Sunteți pe pagina 1din 18

1.

GENERALITI
Senzorii sunt dispozitive care sesizeaz variaia unui parametru din sistem
prin emiterea de semnal corespunztor, corelat cu mrimea (intensitatea)
parametrului respectiv.

Schema bloc a unui senzor


Se mai numesc traductoare si cele care au o construcie mai complex
(care include i alte elemente auxiliare). Senzorii (traductoarele) au rolul de a
transforma anumii parametri ai sistemului n mrimi de alt natur.
Parametrul de transformat formeaz semnalul de intrare al traductorului, iar cel
transformat semnalul de ieire.
Intr-un sistem mecatronic, senzorii si traductorii permit modulului de
procesare obtinerea de informatii despre proces si mediu.
Fara aceste dispozitive, sistemul nu poate functiona. De multe ori,
calitatea sistemului mecatronic este in cea mai mare parte dependenta de
calitatea sistemului de senzori si traductoare.

2.CLASIFICAREA SENZORILOR
Exist astzi senzori pentru mai mult de 100 de mrimi fizice, iar dac se iau n
considerare i senzorii pentru diferite substane chimice, numrul lor este de
ordinul sutelor.
Se pot pune n eviden circa 2000 de tipuri distincte de senzori, oferite n
100.000 de variante.
Datorit marii diversiti a principiilor de conversie a mrimilor fizice n mrimi
electrice, precum i a soluiilor de implementare a acestor principii, exist i o
multitudine de criterii de clasificare a senzorilor, dintre care vor fi enumerate
cteva dintre cele mai importante:
Senzorii pot fi clasificai n funcie de tehnologiile utilizate pentru realizarea lor:
Tehnologii ale materialelor feromagnetice;
Tehnologii ale materialelor piezo-ceramice;
Tehnologii ale microeelectronicii i microsistemelor;
Tehnologii ale staturilor subiri;
Tehnologii ale staturilor groase;
Tehnologii pentru materiale sinterizate;
Tehnologii ale foliilor etc.

n funcie de tipul mrimii fizice de intrare senzorii pot fi clasificai n:


absolui, cnd semnalul electric de ieire poate reprezenta toate valorile
posibile alemrimii fizice de intrare, raportate la o origine (referin) aleas;
incrementali, cnd nu poate fi stabilit o origine pentru toate punctele din
cadrul domeniului de msurare, ci fiecare valoare msurat reprezint originea
pentru cea urmtoare.
Foarte important este clasificarea n funcie de tipul mrimii de ieire, n:
senzori analogici, pentru care semnalul de ieire este n permanen
proporional cu mrimea fizic de intrare;
senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieire poate lua numai un
numr limitat de valori discrete, care permit cuantificarea semnalului fizic de
intrare.
Privind problema semnalului de ieire din punctul de vedere al numrului de
valori posibile, pot fi puse n eviden alte dou clase distincte:
senzori binari, care prezint la ieire numai dou valori distincte;
senzori cu un numr mare de valori, pentru msurarea unei mrimi ntr-o
anumit plaj; pot fi analogici sau numerici.
Un alt criteriu de clasificare ine cont de numrul elementelor traductoare i de
numrul de dimensiuni atribuite valorilor msurate i clasific senzorii n scalari
(un traductor, o dimensiune), vectoriali (msurri dup trei direcii ortogonale) i
matriciali (un anumit numr de traductoare dispuse dup o matrice mono-, bisau tridimensional
Din punct de vedere energetic putem avea dispozitive:
- active: realizarea conversiei marimii fizice de intrare in semnal electric se face
fara aport de energie auxiliara (termocupluri, dispozitive fotoelectrice etc.);
- pasive: realizarea conversiei marimii fizice de intrare in semnal electric se face
cu aport de energie auxiliara (termorezistente, traductoare tensometrice etc.).
Dup acest principiu senzorii se mpart n:
1. senzori electrochimici
2. senzori optici
3. biosenzori
4.alte tipuri
1. Senzori electrochimici
Mrimea de intrare este, n general, o specie de natura chimic, iar mrimea de
ieire este o mrime de natur electric.
Funcie de natura mrimii electrice, senzorii electrochimici se mpart n:
- senzori poteniometrici la care mrimea de ieire este un potenial;
- senzori amperometrici la care mrimea de ieire este un curent;
- senzori conductometrici la care mrimea de ieire este conductana, impedana
sau rezistena electrica, implicit conductivitatea sau conductibilitatea specifica.

