Facultatea de Inginerie Electric

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Splaiul Independenei 313, 060042, Sala EB225, Bucureti, Romnia
Tel: +4 021 402.9144; Fax: +4 021 318.10.16

www.elth.upb.ro; e-mail: office.elth@upb.ro

UNIVERSITATEA POLITEHNICA, BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

PROIECT DE CERCETARE

STUDIUL ANALITIC SI NUMERIC AL SENZORILOR

INDUCTIVI CU INDUCTOARE PLANARE
SPIRALATE

Coordonador stiintific: Conf. Dr. Ing. Iosif Nemoianu

Absolvent: Ionut DanielDINESCU

2016

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1.1 IMPORTANA TEHNOLOGIEI SENSORILOR
1.2 CARACTERISTICILE SENSORILOR
1.3 SEMNALE DE IESIRE TIPICE, ALE SENSORILOR

2. SENZORI DE PROXIMITATE
2.1 SENZORI DE PROXIMITATE INDUCTIVI
2.2 SENZOR DE DEPLASARE INDUCTIV CU ARMTUR MOBIL
2.3 SENZOR DE DEPLASARE INDUCTIV DIFERENIAL CU ARMTUR
MOBIL
2.4 TRADUCTOARELE INDUCTIVE

3. STADIUL ACTUAL AL MODELARII INDUCTOARELOR

SPIRALATE INTEGRATE
3.1 MODELE CU PARAMETRI CONCENTRATE
3.2 MODELE CU PARAMETRI DISTRIBUITI
3.3 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

4. SENZORI INDUCTIVI
4.1 MODELAREA INDUCTOARELOR SPIRALATE INTEGRATE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
1.1 Importana tehnologiei sensorilor.
Creterea deosebit a automatizrii sistemelor de producie necesit folosirea unor
componente care s fie capabile s primeasc i s transmit informaii referitoare la procesul
de producie. Sensorii indelpinesc aceste funcii i importana lor a crescut n ultimii ani n
procesul de msurare i de control al proceselor tehnologice. Sensorul furnizeaz informaiile
unui controler sub forma unor variabile deproces. Prin variabile de proces se ineleg mrimi
fizice care caracterizeaz procesul tehnologic respectiv:temperatur, presiune, for, lungime,
unghi de rotaie, nivel, debit, etc.
Exist sensori pentru majoritatea mrimilor fizice care reacioneaz la una din aceste
mrimi i transmit semnale relevante.
1.2 Caracteristicile sensorilor:

Un sensor este un convertor care transform o mrime fizic (de exemplu

temperatur, distan, presiune) intr-o alt mrime mai uor de evaluat - n mod uzual,
o mrime electric.
Un sensor nu trebuie s genereze ntotdeauna un semnal electric. De exemplu o valv
pneumatic genereaz un semnal pneumatic la ieire sub forma unei schimbri de
presiune.
Sensorii sunt dispozitive care pot s opereze att cu ajutorul unui contact, de exemplu
un comutator, un sensor de for, sau, fr contact, de exemplu barier de lumin,
barier de aer, sensor magnetic.
Un simplu comutator poate fi un sensor.
Sensorul este un dispozitiv care poate monitoriza un proces prin semnalizarea erorilor
analizarea acestora i transmiterea informaiilor ctre alte componente.
Ali termeni utilizai pentru sensori : convertor - converter (englez)
codificator - encoders (englez)
detector
traductor

detector (englez)
transducer (englez)

Ali termeni utilizai.

- Sensor component- prin sensor component se nelege acea parte a sensorului care primete
mrimea msurat dar nu permite o utilizare independent a acesteia deoarece este necesar o
procesare a semnalului.
- Sistem de sensori un sistem de sensori const din componente diferite de msurare i
evaluare al cror numr depinde de funcia semnalelor din procesul respectiv.Componentele
sunt adesea realizate modular.
- Sistem multisensor - un sistem de sensori alctuit din sensori de acelai tip sau de tipuri
diferite.
Exemple:

Un sensor de temperatur i umiditate sau de prsiune i temperatur, fiecare fcnd

parte din acelai dispozitiv.

O combinaie de civa sensori de proximitate care sesizeaz mrimea i materialul

pieselor de prlucrat.
O combinaie de mai muli sensori chimici pentru gaze prin care sensorii au un
rspuns treapt i prin intermediul unei evaluri inteligente furnizeaz mai multe
informaii cantreg, dect ca un sensor individual.

