SENZORI SI

TRADUCTOARE
ELECTRONICE
DEFINITII
Senzor:
(1) dispozitiv care recepteaz i rspunde la
un semnal sau stimul.
(2) dispozitiv care recepteaz un semnal sau
un stimul i rspunde cu un semnal electric
Traductor:
(1) dispozitiv care convertete un tip de
energie n altul.
(2)-dispozitiv care convertete orice tip de
energie n semnal electric
Bibliografie
Jacob Fraden, Handbook of Modern sensors. 1996, Springer-
Verlag, New York.
Randy Frank, Understanding Smart Sensors, Artech Houser
Publishers , 2000, Boston, London.
E. Nicolau, Manualul inginerului electronist,1979, Ed. Tehnic,
Bucureti.
Analog Device, Transducer Interfacing Handbook, 1980,
Massachusetts, USA.
I. Asavinei, C. Niculescu, Ghid pentru utilizarea termocuplurilor n
msurri industriale, Ed. Tehnic, 1981, Bucureti.
D. Stanciu, Senzori prezent i perspectiv. Editura tehnic, 1987,
Bucureti.
I. Ciascai, s.a. Masurarea electrice a traductoarelor din constructiile
hidrotehnice, Ed. Casa Cartii de Stiinta, 2006, Cluj-Napoca.
N-M. Barlea, Fizica Senzorilor, Editura Albastra, 2000, Cluj-Napoca.
s.a.
Adrese WEB
www.turck.com
www.gesensing.com
www.balluff.com
www.honeywell.com
www.fgpsensor.com
www.mtssensor.com
www.adz.de
www.omron.com
www.honseberg.com
www.hirschmann.com
www.rose-mount.com
www.nivelco.eu
www.tac.com
www.ftimeters.com
www.novotechnik.com
www.gillsensors.co.uk
etc.
Schema bloc de utilizare senzori si
traductoare electronice

Senzor
Traductor


Conditionare de
semnal
Indicator
Inregistrator
Procesor
Controler

Sursa de alimentare

Marimea
de masura
Uniti de msur n SI
lungime m (metru)
mas kg (kilogram)
timp s (secunda)
curent A (Amper)
temperatur K (Kelvin)
cantitatea de substan mol
intensitatea luminoas cd (candela)
unghi rad (radian)
unghi solid sr (steradia)
Metru [m] 1650763,73 lungimi de unda in vid a radiatiei corespunzatoare
tranzitiilor intre nivelele hiperfine de energie 2p10 si 5d5 ale atomului de
kripton 86 (8636Kr).
Secunda [s] durata a 9192631770 perioade ale radiatiei care corespunde
tranzitiei intre cele nivele hiperfine de energie ale starii fundamentale ale
atomului de cesiu 133 (13336Cs).
Kilogram [kg] prototipul ramane cel confectionat cu prilejul primei
Conferinte de Masuri si greutati din anul 1889. Se pastreaza la Biroul
International de Masuri si Greutati in conditii de stabilitate stabilite in anul
1889.
Amper [A] Intensitatea unui curent electric care mentinut intre doua
conductoare paralele, rectilinii, cu lungime infinita si cu sectiune neglijabila,
asezate in vid la distanta de 1 m unul fata de altul, produce in aceste
conductoare o forta egala cu 210 -7 N, pe o lungime de 1 m.
Grad Kelvin [K] este fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica
a punctului triplu al apei.
Molul [mol] cantitatea de substanta care contine atatea entitati
elementare cati atomi exista in 0,012 kg de carbon 12 (126C). Definit la
CIMG din 1971
Candela [ca] intensitatea luminoasa in directia normalei a unei substante
cu aria 1/600000 m2 a unui corp negru aflat la temperatura de solidificare a
platinei si presiune de 101325 N/m2.
Definitii unitati de masura fundamentale
Rolul si locul traductoarelor in
monitorizarea si automatizarea
proceselor
masurarea unor marimi fizice
conditionarea marimilor furnizate de
senzori si traductoare
afisarea informatiei masurate
stocarea datelor masurate
conversia datelor in marimi de intrare
pentru sistemele automate
Clasificare senzori
Dup principiu de funcionare
senzori activi (senzori generatori)
senzori pasivi (senzori parametrici)
Dup mrimea furnizat la ieire
analogici
digitali
Dup tipul de conversie intrare - iesire
conversie direct
conversie indirect
Dup fenomen
fizici
chimici
biologici




Dup mrimea de intrare
senzori pentru mrimi geometrice (lungime,
arie, volum, nivel, unghi, rugozitate)
senzori pentru mrimi mecanice (mas, for,
presiune, debit etc)
senzori de temperatur
senzori pentru mrimi fotometrice
senzori pentru mrimi de material (densitate,
indice de refracie, vscozitate etc)
senzori pentru compoziie i concentraie
senzori pentru radiaii
Dup material

conductor
semiconductor
izolator
anorganic
organic
lichid
gaz
plasm
substan biologic
Dup domeniul de utilizare
agricultur,
construcii,
energie,
distribuie,
comer, finane,
transport,
auto,
medicin, sntate
marin,
spaial,
recreaie,
cercetare tiinific
industrial,
militar,
casnic,
Dup caracteristici
sensibilitate
stabilitate
precizie
rezoluie
liniaritate
domeniu
vitez de rspuns
histerezis
timp de via
formatul de ieire a informatiei
condiii de mediu
cost, dimensiune, greutate
IPxx grad de protectie. Norma EN 60529
Primul numar (Protectia contra solidelor) Al doilea numar (Protectie contra lichidelor)
0
Fara protetie Fara protetie
1
Protectie contra obiectelor mai mari de
50mm diametru
Protectie contra picaturilor verticale de apa
sau condens
2
Protectie contra obiectelor mai mari de
12mm diametru
Protectie contra picaturilor de apa sub un
unghi mai mic de 15 fata de verticala
3
Protectie contra obiectelor mai mari de
2,5mm diametru
Protectie contra picaturilor de apa sub un
unghi mai mic de 60 fata de verticala
4
Protectie contra obiectelor mai mari de 1mm
diametru
Protectie contra picaturilor de apa din orice
directie.
5
Protectie limitata contra prafului Protectie contra unui jet slab de apa (joasa
presiune) din orice directie.
6
Protectie totala impotriva prafului Protectie contra unui jet puternic de apa (inalta
presiune) din orice directie.
7
- Protectie contra submersiei limitata (intre
15cm si 1m).
8
- Protectie contra submersiei de lunga durata
sub presiune (submersie peste 1 m)
IP urmat de 2cifre. Optional pot fi 3 cifre sau 1 sau 2 litere. (International protection)
A 3-a cifra - protectia la impact mecanic. Prima litera protectia la atingere.
Caracteristicile senzorilor
caracteristica static y=f(x)
caracteristica dinamic y=f(dx)
coeficientul de transfer mediu i diferenial
Excitaia (daca senzorul are nevoie de excitatie)
domeniu de intrare Fs_in (xmax xmin)
domeniu de ieire Fs_out (ymax ymin)
precizia
rezoluia
neliniaritate
eroarea de calibrare a=/(s
2
+s
1
)
histerezisul
domeniu de saturaie domeniu de liniaritate
repetabilitatea r=/FS (%)
domeniu de insensibilitate (Dead band) de
obicei n jur de zero
proprieti speciale Ex. banda de sensibilitate
a traductorilor optici
condiii de mediu (temperatur, umiditate
funcionare, transport)
fiabilitate (MTBF - mean time between failure).
Ex: 1000h.
dimensiune, greutate, design
incertitudinea

Principiile fizice (electrice) ale unor senzori
Cmpul electric (teorema lui Coulomb)
Capacitate
Condensator plan (cilindru unul in altul, paralelipiped);
Cmp magnetic
Forta Lorentz sau forta electromagnetica - forta ce se exercita
asupra unui corp incarcat electric cu sarcina q; F=q (v B)
Forta Laplace - forta care se exercita asupra unui conductor
parcurs de curent; F=i(l B)
Fora electrodinamic (Amper) = forta ce se exercita intre doua
conductoare parcurse de curenti electrici - F=-kI
1
I
2
l / R unde k
constanta, I
1
si I
2
curentii ce strabat conductoarele, l lungimea si
R distanta dintre conductoare.
Inducia electromagnetic: e=-/t
Efectul piezorezistiv
Efectul piezoelectric
Efectul Hall
Efectul Thomson
Efectul Seebeck
Efectul Peltier
SENZORI
DE
TEMPERATURA
Tipuri de senzori de
temperatura
Efect termorezistiv - =
0
[1+(T-T
0
)]
Termistori - NTC si PTC
( Senzori de siliciu - KTY )
Termocuplu contact 2 metale
Jonctiune semiconductoare
Senzori in infrarosu non contact
Modificare dimensiuni geometrice

TERMOREZISTENTE
Principiu - modificarea rezistentei electrice cu temperatura
Materiale utilizate pentru confectionarea termorezistentelor
cupru (coeficient 0,00427)
nichel
cel mai mare coeficient intre 0,00672(0 - 100C)
peste 300 scade si are caracteristica neliniara
platina
-200C pana la 600C cel mai utilizat material
caracteristica aproape liniara si stabila
wolfram, tungstam
pentru temperatauri de peste 1000 C
RTD [ resistive temperature detector ]
Caracteristici pentru cateva tipuri de senzori de temperatura
Tip Domeniu Sensibilitate Precizie Liniaritate Cost Comentariu

Termocuplu

-270C
+1800C

50V/C

0,5C

Slaba

1$ - 50$
Necesita o
referinta si
conditionarea
semnalului

Termistori

-100C
+450C

5%/ C
0,1C (-40C
100C)
0,01C(070C)
0,2C /
liniarizare pentru
un domeniu de
100 C

2$ - 10$
Sensibilitate
ridicata.

RTD platina

-250CC
+900C

+0,4% /C
0,1C
0,01C pentru
laborator
1C / liniarizare
pentru un
domeniu de
peste 200 C

25$ -
1000$
Stabilitate ridicata

Dide si
tranzistoare

-270C
+175C

-2,2mV /C
(0,33% /C)

2 5 C (-55C
+125 C )
2C pentru tot
domeniu de
operare


Mai putin
de 0,5$
Necesita calibrare
individuala.
Sunt extrem de
ieftine

Circuite
integrate

-85C
+125C

0,4% /C

3C (-55C+125
C )
1C
(0,2C pentru 0
+70C)

1$ - 10$
Iesire in curent,
tensiune sau
digitala
Caracteristica de transfer RTD
Cu
R=R0(1+0,3910
-2
T)
Pt - bobinate sau film depus pe suport izolator
Pentru T<0C: R
RTD
=R
(0)
[1+AT+BT
2
+C(T-100) T
3
]
Pentru T>0C: R
RTD
=R
(0)
[1+AT+BT
2
]
Coeficientii din definitie sunt specifici fiecarui standard de definitie.
In functie de tara sunt definiti coeficientii din formula de calcul, functie de puritatea platinii
(0,003923 standard RC21-4-1966, 0,003851 standard DIN Europa IEC 60751, 0,003900
standard British industry BS 1904_1984)
O parte dintre aceste standarde sunt invechite, in prezent pentru compatibilitate sunt utilizate
standardele ASTM 1137 (american) si IEC 60751 (european).

