ARGUMENT

Dicionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvntul "senzor ". Acesta a aprut odat cu
dezvoltarea microelectronicii, mpreun cu alte no iuni de mareimpact, cum arficele de microprocesor,
microcontroller, transputer, actuatoretc., adugnd o noiune nou unei terminologii tehnice avnd o
anumit redundan.
Astfel, o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt ncadrate n categoria de traductor . Un
traductor este un dispozitiv care convertete efecte fizice n semnaleelectrice, ce pot fi prelucrate de
instrumente de msurat sau calculatoare.n unele domenii, n special n sfera dispozitivelor electro-optice,
se utilizeaz termenul de detector (detector n infrarou, fotodetector etc.).Traductoarele introduse ntr-un
fluid sunt denumite, uneori,probe.O categorie larg o constituie sistemele terminate n "-metru ": de
exemplu,"accelerometru" pentru msurarea acceleraiei, "tahometru" pentru m
surarea vitezei unghiulare.
Disciplina de Senzori i Traductoare ofer studenilor, de la profilurileelectrice, cunotinele necesare
nelegerii principiilor de funcionare i modului derealizare constructiv pentru cele mai utilizate
traductoare n cadrul sistemelor de reglare (sau conducere) a proceselor industriale.
Uurina asimilrii coninutului acestui curs, completat cu lucrrile practice delaborator, este
condiionat de pregtirea anterioar a studenilor la disciplinele:Fizic, Bazele Electrotehnicii, Msurri
Electrice i Electronic.
ntruct aceast disciplin(Senzori i Traductoare)este precedat i logicconectat deMsurrile
Electrice, n cele ce urmeaz se vor reaminti cteva noiunigenerale referitoare la:
Procesul de msurare
Importana msurrilor n tehnic
Unitile de msur.

CAPITOLUL I
SENZORUL

1.Consideraii generale:
Ce este senzorul?
Trebuie spus c nu exist o definiie unitar i necontestat asenzorului, motiv care las mult spaiu
pentru interpretri, ambiguiti i confuzii.Muli autori prefer s
Foloseasc sintagma senzori i traductoare , n cadrul creia,fie pun pe picior de egalitate
senzorul i traductorul, utiliznd, alternativ sau preferenial, unul dintre termeni, fie consider c unul
reprezint o categorie ierarhic superioar, incluzndu-l pe cellalt. De multe ori se mai utilizeaz i
noiunea de captor, care amplific semnele de ntrebare, ntruct n limba
francez,termenul capteur este utilizat pentru a desemna elementele tehnice, care n aceast carte au fost
numite senzor.Denumirea senzorului provine din cuvntul latin sensus , care nsemn sim i nainte
de a fi adoptat pentru sisteme tehnice, a fost i este utilizatpentru a desemna capacitile organelor de
sim ale oamenilor i ale organismelor vii,de a culege i prelucra informaii din mediul nconjurtor i a le
transmite creierului. nacest proces mrimile fizice,neelectrice, sunt convertite n semnale electrice, pe
carecreierul le poate prelua i interpreta i pe baza crora coordoneaz aciunile muchilor. Modelul din
biologie l ntlnim, n mare msur, la sistemele mecatronice,astfel c nu este inutil o scurt trecere n
revist a sistemelor senzoriale ale omului,cu unele comentarii privind contribuia acestora n supervizarea
proceselor deproducie de ctre om:Cea mai solicitat i importantfuncie senzorial este cea vizual, care
asigur cantitatea preponderent de informaie, avnd i cea mai mare vitezde transfer(cc.3.106
bi i/s).Vederea faciliteaz omului cvasi-totalitatea aciunilor de investigare amediului -identificarea
obiectelor i a configuraiei, pozi iei i orientrii lor, apreciereadistanelor. Extraordinara perfecionare a
simului vizual explic, poate, absena altor senzori de investigare la om, cum ar fi cei ultrasonici, cu care
sunt dotate specii deanimale, ca lilieci, delfini, baleen .a. Funcia ochiului nu se rezum la simplapreluare
a unei imagini pe retin i transmiterea ei ctre creier, ci presupune i oserie de reglri inteligente, prin
intermediul muchilor optici, ale cristalinului i irisului,precum i o prelucrare i compresie a datelor
transmise.Simul auzului permiteomului recepionarea undelor sonore din domeniul "audio", avnd
frecvene cuprinse 6 ntre aproximativ 16 Hz i 16 kHz. Rata de transfer a informaiei auditive este de
circa2.104 bii/s. Acest sim st la baza comunicaiei dintre oameni; asigur i funcii deinvestigare a
mediului, prin receptarea unor sunete, precum
i funcii desupraveghere a procesului de producie, n baza unor semnale sonore provenite dela sisteme de
avertizare, a unor zgomote anormale.Foarte important, inclusiv nprocesele de producie, este
sensibilitatea cutanata omului, asigurat
de multiplireceptori implantai n piele. Au fost identificate urm
toarele forme de sensibilitatecutanat:
sensibilitatea tactil, sensibilitatea termic i sensibilitatea dureroas
.Celetrei feluri de sensibilitate cutanat nu sunt rspndite uniform pe suprafaa pielii.Sensibilitatea
tactil este dezvoltat, n special, pe pielea de pe faa volar
avrfurilor degetelor, iar sensibilitatea termic este mai accentuat pe faa dorsal amnii, unde exist i o
sensibilitate dureroas accentuat. Receptorii cutanai suntspecializai. Simul mirosului (olfactiv) (102
bii/s)i cel gustativ (10 bii/s) sunt extremde utile omului n viaa de zi cu zi, dar utilizate de om ntr-un
numr restrns deprocese de producie, din industria alimentar, cea cosmeticetc.
Nivelul de dezvoltare a capacitilor senzoriale ale unui system mecatronic sedetermin, n general, dup
modul n care acesta reuete s realizeze funcii derecunoatere similare cu cele ale omului. ntre
sistemele de recunoatere ale omuluisi ale unui sistem mecatronic exist ns doua mari deosebiri:

