.....+5V
1.....5V
0.....20mA
-10....+10mA
4.....20mA

Semnale de tip E
Aceste semnale sunt furnizate de sensori şi de sisteme de sensori care furnizează semnale de
ieşire standardizate. De exemplu: RS-232-C, RS-422-A, RS-485 sau cu interfaţă pentru bus de
date cum ar fi field bus (profibus, sensor – actuator – bus).

Sensorii pot să transforme variaţia mărimilor fizice în semnale electrice binare sau analogice.
Sensorii care furnizează semnale binare sunt:
 sensorii de temperatură,
 de proximitate,
 de presiune,
 de nivel,
 valve.
Sensorii analogici furnizează la ieşire semnale electrice analogice - tensiuni sau curenţi.
Exemple de sensori analogici::
 Sensori pentru lungime, distanţă, de deplasare,
 Sensori pentru mişcare lineară sau de rotaţie
3. SENZORI DE PROXIMITATE 3

 Sensori pentru suprafaţă, configuraţie, geometrie,

 Sensori de forţă,
 Sensori de greutate,
 Sensori de presiune,
 Sensori de cuplu,
 Sensori de debit
 Sensori de nivel,
 Sensori de temperatură
 Sensori optici,
 Sensori acustici,
 Sensori de radiaţie
 Sensori pentru substanţe chimice.

SENZORI DE PROXIMITATE
3.1.2.Generalităţi.
Noţiunea de proximitate se referă la gradul de apropiere dintre două corpuri; în instalaţiile
tehnice se întîlnesc cazuri în care contrtolul poziţiei unui dispozitiv faţă de altul face parte din
însăşi procesul tehnologic. Controlul poziţiei dintre dispozitivele aflate în mişcare , dintre care
unul reprezintă sistemul de referinţă se face cu ajutorul senzorilor de preximitate .Acest control
se face fără existenţa unui contact direct între corpurile aflate în mişcare.
Definiţie: senzorii de proximitate sunt dispozitive care permit detectarea şi semnalizarea
prezenţei unor obiecte în cîmpul lor de acţiune fără contact fizic cu obiectele respective
Senzorii de proximitate au o caracteristică tip releu - tot sau nimic – adică semnalul de ieşire
reprezintă prezenţa sau absenţa obiectului controlat.
Senzorii deproximitate au o largă utilizare în toate domeniile industriale datorită avantajelor pe
care le oferă:
 siguranţă în funcţionare,
 posibilitate de reglaj (internă sau externă prin modificarea poziţiei),
 Fiabilitate mare,
 Gabarit extrem de redus
 Consum energetic redus
Clasificarea senzorilor de proximitate se face după principiul de funcţionare:
 Inductivi
 Capacitivi
 Magnetici
 Optici
3. SENZORI DE PROXIMITATE 4

3.2 SENZORI DE PROXIMITATE CAPACITIVI

Principiul de funcţionare: funcţionarea unui sensor de proximitate capacitiv se bazează pe măsurarea
variaţiei capacităţii electrice a unui condensator dintr-un circuit rezonant RC datorită apropierii unui
material oarecare.
Senzorii capacitivi se realizează din două tipuri de condensatoare: plan şi cilindric iar în analiza sche-
melor echivalente se presupune că rezistenţa de pierderi este neglijabilă faţă de reactanţa capacitivă şi
unghiul de pierderi este mic.

 0 r A
d εr εr Capacitatea C= unde  0 este permitivitatea vidului,  r
d
este permitivitatea relativă a dielectricului, A suprafaţa de supra-
punere a armăturilor iar d, distanţa dintre armături, respectiv,
grosimea dielectricului.
.
Pentru un condensator cilindric formula de calcul a
capacităţii depinde de permitivitatea dielectricului,
diametrul electrodului exteriorD, diametrul electrodului
interior d şi de înălţimea de suprapunere a celor doi cilindri, h
h
2 0  r h
Capacitatea C= D
ln
d
d
Din analiza formulelor de calcul pentru capacitatea condensatoarelor plan D
şi cilindric se observă că senzorii capacitivi pot servi la convertirea în va-
riaţii de capacitate a oricărei mărimi neelectrice care modifică unul din elemente:distanţa dintre armături,
suprafaţa de suprapunere a armăturilor, permitivitatea mediului dintre armături.
Senzorii capacitivi se pot realiza în trei moduri:
cu condensatoare plane cu o armătură fixă şi una mobilă,
cu modificarea suprafeţei de suprapunere a armăturilor
cu modificarea dielectricului.

La senzorul capacitiv cu o armătură fixă şi una mobilă se modifică

distanţa dintre armături:
 0 r A
d + Δd . Capacitatea va deveni C=
d  d

d+∆d

Senzorii care funcţionează prin modificarea suprafeţei de suprapunere a armăturilor unui condensator
sunt alcătuiţi dintr-o armătură plană fixă şi una mobilă care se deplasează paralel faţă de cea fixă.

Capacitatea unui condensator se poate modifica şi prin introducerea

3. SENZORI DE PROXIMITATE 5

de dielectrici cu permitivităţi diferite între armături sau prin modifi-

carea stării fizice a dielectricului datorită umidităţii.