2. Senzori optici
Sunt acei senzori care se bazeaz pe un fenomen optic i la care mrimea de
ieire este o mrime de natur optic: intensitatea luminoas, absorbana,
transmitana, difuzia.
Astfel, spre exemplu, putem mentiona traductoare (senzori), care folosesc ca
elemente fotosensibile: celule fotoelectrice,semiconductori fotosensibili
(exemplu: fotodioda,fotorezistorul, etc.)
3. Biosenzori
Sunt senzori care au o interfata de natur biologic sau biochimic, care este
foarte selectiva la prezenta in mediul de analizat a unui compus specific, ce
poate fi determinat prin detecia (electrochimica, optica etc.) a semnalului
obinut prin interaciunea dintre acest compus si biointerfata respectiva.
La rndul lor, biosenzorii se pot clasifica dupa mai multe criterii care vor fi
prezentate in cele ce urmeaza:
Alte tipuri de senzori
a) senzori piezoelectrici si acustici
b) senzori electronici:
1) de tip semiconductori: integrai, pe baza
tehnologiei MOS-FET;
2) de tip oxizi-semiconductori
3) senzori rezistivi: chemorezistori si termorezistori.
c) senzori bazai pe proprieti magnetice;
d) senzori bazai pe radiaia ionizant.

3.CARACTERISTICILE SENZORILOR
Principalele caracteristici statice sunt:
- liniaritatea: se defineste ca masura in care legatura intre marimea fizica de
intrare si semnalul electric de iesire poate fi exprimata printr-o functie liniara;
- precizia: se defineste ca toleranta cu care o marime poate fi repetata (adica
abilitatea dispozitivului de a da aceeasi valoare de iesire pentru aceeasi
valoare de intrare);
- rezolutia: se defineste ca minimul variatiei semnalului de iesire, produs ca
urmare a variatiei continue a unui semnal fizic de intrare.
1. Funcia de transfer - este caracteristica cea mai important a unui senzor.
Reprezint expresia relaiei dintre semnalul de intrare (de exemplu, concentraia
unei anumite specii de determinat,temperatura, presiunea, etc.) i semnalul de
ieire al senzorului.
2. Sensibilitatea (limita de detecie) - este definit drept concentraia cea mai
sczut n specia urmrit, care conduce la apariia unui semnal care poate fi
distins de semnalul obinut prin msurtori paralele n probele martor.
3. Selectivitatea unui traductor se refer la efectul interferenelor cauzate de ioni
sau molecule, altele dect specia urmrit.