omul are posibiliti multiple de recunoatere, fiind dotat cu organe de simi complexe, care i asigur
capacit ile de vedere, auz, miros, gust i percep ietactil; la un system mecatronic acest lucru nu este
nici necesar i nici posibil,
tinzndu-se spre limitarea funciilor senzoriale la cele strictnecesare impusede utilizrile concrete ale
acestuia;
-un sistem mecatronic poate fi dotat cu faciliti senzoriale pe care nu le ntlnim la om, asigurate, de
exemplu, de senzorii de proximitate inductivi,capacitivi, fluidici, sau cei de investigare, baza i pe radiaii
ultrasonice sau radiaii laser
i funcionnd pe principiul radarului.

1.2Clasificri la senzorilor
Exist ast zi senzori pentru mai mult de 100 de mrimi fizice, iar dac se iau n considerare i
senzorii pentru diferite substan
e chimice, numrul lor este de ordinulsutelor. Se pot pune n eviden circa 2000 de tipuri distincte de
senzori, oferite n100.000 de variante, pe plan mondial [ROD03].Datorit marii diversiti a principiilor
de conversie a mrimilor fizice n m
rimielectrice, precum i a soluiilor de implementare a acestor principii, exist i omultitudine de criterii
de clasificare a senzorilor, dintre care vor fi enumerate ctevadintre cele mai importante:Senzorii pot fi
clasificai n func ie de tehnologiile utilizate pentru realizarea lor:
-Tehnologii ale materialelor feromagnetice;
-Tehnologii ale materialelor piezo-ceramice;
-Tehnologii ale microeelectronicii i microsistemelor;
-Tehnologii ale staturilor subiri;
-Tehnologii ale staturilor groase;
-Tehnologii pentru materiale sinterizate;
-Tehnologii ale foliilor etc.n func ie de tipul mrimii fizice de intrare senzorii pot fi clasifica i n:
-absolui, cnd semnalul electric de ie
ire poate reprezenta toate valorileposibile ale m
rimii fizice de intrare, raportate la o origine (referin) aleas;
incrementali , cnd nu poate fi stabilit o origine pentru toate punctele dincadrul domeniului de msurare,
ci fiecare valoare msurat reprezint originea pentru cea urmtoare.Foarte important este clasificarea n
funcie de tipul mrimii de ieire, n:
-senzori analogici , pentru care semnalul de iire este n permanen propor ional cu mrimea fizic de
intrare
-senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieire poate lua numai unnumr limitat de valori discrete,
care permit cuantificarea semnalului fizic deintrare.Privind problema semnalului de ieire din punctul de
vedere al numrului de valoriposibile, pot fi puse n eviden alte douclase distincte:
-senzori binari, care prezint la ieire numai dou valori distincte;
-senzori cu un numr mare de valori, pentru msurarea unei mrimi ntr-o anumit plaj; pot fi analogici
sau numerici.Un alt criteriu de clasificare ine cont de numrul elementelor traductoare i de numrul de
dimensiuni atribuite valorilor msurate i clasific senzorii n scalari (untraductor, o dimensiune),
vectoriali (msurri dup trei direcii ortogonale)i matriciali(un anumit numr de traductoare dispuse
dup o matrice mono-, bi-sau tridimensional). Combinarea ultimelor dou criterii de clasificare permit
clasificri mai complexe, detipul celei prezentate n Clasificarea senzorilor dup dou criterii combinate
Senzorii pot fi clasificati i n func ie de domeniul n care sunt utilizai:
n industrie- Robotic (vezi exemplele din capitolul 2), fabricaie flexibil, controlul
calitii,activit i de birou etc.
n protecia mediului
n transporturi
n automatizarea cldirilor i locuinelor Dac
analiza se extinde la nivelul diferitelor domenii de utilizare, pot fi utile i pertinente noi criterii de
clasificare. De exemplu, n cazul senzorilor utilizai n robotic, una dintre principalele clasificri are al
bazsistematizarea proprietilor i parametrilor robotului
i mediului
Cele dou ramificaii principale permit gruparea senzorilor n dou categorii mari:

- Senzorii interni (denumii de unii autori i intero-receptori), care servesc la obinerea unor informaii
legate de funcionarea robotului, cum ar fi pozii arelativ a elementelor cuplelor cinematice, vitezele i
acceleraiile liniare i unghiulare, deformatiile elementelor lanului cinematic .a.
- Senzori externi (denumii de unii autori i extero-receptori),utilizai pentruculegerea unor informaii
asupra mediului nconjurtor i asupra interaciuniirobot/mediu; servesc la identificarea prezenei i
stabilirea tipului, poziiei,orientrii, culorii sau a altor proprieti ale obiectelor din mediu, la
identificareaunor obstacole, la determinarea for elor de interac iune robot/mediu.Un criteriu care poate
permite clasificarea senzorilor externi este cel referitor lacontactul cu obiectele din mediu
Un senzor care msoar pozi iile/deplasrile n cuplele cinematice este un senzor intern, un senzor
deinvestigare, care baleiaz mediul nconjurtor pe principiul radarului, este un senzorextern fr contact,
un senzor tactil este un senzor extern cu contact direct, iar unsenzor de for /moment este un senzor
extern cu contact indirect, ntruct for ele de interaciune cu mediul nu sunt exercitate direct asupra
senzorului, ci sunt resimite deacesta prin propagarea lor de-a lungul unor elemente intermediare.