Câmpul electrostatic parazit este creat între un electrod activ şi electrodul de masă. În structura sensorului
capacitiv există adesea un electrod de com pensare care are rolul de compensare a influenţei umidităţii
asupra funcţionării sensorului.
Schema bloc a sensorului de proximitate capacitiv este prezentată în figura 1.
Dacă în zona activă se imtroduce un obiect 6
sau un material (metal, plastic, apă,sticlă,
lemn), capacitatea circuitului rezonant se 7
modifică.
Schimbarea valorii capacităţii depinde
distanţa la care se află materialul faţă de
suprafaţa activă, de dimensiunile materia-
lului,şi de constanta dielectrică a aces-
tuia. 8 9
G
1 2 3 4 5
G Fig.3.2. 1
1.Oscilator; 2Demodulator;3 Trigger; 4 Afişaj; 5Circuit de
ieşire; 6 Sursă de alimentare externă; 7Sursa de alimentare
internă; 8 Zona activă(capacitor) ; 9 Ieşire.
Sensibilitatea majorităţii senzorilor de proximitae capacitivi poate fi reglată prin intermediul unui
potenţiometru.În acest mod este posibilă suprimarea detecţiei unui alt mediu.de exemplu este posibilă
determianrea nivelului unei soluţii într-un recipient. Distanţa la care comută un senzor este determina- tă
de o foiţă de metal legată la pământ.
În tabelul 3.1 sunt date valorile distan În tabelul 3.2 este prezentată valoarea facto-
ţelor la care un senzor capacitiv comută rului de reducere pentru diferite materiale în
funcţie de grosimea materialului .
.
. Grosimea Distanţa de Tipul materialului Factorul de
materialului comutare rducere
1,5 mm ............ Toate metalele 1,0
3,0 mm 0,2 mm Apă 1,0
4,5 mm 1,0 mm Sticlă 0,3...0,5
6,0 mm 2,0 mm Plastic 0.3...0,6
7,5 mm 2,3 mm Carton 0,3...0,5
9,0 mm 2,5 mm Lemn( în funcţie
10,5 mm 2,5 mm de umiditate)
Tabelul 3.1
Tabelul 3.2 Ulei 0,1...0,3

Caracteristicile tehnice ale senzorilor de proximitate capacitivi sunt date în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Tensiunea de alimentare Tipic: 10...30 V c.c. sau 20..250 V c.a.
Distanţa nominală de activare Tipic:5.....20 mm maxim 60 mm ( de obicei este variabilă şi
reglabilă prin potenţiometru)
Materiale Toate materialele cu o constantă dielectrică ≥ 1
Curentul de activare Max. 500 mA c.c.
Temperatura ambiantă de lucru -250 C........+700 C
Sensibilitatea la impurităţi sensibil
Durata de viaţă Foarte lungă
Frecvenţa de comutare Până la 300 Hz.
Design Cilindric
3. SENZORI DE PROXIMITATE 6

APLICAŢII
De reţinut:
 Ca şi senzorii de poziţie inductivi, senzorii de proximitate capacitivi ,încastraţi sau neîncastraţi
sunt diferiţi.
 Sensorii de proximitate capacitivi sunt uşor de contaminat.
 Sensibilitatea lor în ceea ce priveşte umiditatea este foarte ridicată datorită constantei dielectrice a
apei - ε =81.
 Pot fi folosiţi la detectarea obiectelor aflate în incinte cu pereţi nemetalici. Grosimea pereţilor în
acest caz poate fi mai mică de 4 mm iar constanta dielectrică a materialului care trebuie detectat
ar putea fi de 4 ori mai mare decît a pereţilor incintei.
 Abilitate de reacţie la o mare varietate de materiale.
 Datorită sensibilităţii lor la umiditate, mulţi producători introduc un electod auxiliar pentru
reducerea acestei influenţe.
Consideraţii generale pentu utilizare:
 Din motive de costuri, folosirea senzorilor inductivi pentru detecţia obiectelor metalice este în
general preferată în comparaţie cu folosirea celor capacitivi.
 Utilizarea senzorilor optici este recomandabilă pentru detecţia obiectelor nemetalice. Există un
domeniu de aplicaţii deosebite unde utilizarea senzorilor de proximitate capacitivi przintă
avantaje deosebite: monitorizarea nivelului de încărcare în containere , detecta rea materialelor
nemetalice.
Exemple:

1.Detecţia obiectelor mate sau negre.

Aceste obiecte pot fi realizate din cauciuc, plastic, piele (figura 3.2.2.) sau alte materiale care nu sunt
detectate prin difuzia senzorilor optici iar senzorii de proximitate ultrasonici sunt prea scumpi.

Fig.3.2.2.

2.Detecţia nivelului de încărcare a fluidelor într-un container.

În cazul detectării nivelului de fluid prin pereţii
unui recipient de plastic sau de sticlă grosimea
peretelui trebuie să fie limitată aţa încât senzorul
de proximitate capacitiv să fie capabil să răspundă
numai conţinutului din recipient.
În figura 3.2.3. a, este folosit un senzor de proxi-
mitate capacitiv încapsulat în cuarţ sau în mate –
rial plastic.
În figura fig.3.2.3.b, nivelul lichidului este detec-
tat prin intermediul unui senzor plasat în dreptul
unui tub de plastic sau de sticlă.

a b
Fig.3.2.3.

3.Detectarea nivelului de încărcare a unui material granular.

3. SENZORI DE PROXIMITATE 7

4. Monitorizarea bobinării firelor sau cablurilor electrice.

Senzorii de proximitate capacitivi reacţionează la
cantitatea de cupru pe care o conţin firele sau cablurile
cu un diametru mic în timp ce senzorii inductivi au în acst caz o distanţă
foarte mica de activare.
Pentru această aplicaţie pot fi folosiţi şi senzori
optici.

Fig. 3.2.4.
5.Verificarea conţinutului pachetelor prin pereţii cutiei de carton.

Poate fi verificat nivelul de umplere cu lichid într-un

recipient sau existenţa unui material solid în interiorul unei
cutii.
În figura 3.2.5.este arătat cum se verifică dacă într-o cutie
nu lipseşte o sticlă după operaţia de împachetare automată.
Prin plasarea a patru senzori capacitivi.

Fig.3.2.5.

Exerciţii.

3.1 Intenţionaţi să monitorizaţi nivelul de încărcare cu grâu într-un siloz. Ce trebuie să aveţi în
vedere?

3.2 Ce trebuie să aveţi în vedere când folosiţi un senzor de proximitate capacitiv într- o instalaţie
exterioară în deosebi primăvara şi toamna?

3.3 Intenţionaţi să folosiţi un senzor de proximitate capacitiv pentru detectarea unor cutii de carton a
căror grosime variază. Realizaţi legătura între:
a) grosimea materialului pentru a stabili distanţa de comutare
b) Tipul materialului pentru stabilirea factorului de reducere
c) Eventuala umiditate a cartonului care este higroscopic.
d) Caracteristicile tehnice ale senzorilor de proximitate capacitivi
Este adecvată folosirea unui astfel de senzor?

