SISTEM DE MĂSURARE A TEMPERATURII CU SENZOR

INTELIGENT DE TEMPERATURĂ

UNIVERSITATEA DE STAT STUDENT:

DIN PITESTI STAN ELENA-CATALINA
FACULTATEA DE IESI I
ELECTRONICA
COMUNICATII SI CADRU DIDACTIC COORDONATOR:
CALCULATOARE CONF.UNIV.DR.ING. CHITA ANCA MONICA

05.2017
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................ 2
GENERALITATI ........................................................................................................................... 2
1.SENZORUL DE INTELIGENT DE TEMPERATURA ...................................................... 3
2.CONECTAREA SENZORUL INTELIGENT DE TEMPERATURĂ LA UN
CALCULATOR PERSONAL .................................................................................................... 5
3.PROGRAMUL DE CALCUL ŞI MĂSURARE A TEMPERATURII CU SENZORUL
INTELIGENT DE TEMPERATURĂ CUPLAT LA UN CALCULATOR PERSONAL
REALIZAT ÎN LIMBAJ C ........................................................................................................ 7
4.ORGANIGRAMA PROGRAMULUI DE CALCUL ŞI MĂSURARE A
TEMPERATURII CU SENZORUL INTELIGENT DE TEMPERATURĂ CUPLAT LA
UN CALCULATOR PERSONAL ............................................................................................. 9
5.DOMENII DE APLICABILITATE ....................................................................................... 9
6.CONCLUZII ........................................................................................................................... 10
Bibliografie .................................................................................................................................... 11
INTRODUCERE

Senzorii sunt din ce în ce mai cunoscuti în zilele noastre și au un potențial

enorm pentru aplicații în servicii adaptate, specifice și chiar individualizate pentru a
îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, serviciile adaptive inteligente bazate pe
tehnologii IoT sunt încă în faza lor incipientă.
Denumirea senzorului provine din cuvântul latin „sensus”, care însemnă simţ şi
înainte de a fi adoptat pentru sisteme tehnice, a fost şi este utilizat pentru a desemna
capacităţile organelor de simţ ale oamenilor şi ale organismelor vii, de a culege şi
prelucra informaţii din mediul înconjurător şi a le transmite creierului. În acest proces
mărimile fizice, neelectrice, sunt convertite în semnale electrice, pe care creierul le
poate prelua şi interpreta şi pe baza cărora coordonează acţiunile muşchilor.
Înlocuirea muncii omului cu o maşină a constituit visul dintotdeauna a fiinţei
umane.

GENERALITATI
Senzorul inteligent este un cip fara componente externe ce include elementele
sensibile de captare a semnalului fizic, de procesare analogica si digitala a semnalului
primit de la acestea dar si functii de inteligenta: autotestare, autoidentificare,
autovalidare sau autoadaptare. Ca urmare:

 Principalele proprietati ale unui asemenea senzor sunt:

- Adaptabilitatea: modificarea preciziei in functie de viteza de raspuns si
invers; modificarea consumului de putere prin ajustarea frecventei unui timer de tip
oscilator cu cuart.
- Precizie: erorile de masura pot fi programabile ( algoritmi statistici,valoare
medie, abatere medie patratica, etc.)
- Siguranta: pentru a controla performanta sistemului si conectarea acestuia la
firele senzorului senzorului este utilizat autodiagnosticul

 Principalii parametrii ai senzorilor Frecventa- Domeniu Timp

-frecventa (fx)
- perioada (Tx)
- raportul de frecvente sau diferenta lor (f1/f2)
- abaterea de frecventa(Δf)
- factorul de umplere (%)
- intervalul de timp (t2-t1)
- largimea impuldului (ti)
 - numarul de impulsuri (N)
- gradul de modulare a impulsului (PWM)
- modificarea de faza (φ).

1.SENZORUL INTELIGENT DE TEMPERATURA

Senzorii inteligenți de temperatură sunt dispozitive noi, cu o largă serie de
aplicaţii cum ar fi de exemplu în cadrul sistemelor de încălzire, instalaţiilor de aer
condiţionat, unităţilor de climatizare, aparatelor de uz casnic, detecţiei
microorganismelor în diverse medii lichide, realizării protecţiei la supraîncălzire, etc.
Senzorul inteligent de temperatură, espre care vom face referire in aceasta
lucrare, este produs de firma Smartec, din Olanda si are trei terminale, care
furnizează la ieşire un semnal digital. Acest lucru reprezintă o extindere nouă,
completă şi semnificativă în tehnologia de fabricare a senzorilor. Astfel două
terminale sunt utilizate pentru alimentarea la 5 V şi al treilea terminal pentru
obţinerea semnalului dreptunghiular de ieşire.
 Senzorul inteligent de temperatură este disponibil în mai multe tipuri de
capsule, așa cum se poate vedea și în fig.1.

