Analiza asistata de calculator a

circuitelor electrice elementare

1. OBIECTUL APLICATIEI
Aplicatia are ca scop familiarizarea cu programele cuprinse in pachetul de
simulare PSpice, varianta Design Center Evaluation Version . Pe circuite electrice simple,
sunt prezentate notiuni minimale pentru intelegerea fisierului de circuit si interpretarea
rezultatelor din fisierul de iesire. Circuitele sunt calculate cu teoremele Kirchhoff, iar
rezultatele sunt apoi comparate cu cele obtinute prin calcul numeric utilizand programul
mathematic at!ab si cu cele obtinute prin simulare PSpice.
2. INTRODUCERE IN PSPICE

2.1. Tematica abordata de PSpice
SP"CE # Simulation Program $ith "ntegrarated Circuit Emphasis este un program de
simulare a circuitelor electrice creat in ani %&' la (niversitatea )er*lei din California.
Dintre multiplele variante de SP"CE, PSpice elaborat de firma icroSim Corporation a
devenit la ora actuala unul dintre cele mai folosite simulatoare de circuit.
PSpice poate fi considerat +masa de test, a inginerului proiectant de dispozitive si
circuite electrice si electronice deoarece permite-
a. Verificarea unei idei de circuit, fara a fi necesara realizarea fizica a circuitului.
b. /ealizarea de masuratori pe circuitul de test, care pe circuitul real sunt dificile
0datorita zgomotului electric1, incomode 0lipseste echipamentul special de
test1 sau nerecomandabile 0circuitul s2ar putea autodistruge si contine
componente scumpe sau greu procurabile1.
c. Simularea unui circuit de mai multe ori 0variind valorile componentelor1 cu
scopul de a gasi optimul circuitului,gama de tolerante admisibile si pentru a
identifica conbinatiile care dau cazul cel mai defavorabil.
PSpice poate efectua urmatoarele tipuri de analiza de circuit- analiza de c.c., analiza
de c.a., analiza regimului tranzitoriu, analiza spectrala si a distorsiunilor etc.
2.3. Etape necesare simularii si analizei unui circuit

Pentru realizarea simulari unui circuit este necesara parcurgerea urmatoarelor
etape-

2.3.1. Crearea fisierului circuitului.
Fisierul de intrare 0care trebuie salvat obligatoriu sub forma nume
fisier.cir1cuprinde informatii referitoare la tipul componentelor,nodurile retelei intre care
sunt conectate componentele, valorile componentelor precum si instructiunile care
determina efectuarea unui anumit tip de analiza, includerea unei biblioteci de
componente, specificarea unor conditii initiale etc.
Este evident ca acest pas necesita urmatoarele etape preliminare, care trebuie sa
tina seama de cateva recomandari-

a1 desenarea schemei complete a circuitului.
b1 marcarea tututor nodurilor- nodul marcat prin cifra 'este considerat de PSpice nod
de referinta care trebuie sa fie prezent in orice circuit, iar celelalte noduri trebuie
numerotate cu numere sau litere. Potentialul nodulului de referinta este zero-
V0'13'.
c1 din fiecare nod trebuie sa e4iste o cale de curent continuu la nodul zero, iar daca o
asemenea cale de current nu e4ista 0cazul unui nod la care sunt conectate numai
condensoare1,atunci se completeaza schema cu o rezistenta de valoare foarte mare
05'
56
71 conectata intre nodul respectiv si nodul de referinta.
d1 fiecare nod se va conecta la cel putin doua componente de circuit.
e1 nu se admit in schema bucle in scurtcircuit 0buclele ce contin numai surse de
tensiune si inductante1."n astfel de situatii se introduce in bucla, in serie, o
rezistenta de valoare foarte mica.
De mentionat ca daca se lucreaza cu programul Schematics, etapa de creare a
circuitului nu mai este necesara, ea fiind realizata automat de program la comanda Create
Netlist din meniul Analysis.
8ipurile de analiza dorite de catre utilizator se specifica prin linii de instructiune ce
vor fi prezentate treptat in cadrul laboratoarelor, pentru o mai buna intelegere.
Specificarea tipurilor de analiza tine seama, de regula, de urmatoarea structura de scriere
a fisierului de intrare-
2 linie de titlu.
2 optional, linii de comentariu introduce prin meniul 9, ce apar oriunde in fisier.
2 specificarea bibliotecilor utilizate.
2 definirea parametrilor globali.
2 definirea metodelor utilizate.
2 lista de dispozitive si circuite 0pot fi introduse in orice ordine1.
2 lista de optiuni.
2 lista de tipuri de analiza ce se doresc a fi effectuate.
2 instructiunea .E:D, ce incheie fisierul de intrare.
3 Desfasurarea aplicatiei
"n aceasta aplicatie sunt analizate divizorul rezistiv de tensiune, divizorul rezistiv
de curent si puntea rezistiva.
3.1 Divizorul rezistiv de tensiune
"n figura 6.5 este prezentata schema unui circuit format din doua rezistente /
5
si
/
6
conectate in serie, alimentat de la sursa de tensiune constanta notata V
s
de valoare 56
V. Acest circuit simplu este un divizor
rezistiv de tensiune.
Calculul marimilor electrice ale
circuitului, folosind teoremele lui
Kirchoff
A determina un circuit electric
inseamna a afla curentii prin toate ramurile si
potentialele tuturor nodurilor. Cu a;utorul lor
se pot calcula caderile de tensiune pe diferite
componente de circuit, puterile disipate, etc.
Concret pentru schema din fig 6.5,
scriind teorema "" Kirchoff pe singurul ochi
e4istent de circuit, rezulta-
5. curentul prin circuit-
56
', '<
5 6 =''
Vs V
I A
R R

+
6. potentialele la noduri 0considerate caderi de tensiune fata de nodul de referinta
' ales1-
V051356V, V0613/
6
"3>V
=. caderile de tensiune pe cele doua rezistente-
V0/
5
13V0512V061356V2>V3<V
V0/
6
13V0612V0'13>V2'V3>V
<. putere disipata de sursa de tensiuneVs-
P3V
S
"356V9','<A3',<>?3P0/
5
/
6
130/
5
@/
6
19"
6
3=''790','<A1
6
3',<>?
Calculul acelorasi marimi electrice, folosind pachetul DESIGN CENE! E"A#$
3.1.1. "n programul de editare Notepad se deschide fisierul de intrare divtens.cir:
Divizorul rezistiv de tensiune . linie de titlu
9 . linie de comentariu0despartitoare1
9!ista de componente a circuitului . linie de comanteriu 0e4plicativa1
VS 5 ' 56V . sursa VS de 56V intre nodurile 5 si '
/5 5 6 5'' . rezistenta /5 de 5''7 intre nodurile 5 si 6
/6 6 ' 6E6 . rezistenta /6 de 6''7 intre nodurile 6 si '
9 . linie de comentariu0despartitoare1
.E:D . instructiunea de incheiere a fisierului
3.1.2. "n programul Pspice se deschide acelasi fisier de intrare, ceea ce permite simultan
intrarea lui in e4ecutie. El va crea fisierul de iesire divtens.out ce poate fi citit din
Notepad.
3.1.3. Se revine in programul Notepad unde se deschide fisierul de iesire divtens.out. Se
copiaza rezultatele simularii din fisierul de iesire, urmarind structura acestuia. Se
compara rezultatele analizei Pspice ce cele ale calcului manual.
3.1.4. Se remarca semnul minus al curentului ", deoarece el intra prin sursa de tensiune pe
la borna # si iese pe la borna @, contrar conventiei de semn pozitiv.
Rezultatele Simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' &(.)))) % (' *.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VS -..)))!-)(
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION ..*)!-)& /A##S
3.2 Divizorul rezistiv de curent
"n fig. 6.6 este prezentata scchema unui circuit format din doua rezistente /
5
si /
6

conectate in paralel, alimentat de la sursa de curent constant denumit Is de valoare =A.
Acest circuit simplu este un divizor rezistiv de curent.
Caluculul unor marimi electrice ale circuitului, folosind teoremele irc!off"