3.4 Într-o fabrică pentru produse alimentare se folosesc colete de carton care au practicată o fereastră
realizată dintr-un material transparent.Ce argumente aveţi pentru utilizarea unui senzor de proximitate
optic, cu ultrasunete sau capacitiv?

Cutie de carton

Film transparent

3.5 Ce principiu se foloseşte pentru funcţionarea senzorului capacitiv utilizat la detecţia nivelului de
lichid din recipientul desenat în fig. 3.2.3.b ?
3. SENZORI DE PROXIMITATE 8

3.3 SENZORI DE PROXIMITATE INDUCTIVI

Principiul de funcţionare.
Funcţionarea se bazează pe proprietatea potrivit căreia mărimea de măsurat produce o vari- aţie
a inductivităţii unei bobine care face parte din circuitul oscilant RL al senzorului. Inductivitatea
proprie sau mutuală a “zonei active a senzorului “ (8)este modificată de acele elemente care in
fluenţează geometria - lungimea întrefierului, aria secţiunii întrefierului sau permeabilitatea - μ
a circuitului magnetic.
Inductivitatea unei bobine alcătuită di N spire dispuse pe un miez magnetic de permeabilitate
relativă μr ,suprafaţa secţiunii transversale A şi lungimea l este dată de relaţia:
  N2A
L= 0 r .
l
l N2
Ştiind că R = este reluctanţa magnetică atunci inductivitatea L= . Cum numărul
0r A 
de spire al bobinei senzorului odată realizată nu poate fi modificat, soluţia pentu realizarea
senzorului cu variaţie a inductivităţii este de a produce modificări ale reluctanţei magnetice.
În acest sens se realizează circuite magnetice cu armătura mobilă în care caz mărimea
neelectrică determină poziţia armăturii faţă de restul circuitului magnetic.
Schema bloc este przentată în figura3.3.1.
6

Câmpul magnetic care este direcţio-

nat spre ieşire, este generat de o bobină 7
cu un miez de ferită deschis.
.Când senzorul este alimentat, circuitul osci-
lant generează un curent.
Dacă în zona activă se introduceun obiect
bun conducător de electricitate, apare o
variaţie a inductivităţii care duce la G 9
modificarea curentului de ieşire
G
1 2 3 4 5
Figura nr. 3.3.1

1.Oscilator; 2.Demodulator; 3 Trigger; 4.Afişaj de stare; 5.Circuit

de ieşire cu protecţie; 6.Tensiune externă; 7.Sursă de alimentare
internă; 8. Zona activă ( miezul de ferită); 9 Ieşirea senzorului

Principala caracteristică a senzorilor inductivi este dimensiunea bobinei: cu cât aceasta este mai
mare cu atât distanţa de comutare este mai mare. Traductoarele inductive pot pune în evidenţă
deplasări de sute de milimetri.
Pentru determinarea corectă a distanţei de comutare, în alcătuirea senzorilor de proximitate
inductivi există un electrod de calibrare, realizat din oţel moale de 1mm grosime, standardi-
zat
De reţinut: numai materialele conductoare de electricitate pot fi detectate prin intermediul
senzorilor de proximitate inductivi.
Folosirea diferitelor materiale conduce la o reducere a distanţei de comutare efectivă.
Valoarea factorului de reducere pentru diferite materiale. este prezentată în tabelul nr 3.3
3. SENZORI DE PROXIMITATE 9

Tipul de material Factor de reducere

Se observă că cele mai mari valori ale facto- Oţel moale 1,0
rului de reducere îl dau materialele magnetice. Crom nichel 0,70…..0,90
Distanţele de comutare pentru alamă, cupru, Alamă 0,35….0,50
aluminiu, sunt foarte mici. Aluminiu 0,35…..0,50
Cupru 0,25…..0,40

Tabelul nr.3.3

Caracteristicile tehnice ale ale senzorilor inductivi sunt prezentate în tabelul nr 3.4.

Tabelul nr.3.4

Obiect material Metale

Tensiunea de alimenatre Tipic: 10V…….30V
Distanţa nominală de activare Tipic 0,8…….10mm; max.250mm
Curentul de activare maxim 75mA…….400mA
Temperatura de lucru -250 C….+700 C
Vibraţii 10…50Hz
Sensibilitatea la perturbaţii Insensibil
Durata de viaţă Foarte lungă
Frecvenţa de comutare Tipic 10…5000Hz., max.20kHz..
Design cilindric
Mărime M8x1,M12x1,M18x1; Ф4mm… Ф30mm
25mmx40mmx80mm

Mulţi dintre senzorii de proximitate inductivi sunt construiţi în aşa fel încât să confere siguranţă
operaţiilor:
 Protecţie la inversarea polarităţii( împotriva avariilor rezultate din conexiuni inversate);
 Protecţie la scurt circuit
 Protecţie la supratensiuni
 Protecţie împotriva efectelor întreruperii firelor( Ieşirea este blocată dacă alimentarea
este deconectată).

Exerciţii.
3.1 Numărul, distanţa şi direcţia de transport a containerelor cu materiale se pot verifica pe o
bandă transportoare. În scopul marcării, transportul containerelor se realizează cu o bandă de
aluminiu.

Ce trebuie să aveţi în vedere când folosiţi un senzor inductiv în acest scop?

Cum realizaţi cea mai mare distanţă de comutare posibilă pentru un senzor cu diametru dat?
Pentru ce trebuie să acordaţi o atenţie deosebită în acest caz?
3. SENZORI DE PROXIMITATE 10

3.2. Mai mulţi cilindri de oţel sunt transportaţi pe o bandă transportoare ca in figura 3.3.2.
Cilindrii sunt număraţi cu ajutorul unui senzor de proximitate care poate fi legat la un PLC.
Datorită vibraţiilor conveiorului, cilindrii de oţel au o mişcare de vibraţie cu amplitudinea “a”.
Este folosit un senzor de proximitate.