1.3 Semnale de ieire tipice, ale sensorilor

Cunoaterea diferitelor tipuri de semnale electrice de ieire este important pentru utilizarea
corct a sensorilor.
Semnal tip A - semnal de ieire binar.
Astfel de sensori sunt cei de proximitate, de presiune, de nivel, de temperatur(bimetal).
De regul aceti sensori pot fi conectai direct la PLC (programmable logical controllers).
Semnal tip B - semnal pulsatoriu
Exemplu:sensori de cretere a lungimii i a unghiului de rotaie.n general sunt
compatibili cu PLC cu condiia folosirii unei interfee adecvate.
Semnal tip C - semnal analogic.
Aceti sensori nu au amplificator integrat i nu realizeaz conversia electronic; ele
furnizeaz semnale de ieire analogice foarte mici, de ordinul mV, care nu trebuie
evaluate imediat sau semnale care se evalueaz numai prin utilizarea unui circuit auxiliar.
Exemple:- sensori piezorezistivi sau piezoelectrici
-celule termoelectrice
-sensor magnetic
- sonde pentru msurarea pH-ului sau a conductivitii
- poteniometru linear

Semnale de tip D - semnale analogice care trebuie evaluate imediat.

Acest tip de senzor conine un amplificator integrat i realizeaz conversia electronic.
Semnale de tip E
Aceste semnale sunt furnizate de sensori i de sisteme de sensori care furnizeaz semnale de
ieire standardizate. De exemplu:RS-232-C, RS-422-A, RS-485 sau cu interfa pentru bus
de date cum ar fi field bus (profibus, sensor actuator bus).
Sensorii pot s transforme variaia mrimilor fizice n semnale electrice binare sau analogice.
Sensorii care furnizeaz semnale binare sunt:

 sensorii de temperatur,
de proximitate,
de presiune,
de nivel,
valve.
Sensorii analogici furnizeaz la ieire semnale electrice analogice - tensiuni sau cureni.
Exemple de sensori analogici:

Sensori pentru lungime, distan, de deplasare,

Sensori pentru micare linear sau de rotaie
Sensori pentru suprafa, configuraie, geometrie,
Sensori de for,
Sensori de greutate,
Sensori de presiune,
Sensori de cuplu,
Sensori de debit
Sensori de nivel,
Sensori de temperatur
Sensori optici,
Sensori acustici,
Sensori de radiaie
Sensori pentru substane chimice.

2. SENZORI DE PROXIMITATE
Generaliti.
Noiunea de proximitate se refer la gradul de apropiere dintre dou corpuri; n instalaiile
tehnice se ntalnesc cazuri n care contrtolul poziiei unui dispozitiv fa de altul face parte
din nsi procesul tehnologic. Controlul poziiei dintre dispozitivele aflate n micare, dintre
care unul reprezint sistemul de referin se face cu ajutorul senzorilor de preximitate.Acest
control se face fr existena unui contact direct ntre corpurile aflate n micare.
Definiie: senzorii de proximitate sunt dispozitive care permit detectarea i semnalizarea
prezenei unor obiecte n cmpul lor de aciune fr contact fizic cu obiectele respective
Senzorii de proximitate au o caracteristic tip releu - tot sau nimic adic semnalul de ieire
reprezint prezena sau absena obiectului controlat.
Senzorii deproximitate au o larg utilizare n toate domeniile industriale datorit avantajelor
pe care le ofer:

siguran n funcionare,
posibilitate de reglaj (intern sau extern prin modificarea poziiei),
fiabilitate mare,
gabarit extrem de redus
consum energetic redus

Clasificarea senzorilor de proximitate se face dup principiul de funcionare:

Inductivi
Capacitivi
Magnetici
Optici

2.1 SENZORI DE PROXIMITATE INDUCTIVI

Principiul de funcionare.
Funcionarea se bazeaz pe proprietatea potrivit creia mrimea de msurat produce o
variaie a inductivitii unei bobine care face parte din circuitul oscilant RL al senzorului.
Inductivitatea proprie sau mutual a zonei active a senzorului este modificat de acele
elemente care in flueneaz geometria - lungimea ntrefierului, aria seciunii ntrefierului sau
permeabilitatea - a circuitului magnetic.
Inductivitatea unei bobine alctuit din N spire dispuse pe un miez magnetic de
permeabilitate relativ rsuprafaa seciunii transversale A i lungimea l este dat de relaia:

L=

tiind c R =
este reluctana magnetic atunci inductivitatea L=
. Cum
numrul de spire al bobinei senzorului odat realizat nu poate fi modificat, soluia pentu
realizarea senzorului cu variaie a inductivitii este de a produce modificri ale reluctanei
magnetice.
n acest sens se realizeaz circuite magnetice cu armtura mobil n care caz mrimea
neelectric determin poziia armturii fa de restul circuitului magnetic.
Schema bloc este przentat n figura:
6

Cmpul magnetic care este direcionatspre ieire, este generat de o bobin cu

7
un miez de ferit deschis.