R=R
0
(1,0036+36,7910
-4
T) [ecuatie liniara]
R=R
0
(1+3,90810
-3
T

-5,810
-7
T
2
) [ecuatie simplificata]
R=R
0
(1+3,908310
-3
T

-5,77510
-7
T
2
) [IEC standard]
R=R
0
(1+3,969210
-3
T

-5,849510
-7
T
2
) [ASTM standard]

Diferenta intre caracteristica liniara (a) si parabolica (b) la 150 C

a) R=155,55 , b) R=157,32 , diferenta 1,76 , eroare -4,8C
Diferenta intre cele doua standarde la 100C a) IEC si b) ASTM
a) R=138,5055 , b) R=139,1071 , diferenta 10043 , eroare 2,61C


Forme
constructive
pentru
senzorii de
temperatura
tip PT100
Valorile rezistentei RTD - standard ITS 90 (IEC751)
T(C) R() T(C) R() T(C) R() T(C) R() 600 313,71
-200 18,52 0 100 200 175,86 400 247,09 650 329,64
-150 39,72 50 119,40 250 194,10 450 264,18 700 345,28
-100 60,26 100 138,51 300 212,05 500 280,98 750 360,64
-50 80,31 150 157,33 350 229,72 550 297,49 800 375,70
MODALITATI DE MASURARE A TERMOREZISTENTELOR
Conexiune cu 2 fire
Vout=VrefRt(1+R4/R3)/R3=VrefRt11/R3

Vo=0,0141025*Rt
50 100 150 200 300
0,705V 1,41V 2,115V 2,82V 4,23V
39K
Uout
Pt100
3K9
-
+
LT1014
3
1
2
39K
Vref
3K9
MODALITATI DE MASURARE A TERMOREZISTENTELOR
Conexiune cu 3 si 4 fire
Traductori cu siliciu - KTY
fabricati de Philips

Au o liniaritate rezonabila si o buna stabilitate in timp (+/-0,05C/an)
Siliciul are un coeficient de temperatura negativ.
Daca este dopat (tip n) intr-un domeniu de temperatura scazuta
(-80 ... 180C) coeficientul devine pozitiv (rezistivitatea variaza cu
0,7%/C).
Peste 200C coeficientul devine negativ. KTY este un senzor de
tip n cu dimensiune 500x500x240 m.
Poate fi sensibil la polaritatea curentului, in special la variatii mari ale
curentului la temperaturi mari. Problema se rezolva legand 2 senzori
in opozitie, formand un senzor dual.

R
T
=R
0
[1+A (T-T
0
)+B (T-T
0
)
2
] pentru KTY81
Unde: R
0
=1000 / 25C, A=0,007874, B=1,87410
-5

Termistori NTC
coeficient de temperatura negativ (-3 -5%)
caracteristica de temperatura
R=Ae
B/T

unde: A (se mai noteaza R
A
) este o constanta, se
masoara in Ohmi si are semnificatia de
rezistenta a termistorului cand temperatura tinde
spre infinit
B este o constanta de material masurata in
K, B=ln(R
1
/R
2
)/(1/T
1
-1/T
2
)
Valori uzuale pentru B: 2000 5000 K
Caracteristica lnR functie de 1/T este o
dreapta de unde se pot determina coeficientii A
si B
Termistori NTC
coeficientul de temperatura NTC
In catalog se precizeaza coeficientul de temperatura (de
obicei pentru 25C)

=1/RdR/dT=- B/T
2

O alta modalitate mai precisa de descriere a
dependentei dintre temperaratura si rezistenta a
unui termistor este urmatoarea:

1/T=A+BlnR
T
+Cln
3
R
T
unde A, B si C coeficienti

ATENTIE!! Pentru termistori se precizeaza
valoarea rezistentei la temperatura de 25C.

Date de catolog pentru termistori
Rezistenta nominala R
25
valoarea rezistntei la 25C in
conditii de disipatie nula
Constanta B
Coeficientul de variatie cu temperatura la temperatura de
referinta de 25C
Coeficientul de disipatie termica D [W/K] si este egal cu
puterea disipata in termistor la o diferenta de
temperatura de 1C (1K) intre corpul termistorului si
temperatura ambianta
Constanta de timp si reprezinta timpul dupa care
temperatura corpului termistorului ajunge la 63,2% din
diferenta dintre temperatura finala T
f
si cea initiala T
i
la
aplicarea unui salt de temperatura egal cu T=T
f
-T
i

Termistori PTC
coeficient de temperatura pozitiv
coeficientul pozitiv se pastreaza intr-un domeniu
restrans de temperatura
se utilizeaz de obicei pentru protecie datorit
coeficientului mare de variaie a rezistenei cu
temperatura ntr-un domeniu ngust de
temperatura.
variatia cu temperatura a rezistentei
termistorului este exponentiala
in domeniul T1-T2 formula se poate scrie functie
de 3 constante de material A, B si C.
Termistorul YSI 44005
T=1/ [A+B(lnR)+C(lnR)
3
]-273.2
unde : T - temperatura in C,
lnR logaritm natural din rezistenta
A=1.405110
-3
B=2.36910
-4
C=1.01910
-7
Rezistenta functie de temperatura
a termistorului YSI 44005
T(C) R() T(C) R() T(C) R() T(C) R()
-50 201.1k 0 9796 50 1081 100 203.8
-45 141.6k 5 7618 55 895.8 105 176.4
-40 101.0k 10 5971 60 746.3 110 153.2
-35 72.81k 15 4714 65 624.7 115 133.6
-30 53.10k 20 3748 70 525.4 120 116.8
-25 39.13k 25 3000 75 444.0 125 102.5
-20 29.13k 30 2417 80 376.9 130 90.2
-15 21.89k 35 1959 85 321.2 135 79.6
-10 16.60k 40 1598 90 274.9 140 70.4
-5 12.70k 45 1310 95 236.2 145 62.5
150 55.6
LINIARIZAREA CARACTERISTICII
Liniarizarea caracteristicii prin plasarea in paralel a unei
rezistente fixe R
P

R
t
(t)=R
NTC
R
P
/(R
NTC
+R
P
)
Rezistenta se alege astfel incat rezistenta rezultata R
t
sa
aiba in punctul central un punct de inflexiune
(se anuleaza derivata a doua).
R
P
=R
NTC
(B-2T
C
)/(B+2T
C
)
TC temperatura centrala a domeniului ales pentru
liniarizare
O alta formula ce se poate utiliza pentru determinarea
rezistentei ce se cupleaza in paralel este urmatoarea:
R
P
=[R
M
(R
1
R
2
)-2 R
1
R
2
]/(R
1
+R
2
-2R
M
)
Unde: R
1
si R
2
sunt rezistentele de la capetele comeniului
iar R
M
este rezistenta de la mijlocul domeniului
Graficul tensiunii de iesire pentru alimentare
cu tensiune si curent constant pentru RTD
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Schema pentru masurare termorezistenta Pt100.
Alimentare cu o singura tensiune (+5V).
AO1
AO2
AO3
AO4
Schema masurare rezistente aflate la
distanta de punctul de masura cu AD 7705
Coeficienti Callendar van Dusen
Rt=R0[1+At+Bt
2
+C(t-100)t
3
]
Metoda Callendar van Dusen
Pentru calibrare se masoara:

- R
0
la 0C (inghet apa)
- R
100
la 100C (fierbere apa)
- R
h
la 419,53C (solidificare zinc)
- R
l
la -182,96C(fierbere oxigen)

Se determina coeficientii , si
o
o
o

=
+ =

=
0
0
0 0
0
0 100
,
100
R
R R
t
t R R R
R
R R
t
t
]
100
) 1
100
( [
100
) 1
100
(
0 0
0
0
t t
t R R R
t t
R
R R
t
t
h h
th
h
+ =

=
o o
o
o
Se calculeaza:
parametru liniar (panta normalizata intre 0 si 100C),
- parametru de ordinul 2 (introdus de Callendar) si
- parametru de ordinul 4 (introdus de van Dusen) aplicat doar pentru
temperaturi negative (t<0C)
] )
100
( ) 1
100
(
100
) 1
100
( [
)
100
( ) 1
100
(
]
100
) 1
100
( [
3
0 0
3
0
0
t t t t
t R R R
t t
t t
R
R R
t
t
l l
l l tl
l
+ + =

+

=
| o
o
o
|
Calculul coeficientilor A, B si C
Rt=R0[1+At+Bt
2
+100Ct
3
+Ct
4
]
4
2
100
100
100
| o
o o
o o
o