Ce probleme pot apărea la numărarea

cilindrilor?

Fig. 3.3.2.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 11

3.3 SENZORI DE PROXIMITATE OPTICI

GENERALITĂŢI.
Senzorii optici de proximitate folosesc dispozitive optice şi electronice pentru detecţia
obiectelor.În acest scop este folosită lumina roşie sau infraroşie. Ca surse de lumină roşie sau
infraroşie sunt folosite LED-urile. Acestea au dimensiuni mici, au o durată de viaţă mare şi pot
fi uşor modulate.Fotodiodele şi fototranzistoarele pot fi folosite ca receptoriFolosirea senzorilor
optici cu lumină roşie are avantajul că aceasta se află în spectrul vizibil.Cablurile realizate din
fibre optice pot fi de asemenea folosite în zona lungimii d eundă a luminii roşii datorită atenuării
reduse a luminii.
Spectrul infraroşu care nu este vizibil este folosit în cazurile în care creşterea performanţelor
luminii roşii este necesară În afară de aceasta, lumina infraroşie este mai puţin susceptibilă la la
interferenţe cu lumina ambientală.
Cu ambele tipuri de senzori optici , presiunea adiţională cauzată de influenţa luminii externe
este realizată prin intermediul modulării semnalului optic.
Principiul de funcţionare - se bazează pe prelucrarea unui semnal electric care apare ca
urmare a intreruperii sau reflectării unui flux luminos produs de un dispozitiv
electrolumi- niscent de către un element de comutaţie.
Schema bloc este prezentată în figura nr.3.3.1.

10

11

 12

1 2 3 4 5 6 7 8
Fig.3.3.1.
1Oscilator; 2Emitor fotoelectric; 3Receptor fotoelectric;4Preamplificator; 5Operator logic;
6 Convertor digital analog; 7Afişaj de stare; 8 Ieşire cu circuit de protecţie; 9 Sursă de alimentare
externă; 10 Sursă de tensiune constantă internă; 11 Distanţa optică de comutare;
12 Ieşirea de comutare.
Emiterul poate fi:
a) în cazul în care conexiunea se realizează fără fibră optică – GaAlAs infraroşu lungimea
de undă 880nm( spectrul invizibil)
b) ) în cazul în care conexiunea se realizează cu fibră optică – GaAlAs infraroşu lungimea
de undă 660nm( spectrul vizibil
Receptorul poate fi un fototranzistor cu siliciu sau fotodiodă cu siliciu.
Senzorii de proximitate optici obişnuiţi au întotdeauna în construcţia lor elemente de protecţie:
 protecţie la inversarea polarităţii,
 protecţia ieşirii la scurtcircuit,
 protecţia la vârfuri de tensiune.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 12

Funcţiile de comutare se clasifică astfel:

-Metoda de comutare la lumină – ieşirea comută, (se inchide) când în calea fascicolului de
lumină se află un obiect - contact normal deschis.
-Metoda de comutare la întuneric – ieşirea este deschisă (nu comută) când în calea fascico- lului
luminos se află un obiect - contact normal închis.
Construcţia unui senzor optic de proximitate
Un senzor optic de proximitate este alcătuit din două părţi principale:emitorul şi receptorul.În
funcţie de utilizare, sunt necesare reflectoare şi cabluri cu fibre optice.
Emiterul şi receptorul pot fi instalate într-o incintă comună în cazul senzorilor de difuzie sau
retroreflexivi sau în incinte separate ca în cazul senzorilor cu fascicol luminos.
În emiter se află sursa care emite lumină roşie sau infraroşie şi care conform legilor opticii
poate fi răspândit în linie dreaptă, poate fi deviată, focalizată, intreruptă, reflectată sau direc-
ţionată. Este acceptată de receptor, separată de lumina externă şi evaluată electronic.
Senzorul de proximitate este prevăzut cu un scut interior separat de incintă. Componentele
electronice sunt încapsulate iar la ieşire se află un potenţiometru pentru reglajul sensibilităţii. De
obicei un senzor include şi un LED care semnalizează când ieşirea comută.acest LED serveşta ca
mijloc de semnalizare şi de reglare.
Funcţionarea senzorului optic
Dacă un corp C oarecare (de exemplu tija pistonului care se deplasează in corpul unui
cilindru este aşezat în dreptul razei de lumină emisă de LED, aceasta este reflectată şi
receptată de fotocelulă care se excită şi emite un semnal către etajul de sincronizare.
D
F D
CE
C
C

Figura 3.3.1. Figura 3.3.2.

Acest etaj verifică dacă semnalul provine de la sursa proprie de lumină sau este un semnal
perturbator.
Dacă semnalul este acceptat , el este amplificat şi devine semnal de comandă pentru elemen tul
de comutaţie.În figura 3 este prezentată o variantă de senzor optic la care receptorul - foto
celula- este un element separat , legat de emiţător prin conductori electrici CE. În absenţa unui
corp C între emiţător şi receptor, etajul de comutaţie nu este activat. Dacă un corp intră în raza
de acţiune a emiţătorului, raza de lumină emisă nu mai este receptată de fotocelulă şi etajul de
comutaţie este activat, deci senzorul semnalizează prezenţa corpului.

O altă variantă a senzorului opto-electronic, unde emiţătorul şi receptorul sunt în aceeaşi carcasă,
este prezentată schematic în fig. 4.
În acest caz, raza de lumină este reflectată de o oglindă O plasată, de exemplu, de cealaltă parte a
tijei cilindrului a cărui mişcare trebuie semnalizată. Etajul de comutaţie este activat atunci când
la receptor nu mai ajunge raza de lumină emisă de dioda luminiscentă.

