UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI ARTE

Specializarea: Metode fizico-chimice de analiză
pentru controlul calităţii vieţii şi mediului

Senzor de poziție/deplasare
analogic de tip potențiometric
Îndrumător
Prof. dr. V. CIMPOCA

Masterand
VLĂŞCEANU S. GEORGICĂ
 Cuprins
1. Introducere
 11.1. Definiţii
 11.2. Clasificarea senzorilor
2. Senzori pentru măsurarea poziţiilor/deplasărilor
 2.1. Noţiuni fundamentale
 2.2. Principiul de funcţionare al senzorilor de poziţie/deplasare
 2.3. Tipuri de senzori de poziţie/deplasare
3. Senzori de poziţie/deplasare analogic de tip potenţiometric
 3.1 Generalităţi
 3.2 Principiul de funcţionare al potenţiometrului
 3.3 Elemente constructive ale potenţiometrului
 3.4 Caracteristici ale senzorilor potenţiometrici
 3.5 Avantaje şi dezavantaje ale senzorilor potenţiometrici
 3.6 Rolul senzorilor potenţiometrici
4. Senzori de proximitate
 4.1 Limitatoare
 4.2 Senzori de proximitate optici
Bibliografie
 Procesele industriale, ca şi multe dintre activităţile sociale actuale nu
pot funcţiona fără asigurarea unui acces rapid la o cantitate foarte mare de
date. În industrie, sursa primară a acestor date este constituită de senzori şi
traductori.

 Senzorul este elementul sensibil cu rolul de a sesiza mărimea de

măsurat aplicată la intrarea sa, şi de a o converti într-o altă mărime
fizică, de aceeaşi natură sau de natură diferită, care poate fi uşor
măsurată, cel mai frecvent pe cale electrică.
 Traductor: element component al unui sistem automat prin
intermediul căruia este măsurată mărimea de ieşire din procesul
automatizat (parametrul de calitate) şi convertită într-un semnal apt
de a fi comparat cu mărimea de referinţă.
Schema de principiu a unui traductor
 Clasificarea senzorilor
După principiul de lucru avem următoarele tipuri de senzori:
 Senzori de radiaţie: transformă energia radiantă în energie electrică,
respectiv semnalul radiant în semnal electric.
 Senzori mecanici: transformă energia mecanică în energie electrică,
respectiv semnalul mecanic în semnal electric.
 Senzori termici: transformă energia termică în energie electrică,
respectiv semnalul termic în cel electric.
 Senzori magnetici: transformă energia magnetică în energie
electrică respectiv semnalul magnetic în semnal electric.
 Senzori chimici: transforma semnalul (energia) chimică în semnal
(energie) electric.
 Avantajele senzorilor electrici
1. Semnalele electrice sunt foarte sensibile la variaţia semnalului ne-electric
corespunzător (cel care le-a generat prin efectul de senzor).
2. Măsurarea semnalelor electrice provenite de la sursă necesită puteri electrie mici
datorită curenţilor mici de utilizare (impedanţe de intrare foarte mari) în
amplificatoarele operaţionale ale instrumentelor folosite.
3. Semnalele electrice (aferente unor fenomene fizice care variaza foarte rapid în timp)
care se modifică foarte repede în timp pot fi uşor măsurate cu circuitele electronice
care pot efectua mii de măsurători pe secundă.
4. Semnalele electrice primite de la senzori pot fi transmise cu mare viteză la mare
depărtare (telemetrie) unde pot fi procesate ori stocate de calculatoare.
5. Semnalele electrice primite de la senzori sunt procesate în circuite integrate de o
complexitate din ce în ce mai mare (sisteme integrate) realizate monolitic care au
siguranţă în funcţionare inegalabilă de către circuitele tradiţionale cu conexiuni prin
fire.
6. Semnalele electrice oferă o mare varietate de metode de măsură. De exemplu o
tensiune electrică poate fi măsurată prin intermediul unei frecvenţe.
Din punct de vedere al energiei, indispensabilă desfăşurării procesului de
măsurare, senzorii se pot clasifica în:
 senzori activi (generatori);
 senzori pasivi (parametrici).
Senzorii activi efectuează transformarea directă a energiei mărimii dc H
măsurat, într-o energie asociată mărimii de ieşire, de regulă o mărime
electrică.

După forma semnalului electric obţinut, senzorii se clasifică astfel:

 senzori analogici, la care semnalul produs depinde continuu de mărimea
de intrare;
 senzori numerici, la care semnalul de ieşire variază discontinuu, după un
anumit cod.
 Principiul de funcţionare a
senzorilor de poziţie/deplasare
• Senzorii de poziţie şi deplasare se bazează pe principiul măsurării analogice
a rotirii sau deplasării şi pe principiul măsurării numerice a rotirii sau
deplasării.
• Principiul măsurării analogice a deplasărilor în variaţia liniară este arătat în
figura a), iar principul măsurării analogice a deplasărilor în variaţia
sinusoidală este arătat în figura b).
 Tipuri de senzori de
poziţie/deplasare
Senzori de poziţie analogici:
 potenţiometrul: structurat pe o rezistenţă fixă, de-a lungul căreia se
deplasează un cursor rigidizat cu elementul a cărei deplasare se
măsoară şi care este în acelaşi timp izolat electric faţă de acesta.
 resolverul: structurat pe o înfăşurare statorică şi o înfăşurare rotorică,
cu o alimentare de tensiune alternativă.
Senzori de poziţie numerici:
 numerici incrementali: structuraţi pe o riglă fotoelectrică
divizoare, o riglă fotoelectrică vernier cu semnale sinusoidale şi
dreptunghiulare şi respectiv un disc fotoelectric incremental
divizor şi disc fotoelectric incremental vernier.
 numerici absoluţi: structuraţi pe o riglă fotoelectrică absolută
divizoare, riglă fotoelectrică vernier şi respectiv un disc
fotoelectric absolut divizor şi un disc absolut fotoelectric absolut
vernier.
 Senzor de deplasare/poziţie
analogic de tip
potenţiometru
 Face parte din categoria senzorilor rezistivi.
 Traductorul rezistiv de deplasare pune în evidenţă mărimea
deplasării unui element mobil faţă de o poziţie fixă; elementul mobil
este solidar cu un cursor care alunecă pe un conductor electric
rezistiv. Conductorul electric rezistiv poate fi realizat prin bobinare
sau depunerea unor paste conductoare rezistive pe un suport de
formă rectilinie ( pentru o deplasare liniară ), circulară sau spiralată
pentru o deplasare unghiulară în domeniul 0-360° sau N*360, unde
N este numărul de ture.
Potențiometru liniar
Potenţiometru de precizie multitură
 Principiul de funcţionare al
potenţiometrului
 Senzorul de deplasare/poziţie analogic de tip potenţiometru se bazează pe
principiul de funcţionare al ”potenţiometrului clasic”. Acesta poate fi explicat
cu ajutorul figurii 2.1. El este constituit dintr-o rezistenţă fixă, Rt, de-a
lungul căreia se deplasează un cursor, solidar cu elementul a cărei
deplasare se măsoară şi izolat electric faţă de acesta; cursorul asigură
contactul cu rezistenţa fixă.
 Valoarea rezistenţei Rx, măsurată între cursor şi una din extremităţile
rezistenţei fixe, depinde de poziţia cursorului şi, implicit, de deplasarea
elementului mobil.
 Avantaje şi dezavantaje ale
senzorilor potenţiometrici
Principalele avantaje ale senzorului potenţiometric sunt următoarele:
 preţul de cost redus;
 simplitatea constructivă;
 natura semnalului de ieşire; aceasta este o tensiune electrică
 impedanţa de ieşire redusă, datorită căreia, în multe aplicaţii, nu este necesară
conectarea la ieşire a unui adaptator de impedanţă.
Dezavantajele senzorului potenţiometric sunt date mai jos:
 uniformitatea rezistenţei este afectată de neomogenităţile din structura sau
compoziţia materialului folosit şi de neregularităţile dimensionale existente;
 dependenţa de deplasare a tensiunii de ieşire nu este riguros liniară şi este funcţie de
încărcarea senzorului;
 nu se pot asigura frecvenţe înalte de măsurare şi nu sunt permise variaţii bruşte ale
tensiunii de alimentare, datorită frecărilor şi inerţiei apărute la deplasarea cursorului şi
tensiunii electromotoare induse în bobinaj şi cursor;
 variaţiile tensiunii de alimentare provoacă erori de măsurare;
 uzura, încălzirea şi oxidarea suprafeţelor de contact ale cursorului, respectiv
conductorului provoacă îmbătrânirea accelerată a senzorului.
 Rolul senzorilor
potenţiometrici
Rolul senzorilor de potenţiometrici este identificat prin aplicaţiile industriale şi
mediile de lucru ale acestora, astfel:
 de recunoaştere, prin măsurare a deplasărilor unghiulare şi liniare;
 de recunoaştere, prin măsurare a poziţionării în spaţiu.
Rolul acestor senzori, se identifică astfel:
 de integrare în gama instrumentelor, aparatelor, şi echipamentelor
inteligente / mecatronice de măsurare, verificare, de reglare şi control;
 de integrare în gama echipamentelor tehnologice, de evaluare şi
monitorizare.
De asemenea, traductorii de deplasare liniară şi unghiulară pot fi utilizaţi pentru
studierea mişcării corpului şi analiza mersului în vederea stabilirii unui
diagnostic şi tratării unor afecţiuni osteomusculare.
 Senzori de proximitate
Un senzor de proximitate informeaza controlerul daca un corp in miscare este
intr-un anumit loc. Un limitator este un exemplu de senzor de proximitate.
Este un comutator cu buton actionat mecanic. Este montat in asa fel incat
acesta este actionat cand o parte mecanica sau un brat de levier ajunge la
capatul cursei de deplasare.
 Senzori de proximitate optici
• Senzorii de proximitate optici, cateodata denumiti intreruptori, utilizeaza o
sursa de lumina si un foto-senzor, care este montat in asa fel incat obiectul
ce trebuie detectat intrerupe calea de lumina.

Aplicații de utilizare a fotodetectorilor

În general sunt utilizati in patru tipuri de fotodetectori:
 -fotorezistori
-fotodiode
-fototranzistori
-celule fotovoltaice

Unele aplicatii folosesc un dispozitiv numit optocuplor . Acest dispozitiv include

sursa de lumina si detectorul intr-un singur circuit integrat. Cand un obiect
se deplaseaza prin fanta, calea de lumina este intrerupta. De obicei este
nevoie de o sursa de alimentare pentru LED si semnalul de iesire este cules
de pe fototranzistor.