Introducere

Senzorul este definit ca fiind “un dispozitiv care detectează sau măsoară unele
condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia
primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil,
cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât
şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi
evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau
chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi
folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici.
În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele
inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu.

Fig. 1. - Exemplu de sensor

Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a

dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de
operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii
şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat.
Există foarte multe clasificări ale senzorilor şi traductoarelor: cu sau fără contact,
absoluţi sau incrementali (în funcţie de mărimea de intrare), analogici sau digitali (în
funcţie de mărimea de ieşire) etc.
Alegerea senzorilor şi traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de
monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate
sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii
de ieşire şi nu în ultimul rând de cost.
Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall,
traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură,
senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de
presiune, cititoare de coduri de bare etc.

Caracteristicile senzorilor

Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii:

3
  domeniul de utilizare,
 rezoluţia (sensibilitatea - cel mai mic increment măsurabil al stimulului),
 frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea),
 acurateţea (eroarea de măsurare raportată, în procente, la întreaga scală),
 dimensiunile şi masa senzorului,
 temperatura de operare şi condiţiile de mediu, durata de viaţă (în ore sau
număr de cicluri de operare),
 stabilitatea pe termen lung,
 costul.

Fig. 2. - Exemplu de senzor

Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale

senzorilor.

- Sensibilitatea
Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau,
intrarea minimă a parametrilor fizici care va crea o variaţie a ieşirii.
La unii senzori, sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a
produce o standardizare a schimbării ieşirii. La altele, ea este definită ca tensiunea de
ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare.

- Eroarea de sensibilitate
Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii
curbei.

- Domeniul de acoperire
Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate
parametrilor care pot fi măsurate.
De exemplu, un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variaţie între –400
si +400 mm Hg. Alternativ, extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale.

4. Domeniul dinamic
Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la
maxim.

- Precizia
Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii.

4
Cu alte cuvinte, dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori,
atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceeaşi valoare de fiecare dată.
Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. Să presupunem
că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Chiar dacă presiunea aplicată este
constantă, valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. Apar astfel câteva
probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de
senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele.

6. Rezoluţia
Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi
detectat din semnalul de ieşire. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul
citit, fie in valori absolute.

7. Acurateţea
Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la
ieşirea senzorului. Din nou, acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori
absolute.

- Offset-ul
Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista
atunci când ar trebui să fie zero, sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea
traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare.

- Liniaritatea
Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală.
Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu, inclusiv
temperatura, vibraţiile, nivelul acustic de zgomot si umiditatea. Este important de ştiut în
ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu
furnizează modificări ale liniarităţii.

10. Liniaritate dinamică

Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării
schimbările rapide ale parametrilor de intrare. Caracteristicile distorsiunii amplitudinii,
caracteristicile distorsiunii fazei, si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina
liniaritatea dinamică.

11. Histerezis-ul
Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de
intrare indiferent din ce direcţie este făcută schimbarea, histerezis-ul fiind măsura a
acestei proprietăţi.

- Timpul de răspuns
Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a
parametrului de intrare, de obicei, va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de
timp.

5
 Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui
senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de
toleranţă a noii valori corecte. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp
constant (T) a sistemului. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a
unui condensator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul
de răspuns.

Clasificarea senzorilor

Termenul de senzor a devenit mai frecvent odată cu dezvoltarea roboţilor evoluaţi,