F D
C

O
3. SENZORI DE PROXIMITATE 13

Fig.3.3.3

Simbolul senzorului optic:

În funcţie de tipil de senzor, comutarea se produce astfel:

a) Metoda de comutare la lumină - Ieşirea este închisă când fascicolul luminos nu este
perturbat de un obiect - contact normal deschis.În cazul unui senzor cu fascicol lumi-
nos, receptorul de ieşire este comutat dacă nu există un obiect dreptul fascicolului.
b) Metoda de comutare la întuneric – Ieşirea este deschisă (nu comută) când fascicolul
luminos nu este perturbat de un obiect - contact normal închis.În acest caz receptorul
de ieşire comută dacă in în dreptul fascicolului luminos se află un obiect.
Limitări în funcţionare
Un senzor optic de proximitate poate fi expus în timpul funcţionării la contaminare cu praf,
aşchii,lubrefianţi, ceea ce conduce la perturbări în funcţionare. O contaminare puternică în
fascicolul de lumină poate cauza o intrerupere a acestuia.aceasta poate simula prezenţa unui
obiect.În cazul unui senzor cu difuzie , contaminarea puternică a sistemului de lentile poate fi
evaluată ca prezenţă a unui obiect şi lumina emisă este reflectată înapoi la receptor ca rezultat al
contaminării lentilelor. Contaminarea obiectului insuşi poate conduce la evaluarea absenţei
obiectului dacă este reflectată mai puţină lumină ca rezultat al contaminării.
Pentru siguranţa operaţiilor trebuie luate următoarele măsuri:
Folosirea de senzori optici cu toleranţă suficientă de operare;
Folosirea senzorilor cu undispozitiv ajutător de exemlu un LED care să funcţioneze în
zonele marginale.
Folosirea senzorilor cu semnal de pericol de contaminare.
Senzorii optici au limita sigură de operare β, respectiv raportul dintre puterea semnalului
optic de la intrare PR şi puterea semnalului optic detectabil la pragul de comutare PT ,
PR
β= . Factorul β depinde de distanţa dintre emitor şi receptor în cazul unui senzor cu
PT
fascicol luminos, de distanţa dintre emitor şi reflector în cazul unui senzor retroreflexiv, sau
de distanţa dintre senzorul de proximitate şi obiect în cazul unui senzor de difuzie.
Variante de senzori optici de proximitate
3. SENZORI DE PROXIMITATE 14

Senzori optici de
proximitate

Senzori cu
Senzori cu Senzori cu
Senzoriluminos
cu fascicol luminos
fascicol fascicol luminos
fascicol luminos

Se
Se proiectează
proiectează cu
cu Senzori cu Se
Se proiectează
proiectează cu
cu
cablu
cablu cu
cu fibra
fibra optică Senzoriluminos
fascicol cu cablu
optică cablu cu
cu fibra
fibra optică
optică
fascicol luminos

Senzori cu fascicol luminos

Un senzor cu fascicol luminos este alcătuit dintr-un emitor şi un receptor. Obiectul ar putea
permite o minimă pătrundere a luminii dar ar putea reflecta orice cantitate de
lumină.

Fig.3.3.4 Principiul senzorului cu fascicol de lumină

Caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 3.3.1

Tabelul 3.3.1

Tensiunea de alimentare 10…30V cc sau 20…250V ca.

Distanţa de activare Max 1m până la 100m (de obicei ajustabilă)
Materialul obiectului Orice fel de material. Probleme pot crea
obiectele realizate din material transparent
Curentul de activare Max100…500mA
Temperatura ambiantă de 0o C…..60o C sau -25o C….80o C
lucru
Sensibilitate la impurităţi sensibil
Durata de viaţă Aprox. 100000 ore
Frecvenţa de comutare 20….10000 Hz.

Note pentru aplicaţii

Avantajele senzorilor cu fascicol luminos
Pot fi detectate obiecte mici la mare distanţă
Sunt indicate pentru medii periculoase
Obiectele pot fi translucide, şlefuite
3. SENZORI DE PROXIMITATE 15

Dezavantajele senzorilor cu fascicol luminos.

Cele două module separate – emitorul şi receptorul, necesită conexiuni electrice separate.
Nu pot fi folosite pentru obiecte complet transparente.În cazul obiectelor complet
transparente este posibilă reducerea puterii emitorului cu ajutorul unui potenţiometru
până la limita la care receptorul este dezactivat..Starea emitorului este evaluată ca “obiect
prezent” .

APLICAŢII

Un exemplu de aplicaţie este verificarea burghi-

ului de bormaşină ( se verifică starea burghiului).
Această metodă este folosită la varificarea inte-
grităţii acelor de cusut la maşinile de cusut au-
tomat (care funcţionează fără supraveghere
umană).

Fig.3.3.5

Senzori retroreflexivi (cu fascicol de lumină convergent)

Emitorul şi receptorul de lumină sunt instalaţi în aceeaşi incintă; de aceea este necesar un
reflector Întreruperea luminii de către obiect este evaluată “Semnal
de prezenţă a piesei”.
În acest caz obiectele transparente, strălucitoare nu sunt detectate.
Obiectele şlefuite trebuie poziţionate astfel încât fascicolul
reflectat să ajungă la receptor.
Principiul de funcţionare al senzorului retroreflexiv este prezentat
în figura 3.3.6.Un LED emite un semnal luminos către un reflector
care, transmite la rândul său semnalul reflectat către receptor
(un fototranzistor sau o diodă) . Fig. 3.3.6
Un corp este detectat dacă acesta intersectează Principiul senzorului retroreflexiv
fascicolul luminos reflectat.
Defectarea emiţătoruluiface ca receptorul să considere piesa prezentă.De aceea trebuie luate
măsuri de precauţie la proiectare.
Caracteristicile tehnice ale senzorilor retroreflexivi sunt prezentate în tabelul 3.3.2.
Tabelul 3.3.2
Tensiunea de alimentare Tipic 10...30Vc.c. sau 20...250V c.a.
Distanţa de activare(dependentă Până la 10m (de obicei este reglabilă)
de reflector)
Obiecte Orice fel de obiecte .Probleme există la obiectele
reflectorizante
Curentul de activare 100...500ma c.c
Temperatura de lucru 0o C...60o C sau -25o C.....80o C
Sensibilitatea la impurităţi Sensibil
Durata de viaţă Aproximativ 100000 ore
Frecvenţa de comutare 10.....1000Hz
3. SENZORI DE PROXIMITATE 16

Gama de răspuns este în interiorul liniilor care

formează
deschizătura între emitor şi receptorşi deschizătura
reflectorului. De regulă gama de răspuns în
apropierea reflectorului este mai mică decît
secţiunea trasversală a reflectorului, fiind
dependentă de distanţa de la senzorul de proximitate
şi potenţiometru.Fig. 3.2.7

Gama de răspuns Emisie Reflector

Fig.3.3.7.