1.3.Clasificare; Soluii de montare

Clasificarea acestor senzori se poate face dupmai multe criterii, astfel:Dup modul de exprimare a
mrimii deplasrii:
-senzori de poziie (absolui)care furnizeaz valoarea absolut a deplasrii,ce corespunde poziiei curente a
elementului mobil al cuplei cinematiceconsiderat fade originea unui sistem de coordonate ataat cuplei;
-senzori de deplasare (relativi) care dau mrimea relativ
a deplasrii,rezultat ca o diferen a valorilor corespunztoare coordonatelor finale i iniiale ale
elementului mobil.
Dup natura semnalului furnizat de senzor:
-senzori numerici incrementali care transform deplasarea real, care este omrime continu, ntr-o
succesiune de impulsuri;
-senzori numerici absolui la care deplasarea real este exprimat
cu ajutorulunui grup de semnale binare ce corespund unui numr codificat n binar;
-senzori analogici la care deplasarea realeste transformat ntr-o mrime continu, modulat n
amplitudine sau n faz.
Dup natura mrimii de intrare:
-senzori liniari pentru msurarea deplasrilor rectilinii;
-senzori rotativi care msoar deplasrile unghiulare.O schem
a principalelor tipuri de senzori de poziie/deplasare este redat
prezentate formele semnalelor de ieire aferente.Clasificarea senzorilor de pozi ie/deplasare.12

2.Senzori de poziie/deplasare analogici

2.1 Principiul msurrii analogice a deplasrilor Principiul msurrii analogice a

deplasarii este prezentat
.Principiul msurrii analogice a deplasrilor; a) semnale liniare; b) semnalesinusoidaleSenzorul emite un
semnal electric dependent de deplasare, materializat printr-otensiune electric, avnd o variaie liniarsau
sinusoidalDac se consideramplitudinea semnalului pornind din punctul i pn n punctul df , se
constatca
Exist o coresponden biunivoc ntre deplasare i mrimea tensiunii la ieirea senzorului; n mod similar
se petrec lucrurile
i n cazulsinusoidei n condiiile n care se lucreaz
cu arcele de sinusoid corespunztoare domeniului
-T/4 - T/4, sau T/4 - 3T/4. n fiecare asemenea domeniu,unei anumite mrimi a tensiunii i corespunde un
singur punct pe axa deplasrilor
inumai unul (metoda analogic-absolut). Ca urmare senzorul funcioneaz ca senzorde pozi ie. n cazul n
care mrimea deplasrii ce trebuie msurat o depete pecea corespunztoare perioadei T, semnalul la
ieirea senzorului va repeta dreaptasau sinusoida din figura 2.1 de mai multe ori, pn la acoperirea
distanei demsurat. Astfel tensiunea U1 determin poziia punctului d1i numai dac se cunoate nu mrul,
i, de perioade pe care le-a furnizat senzorul pn n acel moment (metodaciclic absolut). n aceste
condi ii senzorul funcioneaz ca senzor de deplasare.

CAPITOLUL II
TRADUCTOARE REZISTIVE

Dupa cum se cunoaste, variatia rezistentei e data de:

unde: r - rezistivitatea electrica; l- lungimea conductorului;
S - sectiuneaconductorului. Modificnd lungimea conductorului, practic se va modifica rezistentaelectrica
R.Pentru masurarea deplasarilor liniare se utilizeaza cu precaderepotentiometrul liniar, care se realizeaza
prin bobinarea pe un suport izolanta unui fir rezistiv pe care se deplaseaza un cursor ce e sustinut de o
pistadecontact. Rezistenta de iesire a potentiometrului se modifica proportional cudeplasarea cursorului.
(2.4.)
U unde: R - rezistenta electrica a potentiometrului; l - lungimea potentiometrului, x -deplasarea
cursorului.Deoarece masurarea rezistentei este greoaie, se alimenteaza potentiometrulcu o tensiune
continua stabilizata U tensiunea de iesire a acestuia Ux
depinzndnumai de x, U si l fiind constante.
Numai n cazul n care tensiunea de alimentare estestabilizata si valoarea curentului ce strabate
potentiometruleste redusa, traductorul reproduce corect caracteristicile.
Pentru deplasari unghiulare se utilizeaza un potentiometru de forma circulara,obtinut prin bobinarea pe un
suport izolant circular a unui fir rezistiv peste carealuneca un cursor, conform figura 3.5.Rezistenta la
iesirea potentiometrului si tensiunea de iesire cnd acesta este alimentat la o tensiune continua stabilizata,
depind numai de unghiul dupa relatia:

1.1Traductoare inductive
Functionarea traductoarelor inductive are labaza variatia geometriei circuitului (cuplajului)magnetic n
functie de masurnd, care se traduce ntr-o variatie de inductivitate proprie saumutuala Pentru cazul
deplasarilor liniare mici (< 2mm), uzual se folosesc traductoare inductive cu ntrefier variabil (cu armatura
mobila). Una din aceste nu sunt variante Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloy si
armatura mobila. Bobina se fixeaza n piesa , tija , fiind fixata n armatura mobile,
. Prin notat lungimile medii ale liniilor de cmp magnetic, este distanta dintre armatura mobile si miezul
magnetic
.La modificarea distantei d sub actiunea unei deplasari, practic se va modificainductanta La bobinei ce
depinzde de d.
Deoarece, ca si n cazul traductoarelorrezistive este dificil a se masura variatiile de inductanta, practic se
masoara cadereade tensiune pe rezistenta R
.n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod,caderea de tensiune pe
rezistenta R este aproximativ egala cu marimea de iesire e sieste data de relatia:
(3.7)
unde: U - tensiune de alimentare alternativastabilizata;
RL- rezistenta electrica a bobinei;
m, m rp- permeabilitatea magnetica absoluta sirelativa a permaloyului:
N - numar de spire;
S - sectiunea circuitului magnetic.
Pentru cazul deplasarilor mai mari de 2 mm n mod obisnuit se utilizeazatraductoare inductive diferentiale
cunoscute si sub denumirea de transformatoarediferentiale. n cazul unor deplasari de pna la 4 mm se
utilizeaza traductorul inductivdiferential cu ntrefier variabil, iar pentru deplasari de ordinul centimetrilor
seutilizeaza traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic mobil. Acestea serealizeaza constructiv
prin bobinarea a doua nfasurari primare si doua secundareidentice pe cele doua carcase izolante ce se

