ARGUMENT

Între mărimea de măsurat şi obţinerea informaţiei metrologice trebuie să se

stabileasca un întreg lanţ de măsurare, în care traductorul are functia de a capta marimea de
masurat si de a o converti intr-o forma convenabila, pentru a putea fi măsurată.
Apar destul de des cazuri in care marimea de masurat sufera mai multe convertiri
succesive, chiar in acelasi traductor.
Numeroasele aplicatii privind masurarea electrica a marimilor neelectrice evidentiaza
faptul ca numarul traductoarelor este foarte mare, fapt datorat, pe de o parte, existentei unui
numar considerabil de marimi de masurat (care constituie marimi de intrare pentru traductor)
si, pe de alta parte, numarului de asemenea foarte mare de marimi de iesire posibile pentru
traductor.
Se constata o dezvoltare considerabila a traductoarelor electrice, care convertesc
marimea de intrare intr-o marime de iesire de natura electrica, fapt explicabil prin faptul ca
acestea sunt, in general, simple ca utilizare si pot fi foarte usor adaptate si manipulate.
Curentul electric se preteaza deosebit de bine la transmiterea la distanta, ceea ce
conduce la simplificarea montajelor experimentale si permite masurarea unor marimi situate
in locuri greu accesibile, incomode sau periculoase.
Dezvoltarea electronicii a influientat evolutia traductoarelor electrice prin faptul ca
asigura amplificarea relativ usoara a tensiunilor electrice si aducerea semnalelor metrologice
la nivelul de putere dorita.
Traductoarele electrice sunt larg utilizate si pentru faptul ca ofera experimentatorilor
un material variat pentru masurarea, inregistrarea si analizarea marimilor electrice.
AVANTAJELE masurarii pe cale electrica sunt urmatoarele :
-prezinta precizie ridicata ;
-au sensibitate mare ;
-au o influienta redusa asupra fenomenului supus masurarii ;
-permit urmarirea variatiilor rapide a le marimii de masurat ;
-asigura un flux continuu de informatii intre marimile masurate sau reglate si aparatele
indicatoare, inregistratoare sau dispozitivele de comanda si de executie ;
-asigura prelucrarea relativ usoara a semnalului metrologic ;

1
-permit transmiterea semnalului la distante mici, mari sau foarte mari, rezultatele putund fi
afisate sau stocate ;
-permit prelucrarea valorilor obtinute ;
Din aceste motive, pentru masurarea marimilor neelectrice, in majoritatea cazurilor
sunt utilizate traductoarele electrice, masurarea electrica a marimilor neelectrice capatand
astfel o mare dezvoltare.
Tipurile de traductoare electrice sunt foarte numeroase. Clasificarea lor se poate face
dupa mai multe criterii, valabile, in general, pentru toate traductoarele.
Dupa natura marimii de iesire, senzorii si traductoarele electrice pot fi : rezistive,
inductive, capacitive.
Multe fenomene fizice descrise de marimi ca efortul mecanic, forta, presiunea si
temperatura pot fi masurate cu traductoare rezistive. Rezistenta acestor traductoare variaza
atunci cand marimea ce caracterizeaza respectivul fenomen fizic variaza. De exemplu, RTD
este un echipament sensibil la temperatura a carui rezistenta creste proportional cu
temperatura.
Pentru ca un dispozitiv rezistiv este pasiv, este necesara parcurgerea sa de un curent
care va determina aparitia la borne a unei tensiuni ce va fi masurata. Acest curent determina
incalzirea interna a traductorului ceea ce afecteaza precizia masurarii. De aceea trebuie aleasa
o valoare a curentului care sa previna incalzirea rezistentei traductorului. In plus, orice
rezistenta suplimentara (conductoare) in circuitul in care este dispozitivul rezistiv va adauga
o eroare la masurare.
În mediile industriale au luat amploare în ultimii ani mai multe solutii pentru
masurarile cu traductoare rezistive.
National Instruments a introdus recent modulul SCXI-1581 pentru generarea
curentului de excitatie. Acest modul ofera 32 de canale de 100 ľA cu precizia de ą 0,05 %
pentru fiecare sursa de curent. Modulul SCXI-1581, in combinatie cu dispozitivul SCXI-
1102 cu 32 de canale analogice de intrare, ofera o solutie ideala pentru masurarile cu
traductoare rezistive.
Integrarea software a sistemului de masurare este la fel de importanta ca si optiunile
de conditionare a semnalului. NI-DAQ 6.9 si Measurement & Automation Explorer permit o
configurare facila a traductorului rezistiv si converteste automat unitatile de masura a
marimilor masurate.