ntruct la marea majoritate a traductoarelor nu se poate asigura un


procent de 100 % a selectivitii, este important sa se cunoasc limitele de
selectivitate ntr-o soluie test dat.
4. Stabilitatea semnalului n timp: aceast caracteristic primar se refer, n
general, la modificarea performanelor traductoarelor (T) n timp din cauza unor
diveri factori.
Cunoaterea stabilitii senzorului (traductorului) n timp permite
stabilirea frecvenei de verificare i recalibrare.
5. Timpul de rspuns: decalajul n timp dintre variaia semnalului de intrare i
variaia corespunztoare semnalului de ieire a traductorului respectiv.
6. Gradul de participare al senzorului - gradul de participare al senzorului la
interaciunea cu sistemul studiat trebuie s fie redus datorit eliminrii
perturbaiilor cauzate de prezena senzorului n sistem (exemplu: consum de
materii).
7. Sigurana n exploatare - presupune asigurarea unui grad de fiabilitate a
sistemului de msur, care este garantat de productor pentru o anumita durat
de funcionare a traductorului si este de dorit s fie ct mai mare.
Fiabilitatea sistemului de msur este definita ca numrul maxim de defeciuni a
sistemului intr-un anumit interval de timp.
In aceste condiii, traductorul trebuie s realizeze msurarea mrimilor dorite
n conformitate cu caracteristicile stabilite de productor.
8. Economicitatea este o caracteristica a unui senzor (traductor), care se poate
realiza pornind de la productor i ajungnd pn la utilizator.
La productor, economicitatea se poate realiza fie prin ntrebuinarea unor
materiale cu pre de cost redus, fie prin introducerea robotizrii in procesul de
fabricaie de serie, folosind tehnologii de tip hightech (de exemplu: fabricarea
senzorilor de tip micro-chip).
Caracteristicile secundare ale senzorilor
Caracteristicile secundare ale unui senzor sunt definite ca efecte indirecte ale
funcionrii senzorului in condiii diferite ambientale, asupra rspunsului generat
de sistemul de analiza realizat pe baza senzorului.
Caracteristicile secundare ale senzorilor sunt necesare pentru asigurarea unor
modaliti tehnice de compensare sau autocompensare a influentei condiiilor de
analiz asupra validitii rezultatelor msurtorilor.
Dac in cadrul unor msurtori a calitii apelor de suprafaa, o serie de
parametri pot fi meninui constani (cum ar fi: viteza de agitare la suprafaa
membranei senzorului de tip electrod ion selectiv, presiunea apei n celulele de
msurare a gazelor dizolvate, folosind membrane gaz permeabile), influenta
altor parametri (cum ar fi: temperatura, tria ionic etc.) asupra rspunsului
generat de senzori este relativ greu de cuantificat.
Din aceasta cauza se impune compensaia rspunsului senzorilor la influenta
unor mrimi caracteristici secundare.

Clasificarea caracteristicilor senzorilor

4.SENZORI ELECTROCHIMICI
In procesele de monitorizare a mediului destinaia unui senzor
electrochimic este s furnizeze informaii n timp real despre compoziia chimic
a mediului
nconjurtor. Ideal un astfel de dispozitiv este capabil s rspund n mod
continuu i reversibil fr a perturba proba.
Astfel de dispozitive constau ntr-un element traductor n contact cu un
element sensibil care realizeaz recunoaterea speciilor chimice, furniznd
informaia analitic sub forma unui semnal electric n urma interaciunii cu
specia de analizat.
n funcie de natura analizei i a speciei analizate se pot utiliza diverse
tipuri de dispozitive electrochimice, care pot fi clasificate, n funcie de natura
semnalului electric, n:
senzori poteniometrici;
senzori amperometrici;
senzori conductometrici.
Senzori poteniometrici
Prin senzor potentiometric se nelege acel senzor care transform
concentraia unei specii de determinat ntr-o diferen de potenial, n condiii de
curent net egal cu zero.
Schema de principiu a unui traductor poteniometric este prezentat n
figura 1 i este, de fapt, o celul electrochimic n care se introduce soluia de
analizat i un sistem de electrozi format dintr-un electrod de referin i un
electrod indicator (senzor poteniometric) care i modific potenialul n funcie
de specia electroactiv din soluia de analizat.

Fig.1. Schema unei celule poteniometrice


Cel mai frecvent, senzorul potentiometric se prezint sub forma unei
membrane, o faz care intercalat ntre alte dou faze, previne transportul haotic
de mas ntre acestea, permind trecerea cu anumite grade de libertate a uneia
sau a mai multor specii chimice.
Exist senzori poteniometrici i fr membrane, cum a fi electrozii
metalici, care pot fi de mai multe tipuri:
a) un element metalic de spea I este format dintr-un metal n contact cu o soluie
n care se afl ionii si;
b)electrodul de platin: pentru determinri poteniometrice de oxido-reducere;
c) electrodul de stibiu, chinhidron: pentru determinri de pH.
Electrodul de sticl

Fig.2. Schema constructiv a electrodului de sticl


Este constituit dintr-un corp confecionat din sticl (1) terminat la partea
inferioar cu o membran din sticl (2) cu o grosime de ordinul micronilor.
Membrana se realizeaz dintr-o sticl special obinut prin modificare n
structura sticlei obinuite sau adugare de sruri de Ca, Mg, Li, etc.