+ =
C
B
A
0,003850 A 3,90810
-3
1,4999 B -5,77510
-7

0,10863 C -4,18310
-12

Coeficientii pentru Pt100 conform standardului IEC751 si ITS90
Termocuplu
Are o construcie simpl i un pre de cost scut. Asigur
msurarea temperaturii n domeniu -200 ... 3000 C.
Prezint fenomenul de mbtrnire, mai ales dac se
msoar temperaturi nalte.
Tensiunea termoelectromotoare care apare n circuitul
unui termocuplu format din doi conductori omogeni este
rezultatul a dou efecte i anume efectul Thomson i
Seebeck.
Efectul Thomson. Capetele unui conductor omogen
aflate la temperaturi diferite se vor incrca cu sarcini
electrice de polritate opus. Apare o tensiune
termoelectromotoare Thomson.
Efectul Seebeck. La contactul a dou materiale
conductoare apare o tensiune termoelectromotoare
(datorit concentraiei diferite a purttorilor de sarcin
din cei doi conductori).
Seria voltaic: (+) Al, Sn, Zn, Cd, Pb, Sb, Bi, Hg, Fe, Cu, Ag, Au, Pt (-)
Cele 3 legi pentru termocupluri
L1. Legea metalelor omogene. Intr-un circuit
termoelectric format dintr-un singur material omogen, nu
poate s apara un curent termoelectric prin nclzirea
acestuia.
L2. Legea metalelor intermediare. Suma algebric a
t.t.e.m. intr-un circuit compus dintr-un numr oarecare de
materiale diferite este zero dac ntreg circuitul se afl la
aceeai temperatur.
L3. Legea temperaturilor succesive sau intermediare.
Dac dou metale omogene, de natur diferit produc o
tensiune electromotoare E1 cnd jonciunile sunt la
temperaturile T1 i T2 i o tensiune E2 cnd jonciunile
sunt la T2 i T3, t.t.e.m. generat cnd temperaturile
jonciunilor sunt la T1 i T3 va fi E1+E2.
Clasificarea termocuplurilor
Dup natura materialului din care sunt
confecionai electrozii
termocupluri cu termoelectrozi metalici
termocupluri cu termoelectrozi nemetalici
Dup modul de utilizare
termocupluri de imersie
termocupluri de suprafa
Dup constanta de timp
termocupluri cu constanta de timp mic (sub 15
secunde)
termocupluri cu constanta de timp medie (15 30
secunde)
termocupluri cu constanta de timp mare (peste 30
secunde)
Tipuri de termocupluri
Termocuplu Simbol Polaritate T min T max Proprieti
Fier-Constantan
J
Fier + / Constantan
200 600
Foarte ieftin
Cupru-Constantan
T
Cupru+/Constantan
270 400
Rez. la umiditate
Cromel-Constantan
E
Cromel + /Constantan +
270 600
Sensibilitate mare
Cromel-Alumel
K
Cromel + /Alumel
270 1000
Liniaritate bun
PtRh(10%)-Pt
S
PtRh(10%) + /Pt
0 1400
Costisitor
PtRh(13%)-Pt
R
PtRh(13%) + /Pt
0 1400
Costisitor
PtRh(30%)-
PtRh(6%)
B
PtRh(13%)+ /PtRh(6%)
0 1700
Costisitor
Caracteristicile tensiune generat (mV) temperatur (C) pentru termocupluri
Temperatura J T E K S R B
-200 -7,890 -5,603 -8,824 -5,891 - - -
-100 +4,632 -3,378 -5,237 -3,553 - - -
0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
25 1,277 0,992 1,495 1,000 0,142 0,141 -0,002
100 5,268 4,277 6,317 4,095 0,645 0,647 0,033
200 10,777 9,286 13,419 8,137 1,440 1,468 0,178
300 16,325 14,860 21,033 12,207 2,323 2,400 0,431
400 21,864 20,869 28,943 16,395 3,260 3,407 0,786
500 27,388 - 36,999 20,640 4,234 4,471 1,241
600 33,096 - 45,085 24,902 5,237 5,582 1,791
700 39,130 - 53,110 29,128 6,274 6,741 2,430
800 45,498 - 61,022 33,277 7,345 7,949 3,154
900 51,875 - 68,783 37,325 8,448 9,203 3,957
1000 57,942 - 76,358 41,269 9,585 10,503 4,833
1100 63,777 - - 48,828 10,754 11,846 5,777
1200 69,536 - - 52,398 11,947 13,224 6,783
1300 - - - - 13,155 14,624 7,845
1400 - - - - 14,368 16,035 8,952
1500 - - - - 15,576 17,445 10,094
1600 - - - - 16,771 18,842 11,257
1700 - - - - 17,942 20,215 12,585
Scheme de masura pentru termocuple
Pentru masurarea termocuplelor este nevoie de
compensarea jonctiunii reci.
Exista circuite integrate care permit compensarea simpla a
jonctiunii reci: AD594, LT1025
R3 200k
15V
Zero Adj
R2 10k
-
10k
OUTPUT
R7 1M
-
R5 200k
Termocuplu
+
LM329B
R1 10K
TCadj
R4
+
Tip uV/gradC R4[ohm] R6[ohm]
J 52,3 1050 385
T 42,8 856 315
K 40,8 816 300
S 6,4 128 46,3
15V
R6
4k7
LM335
JONCIUNI SEMICONDUCTOARE
Pentru msurarea temperaturii se
utilizeaza cu succes traductoare care la
baza variaia cu temperatura a tensiunii pe
o jonciune semiconductoare polarizat
direct (intre -1,8 si -2,5 mV/C, functie de
curentul direct prin jonctiune).
Domeniul de temperatur al acestor
traductoare este n general cuprins ntre
-40C i +125C (+150C).
Principiul senzorilor cu jonctiuni
semiconductoare (pn)
I=I
0
exp(qV/2kT)
V=Eg/q-2kT/q(lnK-lnI)
I0 curentul de saturatie
Eg energia de banda interzisa pentru siliciu la 0K
q sarcina electronului
K constanta independenta de temperatura
-
Q3
Vt
+
Ic2
Q2
R
Q4
Ic1
It
Q1
K A T I
R A raportulA r
T r
R q
k
R
V
I
T V V
r
q
kT
I
I r
q
kT
I
I r
q
kT
V V V
T
Q Q
T
T
T
ceo ceo
be be be
=
O = =

|
|
.
|

\
|

= =
=
=
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|

= = A
/ 1 /
358 , / 8
ln 2 2
179
ln ln ln
2 1
2 1

LM35
Calibrat n C, Precizie 10mV/C
Precizie 0,5C, Domeniu +55C 150C
Alimentare 4 30V, Neliniaritate 1/4C
Imedana de ieire 0,1 la 1mA
Capsul TO-64, TO92, TO202, SO-8
Restricii de utilizare
LM35, LM35A: -55C 150C
LM35C, LM35C: -40C 110C
LM35D: 0 100C
Vout 1,5V - 150C
250mV la 25C
-550mV la -55C
LM63
Ieire digital 10 bii plus semn
Rezoluie 0,125C
Precizie 1C (50 85C), 3C (-25 125)
LM45
10mV/C, Precizie 3C
Alimentare 4 10V,
LM75
Ieire digital, interfa I2C
Alimentare 3,55,5V
Convertor pe 9 bii sigma-delta
Precizie 2,5C (-25 100C) i +-3C (-55 +150C)
LM135, LM235, LM335
Ieire n K
Precizie 1K
Vout variaz cu 10mV/K , iesire in grade Kelvin
Alte tipuri de senzori de temperatura cu semiconductor
Alte tipuri de senzori de temperatura cu semiconductor
MAX6576/MAX6577
Ieire n perioad /frecven
Precizie 0,8C / 25C (max 3C)
Alimentare 2,75,5V
Domeniu -40 +125C
T(C)=F(Hz)/k+237,15C
MAX6632 / MAX6629
Interfa SPI, precizie 1C
Rezoluie 0,0625C, Convertor 12 bii plus semn
Alimentare 35,5V
TS1 - TS0 MAX6576 MAX6577
00
10s/K
4
01
40s/K
1
10
160s/K
1/4
11
640s/K
1/16
TC1047A
Iesire 10mV/C+500mV, alimentare 2,55,5V
Scheme de masura temperatura cu CI
5...40V
Vo=R*1uA/gradK
Vo=10mV/gradC
LM35
1
2
3
V
I
N
G
N
D
VOUT
4....20V
TC1047A
1
2
3
V
I
N
G
N
D
VOUT
I=1uA/gradK
R1
R
V-
LM335
LM335
Vo=t*10+500[mV]
LM35
1
2
3
V
I
N
G
N
D
VOUT
R1
LM335
AD590
LM335
Vo=10mV/gradC
V+
5,5Vmax
R1
LM335
I1
LM335
Tmediu
4....20V
V+
LM335
LM335
R1
V+
Tmin
Vo=10mV/grdK
V+
R2
POT
Vo=10mV/grdK
Schem pentru msurarea temperaturii
cu LM75


Sistem
cu
ATtiny
2313
Traductor
T2
LM75
Traductor
T3
LM75
Traductor
T8
LM75
SCL
SDA
. . .
Senzori in infrarosu
Sunt folositi pentru masurarea temperaturii de radiatie fara contact.
Domeniu de temperatura -40 ... 400 grade C
Aparatul folosit pentru masurarea energiei campului electromagnetic
(infrarosu, domeniu vizibil, ultraviolet) se numeste bolometru.
Pentru senzorii in infrarosu de tip camera se folosesc microbolometre (de la
200x160 la 640x480 microbolometre).
Sensibilitatea este de 0,02 0,1C
Aplicatii:
masurarea fara contact a temperaturii de suprafata sau a temperaturii radiatiei
controlul continuu al temperaturii in procesele de fabricatie
instrumente medicale
control al climatului.
Caracteristici.
precizie ridicata
sensibilitate mare (110V/W)
rezistenta mica (50kohmi)
nivel redus de zgomot
raspuns rapid (40 msec)
tehnologie film subtire
pret redus
Specificatii tehnice SMTIR 9901/9902
Numar de termojonctiuni 100
Suprafata activa: 0,5 mm
2
Rezistenta : 5015 kohmi
Senzitivitatea 110 20 V/W
Coeficientul de temperatura (senzitivitatea) -0,52
0,08 %/K
Zgomotul echivalent 0,35 nW (la 500 K)
Tensiunea de zgomot 35nV/Hz
1/2
Domeniu de temperatura -20 .. 100 grade C
Filtru 5,5m
SMTIR 9902 contine un senzor pentru
masurarea temperaturii proprii
Rezistenta termistor 1,000 = 0,004 k (@0C)
Senzori de temperatura acustici si
piezoelectrici
Senzorii acustic se bazeza pe variatia vitezei de
propagare a sunetului cu temperatura mediului
C331,5T/273.15 m/sec

Senzorii piezoelectrici de temperatura se bazeaza pe
modificarea frecventei de oscilatie datorata modificarii
dimensiunilor geometrice ale cristalelor. Cristalele sunt
un mediu anizotropice.
f/f
0
=a
0
+a
1
T+a
2
T
2
+a
3
T
3
- a
1
are valoare de 35 ppm/C
- coeficientii a
2
si a
3
pot fi eliminati prin selectarea
adecvata a unghiului de taiere, dubla rotatie a
planului y de taiere.
APLICATII CU SENZORI DE TEMPERATURA
Masurarea temperaturii cu precizie mai buna de 0,2C
Domeniul de masura -100 +400C
Pt100
Masurarea rezistentei cu precizie mai buna de 0,05
400C 0,3452/C >> precizia de masura 0,069
-100C 0,4063/C >> precizia de masura 0,081
500*5 = 2500 valori >> conversie AD pe 12 biti (4096)
60/-100C si 250/+400C 1/5 din domeniu nu se
utilizeaza
Alegem un convertor AD cu minim 14 biti (sigma-delta)
AD7705 conversie AD pe 16 biti
Rezistenta de 500 ca referinta cu precizie de 0,01%


Termometru cu AD590
Sa masoare temperatura intre 0 si 100C
Precizia de masura mai buna de 1C
Afisare se face la peste 100m de locul de
masura
Temperatura ambianta 25C15C
Alegem AD590 cu iesire in curent, deoarece curentul nu
este afectat de tensiunea indusa pe firele de legatura
Alegem AD590M pentru care, in domeniul 0 100C,
precizia este de 0,3C
Rezulta o diferenta de 0,7C pentru erorile introduse de
celelalte componente ale schemei.
SCHEMA DE MASURA
+
-
U5
AD521L
< 100gradeC
AD580
1
3
2
+E
-E
EOUT
Uout
2,5V
15k
R5
96k3
< 0gradeC
1
0
k