2
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 GENERALITATI

Traductoarele rezistive fac parte din grupa traductoarelor parametrice si se bazeaza pe

faptul ca marimea de masurat produce o variatie a rezistenetei electrice a traductorului.
Un senzor rezistiv este , din punct de vedere electric , un rezistor a carui rezistenta
electrica este exprimata prin relatia :

l
R = (1.1)
A
 =rezistivitatea materialului [Wm] ;
l= lungimea [m] ;
A= aria sectiunii transversale [ m 2 ] ;

Variatia rezistentei electrice R poate fi produsa prin variatia unuia din parametrii ce
intervin in ecuatia de mai sus
Traductoarele rezistive sunt utilizate pentru masurarea marimilor neelectrice care
produc variatia unuia dintre cei 3 parametri , si anume :
-traductoare rezistive la care variatia rezistentei se produce prin variatia lungimii
conductorului :
 traductoare potentiometrice
 traductoare rezistive cu contacte
 traductoare tensometrice
-traductoare rezistive la care variatia rezistentei se produce prin variatia
rezistivitatii :
 traductoare termorezistive
 traductoare fotorezistive
 traductoare rezistive de umiditate
 traductoare rezistive de presiune
-traductoare rezistive la care variatia rezistentei se produce prin variatia sectiunii
unui conductor sau a unui semiconductor
Orice masurand este susceptibil de a fi convertit intr-o variatie de rezistenta electrica,
prin intermediul unui senzor rezistiv, capabil sa actioneze asupra :
-mobilitatii purtatorilor de sarcina(temperatura, camp magnetic) ;
-densitatii sarcinii electrice libere(temperatura, flux luminos) ;
-dimensiunilor geometrice (forta, deplasare cursor).

Traductorul de tip rezistiv poate masura marimile neelectrice care influenteaza

rezistenta sa electrica (R).

In tabelul 1.1 sunt enumerate principalele fenomene fizice pe care se bazeaza

conversia la traductoarele rezistive si aplicatiile acestora.

3
Tab. 1.1
Fenomenul fizic pe care se bazeaza conversia Aplicatii (marimi masurate)

variatia lungimii conductorului -deplasari liniare si unghiulare

(sau a numarului de spire ale unui rezitor) -grosime
-nivel
variatia rezistivitatii cu temperatura -temperatura
(termorezistente termistoare) -umiditate gaze
-concentratie amestec gaze
-viteza gaze (debit)
-vacuum
variatia rezistivitatii sub actiunea campului -camp magnetic inductie
magneric (efect Gauss)
variatia rezistivitatii sub actiunea radiatiilor -intensitate luminoasa
(fotorezistente) -flux luminos
-deplasari
variatia lungimii sectiunii si a rezistivitatii prin -forta
intermediul unui element elastic deformabil -presiune
(marci tensometrice, piezorezistente)
variatia rezistivitatii prin procese chimie -concentratie
-umiditate

1.2 Clasificare

Traductoarele rezistive se pot clasifica în următoarele categorii:

4
 2. SENZORI SI TRADUCTOARE REZISTIVE POTENTIOMETRICE

Senzorii potentiometrici sunt constituiti dintr-o rezistenta electrica dispusa pe un support

izolant,liniar sau circular si un cursor a carui pozitie este determinata de marimea
neelectrica,introducandu-se astfel in circuitul de masurare o parte din rezistenta
senzorului,care este proportionala cu deplasarea cursorului.

