Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Aurel Vlaicu Facultatea de Inginerie Sectia: AIA Gheorghescu Bogdan Grupa 2, Smg.

III

Avertizorul de Prezenta

Coordonator Conf. Dr. Redac Teodor Radu

Senzori de proximitate
In sens larg proximitatea se refera la gradul de apropiere dintre doua obiecte, dintre care unul reprezinta sistemul de referinta. Senzorii de proximitate sunt senzori de investigare, a caror particularitati constau in distantele mici de actiune (zecimi de mm si mm), si in faptul ca in multe cazuri sunt utilizati la sesizarea prezentei in zona de actiune.
Senzori de proximitate capacitivi

Senzorii capacitivi se bazeaza pe variatia capacitatii electrice intr-un circuit, si au avantajul ca pot detecta si obiecte nemetalice. Sunt insa sensibili la factori perturbatori, cum ar fi murdarirea fetei active.
Senzori de proximitate inductivi

Acestia sunt cei mai raspanditi, fiind realizati intr-o plaja larga de variante si tipodimensiuni. Elementul activ al unui astfel de senzor este un sistem format dintr-o bobina si un miez de ferita. Obiectul a carui prezenta se determina trebuie sa fie metalic. Marimea de iesire poate fi analogica (proportional cu distanta dintre suprafata activa si obiect), sau statica (aceeasi valoare atat timp cat senzorul este activat).
Senzori de proximitate ultrasonici

Functionarea se bazeaza pe masurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor intre emitor si obiect, iar distanta maxima de lucru este in functie de natura traductorului (piezoceramic, electrostatic etc.) si de frecventa. Iata de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 - acesta este destinat controlului exact al oricarei suprafete plane solide, lichida sau pulbere. Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, de functie de evaluare memorata si compensare de temperatura. Sunt disponibile trei domenii de sensibilitate: 500mm, 2000mm, 4000mm acoperind o plaja larga de aplicatii, incluzand controlul nivelului. La inceput trebuie stabiliti parametri de lucru, cu memorarea limitelor de evaluare A1 si A2, cu compensarea de temperatura etc.
Senzori de proximitate optici

In cazul in care obiectele investigate se gasesc la distante mai mari, senzorii inductivi si capacitivi devin inutilizabili, domeniul fiind acoperit cu bune rezultate de senzorii optici. Acestia functioneaza fie pe principiul transmisiei unui fascicul de lumina, fie pe principiul reflexiei.

Traductori de Proximitate
Proximitatea nseamn gradul de apropiere dintre dou obiecte, dintre care unul este obiectul de referin. Prin acesta se poate controla poziia unui obiect fr contact, interstiiul dintre suprafee, prezena unui obiect metalic n cmpul de lucru. Caracteristica lor este de tip releu, avnd dou valori extreme, nivelul 0 respectiv nivelul 1 nivele ntre care trecerea se face brusc. Specificul acestor traductoare este histereza (), adic trecerea de la un nivel la altul a mrimii de ieire depinde de sensul (direcia) de variaie a mrimii de intrare (figura 1). Forma constructiv este compact, coninnd i circuite de prelucrare.

Fig.1. Caracteristica traductoarelor de proximitate Schema bloc a unui senzor de proximitate inductiv se prezint n figura 2:

Fig. 2. Schema bloc a senzorului de proximitate inductiv

Elementul sensibil ES este o bobin care face parte dintr-un oscilator OSC. n jurul bobinei se ntreine astfel un cmp magnetic alternativ. La apariia unui obiect metalic se induc n acesta cureni turbionari, care se reflect asupra cmpului magnetic al bobinei, crend fluxuri de sens opus. Astfel se modific frecvena de oscilaie al oscilatorului.

Blocul electronic sesizeaz aceast variaie i comut starea elementului de ieire dintr-o stare n alta. Blocul final const dintr-un tranzistor de putere cu colector n gol. Cu acest tip de traductor se pot sesiza prezena obiectelor metalice, de exemplu starea nchis a unui ecran protector. Dar se poate folosi i la realizarea traductoarelor de vitez. Traductorul inductiv de tip TCA105N este un senzor de proximitate realizat sub forma unui circuit integrat cu opt terminale. Prin conectarea n exterior la pinii 2, 3, 4 a unui condensator i a unei bobine se realizeaz un oscilator cu o frecven cuprins ntre 1 i 5MHz. Are dou ieiri complementare, ambele fiind tranzistoare cu colector n gol. La ieiri (pinul 7 sau 8) se conecteaz o rezisten de sarcin RS. La apropierea unui obiect metalic feromagnetic oscilaiile se amortizeaz ceea ce duce la cuplarea la mas a rezistenei de sarcin. Structura intern a acestui traductor se prezint pe figura 3:

Fig. 3. Schema intern a senzorului TCA105

Exist dou variante constructive n funcie de modul de conectare a bobinei i a condensatorului. n figura 4a este prezentat schema de funcionare a traductorului de proximitate cu fant. Circuitul de intrare este n configuraie de oscilator, oscilaiile fiind ntreinute de cuplajul inductiv ntre bobinele L1 i L2 realizate pe oale de ferit i poziionate pe aceeai ax, la o distan de civa mm una de alta. Datorit frecvenei de lucru mai mari de 1MHz, oscilaiile n etajul de intrare menin ieirile circuitului n starea acionat. Prin introducerea unei piese de fier n fant cuplajul magnetic se ntrerupe, oscilaiile se amorseaz, iar ieirile trec n starea blocat.

Fig. 4. Moduri de conectare a bobinei sesizoare

Senzorul de tip SM 235 este un traductor magnetic integrat de proximitate al crei funcionare se bazeaz pe efectul Hall. Sesizeaz prezena unui cmp magnetic de intensitate relativ redus, n jur de B=50mT. Scoate la ieire un semnal electric cu valoare cuprins ntre 1 i 10mV. Aceste circuite conin n acelai cristal de siliciu att senzorul Hall ct i blocurile de prelucrare a semnalelor oferite de acesta i poart denumirea comercial de senzor magnetic comutator. Pentru funcionarea lui este nevoie de prezena cmpului magnetic (prezena unui mic magnet permanent). Principiul de funcionare: la sesizarea prezenei unui cmp magnetic de inducie B, senzorul Hall furnizeaz o tensiune diferenial, proporional cu inducia. Aceast tensiune este preluat de amplificatorul diferenial, care o aplic unui comparator cu histerezis ce lucreaz ca un comutator. Dac circuitul este plasat ntr-un cmp magnetic a crui inducie depete valoarea corespunztoare a pragului de deschidere, comparatorul comand prin intermediul unui amplificator injecia unui curent n baza tranzistorului de ieire, care este adus n saturaie, iar colectorul su poate absorbi un curent important. Dac inducia magnetic scade sub valoarea corespunztoare pragului de blocare, ieirea comparatorului revine n starea iniial, iar tranzistorul de ieire va fi blocat. ntre pragul de ieire i cel de blocare exist un histerezis, necesar pentru a asigura imunizarea circuitului fa de zgomote. Comutarea dintr-o stare n alta se poate obine prin: deplasarea unui magnet se poate folosi ca traductor de prezen sau de rotaie. Deplasarea magnetului se poate face frontal sau transversal. Cursa magnetului trebuie s depeasc dou distane de prag, una pentru deschidere, cealalt pentru blocare. ecranarea cmpului magnetic se poate realiza prin intercalarea unui material feromagnetic (band de lime peste 1mm) ntre surs i senzor. concentrarea cmpului magnetic se realizeaz prin apropierea unui material feromagnetic n spatele senzorului, amplasat ntr-un cmp insuficient de intens pentru a produce bascularea. Prezena obiectului feromagnetic permite bascularea prin creterea induciei. Structura intern a senzorului se prezint n figura 5:

Fig. 5. Schema bloc intern a senzorului SM 235

Se prezint sub forma unui tranzistor de tip BD avnd o fa sensibil. Tensiunea de alimentare este redus. Are multiple modaliti de utilizare, ca senzor de orizontalitate (magnetul inclus n pendul), de nivel (magnetul pe flotor), limitator de curs la roboi, traductor numeric rotativ incremental pentru vitez sau poziie unghiular, traductor de curent (depirea unei valori maxime), senzor de intensitate de cmp magnetic.

1. Modul de lucru Pe placa de prob este fixat un traductor inductiv de proximitate avnd tranzistorul final de ieire tip npn cu colector n gol. Alimentarea traductorului se face conform figurii 6. ntre ieire i +Vcc se leag elementul care va fi comandat de traductor (bobina unui releu). Trebuie avut grij ca curentul absorbit de bobin (sau alt element) s nu depeasc valoarea maxim care poate s treac prin tranzistorul final al traductorului (se d n catalog).

Fig. 6. Modul de alimentare a traductorului inductiv

Pentru sesizarea cuplrii traductorului se leag pe un contact normal deschis al releului un ohm-metru, acesta va indica rezisten infinit sau rezisten zero corespunztor celor dou stri al traductorului. Se fac urmtoarele determinri:

Se apropie i se ndeprteaz lent un obiect metalic de suprafaa activ a traductorului. Se determin distanele la care traductorul cupleaz i decupleaz i se calculeaz histereza. Se apropie i se ndeprteaz lent obiectul metalic din partea lateral determinnd gradul de acoperire la care traductorul cupleaz i decupleaz. Se calculeaz histereza. Se verific influena tensiunii de alimentare asupra distanelor de acionare modificnd tensiunea la valorile 20V apoi la 15V. Determinrile se pun n eviden prin desenarea caracteristici n diferite situaii! Traductorul integrat de proximitate tip TCA105 se va studia n conexiunea realizat conform figurii 4a. La ieirile complementare (pinii 7 i 8) sunt legate LED-uri pentru sesizarea cuplrilor (figura 7).