monteaza pe un tub din materialnemagnetic ( plastic, textolit, alama, s.a.) n interiorul caruia se poate
deplasa liber unmiez magnetic ce se executa obisnuit din fier moale. Practic reprezinta
douatransformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce arata constructiv ca., unde: 1 - bobine
primare; 2 - bobine secundare; 3 - miez magnetic; 4 - tija; 5 -distantier; 6 - capace.
Pentru reducerea perturbatiilor de natura electromagnetica, ntreg ansamblulse ecraneaza.
Functionarea traductorului prezentat se bazeaza pe principiul variatieicuplajului magnetic ntre
primarul si secundarul celor doua transformatoare identicela deplasarea miezului magnetic.
Se recomanda ca pentru o buna reproductibilitate tensiunea dealimentare primara sa fie alternativa
stabilizata, iar tensiunea secundara sa fieredresata si stabilizata.
nfasurarile primare ale celor doua transformatoare se leaga n serie aditional, iar cele secundare
nopozitie, astfel ca, n pozitia centrala a miezului magnetic tensiunea de iesire este nula. .
Aceastavarianta are dezavantajul ca indiferent de pozitia miezului magnetic, fatadepozitiacentrala (la
dreapta sau stnga), conform caracteristici statice, valoareamarimii de iesire este aceeasi.
Comparativ cu traductoarele inductive cu armatura mobila, din cauzacircuitului magnetic redus acestea au
un factor de calitate scazut, de ordinulunitatilor. Cu toate acestea, traductoarele inductive cu miez mobil
sunt preferatedeoarece prezinta o serie de avantaje ca:
- &nb 20520r1714u sp; domeniul de masurare poatefi de ordinul centimetrilor;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta o reproductibilitate sirezolutie ridicata;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; sunt insensibile la deplasarileradiale si au frecari reduse;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta posibilitateaprotectiei la medii corozive, presiuni si
temperaturi ridicate, s.a.
Facem mentiunea ca n afara traductoarelor inductive prezentate, n practicase mai pot utiliza
traductoare de tip: transformator, inductosin liniar si circular [23].

1.2.Traductoare capacitive
Functioneaza pe principiul modificarii capacitatii unui condensator atuncicnd variaza fie distanta dintre
armaturile lui, fie dimensiunile armaturilor, fieconstanta dielectrica a mediului dintre ele conform relatiei:
(3.8)
Pentru deplasari mici, se utilizeaza traductoare capacitive la care se modificadistanta dintre armaturi
armatura 1 fiind suspendata elastic si se poatedeplasa paralel cu ea nsasi sub actiunea fortei F (deplasarii).
Armatura 2 este fixa siizolata electric fata de suport. ntre capacitatea traductorului si deplasarea (x)
aarmaturii mobile exista o relatie de forma:(3.9)unde:
r- permitivitatea relativa a dielectricului dintre armaturi;S
s- suprafata de suprapunere a celor doua armaturi;
- distanta dintre armaturi;x - deplasarea de masurat.Sensibilitatea traductoarelor e data de:Pentru
masurarea unor unghiuri se utilizeaza traductorulcapacitiv reprezentat schematic n figura 3.11, la care se
modificapractic suprafata de suprapunere a armaturilor, una fiind fixa - 1 ,cealalta -2 putndu-se roti prin
fixarea acesteia pe axul 3
.n functie de unghiul de rotire
-a armaturii mobile se va modificasuprafata de suprapunere dintre cele doua armaturi,
valoareacapacitatii fiind data de:(3.10)
notatiile fiind cele anterioare, rezulta:
Pentru cazul unor deplasari liniare se utilizeaza: traductoare cu armaturi dreptunghiu-lare si cilindrice.
Traductoarele capacitive prezinta o foarte buna sensibilitate fiind utilizatefrecvent pentru masurari de
deplasari rapide. metoda compensarii.
Datorita faptului ca n mare masura capacitatea traductorului depinde dedimensiunile geometrice ale
armaturilor care pot varia cu temperatura mediului,ducnd la erori importante, pentru nlaturarea acestui

inconvenient armaturile seconfectioneaza dintr-un material special numit invar. De asemenea se utilizeaza
siprin montarea n punte a doua traductoare identice, numai unul dintre acestia fiindactionat de marimea
neelectrica masurata sau controlata.

1.3Traductoare piezoelectrice
Sunt traductoarele generatoare ce functioneaza pe principiul piezoelectric(magnetostrictiv). Acest
fenomen consta n aparitia de sarcini electrice pe fetele unuicristal special n momentul n care asupra
acestuia se exercita forte (presiuni)mecanice, fenomen descoperit de fratii curie la sfrsitul secolului
trecut.Initial, fenomenul a fost observat la cristalele de cuart (SiO2) dar, proprietatilepizoelectrice mai
prezinta si alte cristale ca: turmalina, oxidul de zinc, niobatul de litiu,titanul de bariu, plumb si
zirconiu,s.a.
n ultima perioada se utilizeaza cu precadere titanatul de bariucare este un material ceramic cu aspectul
portelanului, rezistent lasolicitari mecanice si termice care are un randament ridicat nfunctionare.
Traductorul este alcatuit din unul din cristaleleamintite, prelucrat n mod special pefetele caruia se depune
un strat subtire de argint coloidal cu scopul de a culegesarcinile electrice formate cnd elementul
piezoelectric se supune unor deformatiimecanice.Au avantajul unei inertii reduse, sunt fiabile, nu necesita
surse de alimentare, n schimb necesita amplificatoare deoarece tensiunea generata este foarte mica.
Audezavantajul unui pret relativ
ridicate

1.4.Traductori pentru aparatur medical.