precum şi a unor sisteme complexe de măsurare şi evaluare a unor ansambluri de procese
sau fenomene cu proprietăţi caracterizate de o distribuţie spaţio-temporală, astfel încât se
poate face o paralelă cu maniera de percepere asigurată de organele de simţ umane. În
contextul acestui paralelism cu elementele sensibile ale simţurilor umane, senzorii sunt
acele elemente sau ansambluri de elemente detectoare care, asociate cu blocurile de
prelucrare adecvate, permit obţinerea unei informaţii pertinente cu privire la un câmp de
obiecte sau de fenomene. Un senzor este un dispozitiv care recepţionează un stimul (de
natură fizică, chimică sau biologică) şi răspunde cu un semnal, de regulă electric,
compatibil cu circuitele electronice cărora îl transmite. Acest semnal poate fi:
- analogic (tensiune, curent sau sarcină electrică), descris în termeni de
amplitudine, frecvenţă sau fază, respectiv
- digital, descris de un cod numeric.
Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor, dintre care, cele mai
importante sunt menţionate în continuare.
După principiul de funcţionare există senzori rezistivi, capacitivi, inductivi,
piezoelectrici,optici, chimici, tensometrii etc.
  În funcţie de natura mărimilor detectate se deosebesc următoarele tipuri de senzori:
depoziţie, deplasare, viteză, acceleraţie, temperatură, presiune, forţă etc.

Fig. 3. – Exemplu de senzor de presiune

 
După simţul uman pe care-l suplinesc pot fi
a) senzori tactili– care sesizează calitativ, dar (uneori) şi cantitativ, prin contact direct
cu un obiect, anumite caracteristici ale acestuia: dimensiunile, textura, duritatea,
temperatura, umezeala etc;
b) senzori acustici– responsabili cu recepţionarea de mesaje sonore, unde acustice,
zgomot ce pot caracteriza starea fizică a unui obiect, fenomen sau proces;

6
 c) senzori vizuali– capabili să capteze imagini, în scopul descrierii bi- sau tri-
dimensionale a unui obiect sau a mediului înconjurător;
d) senzori olfactivi– destinaţi detectării prezenţei unor gaze, lichide, arome sau alte
substanţe într-un mediu, folosind procedee care înlocuiesc mirosul natural.
După modul cum sunt fabricaţi, există două mari categorii de senzori, şi anume:
a) senzori discreţi, care au o construcţie mai simplă şi al căror rol este mai degrabă
de a sesizaşi transmite o informaţie cu caracter local;
b) senzori integraţi, care, din punct de vedere tehnologic, au o construcţie mai
complicată, incluzând şi alte componente de prelucrare a informaţiei receptate,
indiferent dacă mărimea măsurată are un caracter local sau un caracter global, din
punct de vedere spaţial.
Din punct de vedere energetic se disting două tipuri de senzori: pasivi şi activi. În
cazul senzorilor pasivi, semnalul electric de ieşire este produs cu ajutorul unor
surse de energie externă, care pun în evidenţă variaţii ale unor parametri electrici de
circuit, determinate de mărimile de intrare. Senzorii activi generează la ieşire
semnale electrice care au asociată o anumită energie preluată de la mărimile de
intrare şi, în principiu, nu necesită surse externe de energie.
După natura informaţiei oferite, senzorii pentru roboţi pot fi:
a) intrinseci, dacă asigură o imagine a stării interne a robotului (de exemplu senzorii
care măsoară poziţia, viteza, acceleraţia în cuplele de rotaţie);
b) extrinseci, dacă oferă informaţii despre starea externă a robotului (de exemplu
senzorii tactili, de proximitate, vizuali care măsoară parametri externi robotului).
După natura interacţiunii cu mediul de operare, senzorii folosiţi la roboţi sunt:
a) cu contact (senzori tactili sau pentru stres), care permit contactul dintre robot şi un
obiect din mediul de lucru ;
b) fără contact (senzori de imagine, de proximitate, ultrasonici), care asigură o
interacţiune de la distanţă.