Fig. 2.1

Traductoarele rezistive de deplasare sunt constituite dintr-un potentiometric,a carui

rezistenta se modifica datorita unui cursor care se deplaseaza sub actiunea marimii de
masurat ,deplasarea putand fi liniara sau circulara.
Caracteristica de conversie este liniara :

R=f(X) (2.1)

X- deplasarea liniara sau circulara

Caracteristica de conversie a traductorului potentiometric liniar este :

l
R=cl= Rt  Rt (2.2)
lt
Rt =rezistenta totala a traductorului ;
R=rezistenta dintre un cursor si un capat ;
l t =lungimea totala ;
l=lungimea corespunzatoare deplasarii cursorului ;
 =deplasarea relativa
l
 (2.2.1)
lt

5
 Caracteristica de conversie a traductorului potentiometric circular este :


R  c '  Rt   ' Rt (2.3)
t

 t =unghiul maxim de rotatie a cursorului ;

 =unghiul de rotatie a cursorului fata de un capat ;
 ' =rotirea relativa


'  (2.3.1)
t

R R

Rt

Rt

 
(a) (b)

Fig. 2.2 a) caracteristica de conversie

b) variatia discontinua a traductorului bobinat

Deoarece traductorul potentiometric se executa prin bobinarea unui fir rezistiv pe un suport
izolant,rezulta ca variatia rezistentei nu se produce in mod continuu,ci in trepte,corespunzator
trecerii cursorului de pe o spira pe alta.
Valoarea rezistentei este afactata de o eroare de discontinuitate care trebuie sa fie cat mai
mica.Valoarea sa minima care apare la sfarsitul cursei se numeste factor de treapta.
Traductoarele potentiometrice se realizeaza din materiale cu rezistivitate mare si cu
coeficient de temperatura scazu.Cele mai utilizate materiale sunt manganinul sau
constantanul.
Carcasa pe care se bobineaza firul rezistiv se executa din material izolant(ceramica sau
metal emailat) de diverse forme :placuta plana sau cilindrica,inel plan sau cilindric.
Rezistenta totala a traductorului este de (10  100.000)  ,iar eroarea relativa de
neliniaritate este cuprinsa intre(  0,025% si  0,5%).
Traductoarele potentiometrice se utilizeaza pentru masurarea deplasarilor si a pozitiilor
liniare,pentru lungimi de pana la doi metri sau pentru deplasari unghiulare.
Traductoarele potentiometrice pot fi intalnite in structura traductoarelor complexe,pentru
masurarea nivelului,a presiunii,a fortei.

6
 3. SENZORI SI TRADUCTOARE REZISTIVE CU CONTACTE SI
TENSOMETRICE

3.1 SENZORI SI TRADUCTOARE REZISTIVE CU CONTACTE

Taductoarele rezistive cu contacte sunt traductoarele rezistive la care variatia lungimii
firului rezistiv se face in trepte , prin inchiderea sau prin deschiderea unor contacte.
Rezistenta traductorului este divizata in mai multe portiuni si prezinta posibilitatea
inchiderii sau deschiderii unor contacte de catre marimea mecanica de masurat.
In cazul cel mai simplu , traductorul rezistiv cu contacte are o singura limita si o
singura pereche de contacte (figura 3.1. a) a caror inchidere este provocata de deplasarea
care se masoara (de variatia uneia din dimensiunile obiectului l).
Pentru evidentierea mai multor valori ale deplasarii obiectului , se utilizeaza
traductoare cu mai multe perechi de contacte(fig 3.1. d)
La controlul dimensiunilor de utilizeaza , de ce mai multe ori , traductoare rezistive
cu 2 limite (superioara si inferioara) care au 2 perechi de contacte (figura 3.1. b).
Se intalnesc si traductoare cu mai multe limite care au mai multe perechi de contacte ,
asezate de ambele parti ale armaturii (figura 3.1. c).