Fig. 7. Conexiune pentru traductorul TCA105

Se fac urmtoarele determinri: Pe pinul 3 (borna comun a bobinelor) se vizualizeaz cu osciloscop oscilaiile din bobine i variaiile de amplitudine a acestora la introducerea piesei de fier n fant. Se determin amplitudinea la care ieirile se cupleaz i decupleaz. Se determin perioada respectiv frecvena oscilaiilor. Datele obinute se noteaz! Senzorul magnetic comutator de tip SM 235 se alimenteaz conform figurii 8a.

Fig. 8. Montajul utilizat pentru msurtori cu SM 235

Se fac urmtoarele msurri: Se msoar cu ajutorul unui teslametru (domeniul 0,1T) inducia cmpului magnetic din ntrefier la care cupleaz respectiv decupleaz comutatorul magnetic (bobina de pe miez se alimenteaz cu un curent pna la 1A). Cu ajutorul celor dou valori ale induciei magnetice se determin histereza senzorului. Se determin distana minim de siguran la care se poate fixa senzorul pentru a utiliza ca traductor de turaie. Se verific funcionarea senzorului la ecranarea cmpului magnetic introducnd ntre senzor i sursa de cmp un obiect metalic respectiv nemetalic. Se verific funcionarea senzorului prin concentrarea cmpului. Pentru acesta se plaseaz senzorul ntr-un cmp slab apoi se apropie un material feromagnetic n spatele senzorului. Datele obinute i observaiile fcute se vor nota!

Senzorul de miscare cu infrarosu (PIR)


Senzorul de miscare cu infrarosu (PIR) este conceput pentru a detecta deplasarea fiintelor vii, cu sange cald, cu o masa mai mare de 8-10Kg. Unghiurile de detectie sunt de aprox. 110 grade pe orizontala si 60 de grade pe verticala. Eficacitatea maxima in detectia miscarii este atinsa atunci cand aceasta miscare este pe o directie transversala fata de axa senzorului. Ca o consecinta, daca intentionati sa asigurati o fereastra (spre exemplu), pozitia optima a senzorului este pe peretele lateral, in apropierea ferestrei, astfel incat senzorul sa b ata de-a lungul ferestrei.

Incercati sa evitati orientarea senzorilor de miscare direct catre ferestre. De asemenea, daca este necesara amplasarea a 2 sau mai multi senzori intr-o singura camera, acestia nu trebuie sa se vada unul pe celalat in mod direct, si, pe cat posibil, nici prin intermediul unor suprafete reflectorizante.

Detectorii sunt componente ale sistemului de alarma, care reactioneaza la anumiti factori din mediu. Ei monitorizeaza permanent valorile parametrului urmarit, si cand acestea depasesc un prag prestabilit, transmit centralei semnalul de alarma. Dupa modul in care prelucreaza informatiile culese din mediu, detectorii pot fi analogici sau digitali. Cei digitali asigura o detectie mai exacta si o rata mult mai scazuta de alarme false. In functie de stimulul la care reactioneaza, detectorii se diferentiaza astfel: de miscare, care sesizeaza miscarea unui organism viu.; de geam spart, care reactioneaza la zgomotul facut de sticla ce se sparge; de soc, care se folosesc, de exemplu, la casele de bani; de fum, pentru avertizarea precoce a incendiilor; de gaz, pentru semnalizarea scurgerilor de gaze; etc. Senzorii de miscare sunt cel mai mult folositi. Exista detectori care se preteaza numai in interior, cei pentru exterior trebuind sa aiba caracteristici speciale. Detectorii de exterior sunt foarte utili, deoarece semnalizeaza tentativele de efractie inainte de patrunderea in imobil. Un astfel de detector este DG85, digital, al firmei Paradox, Canada. Diferitele marci de detectori de miscare se diferentiaza in principal prin volumul (spatiul) pe care il acopera, prin geometria fascicolului de raze, prin viteza de raspuns, prin modul de analiza a semnalului (analogic sau digital). La fabricarea senzorilor se folosesc diferite tehnologii avansate, pentru ca acestia sa asigure o detectie cat mai eficienta, cu o rata de alarme false cat mai scazuta. Acelasi rol il are si functia Pet Immunity, care permite folosirea detectorului in spatiile unde exista caini, pisici sau alte animale mici. Detectorii de miscare sunt activi atata timp cat sistemul este armat