Avantajele senzorilor retroreflexivi.

Creşterea siguranţei datorită luminii permanente pe durata nefuncţionării
Instalare şi întreţinere simplă.
Obiectele pot fi rflectorizante, şlefuite sau transparente atâta timp cât un procentaj
suficient de mare de lumină este în mod cert absorbită.
În majoritatea cazurilor, o distanţă mai mare decât senzorii de difuzie
Dezavantajele senzorilo retroreflexivi:
Obiectele transparente, foarte strălucitoare pot fi nedetectate.

De reţinut:
 În cazul obiectelor transparente, fascicolul de lumină străbate obiectul de două ori
şi rezultatul este atenuat. Detectarea obiectelor de acest tip se poate face in
potenţiometru adecvat..
 Obiectele reflectorizante trebuie aranjate în aşa fel încât să se asigure ca unda
reflectată să nu ajungă la receptor.
 Pentru obiectele foarte mici, un orificiu în fascicolul de lumină poate ameliora
eficienţa.
 Reflectorii se pot deteriora datorită duratei mari de funcţionare şi datorită
impurităţilor. La temperatura de peste 80o cfuncţionarea poate fi afectată
permanent iar eficienţa este redusă considerabil.
 Absenţa emitorului este interpretată ca „Obiect Prezent”

APLICAŢII

Sistemul se foloseste in industria hartiei,

tesaturilor, peste tot acolo unde este
necesara derularea/rularea unor materiale
de acest tip pentru ambalare/împachetare în
vederea expeditiei sau pentru procesul de
productie; pentru a se realiza o anumită
tensiune in materialul bobinat, deci o anumită
densitate de bobinare, se lasa o astfel de bucla
(a cărei mărime se contro-
lează în acest caz cu senzori ) pentru a se Fig 3.3.8
3. SENZORI DE PROXIMITATE 17

putea controla cât de strâns se bobinează.

Senzori de difuzie (senzori cu fascicol de lumină divergent)

Emitorul şi receptorul se găsesc în aceeaşi capsulă Obiectul reflectă un procent din lumina emisă
activând astfel rceptorul. În funcţie de modul de construcţie al receptorului, ieşirea este activată
(normal deschis) sau nu (normal închis).Distanţa de comutare depinde de capacitatea de
reflectare a obiectului Mărimea, suprfaţa, densitatea, forma,şi culoarea obiectuluiprecum şi
unghiul de incidenţă, determină intensitatea fascicolului răspîndit aşa încât de regulă, numai
distanţele mici de ordinul a câţiva decimetri pot fi detectate.Mediul trebuie să absoarbă sau să
devieze fascicolul luminos, de exemplu cînd un obiect nu este prezent, fascicolul de lumină
trebuie să fie clar Acest tip de senzor se foloseşte când se detectează un corp cu supra
faţă lucioasă su deschis la culoarepentru
a
reflecta fascicolul incident.

Fig.3.3.9 Principiul senzorului cu fascicol de lumină divergent

Caracteristicile tehnice ale senzorilor de difuzie sunt prezentate în tabelul 3.3.3
Tabelul 3.3.3

Tensiunea de alimentare Tipic 10...30Vc.c. sau 20...250V c.a.

Distanţade activare (dependentă Maxim 50mm până la 2m (de obicei este reglabilă)
de reflector)
Materialul din care sunt confecţio Orice fel de material .
nate obiectele
Curntul de activare 100...500ma c.c
Temperatura de lucru -25o C.....80o C
Sensibilitatea la impurităţi Sensibil
Durata de viaţă Aproximativ 100000 ore
Frecvenţa de comutare 10Hz.....2000 Hz
Avantajele senzorilor de difuzie.
Datorită reflexiei nu este necesar un reflector suplimentar
Obiectele pot fi reflectorizante, şlefuite, transparente sau translucide atâta timp cât un
procent suficient de mare de lumină reflectată.
Permit detecţia frontală .
În funcţie de poziţia senzorului de difuzie, obiectele pot fi detectate selectiv
De reţinut: Mărimea,forma, suprafaţa,densitatea şi culoarea obiectului determină intensitatea
luminii difuzate deci scara reală de sensibilitate. Sensibilitatea dată în foile de catalog este
măsurată folosind partea albă a hârtiei fotografice de testare standard, Kodac. Mediul trebuie
să absoarbă sau să reflete emisia de lumină, de exemplu în absenţa unui obiect, lumina
reflectatătrebuie să fie efectiv pragul de răspuns alreceptorului.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 18

Absenţa emitorului este interpretată ca Obiectul nu este prezent”

Comportarea unui senzor în prezenţa unui obiect şlefuit este prezentază în figura 3.3.10a şi
3.3.10 b
Fig 3.3.10 b

Receptor

Emitor

Receptor

Emitor

În figura 3.3.5 a sunt sugerate condiţiile în care pot fi detectate obiecte din sticlă, plexiglas
transparent sau film transparent. Obiectele confecţionate din aceste materiale au suprafeţe
netede, care reflectă lumina. Condiţia este ca ele să fie poziţionate vertical şi pe direcţia
fascicolului luminos.
Obiectele care reduc reflexia luminii sunt:sunt:plastic mat negru, cauciuc negru, suprafeţe
neprelucrate din materiale închise la culoare,materiale textile închise la culoare, oţel lustruit.
Senzorii de difuzie nu reacţionează la astfel de materiale sau pot racţiona la distanţe foarte
mici.În acest caz se pot folosi senzori retroreflexivi sau senzori cu fascicol luminos, pentru
intrări laterale şi senzori capacitivi pentru intrări frontale

Exerciţii
3.3.1.
Realizaţi o comparaţie între senzorii de proximitate optici cu fascicol convergent şi cei cu
fascicol convergent care să aibă în vedere, asemănări şi deosebiri funcţionale,avantaje şi
dezavantaje.