Fig. 3.1. Traductoare rezistive cu contacte :

a) pentru o limita b) pentru un interval
c) pentru mai multe intervalle d) pentru mai multe limite

7
 Sensibilitatea unui traductor rezistiv cu contacte se poate mari cu ajutorul unor
transmisii cu parghii. Limita sensibilitatii traductorului este determinata mai ales de distanta
minima dintre contacte care este limitata de pericolul de strapungere si care depinde de
tensiunea aplicata contactelor.
Tensiunea aplicata contactelor trebuie sa fie mai mica decat valoare la care incepe
strapungerea ; ea depinde de distanta dintre contacte, de forma si materialul contactelor si de
presiunea pe contact.
Contactele pot fi confectionate din platina , platina cu iridiu , wolfram, molipden, in
functie de conditiile de utilizare.
Senzori rezistivi cu contacte sunt utilizati la realizarea traductoarelor destinate
controlului dimensiunilor sau sortari pieselor pe intervale de valori.

3.2 SENZORI SI TRADUCTOARE REZISTIVE TENSOMETRICE

Aceasta categorie cuprinde senzori rezistivi la care variatia rezistentei electrice se

produce prin variatia lungimii conductorului , ca efect al alungirii sau al contractiei.
Daca senzoru tensometric este fixat pe o portiune dintr-o piesa care se deformeaza din
cauza unei solicitari , el se va deforma la fel ca piesa (figura 3.2.).

Fig.3.2. Alungirea sau contractia unui traductor tensometric

3.2.1 Traductoare tensometrice simple

Pentru aceste traductoare senzorul rezistiv se monteaza direct pe piesa cu scopul de

a urmari deformatiile pieselor.
Rezistenta electrica R este modificata in timpul masuratorii de variatia relativa a
lungimii firului (  l/l) , care este egala cu variatia relativa a dimensiunii corpului
masurat.deoarece firul rezistiv are grosimea de ordinul sutimilor de mm , montarea acestor
traductoare este o operatie dificila si de acea ele se utilizeaza numai pentru masurarea
deformatiilor pieselor ce functioneaza la temperaturi ridicate .

3.2.2 Traductoare tensometrice cu suport de hartie

Pentru a se elimina dificultatile montarii directe a senzorului rezistiv direct pe
piesa , acesta este lipit , in prealabil, pe un support de hartie , cu un adeziv.
De aceea , rezistenta electrica a firului trebuie sa fie destul de mare astfel incat
traductorulu sa aiba o sensibilitate corespunzatoare , lungimea totala a firului este de ordinul
a 10 cm.

8
 Grilajul (1) se lipeste pe suportul de hartie sau pe alt material (2) iar la capetele
sale sunt lipite 2 conductoare de cupru (3) , de sectiune mai mare , prin intermediul carora se
conecteaza traductorul in circuitul de masurare.
Senzorul rezistiv al traductorului este protejat printr-o foita subtire de hartie (4) ,
care se lipeste pe deasupra. Pentru utilizare , suportul traductorului se lipeste pe piesa de
masurat.

Fig. 3.3. Traductor tensometric rezistiv cu support de hartie :

1-firul rezistiv
2-support de hartie
3-conexiuni
4-foita de hartie pentru protectie

3.2.3 Traductoare tensometrice rezistive cu folie

Aceste traductoare raman , in principiu , identice cu cele precedente deosebirea

constand in faptul ca senzorul numai este o sarma subtire ci o folie din material rezistiv , de
grosime intre (2-20)  m , aplicata in prealabil pe suport si decupata prin mijloace foto-
chimice (figura 3.4).
Traductorul cu folie are avntajul unui contact mecanic si termic mai bun cu piesa
cercetata , ceea ce permite functionarea cu un curent de masurare mai mare. Se pot obtine
dimensiuni mai mici simplificandu-se productia de serie mare.