Soluia intern (faza 3) (3) care scald partea inferioar a membranei este
constituit dintr-o soluie tampon (buffer) cu o valoare constant a pH-ului ales
n dependen de domeniul de pH n care se va utiliza electrodul. Electrodul de
referin intern (4) este un electrod de tipul Ag/ AgCl realizat dintr-o srm de
Ag pe care este depus un precipitat de AgCl. Soluia intern este saturat
cu AgCl.
Exist sisteme de electrozi combinai formai dintr-un electrod de sticl i un
electrod de referin amplasai n acelai corp.

Fig.3. Schema constructiv a unui electrod de sticl pH sensibil combinat:


1 membran de sticl; 2 corp de sticl; 3 ecranare; 4 soluie intern; 5
element interior de referin; 6 capac; 7 cablu coaxial
Este un electrod combinat care include att electrodul de sticl ct i electrod de
referin intern i extern.
1. membran de sticl sensibil la pH ;
2. electrod de referin intern ;
3. frit (jonciune realizat din sticl poroas; aceasta nu permite curgerea
lichidului de umplere B n exterior dar permite schimbul ionilor, deci realizeaz
contactul electric cu soluia extern al crui pH ne propunem s-l msurm) ;
4. electrod de referin extern ;
5. corpul electrodului combinat ;
6. tu care permite umplerea, respectiv schimbarea soluiei de electrolit pentru
electrodul de referin.
Senzori amperometrici
Semnalul util (mrimea de ieire) a unui senzor amperometric este obinut sub
form de curent a crui intensitate depinde de mrimea de intrare (concentraie,
temperatur, etc).
Construcia, performanele de aplicare ale senzorilor amperometrici destinai
determinrii speciilor chimice depind de natura semnalului de excitare i de
condiiile n care se realizeaz transportul speciei analizate spre electrod.
Dac soluia adiacent electrodului nu este agitat intervine problema
dependenei de timp a semnalului msurat.
Pentru diminuarea acestui inconvenient se recomand o serie de soluii:
1. utilizarea de electrozi n regim hidrodinamic;
2. interpunerea ntre prob i electrod a unei membrane care
s delimiteze stratul de difuzie;

3. pulsarea potenialului electrodului de la o valoare iniial corespunztoare


zonei de inactivitate electrochimic la o valoare final din zona de activitate
electrochimic controlat de transportul de mas;
4. utilizarea de micro-electrozi.

5.SENZORI OPTICI
Senzorii optici n controlul calitii mediului servesc n general la msurri
turbidimetrice sau la determinri de absorbie (culoarea apei, analize
colorimetrice).
Tehnici nefelometrice
Metoda cel mai des utilizat n determinarea concentraiei n suspensii se
bazeaz pe msurarea transmisiei i respectiv difuziei a unei radiaii luminoase
la una sau mai multe lungimi de und.
Senzorii optici au rspuns senzor de mai puin de 50
de micro- secunde, de asemenea, procesele de mare vitez
sunt uor de abordat. Prin utilizarea senzorilor optici i a
dispozitivelor de msurare, obiectele pot fi detectate i
msurate cu uurin
Distantele sunt msurate cu o precizie de o zecime de
milimetru i, de asemenea, culorile pot fi recunoscute i
distinse..