Senzori Inteligenţi

Noţiunea de traductor/senzor inteligent.
Un traductor inteligent este “un traductor care realizează funcţii suplimentare faţă
de cele necesare reprezentării corecte a cantităţii trimise sau controlate; aceasta
funcţionalitate simplifică integrarea traductorului în aplicaţii dintr-un mediu ”reţelizat”. 
Standardul se referă la termenul general de “traductor” atribuit atât senzorilor cât
şi dispozitivelor de acţionare (actuatoare) – un senzor inteligent este “o versiune
de senzor a unui traductor inteligent.
O altă definiţie pentru senzorul inteligent – este un cip fără componente externe
ce include elementele sensibile de captare a semnalului fizic, de procesare analogică şi
digitală a semnalului primit de la acestea dar şi funcţii de inteligenţă: autotestare,
autoidentificare, autovalidare sau autoadaptare.
Un senzor inteligent trebuie să facă mai mult decât să dea un răspuns corect sau sa
comunice într-un format digital – un senzor inteligent adaugă valoare datelor, în sensul de
a permite sau suporta procese distribuite şi de a lua decizii.
Facilităţile dorite de la un senzor inteligent pot include: 
- autoidentificarea;

7
 - autodiagnosticarea;
- “conştienta timpului”, în sensul marcării timpului corelat cu canalul de pe care se
colectează datele;
- “conştienta locaţiei”, în sensul marcării poziţiei spaţiale pentru fiecare canal;
- funcţii de ordin superior ca: prelucrare de semnale, colectare şi stocare de date,
detectarea evenimentelor şi raportarea lor, fuziunea datelor, adică a măsurărilor
provenite de la canale multiple;
- conformitatea cu standarde de comunicaţie a datelor şi protocoale de control a
corectitudinii acestora.

Schema – senzorului inteligent

Fig. 4. – Schema senzorului inteligent

Tipuri de senzori inteligenţi:

- MS
- MEMS
- MEOMS

Principalele proprietăţi ale unui asemenea senzor sunt:

- Adaptabilitatea: modificarea preciziei în funcţie de viteza de răspuns şi invers;
modificarea consumului de putere prin ajustarea frecventei unui timer de tip oscilator cu
cuart.
- Precizie: erorile de măsura pot fi programabile ( algoritmi statistici, valoare
medie, abatere medie pătratică, etc.)
- Siguranţa: pentru a controla performanţa sistemului şi conectarea acestuia la
firele senzorului este utilizat autodiagnosticul.

În ultimul timp, senzorii inteligenţi au căpătat o larg răspândire în cele mai

inverse domenii industriale, dar mai ales în componenta sistemelor complexe de
automatizare, roboti, etc.

8
 Cel mai cunoscut mod de obţinere a informaţiei asupra fenomenelor fizice se
bazează pe evaluarea amplitudinii tensiunii sau curentului obţinut la nivelul senzorului.
O abordare mai nouă este cea ce foloseşte fenomenul de rezonanţă şi oscilatoare
variabile. Astfel informaţia este transformată în parametrii de frecvenţă sau timp ai
semnalului obţinut la nivelul senzorului.
Sistemele senzoriale moderne pot utiliza însă şi multe alte tehnici noi de
măsurare.
Înlocuirea muncii omului cu o maşină a constituit visul dintotdeauna a fiinţei
umane.
Istoria automatizărilor a debutat prin inventarea unor sisteme mecanice simple.
Apoi, acestea au fost progresiv dezvoltate şi automatizate.
În zilele noastre, mari sisteme, ajungând până la anumite uzine, sunt automatizate
în totalitate.
Robotul este simbolul epocii automatizărilor. Chiar dacă nu este o reproducere
exactă a corpului uman, el posedă de multe ori o formă şi un nume ce depinde de funcţia
sa: robot observator meteorologic, robot de sudură, etc..
Nu se poate neglija rolul robotului în instalaţiile industriale automatizate, în toate
domeniile şi la toate nivelurile. Dacă astăzi roboţii sunt utilizaţi cu precădere în industrie
pentru creşterea rentabilităţii şi economia de manoperă, mai ales în aplicaţiile cu condiţii
grele de lucru, în viitor aceştia vor pătrunde în administraţie, domeniul medico-social, sau
casnic.
De altfel dezvoltarea roboţilor se derulează cu repeziciune în multe laboratoare
industriale sau de cercetare. Actualmente, Japonia este ţara care posedă cel mai mare
număr efectiv de roboţi industriali şi în care cercetările în domeniu sunt cele mai
evoluate.
Avantajele principale ale robotizării sunt următoarele:
 economia de manoperă;
 înlocuirea funcţiilor simple ce se desfăşoară în condiţii de mediu grele;
 creşterea productivităţii şi diminuarea costului;
 ameliorarea şi stabilitatea calităţii.
Previziuni după INTECHNO CONSULTING:
Cererea de senzori va creşte foarte mult pentru 2008-2009 valoarea tranzacţiilor
cu senzori va depăşi suma de 50-55 milioane de US $
Numai senzorii de tip semiconductor vor avea o creştere a cererii pe piaţa de peste
43% în 2008-2009.
Cea mai mare creştere este estimata pentru senzorii bazaţi pe tehnologiile MEMS,
senzorii inteligenţi şi senzorii cu compatibilitate directă cu sistemele de calcul.