R
4
P1
200
R3
1k
R2
9k09
AD590J
1uA/K
R1
1k 0,1%
Schema preluata dupa Analog Device transducer interfacing handbook
ERORI ALE SCHEMEI DE MASURA
Alimentare AD590 [0,2A/V]. La o variatie cu 1% a tensiunii
de alimentare de 5V rezulta o eroarea 5x1/100x0,2=0,01C
Eroare de neliniaritate AD590: [0,3C pentru 0 - 100C]
Coeficient de temperatura R1. [10ppm/C], rezulta pentru o
variatie a temperaturii mediului 373,2Ax10
-5
Cx15C=0,06
Coeficient de temperatura AD580: [25ppm/C (maxim
61ppm/C pentru 0 - 70 C)]. 25x10
-6
x273mVx15C=0,10C
Coeficient de temperatura divizor R2-R3. [10ppm/C].
10
-5
/Cx273mVx15C=0,04 C
Eroarea de mod comun AD521J [94dB] pentru 273mV este
neglijabila 0,00 C
Coeficientul de temperatura pentru AD521J [2V/ C
maxim pentru intrare si 75V/ C pentru iesire, rezulta un
total de 9,5V/Cx15C=143C]
Variatia curentului de polarizare AD521
500pA/Cx30=15nAx1k=15mV
Variatia amplificarii pentru AD521 [3,5ppm/C pentru
amplificare de 10]. Rezistorul de domeniu contribuie cu
15ppm/C 3,5x10+15=50ppm/ C. 50x10
-6
x15=0,075C
Neliniaritate AD521. [0,1%]. Rezulta o eroare de 0,1 C
TOTAL
0,01C

0,3C

0,06C

0,1C

0,04C

0,00C

0,14C



0,02C

0,075

0,1C

0,84C
SENZORI
DE NIVEL
SI DEBIT
Tipuri de senzori de nivel
Traductoare cu plutitor
Traductoare cu potentiometru
Traductoare capacitive
Traductoare optice
Traductoare cu ultrasunete
Traductoare cu relee reed
Traductoare gravitationale
Traductoare inductive
Traductoare magnetice
Traductoare cu efect Hall

Traductoare cu relee reed
Sunt realizate dintr-un tub in care sunt plasat un lant de
relee reed.
Un magnet permanent este plasat in exteriorul tubului
(culiseaza pe tub) si care pluteste la nivelul superior al
lichidului.
Magnetul va inchide releul plasat la nivelul superior al
lichidului.
Exista mai multe scheme de citire a acestor relee.
De asemenea senzorii de nivel realizati cu relee reed pot
avea 2, 3, 4, . 1024 de relee.
Traductoare cu plutitor
Cu ultima relaia se poate face corecia valorii msurate x.
Se observ c factorul de corecie este cu att mai redus cu ct
constanta elastic este mai mic i suprafaa plutitorului mai mare.
Msurarea nivelului cu plutitor presupune utilizarea unui traductor
suplimentar ce convertete deplasarea plutitorului n semnal electric
Pentru o deplasare a plutitorului sub 0,5 m se poate alege un traductor de
tip WS10500R1K. Acest traductor asigur o precizie de 0,1%, suficient
pentru astfel de msurtori

F
E

F
A

G
H
h
Lichid S
TRADUCTOR
DEPLASARE
) ( I h H K h S g F F G
E A
+ + = + =
0 = A A + A h K H K S g h
|
|
.
|

\
|

+ A = A
S g
K
x H

1
Traductoare cu ultrasunete
Pentru msurtori de precizie trebuie s inem seama de faptul c
viteza de propagare n aer a ultrasunetelor nu este constant. Ea
este dependent de temperatur i are valori cuprinse ntre 331 i
342 m/s pentru temperaturi ntre 0C i 20C.
Dac asupra vitezei de propagare nu se fac coreciile de
temperatur erorile de msur pot depi 3,5% pentru o variaie a
temperaturii de 20C
Ali factori de care trebuie inut seama la msurarea nivelului cu
ultrasunete sunt: presiunea atmosferic i fenomenele de cea,
ploaie etc
2
T v
d

=
t v + = | 1 3 , 331
t v + ~ 53 , 0 3 , 331
Traductoare cu fibre optice
Traductoare de nivel capacitive
C=A/d
C=2l/ln(a/b)
C=2l [H-h(1-k)]/ln(a/b)
Co=2l H/ln(a/b)
=0r r pentru apa este dependent
de temperatura 85 pentru 0C - 67
pentru 100C
Schema
de citire
64 intrari
digitale


Preluare
32 intrri
digitale
(citite
simultan)


SENZORI DE DEBIT
Principiile fizice pentru debitmetre
Exista diferente intre masurarea debitelor pentru lichide si gaze
Lichidele sunt incompresibile
Gazele pot fi comprimate.
Volumul in miscare este acelasi dea lungul unei conducte
D=V/dt=dxdA/dx=vdA
Viteza nu este constanta intr-o sectiune dintr-o conducta
v
Ecuatia lui Bernoulli
.
2
1
2
const h g v p
a
= |
.
|

\
|
+ +
Ecuatia fundamentala aplicabila pentru lichide
P2
V1 V2
P1
P1 P2
Sectiune calibrata
( ) ( )
p A q
R v k v v p p p
R v v
a a a
a a
A =
= = = A
=
2
2 2
2
2
1
2
2 2 1
2 1
1
2 2

R rezistenta sectiunii
ingustate
coeficient de calibrare
Senzori de debit termici
Se bazeaza pe masurarea temperaturii in lichid in apropierea unui
punct in care lichidul se incalzeste local
T2
Sita pentru curgere linistita
I
Incalzitor
T1
T1 masurarea temperaturii inainte de elementul de incalzire
T2 masurarea temperaturii dupa elementul de incalzire
Diferenta de temperatura este proportionala cu debitul
Un astfel de debitmetru trebuie calibrat
Traductoare de debit ultrasonice
Se bazeaza pe principiu variatiei fazei sau frecventei cauzate unei
unde sonore de miscarea lichidului in care se propaga undele
2 2 2
cos 2
cos
cos 2
cos
c
v D
v c
v D
T
v c
D
T
c
c
c
c
u
u
u
u

~
+

= A

=
D distanta dintre emitator si receptor
ungiul dintre directia de miscare a
lichidului si directia de propagare a
ultrasunetelor
C viteza de propagare ultrasunete
v
c
viteza medie de miscare a
lichidului de-a lungului undei
ultrasonice
Este diferita de v
a

v
c
=4 v
a
/3 sau v
c
=1,07 v
a

Senzori Doppler
Se bazeaza pe modificarea frecventei
semnalului receptionat fata de cel emis
c
v f
f f f
s
r s
2
~ = A
fs frecventa semnalului emis
fr frecventa semnalului receptionat
c viteza de propagare a ultrasunetului
v - viteza de lichidului
Apare + sau functie de directia de miscare a lichidului in raport cu
directia de propagare a ultrasunetelor
Traductoare de debit electromagnetice
Sunt utilizate pentru masurarea lichidelor
conductive
Deplasare in camp magnetic a unui lichid
conductor genereaza pe peretii perpendiculari
pe directia campului o tensiune care este
proportionala cu valoarea campului magnetic si
viteza de miscare a lichidului: v-2aBv
Pentru masurarea debitelor se poate folosi un contor de apa
ETK - contor mecanic cu mecanism uscat (ETK-N)
ETKI - contor mecanic cu mecanism uscat cu generator de
impulsuri (releu reed) (ETK-IN)
debit permanent [mc/h] = 1,5 1500l/h = 25l/min
debit suprasarcina 3 mc/h
Debit minim 0,12 mc/h
Presiunea maxima 10 bar
Temperatura maxima 40 si 90 C
Lecturare maxima 9999,999 mc
Lecturare minima 5*10-4 mc

Traductoare de debit indirecte
Alte tipuri de debitmetre
Debitmetre cu tub Pitot
Debitmetre cu tub Venturi

Debitmetre Votrex se bazeaza pe efectul de curgere turbulenta.
Debitmetre Coriolis se bazeaza pe efectul Coriolis. Debitmetrele Coriolis
sunt utilizate la masurarea debitelor lichidelor si gazelor. Pe langa debitul
masic, debitmetrele cu efect Coriolis ofera informatii despre densitatea, fractia
si temperatura agentului.
Curgerea unui lichid - formula lui Toricelii

Inaltimea coloanei de apa h este dependenta de debit.
Acesta se poate deduce luand in calcul formulele de mai jos
A
v
h
s
A s
gh
A
s
gh
v

2
1
2
2
2
~

=
Deversori TARATI
Deversorul tarat servete pentru masurarea debitelor de infiltraie. Se
executat dintr-un materian reizistent la coroziune (tabl de inox sau
oel inoxidabil) cu decupaj triunghiular sau trapezoidal la partea
superioar. Apa colectat n rigola (bazinul de cplectare) de
scurgere, trece prin seciunea triunghiular sau trapezoidal a
deversorului tarat. Este realizat pe baza unei relaii stabilit teoretic
sau experimental ntre debit i nlimea suprafeei libere de scurgere
a lamei de ap. Trebuie respectate anumite dimensiuni date de
proiectant n ceea ce privete nalimea de montare a deversorului i
dimensiuneile bazinului de captare a apei.
Debitul se calculeaz pe baza nlimii lamei de ap deversat pe
baza formulei Q = f (h), numit caracteristica de debit a deversorului.
n figurile urmatoare sunt date i diagramele pe baza crora se poate
determina debitul n funcie de nlimea lamei de ap deversat.
Domeniu de msur este funcie de tipul deversorului iar precizia
este de 1%. Formulele de calcul pentru deversor triunghiular i
respectiv deversorul trapezoidal sunt date n relaiile urmatoare.
Coeficienii utilizai n formule depind de dimensiunile geometrice ale
deschiderii pentru scurgerea apei.

] / [ 343 , 1
47 , 2
s l H Q =
] / [ 2 42 , 0
3
s m H g Q =

0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
H (m)
Q (l/s)
0
0. 2
0. 4
0. 6
0. 8
1
1. 2
0 0. 2 0. 4 0. 6 0. 8 1 1. 2 1. 4 1. 6 1. 8 2
H (m)
Q[ m
3
/ s ]
Exemple de traductoare de debit
EL2200, EL2400, EL500
SLF-500, SLF-200, SLF-100, 100ultrasonic
SFE3 (0,05 50l/min
SFE1 (1 200 l/min)
MS6-SFE (200 5000l/min)
PR-0-50
Contoare de apa:
ETK - contor mecanic cu mecanism uscat
ETKI - contor mecanic cu mecanism uscat cu generator de
impulsuri (releu reed)
ETK-N
ETK-IN
Etc.