Fig.3.4 Traductor tensometric rezistiv cu folie

3.2.4 Traductoare tensometrice rezistive cu semiconductor

9
 Aceste tipuri de traductoare au aparut in ultimii ani , datorita dezvoltarii fizicii
semiconductoarelor obtinandu-se traductoare al caror senzor este reprezentat de un
semiconductor (siliciu sau germaniu).
Avantajul principal fata de celelalte tipuri de traductoare mentionate este marea
lor sensibilitate la deformatii (de 50-60 de ori mai sensibile decat traductoarele cu sarma sau
folie) .
Dependenta sensibilitatii si a rezistentei nominale de variatia temperaturii este
insa mai pronuntata la tensometrele cu fir semiconductor. Datorita acestor aspecte ,
liniaritatea raspunsului este mai buna la tensometrele cu fir metalic.
Din cauza procesului de fabricatie mai dificil acest tip de traductor este, in
prezent, de 20-30 ori mai scump decat cele cu fir sau cu folie.
Din punct de vedere constructiv, traductoarele tensometrice semiconductoare
(figura 3.5..a) , contin un filament semiconductor, conectat la doua terminale conductoare,
montate pe un support.
O alta solutie de obtinere a acestor traductoare consta in difuzia unor impuritati
intr-o zona a unui substrat de siliciu monocristalin dopat (figura 3.5..b) .
In acest caz apare si o dioda semiconductoare, care, in circuit, va trebui sa fie polarizata
invers.
In acest mod , pot fi realizate usor configuratii de 4 traductoare ce formeaza o
punte, ansamblul gasindu-si o serie de aplicatii in cadrul traductoarelor integrate.

Fig.3.5 Traductoare tensometrice semiconductoare

a) cu filament b) difuzate

Pentru traductoarele tensometrice ce functioneaza in regim dinamic nu este necesara

compensarea la variatia de temperatura a mediului ambiant.
In ceea ce priveste traductoarele tensometrice semiconductoare, sensibilitatea
acestora este data in primul rand de efectul piezoelectric , efect ce depinde de concentratia de
inpuritati a semiconductorului (tabelul 3.1).Din tabel rezulta ca , la cresterea concentratiei
impuritatilor , scade sensibilitatea relativa a traductorului , dar creste liniaritatea si stabilitatea
termica.
Traductoarele cu semiconductoare de tip ‘’p’’ sunt mai liniare la tractiune , in timp ce
traductoarele cu semiconductoare de tip ‘’n’’ sunt mai liniare la compresie.

Tabel 3.1

10
Concentratii de Sensibilitate relativa Liniaritate (%) Coeficient de variatie a
impuritati rezistivitatii cu T (% / 0 C)
2  10 16 175 3 -0,5
10 20 45  0,01 practic constant

In figura 3.6 sunt prezentate comparativ caracteristicile de transfer si respectiv de

dependenta cu temperatura pentru timbrele tensometrice si semiconductoare. Din figura
rezulta ca sensibilitatea este net superioara pentru timbrele tensometrice semiconductoare,
insa neliniaritatea si dependenta caracteristicii de transfer ridica o serie de probleme la
efectuarea masuratorilor.

a)

(b)
Fig. 3.6 Caracteristicile timbrelor tensometyrice si semiconductoare
a) caracteristica de transfer
b) dependenta variatiei relative a rezistentei de temperatura

Pentru marirea sensibilitatii masuratorilor, se utilizeaza, de regula, doua traductoare

lipite pe cele doua fete ale corpului supus la solicitari mecanice.
Pentru masurarea deformatiilor care au loc in lungul unei directi cunoscute de
exercitare a efortului, este suficienta folosirea unui singur traductor. Cand directia efortului

11
nu este cunoscuta dinainte, se foloseste o retea multipla de traductoare care permite calculul
ulterior al directiilor si al valorilor deformatiilor.
Caracteristicile materialelor rezistive la curent folosite in fabricarea traductoarelor
tensometrice rezistive sunt prezentate in tabelul 3.2.