MST şi MEMS

Avantajele incontestabile ale microelectronicii au condus la implementarea a noi

încercări în construcţia fizică a senzorilor integraţi, precum:
MEMS (Micro-Electrical-Mechanical Systems) şi SoC (Systems-on-Chip)
Microsystem technologia de tip microsystem (MST) oferă noi căi de combinare a
elementelor sensibile, cu circuitele de procesare si de comunicare pe acelaşi cip.

9
 Definiţia MEMS şi SoC
MEMS – este un cip integrat IC care are funcţiuni de senzor şi/sau de sistem de
acţionare cumulate cu o electronică necesară prelucrării semnalelor vehiculate între
acestea.
SoC presupune integrarea tuturor componentelor unui sistem de calcul pe acelaşi
cip. El conţine sisteme de procesare analogică, numerică sau mixtă a semnalelor şi
posibilităţi de preluare a unor funcţii de transmitere a acestora în radiofrecvenţa.
Ca urmare poate include: P, C, DSP, memorii, periferice, diferite interfeţe de
communicatie, ADC, DAC, etc.

După un studiu din 2006 al IFSA 55% din senzori sunt de tip analogic, 25% de tip
digital si 20% de tip quasi-digital.

Senzori Quasi-Digitali
Senzorii quasi-digitali combină simplitatea şi universalitatea caracteristică unui
senzor analog şi acurateţea şi imunitatea la zgomote, proprii senzorilor cu ieşire digitală
Senzor quasi-digitali sunt senzori de tip frecvenţă-timp cu ieşire în frecvenţă
(70%), perioada (1%), factor de umplere (9%), număr de impulsuri (3%), impulsuri
modulate (PWM)(16%), modificare de fază (1%), etc.
Senzori Digitali
Numărul de fenomene fizice ce pot fi convertite direct în digital sunt puţine.
Printre puţinele exemple ar fi presiunea joasă, temperatura şi bineînţeles, cel mai
cunoscut senzorul de poziţie unghiulara (encoder).
Deşi în 1961 prof. Novitskiy nu estima o dezvoltare a senzorilor digitali sau
quasi-digitali, actualmente există practic senzori cu ieşire în frecvenţa pentru orice
mărime fizică, chimică, mărime electrică sau neelectrică.

Aplicaţii şi exemple de senzori inteligenţi

În anul 1992 ESSER a lansat pe piaţă senzorii inteligenţi din seria 9100 şi 9200.

În mai 2005 ESSER a lansat noua generaţie de senzori inteligenţi, IQ8Quad. Aceştia fac
faţă noilor cerinţe din domeniul construcţiilor. Principala calitate a senzorilor din familia
IQ8Quad este aceea că pot fi multifuncţionale fiind un etalon în ceea ce priveşte
randamentul şi siguranţa în funcţionare.