6.BIOSENZORI
Biosenzorii sunt detectori ce se bazeaza pe molecule selective ce intra in
componenta plantelor si animalelor.
Biosenzorii moderni au evoluat din combinarea a doua discipline separate:
tehnologia informationala, (microcircuite si fibre optice, procesare numerica a
datelor, teoria generala a sistemelor cu comportare neliniara) si biologia
moleculara. Prima furnizeaza electrozi miniaturali sau senzori optici, tehnica de
preluare si procesare a informatiei iar a doua, pune la dispozitie biomolecule
care recunosc o substanta tinta.
Definiie: un biosenzor poate fi definit ca un dispozitiv, de obicei electronic,
care folosete moleculele de interes biologic pentru a detecta molecule specifice.
Biosenzorul const dintr-un element biologic imobilizat pe un senzor fizicochimic clasic care transform informaia chimic ntr-un semnal electric.
O clasificare a biosenzorilor se poate realiza dup mai multe criterii:
dupa tipul traductorului folosit n prelucrarea informaiilor preluate de la
elementul biologic:
- biosenzori realizai pe baza senzorilor
electrochimici(poteniometrici,amperometrici,conductometrici);
- biosenzori realizai pe baza unor senzori termici;
- biosenzori optici;

- biosenzori piezoelectrici;
- biosenzori manometrici
dupa tipul de agent biologic folosit
biocatalitic (enzime, celule, tesuturi)
anticorp (imunosenzor)
antigen (fragment de ARN).
dupa analitii sau reactiile pe care le monitorizeaza
monitorizare directa
monitorizare indirecta
Elemente constructive ale biosenzorilor
Elementul biologic sensibil (material biologic -tesut, microorganism, celule,
enzime, anticorpi,acizi nucleici sau material obtinut prin intermediul stiintelor
inginersesti);
Traductorul sau detectorul (optic, piezoelectric, electrochimic) care transforma
semnalul rezultat din interactiunea analitului cu elemental biologic
intr-o marime fizica usor de masurat si cuantificat;
Sistemul de masurare si prelucrare a semnalelor senzoriale, astfel ca
rezultatele obtinute sa poata fi exprimate intr-un mod simplu si cunoscut.
Principii de functionare (detectie)
Biosenzorii optici pot fi exemplificati prin folosirea unei radiatii laser
corespunzatoare fenomenul surface plasmon resonance. Astfel un strat
subtire de aur depus pe o suprafata de sticla cu indice ridicat de refractie poate
absorbi lumina laser si produce unde de tipul surface plasmons pe stratul de
metal. Daca un analit intra in contact cu un receptor imobilizat pe suprafata
peliculei de aur, se produce un semnal masurabil.
Biosenzorii electrochimici au la baza cataliza enzimatica
a unei reactii de reducere sau de oxidare.
Biosenzorii piezoelectrici utilizeaza cristale de quartz care se deformeaza si
produc oscilatii, cand li se aplica un potential electric.
Biosenzori electrochimici
Biosenzorii au ocupat o poziie important printre modalitile actuale de
analiza i prezinta perspective promitatoare n domeniul monitorizrii mediului
nconjurtor. Astfel de dispozitive constau n dou componente: o entitate
biologic care recunoate compusul inta analizat (analit) i un electrod
traductor care converteste concentratia analitului n semnal electric utilizabil.

Fig 8. Biosenzor electrochimic: biorecunoatere i semnal de traductor

Biosenzori pentru detectia pesticidelor


Biosensorii pentru detectia pesticidelor, se bazeaza pe inhibarea activitatii
enzimatice a unor enzime de tipul colinesteraselor imobilizate, utilizand
detectori de tip electrochimic, si respectivi detectori optici.
Acestia, au o sensibilitate destul de ridicata, dar prezinta anumite
dezavantaje: selectivitate relativ scazuta, determinare indirecta ce necesita mai
multe etape, intermediare in procesul de analiza, inhibitie ireversibila in cazul
multor compusi interferenti.
Aceste dezavantaje, pot fi inlaturate, prin utilizarea diferitelor tipuri de
traductoare, cum ar fi spre exemplu cele capacitive, realizat pe siliciu
macroporos.
Biosenzor clasic pentru determinarea D-glucozei

Fig.9 Dispozitivul consta dintr-un receptor conectat la un canal ionic implantat


intr-o membrana modificata chimic.