Cnd senzorul este alimentat, circuitul

oscilantgenereaz un curent

Principala caracteristic a senzorilor inductivi este dimensiunea bobinei : cu ct

aceasta este mai mare cu att distana de comutare este mai mare. Traductoarele inductive pot
pune n eviden deplasri de sute de milimetri.
Pentru determinarea corect a distanei de comutare, n alctuirea senzorilor de
proximitate inductivi exist un electrod de calibrare, realizat din oel moale de 1mm
grosime, standardizat
De reinut numai materialele conductoare de electricitate pot fi detectate prin intermediul
senzorilor de proximitate inductivi.
Folosirea diferitelor materiale conduce la o reducere a distanei de comutare efectiv.
Mulidintresenzoriideproximitateinductivisuntconstruii naafel ncts conferesiguran
operaiilor:
Protecie la inversarea polaritii(mpotriva avariilor rezultate din conexiuni
inversate)
Protecie la scurt circuit
Protecie la supratensiuni
Protecie mpotriva efectelor ntreruperii firelor (ieirea este blocat dac alimentarea
este deconectat).
Senzorii de deplasare inductivi sunt larg rspndii n aplicaii industriale datorit
robusteii i compactitii lor i datorit influenei reduse a factorilor de mediu. Funcionarea
se bazeaz pe principiul circuitului magnetic. Exist dou tipuri de senzori inductivi: senzori
generatori i senzori pasivi. Primul tip furnizeaz la ieire o mrime activ, de regul
tensiune, care este generat prin micarea unui conductor n camp magnetic (prin fenomenul
de inducie) sau prin variaia cmpului electromagnetic n care se afl situat conductorul. n
acest gen de aplicaii, cmpul magnetic trebuie s se modifice cu o anumit frecven (semnal
alternativ), iar deplasarea conductorului apare ca o modulaie n amplitudine, adic
amplitudinea tensiunii alternative se modific cu distana sau deplasarea. Senzorii pasivi
necesit o surs suplimentar de energie. Deplasarea se traduce prin modularea tensiunii
furnizate de aceasta.
Principiile de baz ale funcionrii senzorilor inductivi se pot explica pe circuitul
simplu din figura 1.

Fig. 1 Circuit
Ansamblul de mai sus devine senzor de deplasare dac ntrefierul variaz. n aceste
condiii reluctana circuitului magnetic este compus din dou pri. Datorit faptului c
permeabilitatea relativ a miezului feromagnetic este mult mai mare (cteva mii) fa de
permeabilitatea aerului (1), variaia de reluctan va fi n limite largi pentru variaii mici ale
ntrefierului.

Din punct de vedere senzorii inductivi de deplasare lucreaz dup dou principii: cu
reluctan variabil (cu armtur mobil) i cu inductan variabil (miez mobil). n ambele
cazuri variaia mrimii electrice, funcie de deplasare, este neliniar. Pentru liniarizare se
folosesc metode difereniale dup cum se va vedea n continuare.

2.2 Senzor de deplasare inductiv cu armtur mobile

Senzorii cu reluctan variabil se bazeaz pe modificarea reluctanei cii fluxului

magnetic. Acest gen de traductoare i gsesc aplicaii n special la msurarea acceleraiei, dar
se pot folosi cu succes i la msurarea deplasrilor sau a vitezelor.

Fig. 2Senzor de deplasare inductiv cu armtur mobile

2.3 Senzor de deplasare inductiv diferenial cu armtur mobil

Pentru a obine o caracteristic liniar se folosete modelul diferenial, cu dou
miezuri identice i o armtur mobil ntre ele ca n figura 3.

Fig. 3 Senzor de deplasare inductiv diferenial cu armtur mobil

Pentru msurarea deplasrilor se utilizeaz traductorul inductiv cu o singur
inductivitate i miez mobil sau cu armtur mobil.
Traductorul inductiv cu miez mobil (figura 4) este format dintr-o bobin cilindric
lung, fix, n interiorul creia se poate deplasa axial un miez mobil din material
feromagnetic, de aceeai lungime cu bobina, solitar cu piesa a crei deplasare se msoar.

Inductivitatea bobinei variaz n funcie de poziia miezului ntre valorile L 0 si Lmax

corespunztoare miezului scos din bobin, respectiv complet introdus n bobin.