Scriind teorema " Kirchoff in singurul nod din circuit e4istent 0nodul 51 si teorema ""
Kirchoff, rezulta-
5. curentii prin rezistente-
A I
R R
R
R I I
S
6 1 0
6 5
6
5 5

+

.
A R I I I
R R
R
R I I
S S
5 1 0 1 0
5
6 5
5
6 6

+

6. caderea de tensiune pe sursa de curent si rezistente-
V%I
S
' 0 V%R
&
' 0 V%R
(
' 0 V%I' 0 R
&
I
&
0 R
(
I
(
0 &12 3 (A 0 (4v
=. puterea disipata de sursa de curent I
S
-
1/ I R I R I I V I P
S S S
& 1 0 1 0
6
6 6
6
5 5
+
#naliza PSP$CE
Divizorul rezistiv de curent
"S ' 5 =A
/5 5 ' 5K
/6 5 ' 6K
.AP
.DC "S 5A =A 5A
.P/":8 DC "0/51 "0/61
.instructiune pentru afisarea curentilor pe
ramuri
.E:D
Rezultatele Simularii:
IS I%R&' I%R('
&.)))!5)) 6.667!-)& 8.888!-)&
(.)))!5)) &.888!5)) 6.667!-)&
8.)))!5)) (.)))!5)) &.)))!5))
NO! VO"#A$!
% &' ())).))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION ).))!5))
/A##S
3.3 Puntea rezistiva
"n fig.6.= este prezentata schema unui circuit format din sase rezistente,
alimentate de la sursa de tensiune constanta V
S
. Acest circuit este o punte rezistiva.
A1 Calculul unor marimi electrice ale circuitului9 folosind teoremele 4irchoff:
Cele & necunoscute sunt curentii prin cele & rezistente. Pentru determinarea
lor, se scriu teoremele " si "" ale lui Kirchoff si se rezolva sistemul de ecuatii
obtinut-
51 in nodul 6- "
5
3 "
6
@ "
=
.
61 in nodul =- "
<
3 "
6
@ "
&
.
=1 in nodul <- "
=
3 "
B
@ "
&
.
<1 pe ochiul 5- V
S
3 /
5
"
5
@ /
6
"
6
@ /
<
"
<
.
B1 pe ochiul 6- ' 3 /
=
"
=
# /
6
"
6
@ /
&
"
&
.
&1 pe ochiul =- ' 3 /
B
"
B
# /
<
"
<
# /
&
"
&
.
Aceste rezultate se vor confrunta cu cele din fisierul de iesire punter.out
rezultat in urma simularii Pspise a fisierului de intrare punter.cir.
%&'arianta didactica descriptiva de calcul a acelorasi marimi electrice ale
circuitului, folosind pac!etul Desi(n Center Eval"
"n programul Notepad se deschide fisierul de intrare c-CelectronC!6Cpunter.cir.
Se citeste programul corespunzator circuitului din fig.6.=-
#naliza PSP$CE
Puntea rezistiva
VS 5 ' 56V
/5 5 6 B'
/6 6 = 5*
/= 6 < 6*
/< = ' =*
/B < ' <*
/& < = B''
.AP
.DC VS !"S8 56V
.P/":8 DC V05,61 V06,=1 V06,<1 V0=1 V0<1 V0<,=1
.P/":8 DC "0/51 "0/61 "0/=1 "0/<1 "0/B1 "0/&1
.E:D
Rezultatele simularii:
VS V%&9(' V%(98' V%(9.' V%8' V%.'
&.())!5)& (..6.!-)& 8.((8!5)) 8..&(!5)) *.:8&!5)) *.8.&!5))
VS V%.98'
&.())!5)& -&.*;6!-)&
VS I%R&' I%R(' I%R8' I%R.' I%R:'
&.())!5)& ..;(;!-)8 8.((8!-)8 &.7)6!-)8 (.*..!-)8 (.)*:!-)8
VS I%R6'
&.())!5)& -8.7;&!-).
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' &(.)))) % (' &&.7:.) % 8' *.:8)* % .' *.8.&(
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VS -..;(;!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION :.;&!-)( /A##S
#3
Dioda semiconductoare
1.Oiectul a!licatiei
Se studiaza caracteristicile statice ala diodei semiconductoare 5:<5<>, ale diodei
modelate PSpice ca intrerupator de tensiune si ale didei Dener5:<5<>. Se determina
punctual static de functionare al unui circuit cu dioda modelata liniar folosind teoremele
Kichhoff si prin simulare PSpice, comparand apoi rezultatele obtinute. Ca aplicatie a
diodei Dener este analizat stabilizatorul parametric classic pe baza caracteristicilor de
transfer de iesire.
2. Caracteristicile statice
2.1. Caracteristica statica a diodei semiconductoare
Prin caracteristica statica a diodei se intelege e4presia matematica si graficul
dependentei i
D
3i
D
0u
D
1, unde i
D
este curetul prin dioda, iar u
D
este caderea de tensiune la
bornele bobinei.
Ee4p0 1 5F

s
<u
i ,I
m1#

2ecuatia matematica a caracteristicii statice a diodei semiconductoare
2 coeficient de multiplicare in avalansa a purtatorilor de sarcina
"
s
2 curentul invers de saturatie al diodei
G2 sarcina electronului
m2 coeficient tehnologic, m

05,61
*2 constanta boltzamnn
82 temperature absoluta medie a mediului in care functioneaza dioda
$raficul caracteristiciistatice a diodei se delimitea=a in trei =one:
2zona 5- e situate in cadranul ", dioda fiind polarizata direct0i
D
H', u
D
H'1.
2zona 6- e situate in cadranul """, dioda e polarizata invers0i
D
I', u
D
I'1 si i
D

2"
S
.
2zona =- e situate tot in cadrul """,dioda fiind in continuare polarizata invers 0i
D
I', u
D
I'1
dar u
D
3constant si i
D

0teoretic1.Practic, doidele obisnuite se distrug prin

strapun>ere inverse in aceasta zona.
E4ista un tip special de diode 0 numite diode ?ener sau diode sta@ili=atoare de tensiune1
menite sa functioneze in zona =.
"." #odelarea PS!ice a diodei semiconductoare
Datorita neliniaritatii caracteristicii statice a diodei e4primate prin relatia
0=.51, in multe aplicatii practice dioda este inlocuita cu diverse modele
liniari=atecare simplifica mult analiza circuitului, fara a induce erori substantiale.
"ata cateva dintre aceste modele, reprezentate graphic in fig =.6 prin cate
doua segmente de dreapta corespunzatoare diodei blocate si in conductie-
5. model de dioda ideala cu rezistenta in conductie /
A:
3 ' , rezistenta in blocare
/
AJJ

, in care caderea de tensiune pe dioda in conductie V
D
3 ' 0fig.=.6.a1
6. model cu /
A:
3 ', /
AJJ

, V
D
3 ',KV 0fig.6.=.b1
=. model cu /
A:
H ' , /
AJJ


0 rezistenta finite in conductie 1, V
D
3 o.KV
0fig.=.6.c1.
<. model cu /
A:
H ', /
AJJ
I

0 rezistenta finita in blocare1, V

D
3 '.K 0 fig.=.6.d1.