In cercetarea medicala, ca si in medicina clinica, este importanta achizitiadatelor fiziologice din
corpul uman pentru cresterea nivelului de intelegere almecanismelor fiziologice de baza si pentru
inlesnirea procedurilor de diagnosticare.Calitatea unor astfel de masurari depinde de performanta
senzorilor, traductorilor siinstrumentelor
din sistemul de masura. Corpul uman este un obiect greu de
masurat; masurarile de precizie ale semnalelor fiziologice necesita senzori, traductorisi instrumente care
au specificitate si selectivitate mari si care nu interfera cusistemele aflate in studiu.Senzorul este un
instrument care permite decelarea unei informatii continutade un obiect sau manifestarea unui fenomen
(sensor in engleza, capteur infranceza). Senzorii se substituie celor cinci simturi ale omului (vazul, auzul,
pipaitul,mirositul si gustul) pentru masurarea cantitativa a marimilor fizice ale unui obiect sauin detectarea
fenomenelor insesizabile omului. In sens larg, senzorul este un elementcapabil sa efectueze o conversie.
Traductorul este un dispozitiv care transforma un anumit tip de semnal
sonor, electric, luminos
in semnal electric, conform unei legi determinate.
Primul capitol al lucrarii cuprinde o scurta prezentare a conceptelor necesarepentru intelegerea
functionarii sistemelor de masurare si ale instrumentelor. Celelaltecapitole sunt legate de marimi
importante studiate in medicina: presiunea, fluxul,temperatura si miscarea de exemplu.
Aplicarea principiilor senzorilor, traductorilor si instrumentelor in medicina esteprezentata din punct de
vedere practic. Este important de avut in vedere problemecum sunt biocompatibilitatea, interferenta
electromagnetica si modul de atasare asondelor la sistemul biologic aflat in studiu.

1.5.Traductori i sisteme de msurare

In procesul de masurare, observatorul obtine informatii despre obiectul demasurat folosind un sistem de
masurare. De obicei, un sistem de masurare contineun traductor si un instrument electric asa cum este
aratat in Fig. 4.1. Marimea fizicasau chimica ce caracterizeaza obiectul de masurat este detectata de catre
traductorsi este transformata intr-o cantitate electrica, care este afisata prin intermediul unuiinstrument
electronic adecvat care transfera rezultatul observatorului.
Structura generala asistemului de masurare

Uneori, masurarile necesita aplicarea unor proceduri active obiectului de studiat, cumsunt excitarea,
iradierea, stimularea, administrarea unui medicamnet sau injectia.Aceste proceduri sunt considerate parte
a procesului de masura si sunt realizate detraductor sau de alte parti ale sistemului de masurare.Desi in
unele masurari procedura activa este inevitabila, influenta sa asupraobiectului de studiat trebuie
minimalizata din doua motive: mai intai, pentru a reduce cat mai mult rolul intamplarii si apoi pentru a
minimaliza modificarea marimii demasurat datorita procedurii active. Pe de alta parte, adesea apare
situatia in caremasurarea devine mai usoara si mai precisa daca sunt marite energia stimuliloraplicati in
procedura activa. Nivelul procedurii active poate fi determinat ca uncompromis intre doua tendinte
contrarii: micsorarea influentei asupra obiectului demasurat si marirea performantei sistemului de
masurare.Traductorul este o parte esentiala a sistemului de masurare, deoarece calitateasistemului de
masurare este determinata in cea mai mare parte de performanteletraductorului utilizat. De exemplu,
raportul semnal-zgomot este determinatintotdeauna in principal de traductor, in masura in care la interfete
sunt folositecircuite electronice adecvate.
Dupa principiul de functionare, traductoarele sunt de 2 tipuri:
1. Traductoare parametrice
2. Traductoare generatoare
Traductoarele parametrice sunt traductoare la care semnalul neelectric, aplicatla intrare, determina
modificarea unei proprietati electrice (parametru electric) altraductorului, cum sunt rezistenta electrica,
capacitatea electrica, inductanta,inductanta mutuala, coeficientul de atenuare al radiatiei. Aceasta
reprezinta oconvertire pasiva. Punerea in evidenta a modificarii parametrului electric necesitaexistenta
unei surse exterioare de energie (sursa de activare). Exemple:termorezistenta, fotorezistenta.
Traductoarele generatoare sunt traductoare la care semnalul neelectric,aplicat la intrare, determina
generarea unei tensiuni electromotoare. Convertirea uneienergii de un anumit fel in energie electrica este o
convertire activa. Punerea inevidenta a marimii de la iesirea traductorului nu necesita existenta unei
surseexterioare de energie.
Exemple: termocuplul, elementul fotovoltaic.Diferitele tipuri de marimi de masurat necesita diferite
tipuri de traductori.
Deasemenea, sunt necesare diferite tipuri de traductori conform cerintelor diverselorsituatii de
masurare cum ar fi nivelul amplitudinii semnalelor, domeniile de frecventa,exigentele de precizie, limitele
impuse de dimensiuni, de forme, de materiale sau deprocedurile de masurare fara intromisie. In masurarile
biomedicale, traductoriiproiectati pentru alte scopuri sunt deobicei nepotriviti chiar atunci cand
caracteristicilelor principale ca tipul marimilor de masurat, domeniile de masura sau raspunsurile
infrecventa sunt acceptabile. In realitate, majoritatea traductorilor utilizati in masurari biomedicale sunt
astfel proiectati incat pot fi aplicati corpului uman cu efectesecundare minime in scopul de a obtine corect
informatia biologica dorita.