Fig. 5. – Exemplu de senzor din familia IQ8Quad

10
 În această serie găsim detectoare optice, de temperatură, senzori O2T sau OTG,
tot aşa ca în prealabil la cele din seria 9200. O altă noutate este faptul că senzorii IQ8
Quad prin avertizoarele optice, luminoase încorporate (utilizând tehnologia O2T) pot fi
folosite în orice domeniu de utilizare. Alt avantaj de remarcat este că datorită senzorului
încorporat alarma se poate da optic (lumină intermitentă), acustic (sirenă/redare text). La
senzorii IQ8Quad izolatorul este încorporat în senzor, pe când la cele anterioare era
dispus în soclu.

Senzori wireles (fără fir)

Această categorie a cunoscut o dezvoltare dinamica. În prezent, în gama de
produse ESSER, acestea pot fi găsite într-o varietate mare. Aceste dispozitive se pot
racorda la centralele IQ8Quad prin intermediul radiokopplerelor pe o rază de 300m.
Deoarece aici nu este nevoie de cablaj utilizarea este foarte avantajoasă în cazul
muzeelor, clădirilor vechi sau deja existente. Datorită acestor îmbunătăţiri, vânzarea
acestora produse a crescut de 3 ori faţă de acum 5 ani.

Detectoare de fum liniare

În ultimii ani a apărut un număr mare de centre logistice, depozite. Pentru
protecţia acestor obiective o soluţie foarte eficientă este utilizarea detectoarelor de fum
liniare, mai ales în cazul clădirilor de dimensiuni mari, respectiv a încăperilor înalte.

Fig. 6. – Exemplu de detectoare de fum până la 50m

Caracteristicile principale ale acestor detectoare sunt:

 rază maximă de acţiune 50 m;
 tensiunea de alimentare 12-24 VDC;
 alarmă;
 alarmă cu/fără înregistrare;
 îndepărtarea controlată printr-un microprocesor a impurităţilor;
Unitatea din sistem cuprinde un emiţător şi un receptor de unde infraroşii.
Semnalul emis şi reflectat de 4 prisme urmează a fi analizat. Senzorul acoperă o distanţa
de max 15 metri.

11
 Fig. 7. – Exemple de detector de fum până la 100 m

Caracteristicile principale ale acestor detectoare sunt:

 rază maximă de acţiune 100 m
 tensiunea de alimentare 12-24 VDC
 alarmă
 alarma cu/fără înregistrare
 îndepărtarea controlată printr-un microprocesor a impurităţilor
Unitatea din sistem cuprinde un emiţător şi receptor de unde infraroşii. Semnalul
emis şi reflectat de 4 prisme urmează a fi analizat. Senzorul acoperă o distanţă de max 15
metri.

Senzori de fum prin aspiraţie

În unele cazuri sunt necesare conform normelor senzori de fum prin aspiraţie cu o
sensibilitate sporită. Sunt capabile de a supraveghea o suprafaţă întinsă, analizarea se
realizează din interiorul unui tub prevăzut cu orificii, înlocuind astfel senzorul clasic.

Fig.8. – Exemplu de detector prin aspiraţie cu un singur senzor

Unitate de programare integrată, IP65, carcasă waterproof, max 100 m pe tub,

filtre de aer interne, viteză de absorbţie reglabilă, cu supravegherea curenţilor de aer.

12
 Fig. 9. – Exemplu de detector prin aspiraţie cu doi senzori

Unitate de programare integrată, IP65, carcasă waterproof, max 100 m pe tub,

filtre de aer interne, viteza de absorbţie reglabilă, cu supravegherea curenţilor de aer.

Fig. 10. – Exemplu de detector prin aspiraţie laser cu un singur senzor

Senzor laser cu sensibilitate sporită pentru detectarea timpurie a incendiului.

Spectru de detecţie ridicat, prag de alarmă reglabil, IP 65, filtre de aer, supraveghere
curenţi de aer, grafic liniar cu 10 elemente.

Fig. 11. – Exemplu de detector prin aspiraţie laser cu doi senzori

Senzor laser cu sensibilitate sporită pentru detectarea timpurie a incendiului. Două

camere de sesizare separate, spectru de detecţie ridicat, prag de alarmă reglabil, IP 65,
filtre de aer, supraveghere curenţi de aer, grafic liniar cu 10 elemente.
Senzori inteligenţi ESSER - Senzori automaţi
IQ8Quad – inovaţie în domeniul sistemelor de protecţie împotriva incendiilor.