Fig.1 Senzor inteligent de temperatură

disponibil în mai multe tipuri de capsule.

Noua sa interfaţă pe cip răspunde cerinţelor riguroase şi progresive, atât ale

consumatorilor, cât şi ale sectoarelor electronice industriale.

Conceptul de senzor inteligent

Inteligenţa instrumentaţiei moderne şi posibilităţile oferite de dezvoltarea

microelectronicii au contribuit la apariţia conceptului de senzor inteligent.
Senzorul inteligent (Fig. 1.1) este un cip fără componente externe care include
atât elementele sensibile de captare a semnalului fizic, de procesare analogică şi
digitală a semnalului primit de la acestea, cât şi funcţii de inteligenţă: autotestare,
autoidentificare, autovalidare sau autoadaptare.
 Principalele proprietăţi ale unui asemenea senzor sunt:
- adaptabilitatea: modificarea preciziei în funcţie de viteza de răspuns şi
invers; modificarea consumului de putere prin ajustarea frecvenţei unui timer de tip
oscilator cu cuart;
- exactitatea: erorile de măsură pot fi programabile (algoritmi statistici,
valoare medie, abatere medie patratică, etc.)
- siguranţa: pentru a controla performanţa sistemului şi conectarea
acestuia la firele senzorului, este utilizat autodiagnosticul.
Datorită dezvoltării microsistemelor tehnologice şi chiar a costurilor ce tind să
scadă, senzorii inteligenți țtind să capete o cât mai largă arie de aplicaţii.

2.CONECTAREA SENZORULUI INTELIGENT DE TEMPERATURĂ

LA UN CALCULATOR PERSONAL
Cea mai simpla modalitate de măsurare a temperaturii este aceea de a cupla
direct senzorul inteligent de temperatură (care furnizează la ieşire direct un semnal
digital) la un calculator personal, cu intrare pe portul său paralel (LPT1).
Schema de principiu a sistemului de măsurare a temperaturii este prezentată în
fig. 2

Fig. 2 Schema de principiu a sistemului de măsurare a temperaturii cu

un senzor inteligent de temperatură SMT cuplat direct la PC.

Portul paralel LPT1 denumit şi cuplor pentru imprimantă este conceput pentru
cuplarea la PC a imprimantelor cu interfaţă paralelă, dar poate fi utilizat şi ca o
interfaţă universală de intrare-ieşire pentru orice dispozitiv ale cărui cerinţe
corespund specificaţiilor de intrare/ieşire ale acestuia.
Cuplorul pentru imprimantă este prevăzut cu 12 linii de intrare/ieşire, ce pot fi
înscrise şi citite sub controlul programului folosind instrucţiunile de OUT şi IN ale
microprocesorului; conţine de asemenea 5 linii de stare care pot fi citite de
microprocesor cu instrucţiunea IN. Selecţia adresei sale este programabilă, acesta
putând răspunde la adresele 278H-27AH sau 378H-37AH.
Liniile de intrare/ieşire ale cuplorului pentru imprimantă sunt accesibile
utilizatorului prin intermediul unui conector mamă de 25 contacte fixat pe suportul
conector al cuplorului şi accesibil pe panoul din spate al PC-ului. Repartizarea
semnalelor la pinii conectorului de intrare/ieşire este prezentată în anexa 10.2.

Anexa 1

Repartizarea semnalelor la pinii conectorului de intrare/ieşire.