3. DES)#S*+#+E# #P,$C#T$E$

3.1 Caracteristica statica a diodei de comutatie 1-414.
"n fig.=.= este prezentata schema pentru trasarea caracteristicii statice a diodei de
comutatie 5:<5<>.
#-#,$/# PSP$CE
Caracteristica statica a diodei 5:<5<>
V 5 ' 6'V
/ 5 6 5''
D 6 ' D5:<5<>
.!") C-CS"EVB=C!")CDC=EVA!.lib
.DC V 25'V 5'V '.6V
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
&N.&.*
IS &)).))))))!-&:
AV &))
IAV &)).))))))!-&:
RS &6
## &(.))))))!-);
CBO (.))))))!-&(
V 1 0 20V
R 1 2 100
D 2 0 D1N4148
.LIB C:\MSIMEV53\LIB\DC3EVAL.lib
.DC V -10V 10V 0.2V
.PROBE
.END
3.2 Caracterstica a diodei modelate liniar cu intrerupator de tensiune
"n fig.=.< este prezentata schema circuitului pentru trasarea caracteristicii diodei
modelate liniar, folosond un intrerupator de tensiune , notat SD/.
Schema din fig.=.< permite obtinerea tuturor graficelor de caracteristici statice
liniarizate prezentate in fig.=.5, prin modificarea sau nu a valorii sursei de tensiune
constante Vd 0'V sau '.KV1 si a parametrilor intrerupatorului comandat de tensiune SD/.
Desen
Cara!"ri#!ia $i%$"i
& '%$"la!a a i(!r"r)*a!%r %'a($a! i( !"(#i)(" &
VS 1 0 10V
SDR 2 3 2 3 IC+
VD 3 0 0.,V
R 1 2 1-
.MODEL IC+ VS.I+C/ 0RON1100.0 RO22120- VON11'V VO2210'V3
.DC VS -10V 10V 0.2V
.PROBE
.END
"nstructiunea SD/ 6=6= "C8 introduce in fisierul de intrare intrerupatorul controlat
in tensiune SD/, care are sinta4a -
S0nume 1 0nod23&10nod24&1control23&10control24&1model1
odelul intrerupatorului SD/ este denumit "C8 si este definit in instructiunea-
56DE,0nume10tipul componentei120nume parametru170valoare18& in care
VA: este cadere de tensiune a comutatorului inchis 0 dioda conduce 1, iar VAJJ este
caderea de tensiune a comutatorului deschis 0dioda este blocata1.
#-#,$/# PSP$CE
Caracteristica diodei
9 modelata ca intrerupator comandat in tensiune 9
VS 5 ' 5'V
SD/ 6 = 6 = "C8
VD = ' '.KV
/ 5 6 5K
.ADE! "C8 VS?"8CL 0/A:35''.' /AJJ36'K
VA:35mV VAJJ3'mV1
.DC VS 25'V 5'V '.6V
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:

IC#
RON &))
ROFF ().))))))!5)8
VON &.))))))!-)8
VOFF )
3.3. Caracteristica statica a unei diode /ener
Pentru a trasa caracteristica statica a diodei Dener tip 5:KB', se utilizeaza
circuitul din fig.=.B, dioda fiind comandata in curent. Programul corespunzator este
urmatorul 0c-CelectronC!=CdzMcaract.cir1-
#-#,$/# PSP$CE
Caracteristica diodei Dener 5:KB'
"S ' 5
DD 5 ' D5:KB'
.!") NDC=EVA!.!")N
.DC "S 2BmA BmA '.5mA
.P!A8 DC V051
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
D5:KB'
"S >>'.B'''''E25>
"S/ 5.>BO'''E2'O
)V <.K
")V .'6'6<B
:)V 5.&O>O
")V! 5.OBB&''E2'=
:)V! 5<.OK&
/S .6B
CPA 5KB.''''''E256
VP .KB
.BB5&
8)V5 265.6KK'''E2'&
$.%. Determinarea PS& al diodei modelate

Punctul static de functionare 0PJS1 al diodei alimentata in curent continuu este
un punct de coordonare PSJ0(
D
, "
D
1 situate in planul i
D
3 i
D
0u
D
1al caracteristicilor
statice.
Ca de e4emplu PSJ, se propune schema din fig.=.&a. "nlocuind dioda polarizata
direct cu modelul sau de curent continuu corespunzator fig.=.6.c # in care comutatorul
este inchis, rezistenta in canductie este notata r
D
3 5' si caderea de tensiune pe dioda in
conductie este V
D
3 '.K # se obtine schema echivalenta din fig.=.&.b.
13 Cal)l)l PS2 #i al al!%r 'ari'i "l"!ri" al" r)i!)l)i 4%l%#i($ !"%r"'"l"
-ir55%44
S" #ri) ")a!iil" -ir5%44 a!a#a!" ir)i!)l)i:
0 1
s
S
V V R r I
+ V RI
+
' ;


"nlocuind valorile componentelor din figura rezulta valorile numerice.
Calculul PS) al unei diode modelate
VS 1 0 10
R 1 2 16
rD 2 3 10
VD 3 0 0.,
.END
3.5 Stabilizator parametric cu dioda Zener
Stabilizatoarele parametrice realizate cu dioda Dener se bazeaza pe prosperitatea
diodei Dener de a pastra tensiunea la bornele sale apro4imativ constanta in zona = de
strapungere inversa la variatiile tensiunii sursei de alimentare, rezistentei de sarcina,
temeraturii, etc.
Schema stabilizatorului parametric are dioda Dener montata in parallel cu rezistenta
de sarcina /
s
pentru a mentine tensiunea V
'
constanta.
Capacitatea stabilizatorului parametric de a mentine tensiunea V
'
constanta la
variatiile tensiunii de alimentare V
5
si ale rezistentei de sarcina /
S
poate fi analizata pe
graficele a doua caracteristici-
2caracteristica de transfer V
'
3V
'
0V
5
1Q/
S3const
, care pune in evidenta stabilizarea
tensiunii de iesire la variatiile tensiunii de intrare V
5
.
2caracteristica de iesire V
'
3V
'
0"
S
1QV
"3const
,care pune in evidenta stabilizarea
tensiunii de iesire la variatiile rezistentei de sarcina /
S
#-#,$/# PSP$CE
Calculul PSJ al diodei modelate
VS 5 ' 5'
/ 5 6 5*
rD 6 = 5'
VD = ' '.K
.E:D
Rezultatele simularii:
:ADE VA!8ARE :ADE VA!8ARE :ADE VA!8ARE
0 51 5'.'''' 0 61 .KO65 0 =1 .K'''
VA!8ARE SA(/CE C(//E:8S
:AE C(//E:8
VS 2O.6'>E2'=
VD O.6'>E2'=
8A8A! PA?E/ D"SS"PA8"A: >.B&E2'6 ?A88S
Stabilizator parametric cu dioda /ener
9caracteristica de transfer9
#-#,$/# PSP$CE
Stabilizator parametric cu dioda Dener
9 caracteristica de transfer 9
V" 5 '
/ 5 6 <K'
DD ' 6 DD5'V
/S 6 ' 6K
.ADE! DD5'V D 0)V35'V ")V3BmA1
.DC V" 'V 6'V '.BV
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:

?&)V
IS &).))))))!-&:
AV &)
IAV :.))))))!-)8
9caracteristica de iesire9
#-#,$/# PSP$CE
Stabilizator parametric cu dioda Dener
9 caracteristica de iesire 9
V" 5 ' 6'V
/ 5 6 <K'
DD ' 6 DD5'V
"S 6 '
.ADE! DD5'V D 0)V35'V ")V3BmA1
.DC "S 'mA <'mA '.BmA
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:

?&)V
IS &).))))))!-&:
AV &)
IAV :.))))))!-)8
VI 1 0
R 1 2 470
DZ 0 2 DZ10V
RS 2 0 2K
.!D"# DZ10V D $%V&10V I%V&5m'(
.D) VI 0V 20V 0.5V
.*R!%"
."+D
S!abili7a!%r *ara'"!ri ) $i%$a 8"("r
& ara!"ri#!ia $" i"#ir" &
VI 1 0 20V
R 1 2 470
DZ 0 2 DZ10V
IS 2 0
.!D"# DZ10V D $%V&10V I%V&5m'(
.D) IS 0m' 40m' 0.5m'
.*R!%"
."+D
A%
Tranzistorul i!olar cu 'onctiuni
1.Oiectul a!licatiei
Se studiaza tranzistorul bipolar cu ;onctiuni 08)P1 lafunctionarea ca amplificatorS in
regiunea activa normala 0/A:1 si la functionarea in regim de comutatie.
2.Caracteristicile statice ale T%9
(n 8)P poate fi considerat un diport avand doua perechi de borne numite porturi, unul
de intrare si unul de iesire.
Caracteristicile statice reprezinta graficele dependentelor unui curent in functie de o
tensiune, atunci cand celalalt curent si cealalta tensiune sunt constante , la alimentarea
circuitului cu 8)P in cureent continuu.
8ipuri de caracteristici statice-
2caracteristici statice de intrare, care reprezinta dependenta intre curentul si tensiunea de
intrare i
)
3i
)
0u
)E
1Qi
C
,u
CE3constant
2caracteristici statice de transfer, care reprezinta dependenta intre curentul de iesire si
tensiunea de intrare i
C
3i
C
0u
)E
1Qi
)
, u
CE3constant
2caracteristici statice de iesire , care reprezinta dependenta intre curentul si tensiunea de
iesire i
C
3i
C
0u
CE
1Qi
),
u
)E3constant
2.1.Caracteristica statica de intrare
#-#,$/# PSP$CE
Caracteristica de intrare a tipului :P: de model
intern PSpice
VCC = ' 5'V
")) ' 5 5''uA
/) 5 ' 5'''K
/C 6 = '.'5
T8 6 5 ' T":8
.ADE! T":8 :P:0)J36''1
.DC ")) 'uA 5''uA '.BuA
.P/A)E
.E:D
Rezultatele masurarii:
CIN#
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF ())
NF &
AR &
NR &
Caracteristica statica de transfer
2.2 Caracteristica statica de iesire
#-#,$/# PSP$CE
Caracteristica de iesire a tipului :P: de model
intern PSpice
VCC < ' 5'V
") ' 5 6BuA
/) 5 6 '.'5
/C < = '.'5
T8 = 6 ' T":8
.ADE! T":8 :P:0)J36''1
.DC VCC 'V 5'V '.'BV ") BuA 6BuA BuA
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
IN#
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF ())
NF &
AR &
NR &
Vizualizarea familiei de caracteristici statice de iesire este asigurata de
instructiunea .DC cu baleiere imbricate.Sinta4a instructiunii este-
.DC :,$-; 0variabila baleia<1 0valoare initiala1 0valoare finala1 0increment1
:urmatoarea specificatie baleia<;
"nstructiunea .DC din fisierul de intrare desemneaza efectuarea unei analize de curent
continuu.

3.Studiul T%9 in re(iunea activa normala 2+#-&
Arice analiza de curent alternative a eta;elor de amplificare realizate cu 8)P real se
inlocuieste cu modelul sau de curent continuu.
Analiza de c.c. se mai numeste si polarizarea 8)P2ului si are ca scop determinarea
punctului static de functionare care este un punct in planul caracteristicilor statice de
iesire de coordonate PSJ0V
CE
,"
C
1
b1
5 6
6
0 1
0 1
CC A A A
A A A! ! !
CC C C C! ! !
! @ C
V R I R I I
R I I V R I
V R I V R I
I I I
+

+

' ;
+ +


+


56 &'' 5''''
', K 5'''' &'B''
56 6B'B''
A
A
A C!
I I
I I
I V



' ;

+



56 5''''
&'''
A
I
I
+

056 5'''' 1
', K 5'9 &'B''
&
56 6B'B''
A
A
A C!
I
I
I V
+


' ;

+


=
B
6,5'95'
5,>>=95'
CC
A!
V
V

#-#,$/# PSP$CE
Circuit de polarizare pentru un tranzistor bipolar
VCC 6 ' 56V
V)E 5 = '.KV
J 6a = V)E 5''.'
/)5 6 5 <KK
/)6 5 ' >.6K
/C 6 6a 6K
/E = ' B''
.AP
.DC VCC 56V 56V 56V
Rezultatele simularii:
VCC I%RC' I%R!'
&.())!5)& &.**8!-)8 &.;)(!-)8
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' &.6:&& % (' &(.)))) % 8' .;:&& % (a' *.(88(
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -(.&).!-)8
VA! &.**8!-):
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION (.:(!-)(
:r.crt. (
5 5,&B55
6 56
= ',OB55
B
B
B
=
=
<
', K 56 5'''' =&='''
', K 56 =B='''
56 ', K
=, 695'
=B='''
56 6B'B''9=, 695'
<
56 5''''9=, 695'
', ''6'B= 6, 'B95'
&'''
, ''6K 6, K95'
', '''< <95'
O>, 6
A A
A
A
C!
C!
A
C!
I I
I
I A
V
V V
I A A
I O A A
I A a
V V

+




.P/":8 DC "0/C1 "0/E1
.E:D
/A##S
Amplificatorul operational. Aplicatii
elementare
1. %&iectul aplicatiei
Se defineste notiunea de amplificator operational 0AA1 si se desciu modelele echivalente
de AA ideal si AA real. Se enumere parametrii specifici AA real. Se demonstreaza
relatiile matematice ale amplificarii in tensiune siUsau ale tensiunii de iesire pentru
configuratiile de baza si se traseaza caracteristica amplitudine2frecventa. Se simuleaza cu
programul Pspice toate configuratiile de baza si se compara rezultatele obtinute prin
simulare cu formulele de< calcul demonstrate si cu rezultatele e4perimentale.
'. Introducere teoretica
(.&. efinitie9 modele echivalente si parametrii ai AO
Amplificator operational este un amplificator de curent continuu cu performante
deosebite- amplificare proprie in bucla deschisa a foarte mare, rezistenta de intrare /
i
foarte mare si rezistenta de iesire /
A
foarte mica. Astfel, el se apropie de notiunea de
amplificator ideal de tensiune, reprezentat de AA ideal care are a,/
i
tinzand la infinit si
/
o
tinzand la '.
AA real are o structura interna comple4a, fiind alcatuit di mai multe eta;e de
amplificare cu reactie. AA este realizat industrial sub forma unui circuit integrat
monolitic. "n fig. B.5. este reprezentat simbolul AA 0fig B.5.a 1 model de AA ce tine cont
de amplificarea in bucla deschisa a finita0 fig. B.5.b1 si un model in care a9 R
i
si R
o
sunt
finite0fig B.5.c1. "n figura B.5.a. se folosesc urmatoarele notatii specifice AA- (
@
2
potentialul bornei pozitive0neinversoare1 AA-(
2
2 potentialul bornei negative0inversoare1
(
V
3(
@
2(
2
2 tensiunea de intrare diferentiala, (
o
tensiunea de iesire, "
@
p
# curentul de
intrare0polarizare1 al bornei neinversoare, "
2

p
# curentul de intrare0polarizare1 bornei
inversoare, E
@
si E
2
2 cele doua tensiuni de alimentare diferentiale ale AA. Jig. B.5.b
permite scrierea relatiei de legatura intre tensiunea diferentiala de intrare si tensiunea de
iesire- (
'
3 a0(
@
2(
2
13a(
V
.
Confi(uratia de A% neinversor
"n fig B.6. se propune o configuratie de AA ideal neinversor-
&i(. ).". Con*i(uratia de Ao ideal nein+ersor
V
@
3V
2
V
@
3V0613V
i
V
2
3V0"13/
"
9"
V
'
30/
/
@/
"
1"
Eliminand curentul " din sistemul de ecuatii rezulta -
2 tensiunea de iesire - '
05 1
R
i
I
R
V V
R
+

2 amplificarea in tensiune-
Pe baza figurii B.6 se poate ;ustifica denumirea de Wneinversoare, a acestei configuratii,
anume tensiunea de intrare V
i
se aplica pe borna neinversoare a AA, iar polaritatea
0semnul1 tensiunii de iesire V
o
este aceeasi 0neinversata1 fata de polaritatea tensiunii de
intrare V
i
.
'
5
R
u
i I
V R
A
V R
+
A,ALI-A PSPICE
Configuratia de AA neinversor
V" 6 ' '.5V
E = ' 6 5 6EB .AA are Xntre nodurile = si ', Xntre nodurile 6 si 5 si a36''''
/" ' 5 5'K
// 5 = 5''K
/": 5 6 5R .AA are rezistenta interna /":35R plasata intre nodurile 5 si 6
.AP .instructiune de calcul a punctului de functionare Xn c.c.
.8J V0=1 V" .instructiune de calcul a functiei de transfer 08J38ransfer Junction1
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' .&))) % (' .&))) % 8' &.);;;
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI -:.:))!-&:
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION :.:)!-&6 /A##S
VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! &.&))!5))
I -SO+RC! -;.;;;!-)6
Confi(uratia de A% repetor de tensiune
"n fig B.=. se propune o configuratie de AA ideal repetor de tensiune
Aceasta configuratie se
obtine din configuratia de AA ideal
neinversor 0B.61 daca se renunta la
rezistenta /
"
0teoretic, /
"
tinde la
infinit1si la rezistenta /
/
0teoretic
/
/
tinde la '1.
Se aplica relatii specifice
AA ideal si teoremele Kirchhoff-
V
@
3V
2
V
@
3V0613V
i
V
2
3V0513V0=13V
'
Din sistemul de ecuatii rezulta- # tensiunea de iesire V
'
3V
i
2 amplificarea in tensiune
'
5
u
i
V
A
V