Fig. 4 Traductor inductiv cu miez mobil

Traductoarele inductive realizeaz o dependen funcional (i nu o transformare)

ntre o mrime neelectric de intrare (obinuit o deplasare "l") i mrimea de ieire electric,
o variaie a inductanei L. Dependena L = f (l) dintre cele dou mrimi de natur diferit,
constituie caracteristica static a traductorului.
Principial traductoarele inductive pot fi realizate cu o bobin sau mai multe bobine,
simple sau cuplate avnd circuite sau poriuni de circuit feromagnetic. Exceptnd unele
soluii constructive speciale, traductoarele inductive, se clasific n trei grupe principale:

sisteme n care este influenat o singur inductana (bobine simple i duble);

sisteme n care sunt influenate dou inductane n sensuri contrare (bobine
difereniale);
sisteme n care sunt influenate inductane mutuale (transformatoare difereniale).
Msurrile cu ajutorul acestor traductoare au la baz modificarea parametrilor
circuitului magnetic, ca o consecin a schimbrii poziiei relative a unor poriuni ale
acestuia, n procesul de msurare. La msurrile experimentale este necesar s se utilizeze
poriunea cea mai convenabil a caracteristicii statice, aceea creia i corespunde o
sensibilitate suficient de mare, i in special, din zona liniar a acesteia.
Caracteristicile statice ale traductoarelor inductive cu bobine simple respectiv difereniale
sunt

prezentate n figura 5.
Fig.5 Scheme principiale i caracteristicile statice aferente ale traductoarelor inductive:
a) bobina diferenial; b) bobina simpl (1,2-bobine; 3-miez feromagnetic)

Mrimea de msurat se poate aplica traductorului, cu sau fra contact mecanic. n

primul caz traductorul are armtur mobil proprie. La msurtorile fr contact, rolul de
armtur mobil l are nsi piesa feromagnetic a crei poziie se determin.
Schemele electrice de msurat, destinate traductoarelor inductive, prevd utilizarea
numai de surse de semnal de curent alternativ. Traductoarele inductive funcioneaz de cele
mai multe ori la frecvena reelei (50 Hz). Pentru msurri dinamice i de mare precizie este
necesar alimentarea montajelor cu semnale de frecven nalt (1 kHz ... 50 kHz).
Varianta constructiv a unui traductor inductiv de tip transformator diferenial pentru
control dimensional este prezentat n figura 6.

Fig.6 Varianta constructiv a unui traductor inductiv de tip diferenial: 1-bobina;2-miez

feromagnetic;3-ghidaj cu bile;4-arc;5-cap pentru palpare

2.4 Traductoarele inductivesunt realizate din bobine nfurate pe un miez

feromagnetic, miez care poate avea, constructiv, un ntrefier, , variabil.

Principiul de msur se bazeaz pe modificarea lungimii a ntrefierului sub aciunea

mrimii de intrare. ntruct
, va rezulta c reluctana n miez este neglijabil n
raport cu cea a aerului. Astfel, se poate scrie c inductana traductorului va fi:

Fig. 11

Fig. 12

Principiul de funcionare a unui traductor inductiv de for este prezentat n figura 11

Constatm c, sub aciunea forei, se modific ntrefierul , ceea ce conduce la varierea lui
Lx.
Cum fluxul magnetic este proporional cu intensitatea curentului ce trece prin bobin:

= LI i innd seama de expresia care definete inductana bobinei,

, se poate
determina valoarea curentului ce trece prin bobin atunci cnd ntrefierul variaz:

.
Traductoarele de tip transformator sunt dispozitive care utilizeaz dou nfurri a
cror inductan mutual poate fi modificat sub aciunea mrimii de intrare fie prin
modificarea poziiei miezului sau ntrefierului, fie prin modificarea poziiei nfurrii
primare, printr-o micare liniar (fig. 13) sau de rotaie liniar.
Traductoarele cu miez mobil (fig. 14) sunt des utilizate n convertirea deplasrilor
mecanice ntr-o mrime electric, de obicei o tensiune alternativ. Ele constau dintr-o bobin
cu miez mobil, mrimea de intrare acionnd asupra acestui miez.

Fig. 13 Traductor inductiv de tip

transformator cu modificarea
ntrefierului

Fig. 14 Traductor inductiv de

deplasare cu miez mobil

Utilizarea traductoarelor inductive n procese industriale

3. Stadiul actual al modelarii inductoarelor spiralate integrate

De-a lungul anilor tehnologiile de fabricatie a inductoarelor spiralate au evoluat, insa din
cauza costului ridicat al realizarii de prototipuri, s-au dezvoltat diferite tehnici de modelare a
acestor inductoare. Tehnicile de modelare au rolul de a extrage, modele ce permit studierea
comportamentului componentei modelate in diferite situattii (conectarea intr-un circuit),
inainte ca aceasta sa fie realizatapractic. In prezent, se evidenttiza doua tehnici de inductoare:
1. modelul de circuit cu parametri concentrati;
2. modelul de circuit cu parametri distribuiti.