Senzori de debit tipuri si producatori
Tip de senzori Nr. de senzori Producatori
Toate tipurile 12051 989
Debit pentru lichide 10038 369
Debitmetre vortex 929 53
Debitmetre ultrasonice 67 112
Debitmetre cu turbine 1344 177
Debitmetre Paddewheel 847 46
Swich pentru debit 2204 109
Debitmetre gaz/swich 6831/1396 255/58
SENZORI DE
PROXIMITATE
Senzori de proximitate inductivi

Folosesc pentru masurare si detectie variatia inductantei cu
proprietatile magnetice din interiorul si din vecinatatea bobinei.
Mai jos sunt amintite cateva legi si relatii din electromagnetism
Relatia dintre inductia magnetica si campul magnetic

Intensitatea cmpului magnetic H [A/m]
Conductor rectiliniu

Spira de raza R

Inductia magnetica B [T] Tesla (Gauss) [T=N/(Am)],
(T=10
4
gauss)
Materiale paramagnetice, diamagnetice, feromagnetice
Fluxul magnetic [W] Weber

H B =
] / [ 10 4
2 7
A N

= t
R
I
H
2
=
d
I
H
t 2
=
Inductanta L (Bobina ideala)

Inductanta mutuala M

Solenoid

Toroid

Inducia electromagnetic: e=-/t
(legea lui Faraday)
Forta Lorentz sau forta magnetica
forta ce se exercita asupra unui corp incarcat
electric cu sarcina q; F=q (v B)
Forta Laplace
forta care se exercita asupra unui conductor
parcurs de curent; F=i(l B)
Fora electrodinamic (Amper)
F=-kI
1
I
2
l / R unde k constanta, I
1
si I
2

curentii ce strabat conductoarele, l lungimea
si R distanta dintre conductoare.

n I B =
r
n I
B

=
t

2
t
i
L u
L
o
o
=
nN R M
2
=
Senzori de proximitate capacitivi
Folosesc variatia capacitatii
cu permitivitate dielectrica,
aria sau distanta
Condensator plan
Capacitatea variaza
hiperbolic cu distanta



Condensator cilindric
d
A
C = c
2 1
2 1
/ 1 / 1 / 1 C C C
C C C
S
P
+ =
+ =
h
c
b
C =
ln
2tc
0
200
400
600
800
1000
1200
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Variatia capacitatii cu distanta dintre armaturi
Modalitati de conectare a armaturilor
Conectarea serie
si paralel a
condensator elor
Oscilatoare LC ce pot fi utilizate in schemele
electronice ale senzorilor de proximitate
( ) LC
f
osc

=
t 2
1
( ) 1 2 1 2
1
C L L
f
osc
+
=
t
2 1
2 1
1 2
1
C C
C C
L
f
osc
+

=
t
3 1 2
1
C L
f
osc

=
t
a). Oscilator armonic LC cu cuplaj
inductiv n baz
b, c, d). Oscilatoare cu cuplaj n trei
punce (Hartley, Colpitts i Clapp).
Schema de principiu pentru un senzor
de proximitate inductiv
Caracteristici: fara contact si practic fara uzura
In principiu detecteaza metal. Pot fi detectate si alte materiale
De obicei au un circuitul magnetic format din material feromagnetic de
tip ferita. Functie de metalul folosit ca tinta factorul de detectie este 1
pentru materiale feromagnetice, 0,4 pentru Al, 0,3 pentru Cu etc.
Senzori tip uprox construiti dintr-un sistem de trei bobine, fara
circuit magnetic din ferita, au distanta mare de detectie si au un factor
egal cu 1 indiferent de natura tintei (feromagnetica sau alt metal). Au
imunitate mare la campurile magnetice intense de perturbatie.
Schema bloc pentru un senzor de
proximitate capacitivi
Senzor Oscilator Demodulator Trigger Iesire
Materiale ce pot fi detectate capacitiv:
- stila,
- hartie,
- lemn,
- plastic,
- lihide,
- metale,
- nisip,
- rasini etc.
Distanta de
detectie pentru
senzorii de
proximitate de tip
capacitiv
Distanta de detectie
este specificata fata
de un obiect metalic
si se modifica functie
de materialul ce
trebuie sesizat
Material Factor de
corectie
Metal 1
Apa 0,95
Bere 0,95
Cola 0,95
PVC 0,95
Sticla 0,5
Ceramica 0,4
Nisip 0,35
Rasina fenolica 0,3
Cauciuc tare 0,3
Lemn 0,3-0,7 (H)
Cauciuc tare 0,15
Petrol 0,15
Hartie 0,15
Ulei pentru ungere 0,1
Iesirea senzorilor de proximitate
In conectare cu 3 fire (NPN si PNP) pentru DC
In conectare cu 2 fire pentru AC
Pentru senzorii capacitive exista conectare cu 4
fire (NPN si PNP) cu iesire duala (NO+NC)
Senzorii de proximitate atat DC cat si AC pot fi
conectati:
serie
paralel
Unii senzori au pentru conectare interfata
NAMUR conectare cu doua fire la un
amplificator diferential
Iesire tip NPN
Out negru
0V albastru
Senzor de
proximitate
cu circuitul
electronic
V+ maro
Sarcina
+V
0V
Iesite tip PNP
V+ maro
Out negru
Sarcina
0V
0V albastru
Senzor de
proximitate
cu circuitul
electronic
+V
Iesire tip AC
negru (albastru)
Sarcina
Senzor de
proximitate
cu circuitul
electronic
~
ca
alb (negru)
Cum se alegerea un senzor de proximitate?
Carcasa:
mare/mica,
cilindrica/dreptunghiulara etc.
metal/plastic
Conectivitate:
conectare M8, M12 etc
Cablu de legatura (tip, lungime etc)
Distanta de detectie
Contact normal deschis sau normal inchis: NO/NC
Tip conexiune electrica:
PNP 3 fire
NPN 3 fire
DC 2 fire
AC/DC reed
AC/DC 2 fire
Interfata NAMUR

Exemple de senzori de proximitate
Bi2.- M12.-AP6X-H1141/S
BC5-Q08.-AP6X2-V1131/S..
BIM-INT-AP6X-H1141/S
MQ10.6OA P S KU0
Senzori HALL
Senzorii de proximitate de acest tip se bazeaza
pe efectul Hall (aparitia unei tensiuni pe fetele
laterale ale unui semiconductor prin care trece
un curent electric daca este plasat intr-un camp
magnetic.
De obicei iesirile senzorilor de tip Hall sunt de tip
open colector (drena).
In majoritatea cazurilor alimentarea se face la
5V
Exemple de senzori Hall: S230,CYD543,
CYD3144, CDY1024, SS406 etc
Senzori de proximitate pe principiul
curentilor turbionari
Se bazeaza pe principiul curentilor
turbionari. O bobina genereaza un camp
magnetic de frecventa mare (kHz zeci
de kHz) care induce intr-o tinta metalica
curenti turbionari. Adancimea de
patrundere este functie de frecventa,
forma bobinei si tipul materialuli.
Se poate detecta daca bobina este in
apropierea tintei sau nu.
Senzori de proximitate OPTICI
Pot fi in domeniul vizibil, infrarosu sau (ultra)violet. Dintre
cei mai eficienti senzori optici sunt cei ce utilizeaza
radiatia LASER.
Un senzor optic are in principiu un emitator si un
receptor.
Emitatorul si receptorul pot fi plasati in opozitie (obiectul
optureaza vizarea) sau in acelasi loc cand raza emisa
este reflectata de obiectul a carui prezenta se
detecteaza sau de o oglinda.
Pot fi realizati si cu fibre optice. Se poate detecta
prezenta lichidului intr-un recipient, care schimba
indicele de reflexie fibra-mediu astfel incat raza de
lumina nu se mai intoarce ci se pierde in lichid.
Un alt tip de senzori de proximitate sunt cei realizati cu
lumina polarizata.
Senzori in opozitie
Senzorii n opoziie sunt alctuii din emitor i receptor
separai.
Acetia sunt montai fa n fa astfel nct lumina de la
emitor sa cada direct pe receptor.
Cnd un obiect ntrerupe sau micoreaz intensitatea
luminii, senzorul comut.
Senzorii n opoziie constituie cel mai bun mod de
detecie pentru obiecte opace.
Acest mod de detecie ofer un contrast excelent ntre
condiiile obturat (dark) i neobturat (light) precum i un
foarte bun raport "excess gain", permind utilizarea
pentru distane foarte mari i condiii dificile de mediu.
Senzori retroreflexivi
La senzorii retroreflexivi emitorul i receptorul sunt
inclui n aceeai carcas. Lumina emis este reflectat
de reflector i
ajunge napoi la receptor.
Un obiect este detectat cnd acesta ntrerupe fasciculul.
Senzorii retroreflexivi includ unele avantaje
ale senzorilor n opoziie (excess gain i
contrast ridicate). n plus este necesar montarea si
conectarea a unui singur senzor.
n cazul deteciei obiectelor cu factor de reflexie ridicat
utiliznd senzori fr filtru de polarizare, posibilitatea de
interferene i
domeniul de detecie redus sunt dezavantaje importante.

Senzori difuzi
Senzorii cu mod difuz conin emitorul i
receptorul n aceeai carcas.
Senzorii difuzi nu detecteaz ntreruperea
spotului ci reflexia acestuia pe obiectul de
detectat.
Un obiect este detectat dac el reflect o
cantitate suficient de lumin napoi la receptor.
Distana de sesizare pentru senzorii cu mod
difuz depinde puternic de factorul de reflexie al
obiectului detectat.
Senzorul difuz este n mod special destinat
deteciei obiectelor transparente
Senzori magnetostrictivi
Se bazeaza pe fenomenul de orientare a
structurii moleculare (micromagneti) in prezenta
unui camp magnetic.
Fenomenul este prezent doar in materialele
feromagnetice ca: fierul, nichelul, cobaltul si
aliajele lor.
La interactiunea dintre un camp magnetic
generat de un magnet permanent si campul
magnetic generat de un curent electric apare un
zgomot care masurat poate indica distanta pana
la pozitia magnetului.
Senzori de proximitate cu ultrasunete
Se bazeaza pe masurarea distantei cu ultrasunete
Se emit ultrasunete si se masoara timpul pana la
receptionarea ecoului
Se poate utiliza un emitator si un receptor sau se
foloseste acelasi cristal atat pentru emisie cat si pentru
receptie
Precizia de masura este functie de lungimea de unda a
frecventei emise
Trebuie realizata compensare cu temperatura si
umiditatea
Pentru o frecventa de 40kHz lungimea de unda este de
8,5mm.
Senzori de proximitate
Tip de senzori Nr. de senzori Producatori
Toate tipurile 22852 588
Inductivi 9547 162
Magnetici 10244 159
Capacitivi 858 137
Hall 281 67
Fibre optice 1888 52
Ultrasonici 1824 81
Curenti turbionari 268 67
Rezultatele cautarii pe web dupa senzori de proximitate
SENZORI DE
DEPLASARE
Tipuri de traductoare de deplasare
Traductoare de tip potentiometru
Traductoare gravitationale
Traductoare inductive
Traductoare cu curenti turbionari
Traductoare magnetice
Traductoare magnetostrictive
Traductoare magnetorezistive
Traductoare cu efect Hall
Traductoare capacitive
Traductoare optice
Traductoare cu ultrasunete
Traductoare tip radar