Tab.3.2

Materialul Compozitia Sensibilita Rezistivitatea Coeficientul Coeficien Intervalul

aproximativa tea  de tul de de
[%] R [ m ] temperatura dilatare deformatii
al [10 6 / masurabile
S R
l rezistivitatii, 0
C] [%]
l  [10 6 /
0
C]
Constantan Cu :60 ; 2  2,1 0,47  10 6 +20 19 1
Ni :40
Manganin Cu :84 ; 0,17 0,42  10 6 +10 - -
Mn :12 ;
Ni :4
Nichel- Ni :80 ; 2,5 1  10 6 +100 17 +1
Crom Cr :20
Isoelastic Ni :36 ; 3,6 1,05  10 6 +175 - 1
Cr :8 ;
Mo :0,4 ;
Fe :55,5
Karma Ni : 75 ; 2,1 1,2  10 6 +20 - -
Cr :20 ; rest
Fe, Al
Siliciu  - 100  170 (0,01  10) 700  700 3,2  0,03
 10 2
Siliciu  - -65 (0,01  10) 700  700 3,2  0,01
 90  10 2

12
 4. TRADUCTOARE TERMOREZISTIVE

Realizarea traductoarelor rezistive de temperatura se bazeaza pe dependenta de

temperatura a rezistivitatii senzorilor metalici (termorezistente) sau nemetalici- pulberi de
oxizi metalici sau semiconductoare (termistoare).
Materialele utilizate pentru realizarea senzorilor de temperatura trebuie sa aiba
propietati speciale :
a) stabilitate si repetabilitate a propietatilor fizico-chimice (pentru o utilizare
indelungata si interschimbabilitate) ;
b) sensibilitate (  /  ) mare, pentru a necesita scheme de masurare cat mai
simple ;
c) rezistivitate ridicata, pentru ca au valoare mare a rezistentei sa se obtina cu un
volum mic de material ;
d)pastrarea proprietatilor intr-un domeniu de temperatura cat mai larg.

Materialele metalice corespund cel mai bine conditiilor (a) si (d), iar cele nemetalice
conditiilor (b) si (c).
Termorezistentele se utilizeaza in masurari industriale de precizie si intr-un domeniu
mare de temperatura iar termistoarele se utilizeaza pentru masurarea unor temperaturi mici
dar cu variatii rapide.
Materialele metalice utilizate in mod curent pentru realizarea termorezistentelor
sunt :cuprul(Cu), platina(Pt) si nichelul(Ni)
Principalele marimi caracteristice ale unei termorezistente :
 Rezistenta nominala definita la 0 0 C sau la 20 0 C are valori standardizate :
-pentru Cu : 10  la 20 0 C  ;
- pentru Pt : 25,50,100,200  la 0 0 C  ;
-pentru Ni : 50,100,120  la 0 0 C  ;
 Curentul maxim admisibil- limita curentului pe care circuitul de masurare il poate
injecta in termorezistenta fara a-i modifica temperatura.
 Eroare constructiva – abaterea maxima fata de dependenta R   standardizata,
exprimata procentual prin raportare la domeniul de masurare, cu valori in intervalul :
[0,1 ;1]%.
Termistoarele sunt senzori de temeperatura cu cea mai ridicata sensibilitate. Pentru
instrumentele analogice se utilizeaza termistoare cu coeficient negativ de temperatura(NTC),
existand si variante cu coeficient de variatie pozitiv- PTC(rar utilizate la masurarea
temperaturii).
Termistoarele au forma de perla (cu terminale axiale sau de o singura parte),
bagheta sau pastila.

Termorezistentele sunt rezistente executate din metale pure, care prezinta mari variatii de
rezistivitate cu temperatura rezultand, o caracteristica de conversie liniara, pe intervalle largi
de temperatura.

Cele mai folosite metale utilizate pentru realizarea termorezistentelor sunt platina, cuprul si
nichelul, ale caror caracteristici sunt prezentate in tabelul 3.4.

13
Material Intervalul de α[°C-1] Rezistivitatea la °C
temperatura [ 0 C]
Platina -190…+630 3,911·10-3 0,0983·10-6
Nichel -100…+300 5,43·10-3 0,0638·10-6
Cupru -30…+150 4,0·10-3 0,0178·10-6

Traductorul termorezistiv se realizeaza prim bobinarea bifilara a firului rezisriv, pe un suport

izolat, si prin introducerea lui intru-un tub de protectie. Traductorul se fixeaza in peretele
incitei in care se masoara temperatura, cu ajutorul unei flanse filetate. Firul rezistiv prezinta
un diametru de (0,02-0,06) mm si o lungime de (5-50) mm.