3.1

Modele cu parametri concentrati

Circuitele care contin un numa finit de elemente ideale simple, caracterizate de parametrii lor rezistivi, capacitivi sau inductivi, sunt numite circuite cu parametri concentrati.
Elementele pot fi pasive (rezistoare, inductoare, condensatoare) sau active (surse,
generatoare). Modelul pentru un inductor spiralat contine o serie de paramtetri, ce sunt intr-o
stransa legatura cu proprietatile geometrice ale spirei.
Teoria circuitelor electrice cu parametrii concentrati se elaboreaza prin particularizarea
teoriei campului electromagnetic, in anumite ipoteze simplificatoare. Practic, modelarea se
rezuma la gasirea unui circuit echivalent, care pentru a avea o acuratete ridicata trebuie sa
modeleze principalele efecte parazite, intr-o gama de frecvente cat mai extinsa. Principalul
neajuns al modelelor cu parametri concentrati este acela ca sunt valabile numai pentru
frecvente de maxim 25GHz.
Prin urmare, teoria cu parametri concetrati nu poate raspunde cerintelor circuitelor integrate de inalta frecventa, astfel incat, in acest context, o noua teorie trebuie abordata, teorie
care sa ia in calcul toate efectele campului electromagnetic sau sa fie mai putin restrictiva
decat teoria cu parametri concentrati.
3.2 Modele cu parametri distribuiti
Modelul cu parametri distribuiti ofera o acuratete mai mare decatmodelul cu parametri
concentrati, insa complexitatea modelului este mult mai mare. Acuratetea modelului provine
din faptul ca se ia in considerare interactiunea reciproca a efectelor campului electromagnetic, iar complexitatea provine din faptul ca modelul este descris de ecuatii cu derivate
partiale. Modelul cu parametri distribuiti, descris de ecuatiile lui Maxwell, completat cu
relatiile consitutive de material si cu conditiile pe frontiera, este un model continuu, infinit
dimensional. Pentru a obtine un model discret, cu o dimensiune finita, se foloseste o metoda
numerica pentru a discretiza ecuatiile lui Maxwell, dintre care cele mai importante sunt: FEM
(metoda elementului finit), FDM (metoda diferentelor finite) si BEM (metoda elmentelor de
frontiera), numita si MoM (metoda momentelor).
Ca si concluzie generala, indiferent de metoda numerica folosita pentru discretizarea
ecuatiilor lui Maxwell (MoM, FDTD, FEM, FIT), problema se va reduce, tot timpul, la
rezolvarea unui sistem liniar. De aceea, tipul matricei sistemului (rara, plina, simetrica,
nesimetrica, complexa, reala, pozitiv definita, diagonal dominanta, etc), rezultata in urma
aplicarii metodei numerice, este foarte important in alegerea unei metode adecvate de
rezolvare, directa sau iterativa.

3.3 Principiul de functionare

Functionarea senzorului inductiv se bazeaza pe variatia inductantei unei bobine
alimentate in curent alternativ. Modificarea inductantei are loc datorita modificarii circuitului

magnetic prin deplasarea miezului bobinei sau a unei parti din miez. Infasurand N spire pe un
miez magnetic se obtine o bobina a carei inductanta este:
L = N2 /Rm [L]SI = H (Henry)

(1)

unde Rm este reluctanta a circuitului magnetic:

Rm = (l1+l2)/(uo*u r*Sf) + d/(u o*Sa)

(2)

cu
1. l1 si l2 - lungimea circuitului magnetic din miezul feromagnetic;
2. d - distanta parcursa de liniile de camp magnetic prin aer;
3. Sf = aria sectiunii miezului;
4. Sa = aria sectiunii intrefierului;
5. N = numarul de spire al bobinei;
6. uo - permeabilitatea magnetica a vidului;
7. ur - permeabilitatea relativa a miezului magnetic.

4. SENZORI INDUCTIVI
Exist mai multe subspecii de senzori ce folosesc efecte electromagnetice pentru a
raporta schimbri de poziie sau viteze (deplasri, rotaii), multe variante constructive viznd

funcionarea n medii grele (temperaturi extreme, umezeal, ap, praf, nisip, grsimi,
reziduuri industriale).
Cele mai simple traductoare din aceast familie se bazeaz pe acelai principiu al
induciei folosit n transformatoarele i mainile electrice, principiu observat de Michael
Faraday n urm cu aproape dou secole (apariia unui curent electric printr-un conductor
electric ce se mic ntr-un cmp magnetic).
Dar i modul de exploatare a acestui principiu a condus la o gam divers de concepii
pentru senzori: comutatoare de proximitate, senzori de inductan variabil, senzori de
reluctan variabil, senzori synchro, transformatoare difereniale variabile liniare/rotative
(LVDT, RVDT).