Traductoare de tip potentiometru
Traductoarele de tip potentiometru pot fi de tip liniar sau de rotatie
Principiu de operare este simplu: se alimenteaza cu o tensiune de
referinta Vref si la iesire se culege o tensiune proportionala cu
deplasarea d.
V=Vrefd/D unde D este deplasarea pentru capatul de scala.
Aceste traductoare sunt bobinale sau cu pelicula rezistiva depus pe
un suport izolator
Pentru traductoarele bobinate se poate realiza doar o anumita
rezolutie data de numarul spire si diametrul conductorului utilizat
pentru realizarea potentiometrului.Se realizeaza potentiometre cu
diametrul conductorului de 0,01mm. Un potentiometru bun are o
precizie de 0,1%.
Se fabrica potentiometre rotative care permit un domeniu intre 10 si
3000 (potentiometre multitur).
Exemple: LX-PA-P2K-L1M (analogic), LX-EP iesire digitala

Traductoare tip gravitational
Traductoarele de tip gravitational sesizeza pozitia
sau masoara gradul de inclinare.
Aceste traductoare sunt de tipul on-off sau au
iesire de tip analogic proportionala cu unghiul de
inclinare al traductorului.
Traductoarele de tip on-off sunt realizate dintrun
balon de sticla in care se gasesc 2 electrozi si o
cantitate de mercur. Se realizeaza o legatura
electrica intre cei doi electrozi doar in cazul in
care, datorita gravitatiei mercurul scalda cei doi
electrozi.
Traductoarele cu iesire analogica cu electrolit sunt
realizate dintrun tub de sticla putin curbat in care se afla un
electrolit, care nu umple in totalitatea volumul tubului. La
cele doua capetele ale tubului si in partea sa inferioara se
afla un trei electrozi. In functie de pozitia tubului rezistenta
electrolitului dintre electrozii de la capete si electrodul
central se modifica. Masurarea celor doua rezistente se
face in curent alternativ pentru a nu afecta calitatea
electrolitului din interior.

R1 R2
Senzor gravitational optic
Alt tip de traductoare
gravitationale cu iesire
analogica sunt traductoarele
optice de inclinare. Acestea
sunt realizate dintro semisfera
de sticla la baza careia sunt
plasate 4 fotodiode. In interiorul
semisferei este indrodus un
lichid transparent care nu umple
in totalitate semisfera astfel
incat in partea superioara se
formeaza o bula care isi
schimba pozitia functie de
inclinare. Pe axul central al
semisferei este plasata o sursa
de lumina care genereaza in
cele patru fotodiode tensiuni de
iesire proportionale cu pozitia in
spatiu a ansamblului.
Figura preluata dupa Handbook of modern
sensors
Traductoare capacitive de deplasare
d
A
C = c
h
c
b
C =
ln
2tc
Condensatoare: plane sau cilindrice
Se bazeaza pe modificarea capacitatii cu distanta sau modificarea lui e
r.
Se pot detecta tinte de la 8-10mm pentru dielectric sticla sau 2 mm
pentru dielectric polietilena. Frecventa de operare este in jur de 3MHz.
O masurare mai precisa se poate face prin utilizand metoda comparatei.
Se utilizeaza doua codensatoare unul de referinta si unul de masura.
Tensiunea de iesire este proportionala cu raportul celor doua capacitati.
|
|
.
|

\
|
= 1
0
r
v
ref
C
C
KV V
Capacitatea variabila se obtine prin introducerea intre armaturile
condensatorului Cv a unui dielectric ce se misca solidar cu punctul de
masura. Pentru un astfel de sistem factorul ce introduce cele mai
multe erori este umiditatea. Variatia umiditatii intre 10 si 85% la 21C
poate determina o eroare de 0,35% din capatul de scala.
Conditionare
semnal
Cv
Cr
Vo
Traductoare inductive LVDT si RVDT
Traductoarele inductibe bazate pe variatia inductantei prin
deplasare miezului magnetic. Avem doua doua tipuri de traductoare
inductive si anume:
Traductoare diferentiale inductive liniare LVDT (liniar variable diferential
transformer)
Traductoare diferentiale inductive rotative RVDT (rotary variable
diferential transformer)
Prin deplasarea miezului magnetic inductanta unei bobine creste iar
pentru cealalta scade. Cele doua bobine sunt bobinate in sens
contrar astfel incat tensiune este zero pentru pozitia de mijloc a
miezului. In functie de deplasarea miezului vom avea o tensiune mai
mare pe una sau cealalta bobina.
Prin redresare sincrona se obtine in iesire o tensiune a carei
polaritate este functie de deplasarea miezului fata de pozitia de
mijloc si are valoarea proportionala cu aceasta deplasare.
Vref
Vo
* *
Avantajele senzorilor inductivi: senzorul este
de tip noncontact, fenomenul de histerezis
este neglijabil, impedanta de iesire este
mica, zgomotul si erorile de interferenta sunt
mici, constructiile sunt solide iar rezolutiile
sunt foarte mici (de ordinul micronilor)
Traductoare pe principiul curentilor
turbionari
Acest tip de traductoare au la baza legea inductiei
electrmagnetice. Se bazeaza pe variatia inductantei unei
bobine in campul careia se afla un material conductor in
care apar curenti turbionari (circulari de inductie.
In general acest tip de traductoare se utilizeaza pentru
detectia unei tinte dar pot fi utilizate si pentru masurarea
distantei dintre senzor si tinta.
Relatia dintre distanta si impedanta nu este liniara.
Frecventa de operare pentru acest tip de traductoare
este intre 50kHz si 10MHz.
Avantajul esential pentru acest tip de traductoare este
faptul ca nu se realizeaza cuplajul mecanic
EX. ECL100
Traductoare absolute de rotatie fara perii
Principiul de functionare este asemanator cu cel al
traductoarelor inductive diferentiale. In acest caz
tensiunea de referinta se aplica celor doua bobine
cuplate in serie.
Constructiv acest tip de traductor este realizat
dintrun stator pe care sunt plasate cele doua
bobine si rotor pe care este montat miezul
magnetic
Prin masurarea raportului tensiunilor pe cele 2
bobine se poate face o masurare a pozitiei miezului
magnetic fata de stator.
Dependenta dintre pozitie si raport este neliniara.
Se pot masura unghiuri de pana la 180. Prin
plasarea unor bobine suplimentare se pot masura
unghiuri de pana la 360.
Pe acelasi principiu se pot realiza traductoare
liniare de pozitie.
C
I
R
C
U
I
T

D
E

I
N
T
E
R
F
A
T
A
R
E
~
L1
L2
~
Traductoare magnetorezistive
Aceste traductoare pot fi realizate pentru masurare distanta sau
unghi de rotatie sau ca traductoare de proximitate.
Principiul de masura se bazeaza pe modificarea rezistentei electrice
in prezenta unui camp magnetic
Acest tip de senzori sunt similari senzorilor Hall.
Masuratorile privind variatia rezistentei se fac prin metode de punte.
S S
N N N
MRS
N
S
S
x
S
N
Acest tip de senzori pot fi utilizati
ca senzori incrementali de pozitie.
Senzorii incrementali de pozitie au
doua iesiri decalate cu 90
electrice. Pe baza celor doua iesiri
se poate deduce atat unghiul de
rotatie cat si sensul ei

Traductoare magnetostrictive
Se bazeaza pe fenomenul de orientare a structurii moleculare
(micromagneti) in prezenta unui camp magnetic.
Fenomenul este prezent doar in materialele feromagnetice ca: fierul,
nichelul, cobaltul si aliajele lor.
La interactiunea dintre un camp magnetic generat de un magnet permanent
si campul magnetic generat de un curent electric apare un zgomot care
masurat poate indica distanta pana la pozitia magnetului.

Senzori optici -
Senzori tip grila
Exemple de senzori de deplasare
FR05CM21AR
FR12AM32AC
FR05CM12AL
SP2800
PD2300
PL300


Senzori de deplasare si pozitie
Tip de senzori Nr. de senzori Producatori
Potentiometre liniare 52
Senzori liniari de pozitie 193 33
Senzori de rotatie 2298 134
Capacitivi 19
Senzori de nivel 6116 695
Inclinare 275 103
Ultrasonici 113
Senzori de deplasare Toate tipurile 515
Rezultatele cautarii pe web dupa senzori de deplasare
APLICATIE- Masurarea senzorilor de inclinatie
Sa se proiecteze o schema pentru masurarea unui senzor de inclinatie
APLICATIE- Preluarea datelor de la un
traductor optic de deplasare
00 : A=1 increment numarator
00 : B=1 decrement numarator
01 : A=1 increment decrement
01 : B=0 increment numarator
10 : A=0 decrement numarator
10 : B=1 increment numarator
11 : A=0 increment numarator
11 : B=0 decrement numarator
1
1
1
A
0 0
1
0
0
0
1
1
1
B
0 0 0
1
0 0
1
0
TRADUCTOARE CU
COARDA VIBRANTA
Principiu de functionare
Din punct de vedere constructiv un traductor cu coard vibrant este
constituit dintr-o coard de oel inox fixat n interiorul unui tub i
tensionat mecanic ntre dou flane situate la capetele tubului.
Pentru o coard fixat ntre doi supori, frecvena proprie de oscilaie
poate fi calculat cu urmtoarea relaie:

F
l
n
f
osc

=
2
unde n=1, 2, 3, ..., l este lungimea corzii, F este tensiunea din fir iar este
masa pe unitatea de lungime. Frecven obinut pentru n=1 se numete
frecven fundamental, iar pentru n=2,3,4... avem armonicile superioare.
Din formul rezult c acionnd asupra tensiunii din fir putem modifica
frecvena de oscilaie a corzii. Vibraiile corzii vibrante pe armonici
superioare determin msurarea frecvenei de oscilaie cu erori.
Pentru a putea msura frecvena de oscilaie a corzii vibrante exist dou
bobine montate n interiorul tubului, n apropierea corzii vibrante.
Tipuri de traductoare cu coarda vibranta
La traductoarele de for coarda din oel inox este tensionat mecanic i
fixat n interiorul unui cilindru din oel. Extremitile cilindrului sunt fixate
prin intermediul unor bare filetate, pe armtura din betonul construciei i
rigidizate cu buce care tensioneaz armtura. Forele care iau natere n
armtur acioneaz direct asupra traductorului, pe care l deformeaz,
determinnd modificarea frecvenei proprie de oscilaie a corzii.
Traductoarele de presiune total sunt constituite dintr-o serie de elemente
elastice, fixate vertical ntre dou discuri din oel masiv de care este fixat i
tensionat coarda din oel inox. Elementele elastice preiau variaiile de
presiune exterioar, ceea ce provoac schimbarea tensiunii mecanice a
corzii i deci a frecvenei proprii de oscilaie.
La traductorul de deformaii unitare coarda din oel inox este tensionat
mecanic i fixat n interiorul unui tub din alam. Sub aciunea deformaiilor
axiale ale betonului se modific tensiunea mecanic a corzii i o dat cu
aceasta se modific i frecvena ei proprie de oscilaie.
Traductorul de presiune interstiial are coarda din oel inox fixat la un
capt de o diafragm elastic sub form de arc. Un element filtrant (ceramic
sau bronz) este poziionat n dreptul diafragmei i permite ptrunderea apei
(sub presiune) din exterior n interiorul traductorului. ntreg ansamblul este
protejat contra umezelii i influenei altor presiuni exterioare de o carcas
metalic inoxidabil. Sub aciunea deformaiilor axiale provocate de
deplasarea diafragmei datorit presiunii apei din materialul n care este
montat traductorul, tensiunea mecanic a corzii se schimb, ceea ce duce
la schimbarea frecvenei proprii de oscilaie.
Traductor electroacustic de traciune (dinamometru)
Traductorul electroacustic de traciune servete pentru msurarea
eforturilor n armtura betonului. Acesta este construit dintr-o
coard din oel inox, tensionat mecanic i fixat n interiorul unui
cilindru din oel i din dou bobine. Frecvena proprie de oscilaie
a corzii vibrante este dependent de tensiunea mecanic din
coard. Punerea n oscilaie a corzii se realizeaz cu ajutorul
bobinelor (sau a uneia dintre bobine). Traductorul electroacustic
de traciune este nglobat n structura construciilor hidrotehnice.
Extremitile cilindrului sunt fixate, prin intermediul unor bare
filetate, pe armtura din betonul construciei i rigidizate cu buce
care tensioneaz armtura. Forele care iau natere n armtur
acioneaz direct asupra traductorului pe care l deformeaz,
determinnd modificarea frecvenei proprii de oscilaie a corzii.
Dinamometru este etalonat din fabricaie i este livrat cu un
certificat propriu de etalonare. Domeniul de msur al
dinamometrelor este cuprins ntre 0 25 daN i 0 100000 daN
cu o sensibilitate de 0,5%.
Msurarea frecvenei proprie de oscilaie a corzii vibrante a
dinamometrelor se poate face att manual ct i automat. Prin
intermediul unei bobine este pus n oscilaie coarda vibrant,
dup care, este determinat frecvena proprie de oscilaie.
Traductor de deformaii unitare (extensometru)

Traductorul de deformaii unitare msoar deformaiile ce apar n structura unei
construcii. Traductoarele de deformaii unitare pot fi nglobate n beton, montate
la suprafaa construciei prin intermediul unor dispozitive de prindere sau n roc
(pentru studierea deformaiilor rocii n fundaie). Dispunerea extensometrelor
pentru msurarea deformaiilor unitare se poate face n urmtoarele moduri:
dispunere pe dou direcii perpendiculare,
dispunere dup laturile sau bisectoarele unui triunghi dreptunghic sau echilateral,
dispunerea a trei extensometre dup laturile unui triunghi echilateral i al patrulea
orientat diferit pentru a asigura controlul sau nlocuirea unui traductor defect.
n cadrul msurrii deformaiilor, n apropierea traductoarelor montate pentru
msurarea deformaiilor este montat un traductor martor utilizat pentru corecia
msurtorilor. El se monteaz n poziie vertical i se nglobeaz ntr-un bloc de
beton de aceeai marc i calitate cu cel din construcia n care sunt montate
traductoarele propriuzise.
Traductorul de deformaii unitare construit pe principiul corzii vibrante este
constituit din dou bobine i dintr-o coard de oel inox fixat n interiorul unui tub
din alam, tensionat mecanic ntre dou flane din oel mobile, situate la capetele
tubului.
Sub aciunea deformaiilor axiale ale betonului se modific tensiunea mecanic a
corzii i o dat cu aceasta se modific i frecvena ei proprie de oscilaie.
Domeniul de msur este de 3000m/m cu o sensibilitate de 10m/m. Frecvena
iniial este n jur de 750Hz (100 Hz). Rezistena bobinelor este de 90 i este
utilizat la corecia valorilor calculate cu temperatura. Traductorul de deformaii
unitare este etalonat din fabricaie i este livrat cu un certificat de etalonare
propriu.
Traductor de presiune total

Traductorul de presiune total servete pentru msurarea
presiunilor totale n masa de beton, la contactul beton-fundaie
sau umpluturi-fundaie. Principiile folosite la fabricarea
traductoarelor de presiune totala:
variaia frecvenei unei corzi vibrante
variaia rezistenei unui fir din oel
Traductorul de presiune total construit pe principiul corzii
vibrante este constituit dintr-o serie de elemente elastice, fixate
vertical ntre dou discuri din oel masiv, o coard din oel inox,
tensionat mecanic, fixat ntre aceste discuri i doi
electromagnei. Elementele elastice preiau variaiile de presiune
exterioar, ceea ce provoac schimbarea tensiunii mecanice a
corzii i deci a frecvenei ei proprii de oscilaie. Traductorul de
presiune total este etalonat din fabricaie i este livrat cu un
certificat de etalonare. Domeniu de msur de la 0 10 bar la 0
100 bar.
Traductor de presiune interstiial

Traductoarele de presiune interstiial servesc pentru msurarea
presiunii apei din nucleul de argil i a nivelului apei din foraje. El este
constituit dintr-o coard din oel inox fixat la un capt de o diafragm
elastic sub form de arc, dou bobine i un element filtrant (ceramic sau
bronz) poziionat n dreptul membranei, ce permite ptrunderea apei (sub
presiune) din exterior n interiorul traductorului. ntreg ansamblul este
protejat contra umezelii i influenei altor presiuni exterioare de o carcas
metalic inoxidabil. Sub aciunea deformaiilor axiale provocate de
deplasarea diafragmei datorit presiunii apei din materialul n care este
montat traductorul, tensiunea mecanic a corzii se schimb, ceea ce
duce la schimbarea frecvenei proprii de oscilaie. Traductorul de
presiune interstiial este nglobat n construcie. Domeniul su de
msur este ntre 0 i 20 bar. Rezistena bobinelor este 90 O i poate
servi la corecia cu temperatura a valorii de presiune calculate.
Traductorul de presiune interstiial este etalonat din fabricaie i este
livrat cu un certificat de etalonare propriu (conine i constanta de
transformare frecven presiune proprie traductorului respectiv).
Consideraiile privitoare la msurarea traductoarelor cu coard vibrant
sunt valabile i pentru acest tip de traductor.
Masurarea traductoarelor cu coarda vibranta
Din punct de vedere electric, toate traductoarele din aceast familie au
schema simplificat ca in figura de mai jos. Capetele ntreinere
respectiv Ascultare ale celor dou bobine sunt legate la blocurile de
excitaie i respectiv ascultare iar capetele lor RI (retur ntreinere) i RA
retur ascultare) sunt legate la un punct comun.
Excitaie Ascultare
nt
rei
ne
re
RI
RA Ascu
ltare
Comun
Coard vibrant
Relaia de calcul dintre frecven i deformare este:

F
L
f

=
2
1 Unde f - frecvena proprie de rezonan n Hz, L este
lungimea firului, este masa firului pe unitatea de lungime,
F tensiunea din fir.
Masa firului poate fi exprimat astfel:
g L
G
L
m
W W

= =
Unde: G greutatea lungimii L
W
de fir, iar -
densitatea materialului din care este realizat
coarda, A aria seciunii corzii
nlocuind n formula frecvenei de rezonan se
obine
A
F
L
f
W

=
2
1
Tensiunea din fir poate fi exprimat n funcie de modulul
de elasticitate al firului E (modulul lui Young), i de
deformarea firului
W
:
A E F
W
= c

c E
L
f
W
W

=
2
1
W
W
L
f c
2
101142
=
2
2 12
10 75 . 97
W W
L f =

c
Dac senzorul este ataat de o structur atunci
deformarea corzii senzorului va fi dependent de
deformarea structurii, n cazul acesta putem scrie:
W W g
L L = c c
unde i Lg reprezint deformarea structurii respective, Lw lungimea deformrii.
nlocuind pe
W
n ultima relaie
putem exprima deformarea
structurii cu relaia:
3
2 12
10 75 . 97
g
W
W
L
L
f =

c
Schema bloc de masura

CV

Bloc de comand

Oscilator

Amplificare a oscilaiei

Amplificare

FTB
Bloc de conversie i
afiare
Afiare
Domenii CV

Dupa Soil Instruments
0,45 1,125 kHz
0,8 2,0 kHz
1,4 3,5 kHz
2,3 6 kHz
Regimuri de masura
Regim oscilator
Sunt folosite ambele bobine ale traductorului, ntr-o schem de oscilator cu
reacie. Cuplajul ntre bobine nu este direct, ci se realizeaz prin micarea
mecanic a corzii vibrante. Aceasta are un rol de filtru ultra selectiv, care foreaz
ntregul oscilator s funcioneze la frecvena de rezonan mecanic. Bobinele
sunt numite dup rolul lor n acest regim: ntreinere = injecia de energie n
coard, respectiv Ascultare = mrimea de reacie. Bobinele sunt identice, ele i
i pot inversa rolurile, cu condiia respectrii polaritii (nceput / sfrit bobin).
Dup atingerea regimului staionar, un frecvenmetru msoar frecvena
oscilatorului prin metoda direct: numrul de oscilaii ntr-o secund (pentru
rezoluie de 1Hz) sau 10 secunde (pentru rezoluie de 0,1Hz).
Puls 200V
n cazul n care una dintre bobine este defect, regimul oscilator nu mai poate
funciona. De asemenea, exist senzori moderni care sunt prevzui din
construcie cu o singur bobin. Regimul puls permite msurarea chiar n aceste
condiii: n perioada de Excitaie, n bobina valid se injecteaz energie (un puls
de tensiune de aproximativ 200V). Cmpul magnetic rezultat induce o micare
oscilant amortizat n coarda vibrant. Se trece apoi n perioada de Ascultare,
aceeai bobin este conectat la amplificatorul de msur. Semnalul indus de
coarda vibrant este amplificat i msurat n frecven. Rezoluia de msur 0,1Hz
nu este posibil n cazul msurrii directe, ntruct oscilaia mecanic se
amortizeaz rapid. Metoda permite recuperarea senzorilor parial defeci, dar este
agresiv.
Aplicatie aparat manual pentru masurare
coarda vibranta
testarea continuitii bobinei,
excitarea bobinei traductorilor cu coard vibrant,
decelarea frecvenei naturale de oscilaie a corzii,
n caz de instabilitate a frecvenei pe durata citirii,
realizeaz supraexcitarea bobinei. Dac nici dup
aceast operaie nu se obine o valoare stabil, se face
o nou determinare indirect a frecvenei lund n calcul
durata a 16 perioade ale semnalului de msur,
afiarea valorii msurate pe 3 (5) cifre, reprezentnd
frecvena msurat n Hz. Durata de afiare este de 3
secunde dup care se reia procesul de msur,
afiarea mesajelor de eroare n caz de:
Bobin ntrerupt (lips oscilaie),
Msurtoare instabil.
Scema boc a aparatului de masura