Pe baza fig B.= putem ;ustifica denumirea de repetoare de tensiune a acestei
configuratii, anume tensiunea de iesire V
'
este egala 0repeta1tensiunea de intrare V
i
.
A,ALI-A PSPICE
Configuratia de AA repetor de tensiune
V" 6 ' 5V
E 5 ' 6 5 6EB
/": 5 6 5R
.AP
.8J V051 V"
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' &.)))) % (' &.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI -:.)))!-&:
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION :.))!-&:
/A##S

VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! &.)))!5))
I-SO+RC! :.)))!-&:
Confi(uratia de A% inversor
"n figura B.< se propune o configuratie de AA inversor.
Se aplica relatiile specifice AA ideal si teoremele lui Kirchhoff-
V
@
3V
2
V
@
3'
V
2
3V0613V
i
2/
i
9"
V
'
3V
i
20/
/
@/
"
1"
Eliminand curentul " din sistemul ed ecuatii rezulta-
2 tensiunea de iesire - '
R
i
I
R
V V
R

2 amplificarea in tensiune-
' R
u
i I
V R
A
V R


Pe baza fig B.< si arelatiilor de mai sus putem ;ustifica denumirea de inversoare a
acestei configuratii, anume tensiunea de intrare V
i
se aplia pe borna inversoare a AA iar
polaritatea 0semnul1 tensiunii de iesire V
'
este opusa 0inversata1 fata de polaritatea
tensiunii de intrare V
i
.
A,ALI-A PSPICE
Configuratia de AA inversor
V" 5 ' '.5V
E = ' ' 6 6EB
/" 5 6 5'K
// 6 = 5''K
/": 6 = 5R
.AP
.8J V0=1 V"
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' .&))) % (' ..;;;!-)6 % 8' -.;;;*
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI -&.)))!-):
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION &.))!-)6 /A##S
VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! -;.;;*!-)&
I-SO+RC! &.)))!-):
Confi(uratia de A% inversor de polaritate
Aceasta configuratie este un caz particular al configuratiei de AA inversor, anume
cazul din fig. B.<. in care se aleg cele doua rezistente egale, anume /
"
3/
/
. Atunci
sistemul de ecuatii rezulta-
2 tensiunea de iesire - '
R
i i
I
R
V V V
R

2 amplificarea in tensiune -
'
5
R
u
i I
V R
A
V R

Pe baza figurii particularizate 0/
"
3/
/
1 si a relatilor de mai sus putem ;ustificca
denumirea de inversoare de polaritate a acestei configuratii, anume tensiunea de
intrare V
i
se aplica pe borna inversoare a AA, iar tensiunea de iesire V
'
are aceeasi
valoare in modul cu tensiunea de intrare V
i
, dar este de semn contrar acesteia0are
polaritatea inversata1.
A,ALI-A PSPICE
Configuratia de AA inversor de polaritate
V" 5 ' '.5V
E = ' ' 6 6EB
/" 5 6 5'K
// 6 = 5'K
/": 6 = 5R
.AP
.8J V0=1 V"
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' .&))) % (' :)).)!-); % 8' -.&)))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI -&.)))!-):
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION &.))!-)6
/A##S
VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! -&.)))!-)&
I-SO+RC! &.)))!-):
Confi(uratia de A% sumator
Jig B.B propune o configuratie de AA sumator de tensiune a carui tensiune de
iesire V
'
este suma ponderata cu semn schimbat a tensiunilor V
i
, V
i6
, V
i=
Se aplica relatiile specifice AA ideal si teoremele Kirchhoff-
V
@
3V
2
V
@
3V0613'
V
2
3V0513V
i5
2/
5
"
5
3 V
i6
2/
6
"
6
3 V
i=
2/
=
"
=
" 3 "
5
@"
6
@"
=
V
'
3 2/
/
9"
Eliminand curentii din sistemul de ecuatii de mai sus rezulta e4presia tensiunii de iesire-
A,ALI-A PSPICE

Configuratia de AA sumator
V"5 5a ' 5'V
/5 5a 5 5K
V"6 5b ' 6'V
/6 5b 5 6K
V"= 5c ' ='V
/= 5c 5 =K
// 5 = 5'K
/4 6 ' O''
E = ' 6 5 6EB
/": 6 5 5R
.AP
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$!
% &' .))&: % (' &.8:)!-); % 8' -(;;.;7)) % &a' &).))))
% &@' ().)))) % &c' 8).))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI& -;.;;;!-)8
VI( -;.;;;!-)8
VI8 -&.)))!-)(
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION 6.))!-)& /A##S
VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! -8.)))!5)(
I-SO+RC! 8.)))!-)(
Confi(uratia de A% diferential
5 6 =
'
5 6 =
i i i
R
V V V
V R
R R R
_
+ +

,
"n fig B.& se propune o configuratie de AA ideal diferential de tensiune a carui tensiune
de iesire V
'
este ponderea diferentei tensiunilor de intrare V
i5
si V
i6
Se aplica relatiile specifice AA ideal si teoremele lui Kirchhoff-
V
@
3V
2
V
@
3V0=13 V
i6
2/
S
"
6
V
2
3V0613V
i5
2/
5
"
5
V
i
3V
'
@0/
/
@/
"
1"
5
Eliminand curentii din sistemul de ecuatii si alegand /
"
U/
/
3/
S
U/
P,
rezulta e4presia
tensiunii de iesire V
'
a diferentei tensiunilor de intrare- ' 5 6
0 1
R
i i
I
R
V V V
R

A,ALI-A PSPICE
Configuratie de AA diferential
V5 < ' '.BV
V6 5 ' '.6V
E B ' = 6 6EB
/" 5 6 5'K
// 6 B 5''K
/": 6 = 5R
/S < = 6.6*
/P = ' 66*
.AP
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' .())) % (' ..:.: % 8' ..:.:
% .' .:))) % :' (.;;;*
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
V& -(.)66!-):
V( (.:.:!-):
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION :.(.!-)6
/A##S
VO"#A$!-CON#RO""! VO"#A$! SO+RC!S
NA,! !
V-SO+RC! 8.)))!5))
I-SO+RC! -(.:.:!-):
Confi(uratia de A% derivator
"n fig. B.K. se propune o configuratie de AA ideal derivator de tensiune a carui tensiune
de iesire v
o
0t1 este derivata cu semn schimbat a tensiunii de intrare v
i
0t1.
Se aplica relatiile specifice AA ideal si teoremele lui Kirchhoff-
v
@
3 v
2
v
@
3'
v
2
3V0613 v
i
0t12 v
C
0t1
v
'
0t1 3 2/
/
9i0t1
5
0 1
0 1
C
dv t
i t C
dt

Eliminand curentul V
i
din sistemul de ecuatii de mai sus rezulta e4presia tensiunii
de iesire v
'
0t1 ca derivata ponderata cu semn schimbat a tensiunii de intrare v
i
0t1-
' 5
0 1
0 1
i
R
dv t
v t R C
dt



A,ALI-A PSPICE
Configuratie de AA derivator
V" 5 ' P(!SE0'V 5V ' 5us 5us '.Bms 5ms1
C" 5 6 B&'pJ
/": ' 6 5'
// 6 = 5''*
E = ' ' 6 5EB
.8/A: '.5us 6ms 'us '.5us
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 8' ).))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI ).)))!5))
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION ).))!5)) /A##S
Confi(uratia de A% inte(rator
"n fig B.> se propune o configuratie de AA ideal integrator de tensiune a carui
tensiune de iesire v
'
0t1este integrala ponderata si cu semn schimbat a tensiunii de intrare
v
i
0t1.
Se aplica relatiile specifice AA ideal si teoremele lui Kirchhoff-
v
@
3 v
2
v
@
3'
v
2
3V0613 v
i
0t12 /
5
9i0t1
v
'
0t13 2v
C
0t1
0 1
0 1
C
R
dv t
i t C
dt