Materialele folosite pentru suportul bobinelor se aleg in functie de temperatura, astfel :

- Pana la +120 °C, materiale electroizolante obisnuite ;
- Pana la 300 °C, steatita si mica ;
- Pana la 550 °C, sticla dura ;
- Peste aceasta temperatura, materiale ceramice speciale.

Termorezistentele prezinta rezistente de (25, 50, 100)Ω la 0 °C, un curent maxim admisibil
de 10 mA, o constanta de timp cuprinsa intre 0,05 ms si cateva minute. Au precizii uzuale de
1%, purtand ajunge pana la 0,05%

Termorezistentele se utilizeaza la masurarea temperaturii si constructii speciale, la masurarea

vitezei gazelor, a debitului volumetric, a concentratiei gazelor si a presiunilor scazute.

Termorezistoarelesunt senzori pasivi de temperatura, a caror caracteristica esentiala 0

reprezinta sensibilitatea , ele variindu-si cel mai mult marimea de iesire, intre aceleasi limite
de temperatura.
Termorezistorul (THERMALLY SENSITIVE REZISTOR) a fost descoperit in alnul 1833, de
catre Michael Faraday. Este realizat din materiale ceramice, ce au urmat un proces de
sintetizare la temperaturi ridicate. Se pot construi doua tipuri de termistoare : cu coeficient de
temperatura negativ (NTC), rezistenta electrica scazandodata cu cresterea temperaturii, si cu
coeficient de temperatura pozitiv (PTC). Din cauza dificultatilor de producere si de aplicare,
utilizarea industriala a termistoarelor a inceput acum aproximativ 100 de ani.
In prezent, termistoarele se obtin prin presare, in forme de sfere sau discuri
prevazute cu doua terminale, din amestecuri de materiale semiconductoare ( oxizi de metale
grele aglomerate), care prezinta variatii ale rezistivitatii cu temperatura.

Dependenta rezistentei de temperatura poate fi exprimata cu relatia:

R= a·eb/T

unde:
a si b - constate de material;
T - temperatura absoluta

14
Adica scade cu patratul temperaturii. Din acesta relatie rezulta ca intervalul util de utilizare
(de sensibilitate ridicata) este cel al temperaturii relativ mici.

Cateva dintre caracteristicile metrologice ale termistorului sunt:

- domeniul de utilizare: (-50 ... 150)ºC ;
- valorile nominale ale rezistentei termistoarelor: (1000 - 200000) Ώ ( la 20ºC) ;
- sensibilitatea NTC este foarte mare, in comparatie cu alti senzori parametrici;
- dimensiunile foate mici ale termistoarelor ( sfere cu diametru sub 1 mm ) conduc la o
constanta mica de timp si, la un raspuns rapid la schimbarile de temperatura;
- rezistenta initiala mare si necesita scheme de liniarizare a caracteristicii de conversie;
- interschimbabilitatea este descrisa prin tolerante pe care fabricantul le specifica.
Daca la termorezistenta se utilizeaza montaje cu 3 sau 4 cifre de conexiune, care conduc la
schema complicate de prelucrare, termistorul se conecteaza doar cu doua fire.
Termistoarele sunt indicate atat pentru masuri statice , cat in special pentru masuri dinamice
de temperaturi.

Senzori si traductoare piezorezistive

Efectul piezorezistiv consta in modificarea rezistivitatii unui material, daca este supus unei
presiuni exterioare, crescatoare din toate directiile.
Variatia rezistivitatii cu presiunea se datoreaza deformarii retelei cristaline, produse de
presiune exterioara(Fig. 3.14.).