Pin Denumire semnal Sens
1 STROBE Ieşire
2 DATA0 Ieşire
3 DATA1 Ieşire
4 DATA2 Ieşire
5 DATA3 Ieşire
6 DATA4 Ieşire
7 DATA5 Ieşire
8 DATA6 Ieşire
9 DATA7 Ieşire
10 ACK Intrare
11 BUSY Intrare
12 PAPER END Intrare
13 SELECT Intrare
14 AUTO FEED Ieşire
15 ERROR Intrare
16 INIT Ieşire
17 SELIN Ieşire
18 GND
19 GND
20 GND
21 GND
22 GND
23 GND
24 GND
25 GND

Cuplorul pentru imprimantă conţine următoarele porturi:

 Portul de scriere date (adresa 278H/378H), pentru care semnificaţia biţilor
alocaţi acestui port este următoarea:

7 6 5 4 3 2 1 0
DATA7 DATA6 DATA5 DATA4 DATA3 DATA2 DATA1 DATA0
(pin9) (pin8) (pin7) (pin6) (pin5) (pin4) (pin3) (pin2)
 Portul de scriere comenzi - port de ieşire (adresa 27AH/37AH), pentru care
semnificaţia biţilor alocaţi acestui port este următoarea:
7 6 5 4 3 2 1 0
IREQN SELIN INIT AUTO STROBE
- (pin 17) (pin 16) FEED
(pin 14)

 Portul de citire stare – port de intrare (adresa 279H/379H), pentru care

semnificaţia biţilor alocaţi acestui port este următoarea:

7 6 5 4 3 2 1 0
\BUSY ACK P.END SEL. ERROR
(pin 11) (pin 10) (pin 12) (pin 13) (pin 15)

Semnalul digital rezultat la ieşirea traductorului inteligent de temperatură SMT

160-30 (pinul 1) se va conecta la pinul 10 (ACK) al portului paralel LPT1 şi astfel
valoarea transmisă de traductor se va citi din portul de stare, bitul 6.
În continuare este prezentat listing-ul programului de calcul şi măsurare a
temperaturii cu traductor inteligent de temperatură SMT 160-30, program elaborat de
asemenea în limbajul C, iar în fig. 10.7 este prezentată organigrama acestui program.

3.PROGRAMUL DE CALCUL ŞI MĂSURARE A TEMPERATURII CU

SENZORUL INTELIGENT DE TEMPERATURĂ CUPLAT LA UN
CALCULATOR PERSONAL REALIZAT ÎN LIMBAJ C

#include<studio.h>
#include<conio.h>
#define STARE 0x379 //adresa portului de stare
#define NT 250 //numărul de perioade pe care se face media
#define N4000 //numărul de eşantioane care se achiziţioneză
void main(void)
{
unsigned char b;
int x[N];
int i;int p,n1,n0
double fUmplere[NT]
// Se achiziţionează semnalul de ieşire al traductorului:
for(i=0;i<N;i++) {
b=importb(STARE)
if((b&0&40)==0))x[i]=0;
else x[i]=1;}

//Se detectează trecerea din 0 în 1 ca început al primei perioade

i=0; //index în buffer-ul x
 for(;;) {
if((x[i]==0)&&(x[i+1]==1)break; //la următorul eşantion are loc trecerea
din 0 în 1
i++;
}
i++; //ne poziţionăm pe primul eşantion de 1 ce startează perioada curentă
//Se calculează factorii de umplere pentru fiecare din cele NT perioade
for(p=0;p<NT;p++){
//pentru fiecare perioadă p, trebuie calculat factorul de umplere
//se numără câte valori n1 de 1 s-au achiziţionat în cadrul perioadei curente:
n1=1; //o valoare a fost deja achiziţionată
//se detectează trecerea din 1 în 0:
for(;;){
if(x[i+1]==0)break; //la următorul eşantion va trece din 1 în 0
n1++
i++; //se trece la următorul eşantion
}
i++
//se numără câte valori n0 de 0 s-au achiziţionat în cadrul perioadei curente:
n0=1; //o valoare a fost deja achiziţionată
//se detectează trecerea din 0 în 1, deci începutul unei noi perioade:
for(;;){
if(x[i+1]==1)break; //la următorul eşantion va trece din 0 în 1
n0++
i++; //se trece la următorul eşantion
}
i++
//Se calculează fUmplere[i], factorul de umplere al perioadei curente p:
fUmplere[i]=(double)n1/(n1+n0);
}
// Se calculează factorul de umplere mediat pe NT perioade:
f=0;
for((i=0;i<N;i++) f+=fUmplere[I];
f=f/NT;
//Se calculează şi afişează temperatura corespunzătoare:
temp=(f-0.32)/0.0047;
printf(\nTemperatura măsurată este: %.31f,temp);
}
 4.ORGANIGRAMA PROGRAMULUI DE CALCUL ŞI MĂSURARE A
TEMPERATURII CU SENZORUL INTELIGENT DE TEMPERATURĂ
CUPLAT LA UN CALCULATOR PERSONAL

Fig.3 Organigram programului de calcul şi măsurare a temperaturii

cu senzor inteligent de temperatură cuplat la PC.