Senzor LVDT - principiu

De exemplu, ntr-un senzor de proximitate (care semnaleaz deci apropierea unui
obiect), dispozitivul este de fapt o bobin alimentat cu curent alternativ, iar apropierea unui
obiect feromagnetic determin modificarea impedanei bobinei (depirea unui anumit prag
n acest efect declaneaz aciunea pentru care senzorul este prevzut n instalaie). Senzorii
de proximitate sunt utilizai pentru a semnala apropierea sau ndeprtarea unei inte metalice:
ei se comport ca un comutator, fiind folosii mai ales n aplicaiile industriale n care

prezena unui comutator mecano-electric nu ar face fa din cauza mediului dificil (ap,
mizerii).
Un pic mai complicai, senzorii de inductan (sau de reluctan) variabil genereaz
un semnal electric proporional cu deplasarea unui obiect feromagnetic (uzual un arbore de
oel) fa de o bobin (parcurs de curent alternativ). Prin construcie, ei sunt concepui s fie
mai sensibili la deplasare (nu doar prin sesizarea pragului, precum senzorii de proximitate),
fiind preferai n aplicaii precum monitorizarea deplasrii pistoanelor n cilindru (n
sistemele pneumatice sau hidraulice), unde bobina poate fi plasat astfel nct chiar pistonul
s constituie miez magnetic.
Senzorii de tip synchro urmresc cuplajul inductiv dintre dou bobine aflate n
micare de rotaie una fa de cealalt, activnd ntr-o formaiune de tip rotor-stator (fiind
deci aplicabili pentru determinarea unghiului de rotaie). Gradul crescut de complexitate este
justificat (semnalul generat fiind foarte precis) mai ales n aplicaii de metrologie, sau de
control al orientrii antenelor, heliostatelor i telescoapelor. Datorit costului ridicat, ei sunt
deseori nlocuii de senzori de tip resolver (o variant constructiv la care doar statorul are
nfurrile alimentate n circuit).
Senzorii de tip LVDT i RVDT evalueaz modificarea cuplajului inductiv dintre
bobine (nfurarea primar i cea secundar) determinat direct proporional de micarea
unei inte cu permeabilitate magnetic (printr-un arbore metalic ca miez magnetic n cazul
LVDT, ori ca o pies de form rotoric n cazul RVDT). Aplicri uzuale pentru LDVT i
RVDT: eleroane aviatice servo-hidraulice, controlul alimentrii motoarelor cu ardere intern
etc. (De fapt, de la RVDT pn la senzorii unghiulari inductivi ce codific rotaia direct n
impulsuri e doar un pas.)
Robusteea constructiv, precum i faptul c semnalul electric generat are suficient
putere, sunt argumentele ce fac senzorii inductivi potrivii pentru lucrul n medii grele i
foarte grele, ne mai necesitnd localizarea n strict vecintate a circuitelor de prelucrare a
semnalelor. De partea cealalt a balanei stau (mpotriv) argumente precum: gabarit, greutate
sau (n cazul senzorilor sofisticai) condiii deosebite la bobinare i cost. Desigur, nu sunt
aplicabili n medii cu perturbare eletromagnetic semnificativ.

Dei generaiile mai vechi de senzori inductivi purtau specificaii mai clasice (cu
standardizare slab n privina alimentrii electrice sau a conexiunii cu circuitele din aval), n
ultimii ani ei vin n pachete mai accesibile din perspectiva proiectrii/integrrii (folosesc
PCB-uri mai miniaturale i electronic digital n locul circuitelor analogice i cu
transformatoare), iar efervescena din acest domeniu (catalizat astfel i prin relaii OEM)
aduce ctiguri privind precizia, masa, volumul i costul senzorilor.
Acest capitol a prezentat stadiul actual atat al metodelor de modelare, cat si celor
maiimportante programe de modelare existente. Prima parte a acestui capitol a prezentat
metoda
de modelare cu parametri concentrati, concluzionan ca ipotezele simplificatoare aleacestei
teorii sunt prea restrictive pentru modelarea componentelor din circuitele integratede inalta
frecventa, implicit si a inductoarelor spiralate. S-a stabilit ca pentru inductoarelespiralate, cea
mai buna metoda de modelare, este metoda ce foloseste modele cu parametric distribuiti. In
acest sens au fost prezentate principalele metode de discretizare a ecuatiilorlui Maxwell.
4.1 Modelarea inductoarelor spiralate integrate
Modelarea electromagnetica a componentelor pasive din circuitele integrate de inalta
frecventa, presupune extragerea unui circuit electric liniar cu parametri concentrati (alcatuit
din elementele ideale R, L, C, surse comandate liniar, cu parametri independenti de
frecventa), care sa aiba o comportare pe la borne cat mai apropiata de comportamentul
componentei reale. Pentru a realiza acest lucru, este necesara modelarea aproximativa a
tuturor efectelor campului electromagnetic de inalta frecventa, cum sunt: efectul pelicular,
curentii turbionari, intarzierea prin propagare, etc. Acest lucru necesita rezolvarea numerica
ecuatiilor lui Maxwell care descriu toate aceste efecte ale campului elctromagnetic. Prin
modelare nu se urmareste doar obtinerea solutiei numerice, ci extragerea modelului de ordin
redus.
In cazul de fata nu are relevanta variatia sptiala a solutiei, ci doar comportarea sistemului
pe la bornele sale. Pentru a atinge acest obiectiv, sunt parcurse mai multe etape ale modelarii
electromagnetice: modelarea fizica, matematica, analitca, numerica, iar in final reducerea
ordinului.

