DETERMIAREA COMPONENTEI ORIZONTALE A CAMPULUI MAGNETIC

TERESTRU CU AJUTORUL BUSOLEI DE TANGENTA

I. Consideratii generale
Ansamblul femonelor legate de campul magnetic al Pamantului constituie
obiectul de studiu al unei ramiri a magnetismului denumita magnetism terestru.
Campul magnetic terestru se caracterizeaza prin vectorul inductie magnetica
r
terestra BV , care in planul meridianului magnetic are doua componente: una verticala BV
si una orizontala BO (fig. 1)
BT = B0 + B 2 V
2

(1)

Orintarea acestui vector se defineste cu ajutorul unghiurilor de inclinatie si declinatie

r
magnetica, iar intensitatea sa se evalueaza prin valoarea componentei orizontale B0 .
Aceste trei elelmente definind vectorul inductiei magnetice terestra; inclinatia, declinatia
si componenta orizontala constituie elelmentele magnetismului terestru, si se pot masura
prin diferite metode si cu diferite instrumente.Astfel busola de inclinatie si declinatie
servesc la masuraraea primelor doua, in timp ce componenta orizontala se poate masura
cu ajutorul busolei de tangenta sau prin alte metode (vezi mai departe metode
oscilatiilor).

Fig 1
fig.2
Busola de tangenta consta dintr-un cadru circular asezat in plan vertical, pe care s-a
bobinat un conductor electric.(fig.2).
Cadrul este fixat pe un suport prevazut cu picioare filetate care servesc la calarea busolei.
Cadrul se poate roti fata de suport in jurul unui ax vertical. Unghil de rotatie se masoara
cu ajutorul unui sector gradat de pe suport si al unui vernier fixat rigid pe cadru.Suportul
este prevazut cu onivela de apa cu care se
controleaza orizontalitatea busolei. In centrul cadrului se afla suspendat pe un varf
metalic ascutit, un ac magnetic care se poate roti fara frecare, in planul orizontal.
Perpendicular cu acul magntic si solidar cu el se afla un ac indicator care se poate misca
in fata uniui sector orizontal gradat, permitand citirea directa a unghiului pe care il face
acul magnetic in planul cadrului.

87

Sub acul magnetic se placa de cupru care datorita curentilor Foucauet care iau nastere in
ea serveste la amortizarea rapida a oscilatiilor acului magnetic.
Piesele componente ale busolei, exceptand acul magnetic , sunt construite din
materiale neferomagnetice
Presupunand cadrul asezat in planul meridianului magnetic, se disting
urmatoarele situatii: a)- prin spirele cadrului nu trece curent electric. Acul magnetic se
afla in planul meridianului magnetic, avand axa aralela cu componenta orizontala a
inductiei magnetice terestre B0 ; b)- prin cele N spire ale cadrului de reza R nu tece curent
de intensitate I. In centrul cadrului, ia nastere un curent magnetic de inductie B, a cari
marime este deta de legea Biot- Svart

B = 0

NI
2R

Acul magnetic este supus actiunii simultane a doua campuri magnetice; cel creat de
curentul I si cel terestru, prin componenta sa orizontala B0 . In consecinta, acul magnetic
se va orienta dupa directia rezultantei celor doua campuri, facand deci un unghi cu
planul cadrului (planul meridianului magnetic pamantesc) (fig.3).

Fig.3
Din figura 3 se vede ca:

tg =
De unde

B
NI
= 0
B0
2 RB0

B0 = 0

NI
2 Rtg

0 = 4 10 7 H / m
Pentru un cadru dat (marimile R si N cunoscute), masurand intensitatea curentului ce
trece prin acesta si unghiul pe care-l face acul magnetin in cadrul planului, cu ajutorul
relatiei (4) se poate determina valoarea componentei orizontale a campului magnetic
terestru. Pentru un loc dat (B(0)=ct), cunoscand caracteristicile cadrului (N si R), prin

88

amsurarea unghiului de rotatie al acului magnetic, pe baza relatiei (4) se pote determina
intensitatea curentului ce trece prin cadru.
In tara noastra , componenta orizontala a inductiei magnetice terestre are valori
variinjd intre 0,23.10 4 Wb / m 2 in sud-est si 0,21.10 4 Wb / m 2 in nord.
II. Dizpozitivul ezperimental, determinari, prelucrarea datelor.
Busola de tangenta din laborator are doua infasurari, dintre care una de 24 de
spire este conectata la bornele A si A ale cadrului, cealalta de 48 de spire fiind conectata
la bornele B si B. Ele doua infasurari se pot conecta si in serie, totalizand 72 de spire
intre bornele A si B. Raza medie a cadrului circular este(16,0 +/- 0,2)cm.
Se aseaza busola de tangenta in pozitia e masurare, adica se asigura orizontalitatea
suportului si orientarea cadrului in planul meridianului magnetic. Orientarea cadrului in
planul meridianului magnetic se realizeaza prin rotirea cadrului pe suport pana cand acul
indicator arata diviziunea zero.
Se realizeaza montajul conform schemei din figura 4, alimentand infasurarea cu 24 de
spire prin bornele AA. Polaritatea tensiunii de alimentare se va alege astfel incat acul
magnetic sa devieze cetre placa de cupru pentru amortizarea rapida a oscilatiilor acestuia.

Fig. 4
1. Variind inregistrarea curentului din circuit, se fac mai multe determinari
pentru B0 .
2. Se repeta masuratorile utilizand bornele BB si apoi inseriind cele doua
infasirari, bornele AB.
3. Se calculeaza erorile care afecteaza narimea B0 din (4) , pe baza relatiei:
B0 I R (tg )
=
+
+
B0
I
R
tg
Eroarea relativa asupra intensitatii curentului se calculeaza tinand seama de clasa de
precizie a instrumentului folosit.
6. Rezultatele se trec intr-un tabel de forma:

89

7. Se compara valoarea medie B0 obtinuta mai sus cu cea determinata cu

ajutorul magnetometrului
OBSERVATIE: in timpul determinarilor, busola se va aseza cat mai departe de
orice camp magnetic care ar putea influenta orientarea acului magnetic

BIBLIOGRAFIE
1.TH. V. IONESCU-Electricitatea. Edit. did. si pedag., Bucuresti, 1962
2.V. TUTOVAN si colectivul, Electricitate, Edit.did. si pedag., Bucuresti,
1975

90