1.6.Caracteristici statice
In majoritatea sistemelor de masurare, semnalul de iesire al sistemului demasura poate fi determinat
in intregime in functie de semanlul de intrare al marimii demasurat la un moment dat, daca modificarea
marimii de masurat este suficient delenta. Intr-o asemenea situatie, relatia semnal de iesire
semnal de intrare asistemului de masurare poate fi determinata in mod unic, indiferent de
trecereatimpului. Marimea de masurat si caracteristicile care reprezinta relatia intre semnalulde iesire al
sistemului de masurare si marimea de masurat sunt numite caracteristicistatice.

1.7Sensibilitate rezolutia si reproductibilitatea

Termenul sensibilitate este totdeauna folosit astfel incat sensibilitatea unui

traductorsau a unui sistem de masura sa fie mare atunci cand o modificare mica a
marimii demasurat ()x;S1
)y;S2provoaca o modificare importanta a semnalului de iesire (.Dar, aceasta
definitie a sensibilitatii nu este singura. In unele cazuri, sensibilitateaeste definita ca
raportul intre semnalul de iesire si semnalul de intrare:(1.1)
In aceasta definitie, valoarea numerica ce reprezinta sensibilitatea este mare
atuncicand sensibilitatea este mare. Definitia (1.1) reprezinta sensibilitatea absoluta
asistemului de masura. Daca variatia semnalelor este raportata la marimea lor,
atuncise poate defini sensibilitatea relativa:(1.2)
In alte cazuri, sensibilitatea este definita ca raportul intre semnalul de intrare
sisemanlul de iesire. Acest factor corespunde variatiei cantitatii marimii de
masuratcare produce modificarea cu o unitate a semnalului de iesire. Prin definitie,
valoareanumerica este mica atunci cand sensibilitatea este mare. Sensibilitatea are
odimensiune atunci cand marimea de masurat si aceea a semnalului de iesire sunt
diferite. Sensibilitatile pentru cantitatile diferitelor marimi de masurat
suntreprezentate in diferite unitati ca de exemplu mV/kPa, :A/K. mV/pH,
etc.Sensibilitatea poate avea o valoare constanta atunci cand modificarea
semnalului deiesire este legata liniar de modificarea marimii de masurat.
Sensibilitatea insa nu esteconstanta atunci cand raspunsul este neliniar; in acest caz
sensibilitatea depinde davaloarea absoluta a marimii de masurat.Rezolutia etse cea
mai mica valoare a marimii de masurat care poate fi distinsa insemnalul de iesire al
sistemului de masurare. O modificare a marimii de masurat careeste mai mica decat
rezolutia sistemului de masurare nu produce o modificaredetectabila a semnalului
de iesire care sa fie deosebit de zgomot. Valoarea numericaa rezolutiei este mica
atunci cand rezolutia este mare. Rezolutia are aceleasidimensiuni ca si marimea de
masurat.Reproductibilitatea arata cat de apropiate ca valoare sunt semnalele de
iesire atuncicand este masurata repetat aceeasi marime. Cantitativ,
reproductibilitatea unuisistem de masurare este definita ca domeniul marimii de
masurat pentru caremasurarile succesive ale marimii respective sunt cuprinse cu
anumita probabilitate inacel domeniu. Daca nu este specificat nivelul probabilitatii,
atunci este subinteles safie de 95%. Atunci cand domeniul este ingust,
reproductibilitatea este mare.Termenul de repetabilitate este si el folosit pentru a
exprima conceptul dereproductibilitate, dar repetabilitatea este inteleasa ca
reproductibilitatea intr-uninterval scurt de timp atunci cand acesti termeni sunt
distincti.

1.8.Elementele sensibile ale traductoarelor

Elementele sensibile (ES) constituie partea cea mai diversificat a tradu

ctoarelor.Acestea permit detectarea
mrimii de msurat din ntreg ansamblul de mrimi careacioneaz n mediul
nconjurtor rejectnd sau reducnd la un m
inim acceptabil
influena celorlalte.
Dat fiind numrul i marea varietate a mrimilor care intervin n
proceseleautomatizate i care trebuie msurate cu ajutorul traductoarelor, rezult
implicit necesitatea unei multitudini de tipuri de elemente sensibile (ES),
corespunztor acestor aplicaii.
Elementele sensibile se pot clasifica :a) dup principiul de conversie a mrimii fizice
aplicate la intrare:

-elementele sensibile (ES)parametrice;

-elementele sensibile (ES)generatoare.
Principiul conversiei este important pentru studiul general al traductoarelor
ievidenierea fenomenelor fizice care stau la baza funcionrii acestora (modul
deconversie al mrimii de msurat ntr -un anumit tip de mrime electr ic).
b)dup natura mrimii fizice de msurat:
-elemente sensibile (ES) pentru: deplasare, vitez, for, debit, radiaie etc.

1.9.Domeniul de masura
Domeniul de masura este intreg domeniul marimii de masurat pentru care sistemul
de masurarelucreaza la performanta nominala a sistemului de masurare respectiv.
Astfel, domeniul de masuradepinde de exigentele de performanta cum sunt sensibilitatea,
rezolutia sau reproductibilitatea.Daca exigentele sunt mari, domeniul de masura este ingust.
Uneori sunt specificate domenii demasura diferite pentru exigente diferite. De exemplu,
la un termometru, domeniul de masura estede la 30 la 40C pentru
reproductibilitate de 0,1C, si de la O la 50C pentru reproductibilitate
de0,5C.Domeniul de masura stabileste modificarea maxima a marimii de masurat atat timp
cat esterespectata performanta nominala a sistemului
de masura. Pe de alta parte, modificareaminima detectabila a marimii de masurat
este data de rezolutie. Raportul intredomeniul de masura si rezolutie este numit
domeniul dinamic. Domeniul dinamic esteadimensional si este uneori exprimat in
decibeli (db).