13
 Funcţii: depistare, avertizare optică, acustică, funcţie "vorbitoare".
Această denumire nu este întâmplătoare: "IQ" se referă la inteligenţă. Societatea Novar
din Germania, a dotat noua generaţie de senzori cu proprietăţi speciale. IQ8Quad este un
detector de incendiu care dispune de avertizor acustoco-optic, şi care prin intermediul
funcţiei "vorbitoare" îndeamnă personalul la părăsirea zonei periculoase. În ciuda faptului
că într-un dispozitiv sunt compilate 4 funcţii, dispozitivul în sine nu este mai mare şi nici
nu ocupă mai mult spaţiu decât unul obişnuit.

Fig. 12. – Exemplu de senzor din familia IQ8Quad

Cu această nouă familie de senzori ESSER a dezvoltat o tehnologie deja existentă,

datorită căruia IQ8Quad este un produs unic în lume. Un dispozitiv de acest fel
înlocuieşte trei din cele anterioare. Datorită funcţiei "vorbitoare" este posibil ca la prima
alarmă să se înceapă simultan şi evacuarea.
IQ8Quad corespunde tuturor cerinţelor, la fel ca dispozitivul O-, T-, OT-, O2T- si
OTG, în plus O2T este capabil de a reda patru propoziţii distincte.
Aceste dispozitive sunt reglate pentru diferite situaţii periculoase, astfel încât
timpul în care se declanşează alarma se reduce substanţial, oferind un ajutor preţios
echipelor de intervenţie. Aceste dispozitive asigură unor instituţii precum şcoli, spitale,
muzee, teatre, centre comerciale, un grad de protecţie ridicat. Cu IQ8Quad puteţi
beneficia de un dispozitiv foarte eficient, care nu necesită de megafoane pentru evacuare
controlată. La aceste dispozitive avertizoarele acustico-optice încorporate însumează
avertizările optice şi acustice după noile norme DIN şi EN.
Caracteristici ale senzorilor automaţi
Performanţe:
 Carcasă exterioară plată
 Posibilitatea dimensionării speciale a dispozitivului
 Fiecare aparat conţine un izolator integrat
 Indicator optic de stare (verde)
 Utilizare şi întreţinere simplificată
 La deşurubarea dispozitivului cablul electric nu se poate rupe
Design exterior nou
În comparaţie cu produsele anterioare, cel mai relevant aspect este construcţia. Noile
modele sunt mai puţin stridente, acomodându-se mult mai uşor la orice tip de clădire.
Modul de integrare a senzorilor în sistem

14
Un detector special de monoxid de carbon recunoaşte pe cale chimico-fizică creşterea
concentraţiei acestui gaz. Prin analiza datelor (gaze, fum, temperatură) oferă o siguranţă
sporită în comparaţie cu alţi senzori care de cele mai multe ori declanşează alarme false.
Prin recunoaşterea gazelor combustibile prevenirea incendiilor este mult mai uşoară.
Comoditatea asigurată în supravegherea funcţionării
Lumina verde intermitentă semnalează funcţionarea normală a dispozitivului, cea roşie
însemnând apariţia unui pericol. Datorită dispersorului, aceste semnale luminoase pot fi
observate din orice unghi.
Adaptarea la condiţiile de mediu
La cerere este dotat cu softul "tools 8000" cu ajutorul căruia dispozitivul se poate corela
perfect cu cererile specifice locului unde este amplasat, astfel timpii de reacţie se
scurtează semnificativ, detectarea devenind mult mai sigură.

15
 Bibliografie

1. Ciocirlea A. s.a –Senzori si traductoare –Ed. CD press – 2006

2. Taraboanta F. – Mecatronica generala – Ed.”Gh. Asachi” Iasi -2002
3. www.wikipedia.ro

16