Biosenzorii integrati in microcircuite electronice prezinta marele avantaj al


posibilitatii de realizare a unor instrumente analitice ieftine, reproductibile, care
pot fi produse in serie larga.
Timpul de raspuns scazut al biosenzorilor, conduce la variante de analiza mai
economice, datorat utilizrii unei singure enzime n cantiti foarte mici.
Realizarea senzorului este extrem de simpla.
Deosebit de importante din punct de vedere practic sunt etapele care privesc
calibrarea si modalitatea de furnizare a unor rezultate (cu grad de incertitudine
determinat si admisibil), care sa permita stabilirea domeniul de concentratii,
pentru care sa se obtina rezultate cat mai apropiate de standard, la masuratori pe
probe cu matrice complexa, asa cum sunt cele reale.

7.DETECIA I CONTROLUL RADIOACTIVITAII


Prin radiatie ionizanta se intelege radiata emisa de sursele radioactive
(care pot fi de origine naturala sau artificiala). Astfel suntem permanent expusi
la un nivel sczut de radiaie ionizant din surse naturale care poate proveni
din:
1.radiaia cosmic
2.radiaia terestr
3.radon
4.radiaia natural din interiorul organismelor noastre
Radiaia ionizant provenind din aceste surse constituie ceea ce
numim radiaie de fond. In plus, suntem expusi i la o radiaie artificial,
provenind din:
- expunere medical din radiografdfiile medicale i dentare cu raze
X, i din tratamentele de iradiere cu cobalt sau cu iod radioactiv.
- diverse alte surse producerea de energie electric att n instalaii
clasice ct i n cele nucleare, transportul i depozitarea substanelor nucleare,
programele de testare a armamentului nuclear, ct i din alte activiti umane,
cum ar fi fumatul, arderea gazului pentru nclzire i gtit, utilizarea fosfailor ca
fertilizatori i privitul la televizor color.
8.SENZORI DESTINAI MONITORIZRII INDICATORILOR
METEOROLOGICI AI AERULUI ATMOSFERIC
Senzori de umiditate
Umiditatea se refer la vaporii de ap coninui n aer. Msurtorile
pentru umiditate pot fi condiionate de o serie de termeni sau uniti. Cei trei
termeni folosii de obicei sunt: umiditatea absolut, punctul de rou i
umiditatea relativ (RH).

Punctul de rou
Punctul de rou este exprimat in C sau F, este temperatura i presiunea
la care gazul incepe s condenseze intr-un lichid.
Umiditatea relativ
Este prescurtat RH, umiditatea relativ se refer la raportul (exprimat in
procente) a coninutului n umiditate din aer n comparaie cu umiditatea
saturat la aceeai temperatur i presiune.
Senzori capacitivi de umiditate
Umiditatea relativ senzorii capacitivi de umiditate relativ
(RH) (a se vedea figura) sunt folosii foarte mult n aplicaii industriale,
comerciale i telemsurarea parametrilor meteorologici.

Fig.10 .Senzori capacitivi RH sunt produi ntr-o mare varietate de


dimensiuni i forme, cu diferite caracteristici,
prin incapsulare in circuite electronice integrate

9.SENZORI DE POZIIE I DEPLASARE NUMERICI


Senzorii numerici (fotoelectrici, inductivi, pneumatici), care utilizeaz metoda
de msurare relativ, au ca principiu de lucru transformarea pailor (cuantelor)
de deplasare a elementului mobil n impulsuri electrice, care sunt nsumate ntrun numrtor electronic.
Cea mai mare utilizare n mecatronic o au senzorii incrementali fotoelectrici

Principiul de lucru al senzorului incremental


Simplificnd, ntr-o prim faz lucrurile, principiul de funcionare a unui astfel
de senzor poate fi explicat cu ajutorul figurii de mai sus.

O rigl sau un disc (4), confecionate din sticl special, pe care au fost
trasate linii opace echidistante, rezultnd astfel o reea format dintr-o alternan
de zone opace i transparente, se deplaseaz, solidar cu elementul mobil, prin
faa unui cap de citire. Acesta este constituit din sursa de lumin 1 (bec sau
LED), lentila condensoare 2 i fotodetectorul 3 (fotodiod, fototranzistor etc.).
Distana dintre dou zone opace, respectiv dintre dou zone transparente, se
numete pas (p).