1.10.Liniaritate si neliniaritate
Liniaritatea arata cat de aproape de o linie dreapta este relatia semnal de iesire semnal de intrare intr-un
sistem de masurare. In functie de linia dreapta care esteluata in considerare, sunt folosite diferite definitii
ale liniaritatii. Astfel, linia dreaptapoate fi definita prin fitarea relatiei semnal de iesire semnal de intrare
prin metodacelor mai mici patrate; alte linii drepte determinate prin fitarea prin metoda celor maimici
patrate pot fi obligate sa treaca fie prin origine, fie prin punctul terminal sau prin amandoua. Atunci cand
se foloseste linia dreapta care trece prin origine, liniaritateaspecifica acestei definitii este numita liniaritate
cu baza zero sau proportionalitate.Ca o masura cantitativa a liniaritatii, se poate utiliza abaterea maxima a
curbeisemnal de iesire semnal de intrare de la linia dreapta. Totusi, in mod conventional,pentru a indica
aceasta valoare este folosit termenul de neliniaritate, deoarecevaloarea numerica la folosirea acestei
definitii este mare atunci cand abaterea relatieisemnal de iesire semnal de intrare de la o dreapta este
semnificativa.Atunci cand liniaritatea este mare (sau neliniaritatea este mica), relatia semnalde iesire
semnal de intrare poate fi considerata o linie dreapta, si astfelsensibilitatea poate fi considerata constanta.
Pe de alta parte, atunci cand liniaritateaeste scazuta (sau neliniaritea este mare), sensibilitatea depinde de
nivelul semnaluluide intrare.Desi este de dorit o liniaritate cat mai mare in majoritatea sistemelor
demasurare, masurari precise sunt posibile chiar la un raspuns neliniar, inmasura in care relatia semnal de
iesire semnal de intrare este pe deplindeterminata. Folosind un computer, se poate estima semnalul de
intrare lafiecare interval de testare, atunci cand este cunoscuta relatia semnal de iesire semnal de intrare.

1.11.Caracteristicile i performanele traductoarelor

Caracteristicile funcionale ale traductoarelor reflect (n esen) modul n care se realizeaz relaia de
dependen intrare
-ieire (I-E).Performanele traductoarelor sunt indicatori care permit s se aprecieze msura ncare
caracteristicile reale corespund cu cele ideale i ce condiii sunt necesarepentru o bun concordan n

tre acestea.
Caracteristicile i performanele de regim staionar se refer la situaia n caremrimile de intrare i de
ieire din traductor nu variaz, adic parametrii purttoride informaie specifici celor dou mrimi sunt in
variani.
Caracteristica a traductorului este reprezentat prin relaia intrare
ieire(I-E):y = f(x) (1.1) n care y i x ndeplinesc cerinele unei msurri statice.
Relaia (1.1) poate fi exprimat analitic sau poate fi dat grafic printr
-o curb tra-sat cu perechile de valori (x , y).
Caracteristica y = f(x) red dependena I
-E sub forma ideal deoarece, n realitate, n timpul funcionrii traductorului, simultan cu mrimea de
msurat x,se exercitatt efectele mrimilor perturbatoare externen321 ...,,,, ct i a celor interne r321 ...,,,,
care determin modificri nedorite ale caract eristiciistatice ideale.
n afara acestor perturbaii (nedorite), asupra traductorului intervin i mrimile de reglaj, notate prin q321
C...,,C,C,C . Aceste reglaje servesc la obinerea unor caracteristici adecvate domeniului de variaie al
mrimii de msurat n condiiireale de funcionare a traductorului. innd seama de toate mrimile care
potcondiiona funcionarea traductorului, acesta se poate reprezenta printr-o schemfuncional
restrns.Reglajele q321 C...,,C,C,C nu provoac provoac modificri nedorite ale caracteristicii statice
ideale i sunt necesare pentru:
- alegerea domeniului de m surare;
- prescrierea sensibilitii traductorului,
-calibrarea intern i reglarea zeroului
Mrimile perturbatoare externe cele mai importante sunt denatura unor factori de mediu: presiunea,
umiditatea, temperatura , cmpuri electrice sau magnetice etc. Aceste perturbaii (nedorite) pot aciona att
asupramrimii de msurat, ct i asupra elementelor constructive ale traductorului.
Mrimile perturbatoare interne se datoreaz zgomotelor generate derezistoare, de semiconductoare,
frecri n lagre, mbtrn
irea materialelor care-i schimb proprietile, variaii ale parametrilor surselor de alimentare etc. Da
toritmrimilor perturbatoare, traductorul va funciona dup o relaie de dependen (I-E) real, descris
de funcia
Este important de observat c erorile sunt generate de variaiile mrimilor perturbatoare i nu de valorile
lor absolute, care dac ar rmne constante arputea fi luate n considerare ca atare n expresia
caracteristicii.
Modul n care mrimile perturbatoare influeneaz ieirea , admind c variaiilelor sunt mici, se pune n
eviden prin dezvoltarea n serie Taylor a funciei cuneglijarea termenilor corespunztori derivatelor de
ordin superior. Se obine:
Derivatele de ordinul Iau semnificaia unor sensibiliti:
-este sensibilitatea util a traductorului
Cu ct sensibilitatea util va fi mai mare, iar sensibilitile parazite
vor fi mai mici,cu att caracteristica real a traductorului va fi mai apropiat de cea ideal .
Dac sensibilitile parazite au valori ridicate se impune introducerea unor dispozitive de compensare
automat.
Prin concepie (proiectare) i construcie, traductoarele se realizeaz astfel nct mrimile de influen
(perturbatoare) s determine efecte minime si deci , s sepoat considera valabil caracteristic static
ideal y = f(x) n limitele unei eroritolerate.
n ipoteza de liniaritate i admind c influenele mrimilor perturbato are nu depesc eroarea tolerat ,
forma uzual pentru caracteristica static a traductoarelor analogice este:
pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.