Pentru majoritatea metalelor si pentru intervale restranse de variatie a presiunii, rezistenta

electrica variaza liniar cu presiunea:

R= R0 ( 1+b·Δp )

Unde: R0 - rezistenta la presiunea de 1 atomosfera;

b - coeficientul de presiune ( tabelul 3.5.

Tabelul 3.5.

Materialul Coeficientul de presiune, b[atm-1]

Aluminiu -4·10-6
Antimoniu +11,1·10-6

15
Cupru -1,8·10-6
Fier -2,3·10-6
Manganin +2,3·10-6
Platina -1,9·10-6
Argint -3,3·10-6

Cel mai uitilizat material pentru senzor este manganinul, deoarece influenta temperaturii este
mai mica.Rezistenta initiala este R0 = 100Ώ .
Aceste traductoare sunt simple, robuste, au un timp de raspuns mic, histerezis neglijabil, dar
prezinta unele dificultati la realizarea legaturilor electrice prin peretii camerei de presiune.
Traductoarele piezorezistive sunt utilizate cu precadere pentru masurarea presiunilor mari si
foarte mari ( peste 1000 atmosfere, ajungand pana la 100.000 atmosfere.).

Senzori si traductoare fotorezistive

Senzorii fotorezistivi se bazeaza pe efectul fotoelectric intern. Altfel spus, din punct de
vedere electric, traductorul fotorezistiv se comporta ca o rezistenta ohmica , a carei valoare
este comandata prin lumina.
Efectul consta in faptul ca, la caderea unui fascicul luminos pe stratul semiconductor ,
datorita absorbtieifotoionilor incidenti , se transimite energie electronilor din banda de
valenta si unii trec in banda de coductie, producand micsorarea rezistentei electrice a
semiconductorului.
Traductorul fotorezistiv se realizeaza ( Fig. 3.15.) prin depunerea pe un suport izolant a unui
strat subtire P, de 1 µm grosime, de material semiconductor: sulfura de plumb ( PbS), sulfura
de cadmiu (CdS), selniura de cadmiu ( CdSe) etc. Pe stratul semiconductor sunt aplicati la
extremitati electrozii si sunt fixate conexiunile. Traductorul se protejeaza prin acoperire cu
lac sau prin incapsulare. La cei doi electrozi A si B este conectata o surasa de tensiune
continua si un instrument magnetoelectric. In stare neluminata, prin traductor trece un curent
de valoare redusa, numai curebt de intunric, iar cand suprafata este iluminata, rezistenta
scade aproximativ liniar cu iluminarea.

In tabelul 3.5. Sunt prezentate , orientativ, pricipalele caracteristici ale traductoarelor

fotorezistive pentru unele materiale.

16
Tabelul 3.5.

Caracteristica Se PbS CdS CdSe

Sensibilitatea [mA/Im] 0,1 ÷ 3 3 2÷ 3 10
Rezistenta la intuneric [Ώ] 104 ÷ 107 105 ÷ 107 106 ÷ 109 107
Constanta de timp [ms] 0,05 ÷ 50 0,1 10 ÷ 300 1,5÷ 15

Traductoarele fotorezistive prezinta sensibilitate maxima la anumite lungimi de unda. De

exemplu, cele cu sulfura de cadmiu au o caracterizstica spectrala foarte apropiata de aceea a
ochiului omenesc, iar cele cu sulfura de plumb au maximul sensibilitati in infrarosu.
Traductoarele fotorezistive prezinta o sensibilitate ridicata, favorabila aplicatiilor, pret redus
si, desi prezintao pronuntata dependenta cu temperatura si o inertie mare, sunt folosite in
realizarea exponometrelor si in masurile in care intervin impulsuri de lumina cu frecventa
joasa.

17
 Bibliografie

1. Ionescu, G., s.a. Traductoare pentru automatizari industriale, Vol.I, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1985
2. Aurel Ciocirlea-Vasilescu, Olguta Laura Spornic, Mariana Constantin, Senzori si
traductoare, Editura CD PRESS, Bucuresti 2007
3.D.Mihoc,S. St. Iliescu, Teoria si elementele sistemelor de reglare automata, Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti 1980

18