3.3.2Ce trebuie să aveţi în vedere câd folosiţi un senzor de proximitate optic într-un mediu cu
mult praf? Sugeraţi soluţii de rezolvare a problemei.

3.3.3. Trebuie detectate obiecte care se află intr-un loc foarte greu accesibil în care
temperatura ambiantă poate creşte până la 1000 C.Se propune utlizarea unui senzor
optic.Care este soluţia optimă în acest caz? Ce trebuie avut în vedere pentru selectarea
senzorului adecvat?

3.3.4.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 19

3.4 SENZORI DE PROXIMITATE MAGNETICI

Principiul de funcionare.
Senzorii de proximitate magnetici reacţionează la câmpuri magnetice ale magneţilor perma
nenţi sau ale electromagneţilor.
În cazul unor senzori magnetici reed paleta cu contacte
realizată din material feromagnetic
- permalloy –(fier +nichel)este sigilată
într-un tub de sticlă.(fig. 3.4.1.).
Acest tub este plin cu un gaz inert - nitrogen.
S
Dacă în apropierea senzoruluid e proximitate se află un câmp
magnetic, paletele sunt atrase şi se realizează un contact electric.

Fig. 3.4.1.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante caracteristici tehnice ale senzorilor
magnetici .

Tabelul 3.4.

Tensiunea de alimentare 12V…27Vccsau ca

Sensibilitatea + 0,1 mm
40W
Inducţia magnetică de 0,16 mT
interferenţă maximă
Frecvenţa maximă de 500Hz.
comutare
Timpul de comutare  2 ms
Conductanţa 0,1
Durata de viaţă cu circuit de 5*106 cicluri de comutare
protecţie
Clasa de protecţie al IEC529, IP66
DIN 40050
Temperatura de lucru -200 C …..+600 C

BN(1) +24V
Senzorii de magnetici reed au în construcţie
un LED care indică starea de operare .
În figura 3.4.2. sunt prezentate conexiunile BK(4)
interne şi externe. Diodele electrolumonis-
cente conectate în serie cu rezistorul R, au
rolul de circuit de protecţie pentru sarcina L1 RL
inductivă.
0V
R L1
Fig. 3.4.2.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 20

NOTE PENTRU APLICAŢII

Când se instalează un tip de senzor reed, este important sa ne asigurăm că nu există un
câmp magnetic de interferenţă în apropierea senzorului mai mare de 0,16mT.În cazul în
care acesta există atunci senzorul trebuie să fie protejat corespunzător.
Dacă un cilindru pneumatic este instalat cu un senzor de proximitate, este necesară o
distanţă minimă de 60 mm între senzor şi pereţii exteriori ai cilindrului. Dacă aceste
distanţe sunt reduse va avea loc o deplasare în punctul de comutare.,
Cu senzorii reed, curentul maxim de urmărire trebuie redus.Altfel, aceasta poate con-
duce la apariţia unui arc electric în timpul pornirii sau opririi, ceea ce ar produce ar-
derea lamelelor de contact.
Când sunt comutate sarcini inductive,apare un vârf de tensiune în momentul opririi. Din
acest motiv senzorul de proximitate trebuie prevăzut cu un circuit de protecţie dacă
acesta nu face parte din construcţia lui.
Circuitul de protecţie poate fi un circuit RC, o diodă corespunzătoare sau un varistor.
(fig.3.4.3.)

+24V RL L +24V RL L

Fig. 3.4.3. Circuite de protecţie pentru contactele reed.

RL rezistenţa de sarcină; L – inductanţa de sarcină; R – rezistor de protecţie
C –condensator de protecţie; D – diodă sau varistor de protecţie

Valorile electrice ale acestor componente depind de următoarele componente de putere –

releu, contactor,etc. Dacă trebuie acţionat un releu sau un contactor, datele tehnice ale
releului sau contactorului trebuie respectate.Puterea de tragere a unui releu sau contactor
este de 8-10 ori mai mare decît cea de menţinere. De aceea este bine ca puterea de pull-in să
fie luată ca referinţă.

APLICAŢII
Prin folosirea senzorilor magnetici de proximitate mangnetici o mare parte a problemelor pot
fi rezolvate dacă obiectul care trebuie
detectat este prevăzut cu un magnet, ca de exemplu:
-măsurarea vitezei de rotaţie a unei piese confecţionate din orice fel de material;
-selectarea unei piese dintr-o serie de piese similare
-numărarea pieselor
-poziţionarea obiectelor
3. SENZORI DE PROXIMITATE 21

Un senzor magnetic poate fi folosit pentru

detectarea sfârşitului cursei unui cilindru
cu o lungime a cursei pistonului de 10mm. FESTO FESTO

( fig.3.4.4.)

Fig.3.4.4.

În figura 3.4.5 este prezentat principiul

de funcţionare al unui senzor de proxi-
mitate magnetic care detectează pozi-
ţia pistonului într-un cilindru.
În acest caz contactul este deschis iar
senzorul nu este acţionat(LED-ul
este stins)

Când pistonul a ajuns în dreptul senzorului,

câmpul magnetic al magnetului acţionează lamelele
contactului şi LED-ul se aprinde .

Fig.3.4.5.