CAPITOLU III
MSURI DE PROTECIE A MUNCII LA UTILIZAREAINSTALAIILOR I
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii de trecere a unui
curent periculos prin corpul omului.Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie
cunoscute de ctre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.Principalele msuri de
prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:
Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice i care serealizeaz prin:
Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente electrice, lao nlime
inaccesibil pentru om. Astfel, normele prevd c nlimea minim la care sepozeaz orice fel de
conductor electric s fie de 4M, la traversarea prilor carosabile de 6M,iar acolo unde se manipuleaz
materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceast nlime sdepeasc cu 2.25m gabaritele respective.
Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare. Mijloacele deprotecie
individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii prinatingere direct i
pot fi mprite n dou categorii: principale i auxiliare.
Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti izolani i scule cumanere
izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de regim a instalaiei n condiii
sigure; cu
ajutorul lor este permis atingerea prilor conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui, cizme,
galoielectroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din porelan
etc. Aceste mijloace nu pot realiza ns singure securitatea mpotriva electrocutrilor.
ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia
auxiliar.Mijloacele de avertizare constau din
plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilitprin standarde i care conin indicaii de atenionare),
ngrdiri provizorii prevzute i cu plcueetc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea
muncitorilor sau a persoanelor
care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de
curent periculoase. Se aplic mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu
punctul neutru al surs
ei de alimentare izolat fa de pmnt.
Menionnd faptul c un curent de defect 300
-500A poate deveni n anumite condiii, unfactor provocator de incendii, aparatul prezentat asigur
protecia i mpotriva acestui pericol.
ntreruptorul este prevzut cu carcase izolante, i este echipat cu declanatoare termice,electromagnetice
i releu de protecie la cureni de defect.
Separarea de protecie se realizeaz cu ajutorul unui transformator de separaie. Prinacesta, se urmrete
crearea unui circuit izolat fa de pmnt, pentru alimentareaechipamentelor electrice, la care trebuie
nlturat pericolul de electrocutare. n cazul unuidefect, intensitatea curentului care se nchide prin om este
foarte mic, deoarece trebuie streac prin izolaia care are o rezisten foarte mare.
Izolarea suplimentar de protecie const n executarea unei izolri suplimentare fa deizolarea obinut
de lucru, dar care nu trebuie s reduc calitile mecanice i electrice impuseizolrii de lucru.
Izolarea suplimentar de protecie se poate realiza prin
aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elementele buneconductoare de
electricitate ale utilajului;
aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric;
izolarea amplasamentului muncitorului fa de pmnt.
Protecia prin legarea la pmnt este folosit pentru asigurarea personalului contraelectrocutrii prin
atingerea echipamentelor i instalaiilor care nu fac parte din circuitele de
lucru, dar care pot intra accidental s
ub tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Elementelecare se leag la pmnt sunt urmtoarele:
carcasele i postamentele utilajelor, mainilor i aleaparatelor electrice, scheletele metalice care susin
instalaiile electrice de distribuie, carcasele
tablourilor de distribuie i ale tablourilor de comand, corpurile manoanelor de calibru imantalele
electrice ale cablurilor, conductoarele de protecie ale liniilor electrice de transportetc. Instalaia de legare
la pmnt const n conductoarele de legare la pmnt i priza depmnt, format din electrozi. Prizele de
pmnt verticale sau orizontale se realizeaz astfel nct diferena de potenial la care ar putea fi expus
muncitorul prin atingere direct s nu fie mai mare de 40V.n general, pe
ntru a se realiza o priz bun, cu rezistena mic, elementele ei metalice sevor ngropa la o adncime de
peste 1M, n pmntul bun conductor de electricitate, bineumezit i btut.
Sistemul de priz (legare la pmnt) separat pentru fiecare utilaj prezint urmtoareledezavantaje: este
costisitor (cantiti mari de materiale i manoper); unele utilaje(transformatoare de sudur, benzi
transportoare etc.) se mut frecvent dintr
-un loc n altul;
legtur este de multe ori incorect executat datorit caracterului de provizorat al instalaiei.
Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele generale de proteciecare nsoesc n
permanen reeaua de alimenare cu energie electric a utilajelor.
Reeaua de protecie are rolul unui conductor principal de legare la pmnt, legat la prize depmnt cu
rezistena suficient de mic.
Sistemul prezint o serie de avantaje:
-utilajele electrice pot fi legate la o instalaie de legare la pmnt cu o rezistenasuficient de mic;
- este economic, deoarece la instalaiile provizorii pentru antiere, materialele folosite
pot fi recuperate n cea mai mare parte;este uor de realizat, putnd fi folosite prizele de pmnt naturale, constituite chiar din construciile de
beton armat;

-permite s se execute legturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cudurat mare de
funcionare;
-toate utilajele electrice pot fi racordate cu uurin la reeaua de protecie;
-se poate executa n mod facil un control al instalaiei de legare lapmnt, deoarece legturile sunt simple
i vizibile, iar prizele de pmnt pot fi separate pe rnd pentru msurare,utilajele rmnnd protejate sigur
de celelalte prize.

BIBILIOGRAFIE
1. Parr, A Hydraulics and Pneumatics, Second Edition, Butterworth-Heinemann,
1999, ISBN 9780750644198
2. Bliesener, R., Ebel, F., Lffler, C., Plagemann, B., Regber, H., Terzi, E., Winter, A.,
Programmable Logic Controllers , TP301, FESTO;
3. Conde, R., Statement List Programming, FESTO, 1997;

4. Dumitriu, A. - Mecatronic, volumul 1, Editura Universitii Ttransilvania din

Braov, 2006, ISBN 973-635-429-6.

ANEXE
SENZORI:

Tradu
are:

cto