Bloc de afiare

Unitate central C

Bloc de
excitaie

Bloc
amplificator de
intrare

Senzor

Bloc de
alimentare
Caracteristici
tehnice:

Principalele caracteristici
tehnice ale aparatului
manual pentru masurare
coarda vibrant sunt
urmtoarele:
domeniu de msur
frecven coard vibrant:
450...1100Hz
(15003000Hz)
precizia de msur 1Hz
alimentare de la o baterie
de 9V sau la o surs de
12V.
Metode de masura
Msurare
Msurarea frecvenei de rezonan a corzii vibrante se
face n perioada de Ascultare.
Msurarea direct
Se numr pulsurile pe durata unei secunde. Dac n timpul
msurrii frecvena de rezonan a corzii se modific (frecven
instabil sau amortizare rapid) se reia automat ciclul de msur
excitnd cu energie dubl coarda vibrant. Dac nici aceast
msurtoare nu se poate face se trece la msurarea frecvenei
corzii prin metoda reciproc.
Msurarea reciproc
Se msoar perioada semnalului de rspuns i se calculeaz
frecvena. Se mediaz mai multe msurtori, pentru un rezultat
stabil. Metoda permite recuperarea unor senzori cu performane
slabe (amortizare rapid), dar este mai puin precis dect
msurarea direct.
SENZORI DE
FORTA, CUPLU SI
PRESIUNE
Consideratii teoretice
Unitatea de masura in SI pentru forta deriva din legea a doua a lui
Newton [N].
Pentru masurarea fortei se pot folosi diverse metode:
Balansarea forti necunoscute in comparatie cu forta gravitationala care
actioneaza asupra unei mase standard
Masurarea acceleratiei unei mase cunoscute asupra careia actioneaza
forta necunoscuta
Balansarea fortei necunoscute in comparatie cu o forta
electromagnetica cunoscuta
Convertirea fortei in presiune si masurarea presiunii
Masurarea efortului produs intr-o membrana elastica de forta
necunoscuta
Senzorii de forta se impart in doua categorii:calitativi si cantitativi.
Senzorii cantitativi masoara fota si genereaza un semnal electric.
Exemple de senzori: timbrele tensiometrice si celule de sarcina.
Senzorii calitativi spun daca forta aplicata este suficienta sau nu.

Traductoare piezorezistive pentru for i
presiune
Traductoarele de acest tip au la baz modificarea
rezistenei electrice a unui fir metalic cu deformarea
acestuia. Constructiv un traductor piezorezistiv este
format dintr-un fir metalic, bobinat n lungul unui suport
izolator. Supus unui deformaii n direcia de bobinare,
dimensiunile firului se modific, ceea ce determin
modificarea rezistenei sale electrice. Raportul dintre
variaia rezistenei electrice i rezistena propriu-zis
este proporional cu alungirea bobinei.

e S
R
R
e
=
A
unde Se este sensibilitatea iar e este alungirea. Pentru foarte
multe metale sensibilitatea este n jur de 2. Pentru platin
sensibilitatea este n jur de 6 iar pentru semiconductoare n jur
de 100.
n figura este prezentat principiul constructiv pentru
traductoarele bazate pe principiul piezorezistiv.
Traductoarele realizate pe acest principiu au n general
dou bobine de msur, astfel nct, sub aciunea
mrimii de intrare rezistena unei bobine scade iar a
celeilalte crete. Practic raportul rezistenelor celor dou
bobine este dependent de mrimea de intrare.


Principiu constructiv pentru un traductor piezorezistiv.
Traductorul de deformaii unitare
piezorezistiv
Este constituit din dou bare metalice, legate la capetele
interioare prin cele dou bobine de msur iar la
capetele exterioare de dispozitive de prindere la flane.
ntregul sistem este protejat printr-un tub din alam,
sudat la cele dou capete i ondulat pe o poriune pentru
a se realiza elasticitatea pe direcia axial. Sub aciunea
deformaiilor axiale ale betonului rezistena unei bobine
crete iar a celeilalte scade. Compensarea cu
temperatura a acestui tip de traductor se face prin
msurarea rezistenelor celor dou bobine. Practic suma
lor este dependent de temperatur i independent de
mrimea de intrare.

Traductorul de presiune total piezorezistiv
Este constituit din dou plci circulare care nchid ntre
ele un spaiu de 0,1 mm grosime umplut cu mercur i un
tub perpendicular pe acestea. n interiorul tubului se
gsesc dou bare metalice ntre care sunt fixate cele
dou bobine de msur. Un capt al barei inferioare este
nurubat ntr-o membran situat deasupra stratului de
mercur, iar captul liber al barei superioare se reazem
pe un dispozitiv situat superior n tubul traductorului.
Presiunea exercitat asupra plcilor circulare, prin stratul
de mercur, acioneaz asupra membranei elastice de
care este prins bara metalic ce se deplaseaz
proporional cu presiunea mercurului, deplasare sesizat
electric prin modificarea rezistenei celor dou bobine.

Senzori piezoelectrici de forta
Se bazeaza pe modificarea
dimensiunii unui cuart folosit
ca element de rezonanta intr-
un oscilator electronic.
Ecuatia care descrie
frecventele naturale de
oscilatie ale unui oscilator
piezoelectric este urmatoarea:

c
l
n
f
n
2
=
Unde: n este numarul armonic, l
dimensiunea de rezonanta, c
constanta elastica si densitatea
cristalului.
Senzori de forta
Presiunea este data de ecuatia P=F/A
1 Pa = 1 N/m
2
Unitati pentru masurarea presiunii: tabel preluat dupa [1]
kPascal mm Hg-
torr
milibar Inch H
2
O PSI
[pound / inch
2
]
1 atm 101,325 760 1013,25 406,795 14,696
1kPa 1 7,50062 10 4,01475 0,145038
1 mmHg 0,133322 1 1,33322 0,535257 0,0193368
1milibar 0,1 0,750062 1 0,401475 0,0145038
1 inch H
2
O 0,249081 1,86826 2,49081 1 0,0361
1PSI 6,89473 51,7148 68,9473 27,6807 1
1cm H
2
O 0,09806 0,7355 0,9806 0,3937 0,014223
Senzori de presiune cu mercur
p V
R
R
V V
out
A =
A
= |
Senzori de presiune piezorezistivi
Exemple de senzori de forta si presiune
Senzori de presiune: PT Series, PTi18, SPD xxx
Celule de forta: RLC Series (250-15000kg), RLS
(5-100kg), RLT (5-2500 kg), RLU (250-
10000kg), RLW (10-1500kg)

Motorola MPX
Corning DS200

Senzori de forta, presiune si cuplu
Tip de senzori Nr. de senzori Producatori
Senzori de presiune 12597 710
Chipuri - senzori de presiune 556 23
Comutatoare presiune 3466 478
Senzori tactili 37 10
Marci tensometrice 4799 744
Forta si celule de sarcina 4666 356
Celule de sarcina 4095 228
Forta si cuplu 350 224
Rezultatele cautarii pe web dupa senzori de presiune
Masurare in punte cu amplificator diferential
R(1-x)
R(1+x)
R2
R1
R(1+x)
U4
TLE2425
1
2
3
IN
COM
OUT
R4
Vcc
-
+
TLC4501
3
2
1
8
4
Vcc
R3
Vcc
R(1-x)
Uout
pentru R4/R2=R3/R1
( ) V
R
R
V V Vout 5 , 2
1
3
2 1 +
|
.
|

\
|
=
Masurare in punte cu amplificator de instrumentatie
-
+
TLC4502
3
2
1
R1
R1 R(1-x)
R(1+x)
Uout
-
+
TLC4502
3
2
1
R3
R2
R3
Vcc
R3 R3
-
+
TLC4502
3
2
1
U4
TLE2425
1
2
3
IN
COM
OUT
R(1-x)
R3 apox 10k
Ri aprox 1000 Gohmi
Vcc
R(1+x)
( ) V
R
R
V V Vout 5 , 2
2
1 2
1 2 1 +
|
.
|

\
|

+ =
Masurare in punte
Vin
V1
R
R
V2
R
R(1+x)
Uin
x
x
Vout
+
=
2
1
4
1
V1
Vin
R R(1+x)
R R(1+x)
V2
Uin
x
x
Vout
+
=
2
1
2
1
R R
R(1-x)
Vin
V2
R(1+x)
V1
Uin
x
x
Vout
|
.
|

\
|
+
=
2
2
1
2
1
Principiu de masurare in punte
R(1+x)
R(1-x)
Vin
R(1-x)
V1
R(1+x)
V2
Uin x Uout =
R
R
R(1-x)
V2
Vin
R(1+x)
V1
Uin x Vout =
2
1
AO configuratii de intrare
IN+
VCC
Vcc Vicr
+/-15V -15V ... 13,5
5V 0V ... 3,5V
LM124/324, LM2904
AO bipolare
IN-
GND
-Valim
Vin(max)
+Valim
Vin(min)
Domeniu de intrare
CONDITIONAREA SENZORILOR
IN+
Vsd=1V
TL071, TLE2071
Vcc Vicr
+/-15V -11,5V ... 15V
+/-5V -1,9V ... 5V
(Vcc-)+1,5V
AO BiFET
Vbe
VCC
IN-
VCC
Vbe
IN-
TLC2252/62/72, TLV2252/62
VCC
Vcc Vicr
+/-5V -,5V ... 4V
+3V 0V ... 4V
AO BiFET
VCC
IN+
AO configuratii de iesire
Vcc-
Iesire Repetor pe Emitor
OUT
VCC
VCC
Vcc-
OUT
Crossover
AO - I/O rail to rail
IN+
VCC
Rail-to-Rail INPUT
IN-
GND
Vcc-
OUT
VCC
Iesire Rail-to Rail
OUT
Iesire Rail-to Rail
VCC
Vcc-
Alimentare cu una sau doua tensiuni
VDD/2
R1
VDD+
VDD/2
-
+ 5
7
4
1
1
6
R2
VDD/2
Uout
Uin
Uout
-
+ 5
7
4
1
1
6
R2 R1
VEE-
Uin
VDD+
TLE 2425 ref 2,5V 20mA
TLE 2426 Vcc/2 20mA

Scheme AO