5.DOMENII DE APLICABILITATE

În descrierea termenului / senzației de confort ne putem raporta la o

multitudine de definiții: crearea unei condiții mentale, a unei senzații de satisfacție
în raport cu factorii de mediu; sau poate ceea ce mulți înteleg prin well being.
Factorii de mediu care influențează senzația de confort în mediul înconjurător sunt:
confortul termic, condițiile de vizibilitate, condițiile acustice, calitatea aerului,
câmpurile electromagnetice și electrostatice. În lipsa unei standardizări documentate
științific a acestor factori, s-a creat impresia că factorii care țin de confortul termic
sau de calitatea aerului, sunt cei mai importanți. Într-un studiu de cercetare efectuat
de Wyan, Fisk și Rautio [Wyon, D. P., Fisk, W. J. and Rauito, S. (2000) ‘Research
needs and approaches pertaining to the indoor climate and productivity’, Healthy
Buildings], s-a realizat o interpretare a anumitor variabile legate de condițiile de
mediu din locațiile interioare, care afectează productivitatea. Rezultatele au arătat că
variabilele care țin de confortul termic și de calitatea aerului s-au evidențiat în peste
70% din voturi; variabilele legate de condițiile acustice și vizibilitate s-au evidențiat
în procente mai mici, de 12%, respectiv 7%.

6.CONCLUZII

Metoda aplicării semnalului pe portul paralel al unei interfeţe paralele dintr-un

calculator este simplă şi utilă deoarece se pot definitiva toţi factorii care ţin de
automatizarea procesului dorit (fără hard auxiliar, totul calculându-se prin program –
soft).
Cu PC-ul şi portul paralel se face măsurarea exclusiv soft, de regulă şi
detectarea fronturilor crescător/descrescător se face în bucle, neapelând la hard pentru
a genera întrerupere la fronturi, deoarece acesta (hardware-ul) nu există.
Portul paralel permite realizarea unor achiziţii de date fără a dispune de o
intefaţă specializată, care impune costuri ridicate şi deşi nu exclude folosirea plăcilor
de achiziţie specializate, utilizarea portului paralel este totuşi o alternativă ieftină în
achiziţia de date.
Portul paralel permite realizarea unor achiziţii de date fără a dispune de o intefaţă
specializată, care impune costuri ridicate şi deşi nu exclude folosirea plăcilor de
achiziţie specializate, utilizarea portului paralel este totuşi o alternativă ieftină în
achiziţia de date.
S-a ales limbajul C întrucât acesta are o strălucire aparte pe firmamentul
limbajelor de programare. Astfel fiind eficient, economic şi portabil C-ul este o
alegere bună pentru realizarea oricărui tip de programe, constituind unul din cele mai
puternice instrumente de programare, care atrage multă atenţie în industria de
software.
Limbajul C este un limbaj de programare care are o destinaţie universală , fiind
utilizat în rezolvarea problemelor ştiinţifice şi tehnico-inginereşti, în prelucrări de
date precum şi în scrierea programelor de sistem. Limbajul C conţine structurile
proprii programării structurate şi dispune de asemenea şi de facilităţi oferite de
limbajele de asamblare (cum sunt lucrul pe biţi şi utilizarea acestora), oferind
utilizatorilor posibilitatea de a scrie programe sursă foarte compacte, în comparaţie cu
alte limbaje de programare.
Limbajul C, care este în prezent atât standardizat cât şi stabil, este deci cel mai
popular limbaj profesional de programare la scară mondială , fiind limbajul preferat
pentru crearea aplicaţiilor în DOS, Windows sau UNIX (pentru a numi doar câteva).
Însă programarea în limbajul C impune şi un anumit grad de profesionalism la
scrierea de programe C optime şi fiabile, necesitând un anumit efort din partea
programatorilor, precum şi o practică în utilizarea eficientă a flexibilităţilor oferite de
limbaj.
BIBLIOGRAFIE

1. Asch, G et colaborateurs, Les capteurs en instrumentation industriale,

Edition Dunod, 1991, Paris.
2. http://mec.upt.ro/dolga/ST_1.pdf
3. http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/BSM/BSM/capitol4.pdf
4. http://www.beia-telemetrie.ro/starea-vremii/