Eliminand curentul i0t1 din sistemul de ecuatii, rezulta e4presia tensiunii de iesire v
'
0t1 ca
integrala ponderata cu semn schimbat a tensiunii de intrare v
i
0t1-
5
'
'
5
0 1 0 1
i
I R
v t v t dt
R C

A,ALI-A PSPICE
Configuratie de AA integrator
V" 5 ' P(!SE0'V 5V ' 5us 5us '.Bms
5ms1
/" 5 6 5'*
C/ 6 = ==nJ
/": ' 6 5'
E = ' ' 6 5EB
.8/A: '.5us 6ms 'us '.5us
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
NO! VO"#A$! NO! VO"#A$! NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 8' ).))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VI ).)))!5))
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION ).))!5))
/A##S
#=
Circuite lo(ice combinationale elementare
1.Oiectul a!licatiei
Aplicatia are ca scop familiarizarea cu portile logice :(,S",SA(,S"2:(, SA(2:(, si
SA(2EYC!(S"V , care fac parte din clasa circuitelor logice combinationale.Se prezinta
theoretic principiile si legile algebrei booleene, simbolurile portilor logice,functiile logice
pe care acestea le realizeaza si tabelele de adevar corespunzatoare. Se verifica parctic cu
voltemtru electronic pe machete de laborator tebelele de adevar ale portilor logice
studiate si se ridica caracteristica de transfer a portii logice :(. Se analizeaza portile
logice prin simularea PSpice pe baza formelor de unda ale semnalelor de iesire cand la
intrare se aplica un semnal 0semnale1 logice avand o succesiune oarecare de valori logice.
". Introducere teoretica
Circuitele logice sunt circuite electronice care opereaza cu semnale logice 0digitale1
care nu pot lua decat doua valori 0niveluri1 logice-
nivelul lo>ic ): semnifica,de e4emplu,lipsa semnalului 'V.
nivelul lo>ic &: semnifica,de e4emplu,prezenta semnalului BV.
De aceea, forma de unda a semnalelor logice este intotdeauna dreptunghiulara."n
fig.K.5. succesiunea de valori logice ale tensiunii V051
este 5'5'5.


fig.K.5 E4emplu de semnal logic

Denumirea
portii logice Simbolul portii logice
Junctia
booleana
implementata
de poarta
8abela de adevar a
functiei logice
:(
Junctia negatie-
1 5 0 11 5 0 0
5
V V f
S"
Junctia
con;unctie-
1 6 0 1 5 0
1 6 0 1, 5 0 0
6
V V
V V f

SA(
Junctia
dis;unctie-
1 6 0 1 5 0
11 6 1, 5 0 0
=
V V
V V f
+

S"2:(
Junctia
con;unctie
negata-
1 6 0 1 5 0
1 6 0 1 5 0
11 6 0 1, 5 0 0
<
V V
V V
V V f
+

SA(2:(
Junctia
dis;unctie
negata-
1 6 0 1 5 0
1 6 0 1 5 0
11 6 0 1, 5 0 0
B
V V
V V
V V f

+

SA(2
EYC!(S"V
Junctia
echivalenta
logica negata-
1 6 0 1 5 0
1 6 0 1 5 0
11 6 0 1, 5 0 0
&
V V
V V
V V f
+
+

entionam ca in definirea functiilor logice con;unctie negata si dis;unctie negata sau

folosit si legile lui organ-
1 6 0 1 5 0 1 6 0 1 5 0
1 6 0 1 5 0 1 6 0 1 5 0
V V V V
V V V V
+
+
Ele fac parte din legile si principiile calcululi propozitional din algebra booleana si
anume-
5.!egea de idempotenta-
. .....
.....
A A A A
A A A A
+ + +

6.!egea de comutativitate-
. A A A A
A A A A
+ +

=.!egile de asocoativitate-
. 1 0 1 0
1 0 1 0
C A A C A A
C A A C A A
+ + + +

<.!egile de absorbtie-
.
1 0
A A A A
A A A A
+
+
B.!egile de distributivitate-
1 0 1 0
1 0
C A A A C A A
C A A A C A A
+ + +
+ +
&.!egile lui 5 si '-
A A A
A A A
+
+
' , ' '
5 5 , 5
K.Principiul tertului e4clus-
. 5 +A A
>.Principiul contradictiei-
. ' A A
O.Principiul dublei negatii- . A A
5'.!egile lui organ-
, A A A A
A A A A
+
+