10.SENZORI UTILIZAI N TEHNICA MODERN

Exist sisteme automate de activare a luminilor vehiculului in functie de


iluminatul exterior.Un senzor de lumina transmite informatii referitoare la
iluminatul exterior si sistemul VALEO 632030 adapteaza luminile vehiculului la
conditiile existente astfel incat vizibilitatea este maxima.Este foarte util in
parcari subterane, tuneluri timp noros sau lasarea serii.
Exist 2 tipuri de senzori de micare: activi (HF, radar) i pasivi (PIR, senzori
cu infrarou). Tehnologia folosit pentru a detecta micarea este diferit:
Senzori de micare

Senzori HF tehnologie nou, senzor radar de nalt frecven,


detecteaz orice micare;
Senzori PIR tehnologie standard, infrarou, detecteaz surse de cldur
n micare;

Senzorii HF (High Frecvency), care mai sunt numiti i senzori radar sau
senzori activi emit unde ultrasonice de frecvene nalte i recepioneaz ecoul

acestora. i mai putei ntlni sub denumirea de senzori de prezen pentru c


surprind orice micare, ct de mic, aprinznd lumina instantaneu.
Pentru exterior se utilizeaz n prezent doar senzori PIR, deoarece un
senzor HF ar declana aprinderea lmpii la cea mai mic micare a frunzelor
sau ierbii, nu doar a persoanelor. Pentru interior, dei se pot utiliza ambele
tehnologii, cele mai eficiente sunt lmpile cu senzor de micare activ.
Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR)
Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu
minim 10-15cm/s a unui corp cu diferenta de temperatura fata de mediu de
minim 3-50C.
Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din
spectrul termic(8-14m) numit piroelement.
Pentru concentratrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu
special de lentile Fresnell.Modul de amplasare si dimensiunile acestora
determina caracteristica de detectie a senzorului.Exista senzori
volumetrici,senzori cortina,senzori cu spot lung,senzori de tavan.
O alta modalitate de concentrare a radiatiei este data de utilizarea unei
oglinzi concentratoare de forma parabolica, piroelementul situandu-se in focarul
parabolei. PIR-urile cu oglinda sunt senzori volumetrici in adevaratul inteles al
cuvantului.
Senzorul PIR prezinta doua avantaje:
1.Elementele de delimitare a spatiilor (pereti,geamuri,usi) sunt opace la radiatia
IR, astfel incat senzorul nu detecteaza
miscare in exteriorul spatiului protejat.
2.Datorita flexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive
pentru o varietate larga de aplicatii
Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la podeaua
incaperii si au un unghi de detectie de 90-1050. Se instaleaza de regula in
colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza de detectie pe
spoturile centrale este in general de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui
singur sensor intr-o incapere obisnuita.
Dezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad
element) au permis fabricarea de senzori PIR imuni la corpuri de dimensiune
redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru
cresterea imunitatii la alarme false.
Senzorul PIR este un sensor mascabil - el functioneaza numai in raza de
vizibilitate. Vopselurile, hartia, sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce
face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul
infractor are acces la senzor atunci cand sistemul de securitate nu este activat.
Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a
miscarii accidentale a corpurilor din incaperi (ex. hartia termica de fax) precum
si a curentilor de aer calzi sau reci (ferestre deschise, amplasare
necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare
de caldura ). Cu toate aceste limitari, senzorul PIR este cel mai popular element

utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului scazut


al dispoziivului.

Prin utilizarea tehnologiei radar (senzor de prezen High Frequency)


detecia este mult mbuntit, surprinznd i cele mai mici micri chiar i
prin sticl sau prin ua de lemn de la intrare. n momentul n care este sesizat
micare la ua casei, se aprinde lumina n interiorul casei.
Iluminatul bazat pe senzori de micare poate completa, eficient, cu costuri
reduse, zonele controlate de camerele de supraveghere, ntruct asigur lumina
necesar pentru nregistrarea de imagini video foarte clare.
Avioane fr pilot
UAV-ul (avion fr pilot) a efectuat primele zboruri pentru colectare de date n
beneficiul unui proiect de cercetare academic. Informaiile livrate cu ajutorul
senzorilor optici montai pe Hirrus vor fi folosite pentru evaluarea potenialului
de inundaii dintr-un bazin hidrologic.