Exerciţii
3.4.1.
Descrieţi comportarea senzorului reed din figura 3.4.2. cu tensiunea de alimentare inversată.
Aceasta poate perturba funcţionarea senzorului?
3. SENZORI DE PROXIMITATE 22

3.5ALEGEREA SENZORILOR
MĂRIMI CARACTERISTICE ŞI CRITERII DE ALEGERE
Pentru alegerea unui senzor de proximitate trebuiesc cunoscute principalele caracteristici
de funcţionare şi de alimentare. Cele mai importante dintre acestea sunt prezentate în continuare.
Valori numerice detaliate se regăsesc în cataloagele firmelor producătoare.

a) Distanţe de sesizare, fig. 3.5.1:

- distanţa de comutare nominală, Sn: este o valoare caracteristică senzorului pentru care nu se
iau în considerare abaterile date de temperatura si tensiunea de alimentare. De asemenea nu
se iau în considerare nici abaterile de măsurare ale senzorului;
- distanţa de comutare reală, Sr: se defineşte
pentru temperatura de funcţionare de 20 oC şi Placă metalică
pentru o tensiune de alimentare corectă
(nominală). Poate avea o abatere de  10% Sens de mişcare
faţă de distanţa de comutare nominală, Sn;
Su max
- distanţa de comutare utilă, Su: este distanţa Su max
Sr max
pentru care senzorul va comuta garantat dacă Sr max
Sn
temperatura şi tensiunea au valori în limitele Sn Sr min
Sr min
de funcţionare normală prescrise de Su min
Su min
fabricant. Poate fi diferită cu 10% faţă de Senzor de proximitate
distanţă de comutare reală;
- distanţa de comutare sigură, Sa: este distanţa
pentru care senzorul va comuta garantat dacă
temperatura şi tensiunea au valori în limitele
de funcţionare permise prescrise de
fabricant.

b) Limite permise pentru tensiunea de Fig.3.5.1. Distanţe de sesizare ale unui

alimentare: senzor de proximitate. Pentru mişcările de
- pentru senzorii ce funcţionează în curent sens opus distanţele sunt diferite datorită
continuu intervalul uzual este între 10 V şi fenomenului de histerezis al senzorului.
30 V dacă tensiunea nominală este de 24 V;
- pentru senzorii care funcţionează în curent
alternativ intervalul poate fi între 20 V şi 265
V dacă tensiunea nominală este de 230 V. În plus, frecvenţa reţelei poate oscila între 45 şi 65
Hz.

c) Curentul de ieşire nominal: este curentul maxim care poate trece prin sarcina conectată la
senzor şi pe care senzorul îl poate suporta pentru un regim continuu de funcţionare. Dacă acest
curent este depăşit, senzorii fără protecţie la scurtcircuit se defectează.

d) Curentul minim de sarcină: este cel mai mic curent necesar pentru ca circuitele electronice
ale senzorului să poată funcţiona. Pentru cazul senzorilor de curent continuu cu 3 fire curentul
minim de sarcină este 0 mA. Pentru senzorii de curent alternativ cu 2 fire este de 5 mA.

e) Căderea de tensiune pe senzor: este diferenţa dintre tensiunea de alimentare a circuitului ce

include comutatorul senzorului şi tensiunea măsurată la bornele sarcinii (de exemplu releu). Pe
3. SENZORI DE PROXIMITATE 23

comutatorul închis al senzorilor de curent continuu cu 3 fire căderea de tensiune este < 3,2 V.
Pentru senzorii de curent alternativ cu 2 fire este <6V.

f) Curentul rezidual: este curentul care trece prin comutatorul deschis al senzorului. În contrast
cu un comutator ideal pentru care acest curent trebuie să fie nul, pentru senzorii de proximitate
aceştia nu sunt nuli. Prin comutatorul deschis al senzorilor de curent continuu cu 3 fire curentul
rezidual este neglijabil. Pentru senzorii de curent alternativ cu 2 fire este < 1,5 mA.

g) Intervalul de temperatură de funcţionare: este domeniul de temperaturi în care senzorul

poate să funcţioneze fără probleme.

h) Gradul de protecţie: defineşte nivelul de protecţie al senzorului împotriva pătrunderii în el a

impurităţilor şi a apei.

i) Tipul de conexiune al senzorului: defineşte modul de conectare a senzorului la circuitul

electric de comandă. Conexiunea senzorilor de curent continuu cu 3 fire poate fi de două tipuri,
fig. 22:
- PNP: conectează la sarcină un potenţial pozitiv;
- NPN: conectează la sarcină un potenţial negativ;
Pentru senzorii de curent alternativ cu 2 fire, sarcina poate fi conectată pe oricare din cele 2 fire.

PNP – normal deschis NPN – normal închis Sarcină (releu)

+

 +


Sarcină (releu)
Fi
g.3.5.2 Conectarea unui senzor de curent continuu cu 3 fire la sarcină (de exemplu un
releu)
j) Tipul de comutare: descrie poziţia contactului când în raza de acţiune a senzorului nu este
prezent nici un obiect. Contactul poate fi:
- normal închis: curentul trece prin senzor până când acesta va detecta prezenţa unui obiect;
- normal deschis: curentul va trece prin senzor doar când acesta va detecta prezenţa unui
obiect;
- ambivalent: sunt disponibile ambele două tipuri de contacte descrise mai sus, folosirea
unuia din ele fiind stabilită de o funcţie de setare a senzorului.
3. SENZORI DE PROXIMITATE 24

Criterii de alegere a senzorilor

Pentru alegerea senzorilor necesari unxei aplicaţii industriale se poate folosi diagrama prezentată
în figura 23.

Obiectul de detectat

Obiectul este solid? Nu Lichide sau materiale pulverulente

Da
Contactul cu obiectul Nu
detectat este posibil?

Da
Obiectul are o
greutate de minim Nu Obiectul este Nu
metalic?
500 g?

Da Da Distanta obiect/
detector este mai Nu
Distanta obiect/
Viteza obiectului este Nu detector este mai
Nu mare de 15 mm ?
< 1,5 m/s?
mica de 48 mm ?
Da
Da Da
Frecventa de trecere
a obiectelor este Nu
Spatiul de instalare Nu
este suficient?
< 1HZ?

Da Da
Intreruptor Senzori de
Senzori de Senzori de
electromecanic de proximitate
proximitate inductivi proximitate capacitivi
pozitie fotoelectrici

Fig.3.5.3