unde A si ) sunt propozitii care pot lua valorile de adevar 5 0propozitie adevarata1 sau '
0propozitie falsa1.
$.Analiza S!ice
Poarta lo(ica -* de tip =4>4
(n circuit care cuprinde o singura poarta :(.Semanlul V051 de la intrarea circuitului
este un tren de impulsuri care utilizeaza optiunea P?! a sursei independente de tensiune.
fig.K.6. Circuit pentru simularea portii logice :(
#-#,$/# PSP$CE
Poarta :( K<'<
VCC = ' BV
Y 5 6 K<'<
.!") DC=EVA!.!")
V 5 ' P?!0's 'V 5.Bs 'V
5.B''5s BV 5.Ks BV 5.K''5s
@ 'V =.Bs 'V =.B''5s BV <.Bs
BV <.B''5s 'V Bs 'V1
/ = 6 5''K
.8/A: '.'5ms Bs
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simulari:
iode ,O!" PARA,!#!RS
7.C",P 7.
IS &.))))))!-&: &)).))))))!-&*
RS ( (:
CBO (.))))))!-&( (.))))))!-&(
AB# ,O!" PARA,!#!RS
C7.
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF .;
NF &
IS! &)).))))))!-&*
AR .)8
NR &
ISC .)).))))))!-&*
RA :)
RA, :)
RC ()
CB! &.))))))!-&(
VB! .;
,B! .:
CBC :)).))))))!-&:
VBC .*
CBS 8.))))))!-&(
VBS .7
,BS .88
#F ()).))))))!-&(
#R &).))))))!-);
NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' 8.:)(* % 8'
:.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -&..;7!-):
V &.).8!-)8
DEI$IFP/R.VP/R -*.:8.!-)8
DEI$IFP/R.V$N -&.)88!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION
..(7!-)( /A##S
Junctia negatie- 1 5 0 11 5 0 0
5
V V f
'21& f1
> 1
1 >
Poarta lo(ica S$
1 6 0 1 5 0 1 6 0 1 5 0 1 B 0 V V V V V +
fig.K.< Circuit echivalent pentru simularea portii logice S"
#-#,$/# PSP$CE
Poarta S"
VCC & ' BV
Y5 5 = K<'<
Y6 6 < K<'<
Y= = < B K<'6
.!") DC=EVA!.!")
V5 5 ' P?!0's 'V '.5ms Bv 5s BV
5.'''5s 'V 6s 'V
@ 6.'''5s BV =s BV =.'''5s 'V <s 'V
<.'''5 BV Bs BV1
V6 6 ' P?!0's 'V 5.Bs 'V 5.B''5s BV
5.Ks BV 5.K''5s
@ 'V =.Bs 'V =.B''5s BV <.Bs BV
<.B''5s 'V Bs 'V1
/5 & = 5''K
/6 & < 5''K
/= & B 5''K
.8/A: '.'5ms Bs
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simulari:
iode ,O!" PARA,!#!RS
7.C",P 7.
IS &.))))))!-&: &)).))))))!-&*
RS ( (:
CBO (.))))))!-&( (.))))))!-&(
AB# ,O!" PARA,!#!RS
C7.
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF .;
NF &
IS! &)).))))))!-&*
AR .)8
NR &
ISC .)).))))))!-&*
RA :)
RA, :)
RC ()
CB! &.))))))!-&(
VB! .;
,B! .:
CBC :)).))))))!-&:
VBC .*
CBS 8.))))))!-&(
VBS .7
,BS .88
#F ()).))))))!-&(
#R &).))))))!-);
NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 8'
8.:))) % .' 8.:)))
% :' .);)8 % 6' :.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -7.;&)!-):
V& &.).8!-)8
V( &.).8!-)8
DEI$IFP/R.VP/R -8.&)7!-)(
DEI$IFP/R.V$N -(.)&(!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION
&.:6!-)& /A##S
Poarta lo(ica S#*
1 6 0 1 5 0 1 6 0 1 5 0 1 < 0 V V v V V + +
fig.K.< Circuit echivalent pentru simularea portii logice SA(
#-#,$/# PSP$CE
Poarta SA(
VCC B ' BV
Y5 5 6 = K<'6
Y6 = < K<'<
.!") DC=EVA!.!")
V5 5 ' P?!0's 'V '.5ms Bv 5s BV
5.'''5s 'V 6s 'V
@ 6.'''5s BV =s BV =.'''5s 'V <s 'V
<.'''5 BV Bs BV1
V6 6 ' P?!0's 'V 5.Bs 'V 5.B''5s BV
5.Ks BV 5.K''5s
@ 'V =.Bs 'V =.B''5s BV <.Bs BV
<.B''5s 'V Bs 'V1
/5 B = 5''K
/6 B < 5''K
.8/A: '.'5ms Bs
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simulari:
iode ,O!" PARA,!#!RS
7.C",P 7.
IS &.))))))!-&: &)).))))))!-&*
RS ( (:
CBO (.))))))!-&( (.))))))!-&(
AB# ,O!" PARA,!#!RS
C7.
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF .;
NF &
IS! &)).))))))!-&*
AR .)8
NR &
ISC .)).))))))!-&*
RA :)
RA, :)
RC ()
CB! &.))))))!-&(
VB! .;
,B! .:
CBC :)).))))))!-&:
VBC .*
CBS 8.))))))!-&(
VBS .7
,BS .88
#F ()).))))))!-&(
#R &).))))))!-);
NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 8'
8.:))) % .' .);)8
% :' :.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -6..&)!-):
V& &.).8!-)8
V( &.).8!-)8
DEI$IFP/R.VP/R -(.(*;!-)(
DEI$IFP/R.V$N -(.)(7!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION
&.&:!-)& /A##S
Poarta logica S"2:(
1 6 0 1 5 0 1 6 0 1 5 0 1 & 0 V V V V V +
fig.K.B. Circuit echivalent pentru simularea portii logice S"2:(
#-#,$/# PSP$CE
Poarta S"2:(
VCC K ' BV
Y5 5 = K<'<
Y6 6 < K<'<
Y= = < B K<'6
Y< B & K<'<
.!") DC=EVA!.!")
V5 5 ' P?!0's 'V '.5ms Bv 5s BV
5.'''5s 'V 6s 'V
@ 6.'''5s BV =s BV =.'''5s 'V <s 'V
<.'''5 BV Bs BV1
V6 6 ' P?!0's 'V 5.Bs 'V 5.B''5s BV
5.Ks BV 5.K''5s
@ 'V =.Bs 'V =.B''5s BV <.Bs BV
<.B''5s 'V Bs 'V1
/ K & 5''K
.8/A: '.'5ms Bs
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simulari:
iode ,O!" PARA,!#!RS
7.C",P 7.
IS &.))))))!-&: &)).))))))!-&*
RS ( (:
CBO (.))))))!-&( (.))))))!-&(
AB# ,O!" PARA,!#!RS
C7.
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF .;
NF &
IS! &)).))))))!-&*
AR .)8
NR &
ISC .)).))))))!-&*
RA :)
RA, :)
RC ()
CB! &.))))))!-&(
VB! .;
,B! .:
CBC :)).))))))!-&:
VBC .*
CBS 8.))))))!-&(
VBS .7
,BS .88
#F ()).))))))!-&(
#R &).))))))!-);
NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 6'
8.:)(* % 7' :.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -&..;7!-):
V& &.).8!-)8
V( &.).8!-)8
DEI$IFP/R.VP/R -;.:77!-)8
DEI$IFP/R.V$N -(.)76!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION
..*)!-)( /A##S
Poarta lo(ica S#*4-*
fig.K.&.Circuit pentru simularea portii logice SA(2:(
#-#,$/# PSP$CE
Poarta SA(2:( K<'6
.!") DC=EVA!.!")
VCC < ' BV
/ < = 5''K
Y 5 6 = K<'6
V5 5 ' P?!0's 'V '.5ms Bv 5s BV
5.'''5s 'V 6s 'V
@ 6.'''5s BV =s BV =.'''5s 'V <s 'V
<.'''5 BV Bs BV1
V6 6 ' P?!0's 'V 5.Bs 'V 5.B''5s BV
5.Ks BV 5.K''5s
@ 'V =.Bs 'V =.B''5s BV <.Bs BV
<.B''5s 'V Bs 'V1
.8/A: '.'5ms Bs
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simulari:
iode ,O!" PARA,!#!RS
7.C",P 7.
IS &.))))))!-&: &)).))))))!-&*
RS ( (:
CBO (.))))))!-&( (.))))))!-&(
AB# ,O!" PARA,!#!RS
C7.
NPN
IS &)).))))))!-&*
AF .;
NF &
IS! &)).))))))!-&*
AR .)8
NR &
ISC .)).))))))!-&*
RA :)
RA, :)
RC ()
CB! &.))))))!-&(
VB! .;
,B! .:
CBC :)).))))))!-&:
VBC .*
CBS 8.))))))!-&(
VBS .7
,BS .88
#F ()).))))))!-&(
#R &).))))))!-);
NO! VO"#A$! NO!
VO"#A$! NO! VO"#A$!
NO! VO"#A$!
% &' ).)))) % (' ).)))) % 8'
8.:)(* % .' :.))))
VO"#A$! SO+RC! C+RR!N#S
NA,! C+RR!N#
VCC -&..;7!-):
V& &.).8!-)8
V( &.).8!-)8
DEI$IFP/R.VP/R -;.:77!-)8
DEI$IFP/R.V$N -(.)76!-)8
#O#A" PO/!R ISSIPA#ION
..*)!-)( /A##S

#1>
Redresoare
1.Oiectul a!licatiei
Aplicatia are ca scop studiul redresoarelor monofazate,bifazate si trifazate
necomandate, semicomandate si comandate,cu sau fara filtru de netezire a tensiunii siUsau
curentului redresat.Simularea PSpice are ca scop vizualizarea formelor de unda si analiza
comparativa a valorilor medii ale tensiunilor redresate ale redresoarelor similare
necomandate, semicomandate si comandate, precum si analiza redresorului trifazat
necomandat.
".Introducere teoretica
/edresoarele sunt convertoare energetice c.a.2c.c. care au rolul de a transforma o
tensiune alternativa sinusoidala intr2o tensiune cu o componenta continua 0valoare medie1
semnificativa.
Prezentarea sc.emelor studiate
"n fig.5'.5 sunt prezentate diferite scheme de redresoare monofazate 0alimentate de la o
singura sursa de tensiune alternativa sinusoidala1, monoalternanta 0redreseaza doar
alternanta pozitiva a tensiunii de alimentare sinusoidala1, necomandate 0realizate e4clusiv
cu diode1, cu sarcina rezistiva /.
Jiltrele de netezire sunt filtre de tip trece2;os,scopul lor fiind acela de a retine doar
componenta continua.Astfel,bobina ! montata in serie cu sarcina filtreaza curentul
redresat
R
i ,iar condensatorul C montat in paralel cu sarcina filtreaza tensiunea redresata
R
u .Jiltrele in Z si

sunt filtre combinate !C, care filtreaza simultan marimile electrice

R R
i u , .
"n fig.5'.6 sunt prezentate diferite scheme de redresoare bifazate 0alimentate de la doua
surse de tensiune alternativa sinusoidala, in antifaza1 necomandate,cu sarcina rezistiva
/,cu sau fara filtre ! siUsau C.
"n fig.5'.= sunt prezentate scheme de redresoare monofazate si bifazate, comandate
0realizate e4clusiv cu tiristoare1 si semicomandate 0realizate din diode si tiristoare, in
numar egal,cu sarcina rezistiva / si fara filtre.
fig.5'.5 Scheme de redresoare monofazate necomandate cu sarcina rezistiva /
a1 fara filtre de netezire. b1 cu filtru !. c1 cu filtru C. d1cu filtru in Z.
e1 cu filtru in