Senzori seismici

avertizarea persoanelor : senzorul seismic va anunta cu 25 45 de


secunde inainte de sosirea undei de soc seismic, ceea ca va asigura un

timp total de 1minut si 20 secunde ... 1 minut si 40 de secunde inainte


de eventuala prabusire a unor parti ale cladirii

protectia patrimoniului : sistemul automat de protectie


antiseismica inchide automat gazul sau/si curentul din exteriorul
cladirii, evitand astfel incendiile si exploziile

Senzorul activ cu microunde


Detectoarele cu microunde sunt senzori activi care genereaza un camp
eletromagnetic in spatiul protejat. Orice miscare a unui corp care reflecta
radiatia eletromagnetica este sesizata si genereaza alarma. Principiul de detectie
se bazeaza pe efectul Doppler. Senzorii transmit semnale de banda X de regula
(10,5 Ghz) dar exista si produse fabricate in benzile S (2,54 Ghz) sau K (24
Ghz) generate de o dioda Gunn care nu are efecte nocive asupra oamenilor sau
echipamentelor sensibile (pacemakere etc).
Puterea semnalului este de asemenea extrem de redusa, semnalul
avand o bataie de maximum 100m in linie dreapta. Deviatia de frecventa
datorita efectului Doppler este de ordinul herzilor (20-100Hz). Aceasta gama
este corelata cu miscarea unui corp uman, orice alte frecvente fiind excluse.
Emitatorul si receptorul sunt amplasate in acceasi carcasa. Aria de acoperire este
reglabila in functie de sensibilitatea receptorului.
Acest reglaj este deosebit de important intrucat microundele trec de regula prin
pereti, chiar si cei din beton armat.

CUPRINS

ARGUMENT
1.GENERALITI
2.CLASIFICAREA SENZORILOR
3.CARACTERISTICILE SENZORILOR
4. SENZORI ELECTROCHIMICI
5. SENZORI OPTICI
6. BIOSENZORI
7.DETECIA I CONTROLUL RADIOACTIVITAII
8.SENZORI DESTINAI MONITORIZRII
INDICATORILOR METEOROLOGICI AI AERULUI
ATMOSFERIC
9.SENZORI DE POZIIE I DEPLASARE NUMERICI
10. SENZORI UTILIZAI N TEHNICA MODERN
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT
Senzorii sunt dispozitive care sesizeaz variaia unui parametru din sistem
prin emiterea de semnal corespunztor, corelat cu mrimea (intensitatea)
parametrului respectiv.
Se mai numesc traductoare si cele care au o construcie mai complex
(care include i alte elemente auxiliare). Senzorii (traductoarele) au rolul de a
transforma anumii parametri ai sistemului n mrimi de alt natur.
Parametrul de transformat formeaz semnalul de intrare al traductorului, iar cel
transformat semnalul de ieire.
Intr-un sistem mecatronic, senzorii si traductorii permit modulului de
procesare obtinerea de informatii despre proces si mediu.
Fara aceste dispozitive, sistemul nu poate functiona. De multe ori,
calitatea sistemului mecatronic este in cea mai mare parte dependenta de
calitatea sistemului de senzori si traductoare.
Exist astzi senzori pentru mai mult de 100 de mrimi fizice, iar dac se
iau n considerare i senzorii pentru diferite substane chimice, numrul lor este
de ordinul sutelor.
Se pot pune n eviden circa 2000 de tipuri distincte de senzori, oferite n
100.000 de variante.
Datorit marii diversiti a principiilor de conversie a mrimilor fizice n
mrimi electrice, precum i a soluiilor de implementare a acestor principii,
exist i o multitudine de criterii de clasificare a senzorilor.
Aplicaiile senzorilor cuprind toate domeniile de activitate ale oamenilor.