Geometria tipica a unui inductor spiralat integrat

Modelarea fizica
Problemele ce vor fi analizate constau din unul sau douainductoare spiralate, plasate intrun circuit integrat cu substrat de siliciu (tehnologia BiCMOS). Deci, fiecare problema va
avea trei subdomenii rectangulare: Si, SiO 2 si Aer, conductoarele din Al, aflandu-se in stratul
de oxid. Ele vor fi analizate in gama de frecvente 1-60GHz, deci alegerea regimului de
functionare, trebuie sa tina cont de frecventa, astfel incat modelul sa contina toate efectele
relevante ale campului electromagnetic atat la frecvente joase, cat si la frecvente inalte.
Pentru a descrie toate efectele campului electromagnetic din substratul de siliciu, la frecvente
de 60GHz, trebuie considerat regimul FW. Tot regim FW trebuie folosit si in modelarea
starului de oxid SiO2, insa, pentru modelarea conductoarelor, cel mai potrivit model este
MQS, deoarece, in Al, curentii de deplasare au densitatea (JD=!"E) mult mai mica decat cei
de conductie Jc = E.

Procedand astfel, vor fi modelate urmatoarele efecte ale campului de inalta si joasa
frecventa.

Efectele campului electromagnetic

Pentru a extrage modelul inductorului, care sa considere toate efectele campului electromagnetic de frecventa inalta, trebuie rezolvata o problema de camp electromagnetic, bine
formulata si cuplata cu o problema de circuit electric exterior. Orice problema de camp areca
date cunoscute: domeniul de calcul, proprietatile de material si sursele de camp, care satisfac
conditiile de unicitate.
Necunoscutele problemei sunt componentele campului electromagnetic, descris de
ecuatiile lui Maxwell in regim general variabil (FW), respectiv: E, D, B, H, J. Pentru

proiectantul de circuite integrate, componetele campului electromagnetic si modul cum

variazaele in spatiu sau timp, nu are o prea mare relevanta. Ce prezinta interes, este modul in
care o componeta interactioneaza cu exteriorul. Mai exact, care sunt relatiile constitutive intre
curentii si tensiunile componentei respective.
Se vor considera primele m terminale, din cele n terminale ale dispozitivului, alimentate
in tensiune, iar restul de (n - m - 1) alimentate in curent, astfel ca se pot defini
semnalele de intrare, acestea reprezentand si sursele de camp, ca fiind:

v k ( t )=

(3.1)

Edr , k=1, m

CK D

i k ( t )= Hdr , k=m+1, n1

(3.2
)

Sk

si semnalele de iesire

i k ( t )= Hdr , k=1, m
Sk

(3.3)

v k ( t )=

Ck D

Edr , k=m+1, n1

(3.4)

Elementul Electromagnetic de Circuit

Teorema lui Timotin completeaza formularea corecta a problemei de camp
electromagnetic cu conditii de frontiera adecvate. In concluzie, problema de camp asociata
unui element electromagnetic de circuit descris de ecuatiile lui Maxwell, conditii pe frontiera,
conditii initiale nule, cu terminalele excitate in tensiune si curent sau flux are solutie unica.

In concluzie, semnalele de iesire ale terminalelor sunt univoc determinate de evolutia in

timp a semnalelor de intrare. Fiind o problema liniara, operatorii de impedanta, admitanta si
hibrizi, care leaga semnalele de intrare de cele de iesire, vor fi operatori liniari. Daca
elemenul functioneaza in regim armonic, atunci acesti operatori se reprezinta in complex, ca
matrice de impedante sau admitante complexe, dependente de frecventa.
Obiectivul final al modelarii inductoarelor nu consta in rezolvarea problemei de camp,
formulata anterior, ci in extragerea din solutia ei a unui model compact de ordin redus. Pentru
a obtine modelul compact de ordin redus, se aplica tehnici de reducerea ordinuluimodelelor.
In procesul de modelare, descris anterior, primul pas de reducere a ordinului modelelor, trece
de la modelul infinit continuu, la un model finit discret, dar de dimensiune foarte mare, prin
discretizarea ecuatiilor lui Maxwell folosind o metoda numerica. Se impune, deci, aplicarea
unei noi metode de reducerea ordinului modelelor, care are ca rezultat, modelul compact, care
are un ordin foarte mic in comparatie cu ordinul modelului discret.
Practic, problema obtinerii modelului de ordin redus, are ca date de intrare geometria
dispozitivului de modelat, iar ca date de iesire modelul compact.