fig.5'.6 Scheme de redresare bifazate cu sarcina rezistiva /

a1 fara filtre de netezire. b1cu filtru !. c1 cu filtru C
fig.5'.= Scheme de redresoare monofazate si bifazate
a1 monofazat comandat. b1bifazat comandat. c1bifazat semicomandat
fig.5'.<. Scheme de redresoare trifazate cu punct median
a1 varianta necomandata. b1 varianta comandata.
4.2.1 #naliza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistiva
#-#,$/# PSP$CE
/edresor monofazat monoalternanta
necomandat cu sarcina rezistiva /
VS 5 ' S":0'V 5' V B' Lz1
D 5 6 D":8
/ 6 ' 5*
.ADE! D":8 D . dioda modelata D":8
se gaseste ub biblioteca PSpice
.8/A: '.5ms <'ms 'ms .analiza in timp in
regim tranzitoriu
.JA(/ B'Lz V061 V051
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 6.><=6&=E@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 <.BB6E@''
5.'''E@'' <.K&OE2'< '.'''E@''
6 5.'''E@'6 6.'O<E@''
<.&'5E2'5 2O.'''E@'5 2O.'''E@'5
= 5.B''E@'6 5.=OOE2'5
=.'K<E2'6 5.>''E@'6 5.>''E@'6
4.2.2 #naliza redresorului monofazat necomandat cu sarcina rezistiva si filtru C
#-#,$/# PSP$CE
/edresor monofazat monoalternanta
necomandat cu sarcina / si filtru C
VS 5 ' S":0'V 5'V B'Lz1
D 5 6 D":8
/ 6 ' 5K
C 6 ' 6BuJ
.ADE! D":8 D
.8/A: '.5ms 5''ms 'ms '.'Bms
.JA(/ B'Lz V061
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 &.OK<&=BE@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CA 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 5.&OOE@'' 5.'''E@''
2<.>K>E@'5 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 K.&<<E2'5 <.B''E2'5
25.'K>E@'6 25.'66E@'5
= 5.B''E@'6 <.65BE2'5 6.<>6E2'5
25.&6OE@'6 25.&B6E@'5
4.2.3 #naliza redresorului bifazat necomandat cu sarcina rezistiva
#-#,$/# PSP$CE
/edresor bifazat bialternan\]
necomandat cu sarcina /
V5 5 ' S":0'V 5'V B'Lz1
V6 ' = S":0'V 5'V B'Lz1
D5 5 6 D":8
D6 = 6 D":8
/ 6 ' 5K
.ADE! D":8 D
.JA(/ B'Lz V061
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 B.&>&B6KE@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 =.==KE2'>
5.'''E@'' 26.O'BE@'5 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 <.5>OE@''
5.6BBE@'> 2O.'''E@'5 2=.5>OE@'5
= 5.B''E@'6 <.>B>E2'>
5.<B&E@'' 26.6B6E@'5 &.<&<E@'5
4.2.4 #naliza redresorului necomandat cu sarcina rezistiva si filtru C
#-#,$/# PSP$CE
/edresor bifazat bialternanta cu sarcina
/ si filtru C
V5 5 ' S":0'V 5'V B'Lz1
V6 ' = S":0'V 5'V B'Lz1
D5 5 6 D":8
D6 = 6 D":8
/ 6 ' 5K
C 6 ' 6BuJ
.ADE! D":8 D
.JA(/ B'Lz V061 "0/1
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 >.5&=K>5E@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 6.=<5E2'> 5.'''E@''
2K.KK5E@'5 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 O.B<=E2'5 <.'KKE@'K
25.6>OE@'6 6.&B'E@'5
= 5.B''E@'6 B.BB=E2'> 6.=K6E@''
25.'&BE@'6 5.6&&E@'6
4.2.? #-#,$/# +ED+ES6+*,*$ 56-6)#/#T C65#-D#T C* S#+C$-#
+E/$ST$'# 2T72>ms&
#-#,$/# PSP$CE
/edresor monofazat monoalternanta
comandat cu sarcina /
.!") DC=EVA!.!")
VS 5 ' S":0'V 6'V B'LD1
VC < 6 P(!SE0'V BV 6.Bms '.5ms
'.5ms 5ms 5'ms1
/C = < 5''
Y 5 = 6 6:5BOB
/ 6 ' 5''
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.JA(/ B'Lz V061
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 B.5&='''E@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A LD CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 >.>6OE@''
5.'''E@'' 2O.>5'E@'' '.'''E@''
6 5.'''E@'6 B.666E@''
B.O5BE2'5 25.'&<E@'6 2>.&KKE@'5
= 5.B''E@'6 5.&<OE@''
5.>&>E2'5 5.K&KE@'6 6.'&6E@'6
4.2.@ #naliza redresorului bifazat comandat cu sarcina rezistiva
#-#,$/# PSP$CE
/edresor bifazat bialternan\] comandat cu sarcina
/
.!") DC=EVA!.!")
V5 5 ' S":0'V 6'V B'Lz1
V6 ' = S":0'V 6'V B'Lz1
Y5 5 < 6 6:5BOB
Y6 = B 6 6:5BOB
/ 6 ' 5''
/5 < & 5''
/6 B & 5''
VC & 6 P(!SE0'V BV 6.Bms '.5ms '.5ms 5ms 5'ms1
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.JA(/ B'Lz V061
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 5.'=6>='E@'5
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 &.K&OE2'&
5.'''E@'' <.&'KE@'5 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 5.'<BE@'5
5.B<=E@'& 25.'&<E@'6 25.O>BE@'6
= 5.B''E@'6 =.<O'E2'&
B.5BBE2'5 2&.O'KE@'5 26.'K=E@'6
4.2.= #naliza redresorului bifazat semicomandat cu sarcina rezistiva
#-#,$/# PSP$CE
/edresor bifazat bialternanta
semicomandat cu sarcina /
.!") DC=EVA!.!")
V5 5 ' S":0'V 6'V B'Lz1
V6 ' = S":0'V 6'V B'Lz1
Y 5 < 6 6:5BOB
D = 6 D":8
/ 6 ' 5''
/C < B 5''
VC B 6 P(!SE0'V BV 6.Bms '.5ms
'.5ms 5ms 6'ms1
.ADE! D":8 D
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.JA(/ B'Lz V061
.P/A)E
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V061
DC CAPA:E:8 3 5.55<><<E@'5
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 5.K'&E@''
5.'''E@'' 25.5>5E@'6 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 O.=B'E@''
B.<>5E@'' 2O.O'KE@'5 5.=K6E@'6
= 5.B''E@'6 5.<O6E@''
>.K<BE2'5 5.K&<E@'6 B.='>E@'6

4.2.. #naliza redresorului trifazat necomandat cu rascina rezistiva
#-#,$/# PSP$CE
/edresor trifazat necomandat cu punct
median si sarcina /
V5 / ' S":0'V 5'V B'Lz1
V6 S ' S":0'V 5'V B'Lz 's '.' 56'.'1
V= 8 ' S":0'V 5'V B'Lz 's '.' 256'.'1
D5 / 5 D":8
D6 S 5 D":8
D= 8 5 D":8
/ 5 ' 5K
.ADE! D":8 D
.8/A: '.5ms <'ms 'ms '.'Bms
.JA(/ B'Lz V05,'1
.P/A)E
.E:D
Rezultatele simularii:
JA(/"E/ CAPA:E:8S AJ
8/A:S"E:8 /ESPA:SE V05,'1
DC CAPA:E:8 3 K.B&=565E@''
LA/A:"C J/ET(E:C[ JA(/"E/
:A/A!"DED PLASE :A/A!"DED
:A 0LD1 CAP
CAP 0DER1 PLASE 0DER1
5 B.'''E@'5 5.'<KE2'< 5.'''E@''
=.O'6E@'5 '.'''E@''
6 5.'''E@'6 5.5<'E2'< 5.'>OE@''
B.KB>E@'5 26.'<KE@'5
= 5.B''E@'6 6.'BOE@'' 5.O&&E@'<
5.>''E@'6 &.6O=E@'5