CONCLUZII

Un sensor este un convertor care transform o mrime fizic (de exemplu

temperatur, distan, presiune) intr-o alt mrime mai uor de evaluat - n mod uzual,
o mrime electric.

Un sensor nu trebuie s genereze ntotdeauna un semnal electric. De exemplu o valv

pneumatic genereaz un semnal pneumatic la ieire sub forma unei schimbri de
presiune.

Sensorii sunt dispozitive care pot s opereze att cu ajutorul unui contact, de exemplu
un comutator, un sensor de for, sau, fr contact, de exemplu barier de lumin,
barier de aer, sensor magnetic.

Un simplu comutator poate fi un sensor.

Numai materialele conductoare de electricitate pot fi detectate prin intermediul

senzorilor de proximitate inductivi.

Senzorii de proximitate sunt dispozitive care permit detectarea i semnalizarea

prezenei unor obiecte n cmpul lor de aciune fr contact fizic cu obiectele
respective

Principala caracteristic a senzorilor inductivi este dimensiunea bobinei: cu ct

aceasta este mai mare cu att distana de comutare este mai mare.

Utilizarea circuitelor imprimate permite senzorilor sa fie imprimati cu substraturi

flexibile subtiri, care pot eradica, de asemenea, nevoia de cabluri traditionale si
conectori.

Avantaje importante:
- cost redus;
- precizie crescuta;
- greutate redusa;
- inginerie mecanica simplificata;
- dimensiune compacta;
- simplificarea interfetei electrice.

BIBLIOGRAFIE

1. V. Nemoianu Studiul traductoarelor inductive de deplasare- Referat de doctorat,

Facultatea de Electrotehnica, UPB, 1998
2. I.V. Nemoianu Cmpul electromagnetic n traductoare note de curs, pentru uzul
masteranzilor Facultii de Inginerie Electric, anul I, programul de studii Sisteme
Inteligente de Instrumentaie i Msurare (SIIM) Departamentul de Electrotehnic,
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, 2010
3. I.V. Nemoianu Contribuii la studiul cmpului electromagnetic n traductoare de
deplasare Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, Catedra de Electrotehnic,
2002. (Conductor tiinific: Prof. dr. ing. Augustin MORARU)
4. Cepic, Costin - Msurri electrice i electronice. Bucureti, Editura ICPE, 1997
5. Marin Saracin, Cristina Saracin (Universitatea "Politehnica" Bucuresti)
MASURARI ELECTRONICE SI SISTEME DE MASURAR
6. Emil Vremera (Universitatea tehnica Gh. Asachi Iasi) - MASURARI ELECTRICE
SI ELECTRONICE
7. BOGOEVICI, Nicolae. Electrotehnic i msurri electrice: manual pentru
subingineri. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 1979.
8. CHIVU, Mircea. Msurri electrice i electronice: curs pentru uzul studenilor.
Mircea Chivu. Timioara, 1995
9. CREU, Mihai. Msurri electrice i electronice: teorie i probleme. Cornelia
Mrcu, Mihai Creu. Chiinu: Editura Tehnica-Info, 2002

10. CRUCERU, Constantin. Msurri electrice, electronice, magnetice i traductoare:

[curs]. Constantin Cruceru. Galai, 1980
11. FETECU, Grigore. Msurri electrice i electronice. Grigore Fetecu. Bucureti:
Editura Didactic i Pedagogic, 2003
12. ISAC, Eugenia. Msurri electrice i electronice. Ing. Eugenia Isac. Bucureti:
Editura Didactic i Pedagogic, 1991
13. Iliescu C. Masurari electrice si electronice,Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,1984
14. Manolescu P. Masurari electrice si electronice,Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980
15. Bogoevici N., Electrotehnica si masurari electrice, Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 1979
16. Senzori si traductoare https://mecatronicastiintaviitorului.wikispaces.com/SENZORI-SI-TRADUCTOARE
17. Traductoare - http://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/ClujNapoca/grupa4/Rus_Maria/site/
18. Senzori - http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/BSM/BSM/capitol4.pdf
19. Traductoare

inductive - http://iota.ee.tuiasi.ro/~czet/Lucrari%20de

%20laborator/SenzTrad/L7%20TradDeplInd.pdf