10/18/2022

Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

Facultatea Ingineria Materialelor si a Mediului
Departamentul Ingineria Mediului si Antreprenoriatul Dezvoltarii Durabile

Protectia mediului in industrie

Sef lucrari Dr. ing. Simona-Elena AVRAM

Capitole (cursuri):

1. Scurt istoric al problemelor de protecția mediului /2 ore

2. Aplicarea practică în industrie a conceptului dezvoltării durabile. Sisteme de
management de mediu. (...) /2 ore
3. Analiza proceselor tehnologice /2 ore
4. Mediul ambiant al muncii. /4 ore
5. Protecţia apelor. Surse de poluare a apelor în zonele industriale. (...) /4 ore
6. Protecţia atmosferei. Surse de poluare a atmosferei. (...) /4 ore
7. Protecţia solului. Surse de poluare a solului. (...) /4 ore
8. Deşeuri în industriale. Caracteristici, colectare, valorificare şi depozitare /4 ore
9. Vibraţii şi zgomote în industrie. (...) /2 ore

10/18/2022 2

1
 10/18/2022

Lucrari:
1. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei.
2. Determinarea timpului de sedimentare a materialelor aflate in
suspensie in apele uzate.
3. Determinarea umidităţii din soluri si namoluri.
4. Analiza gronulometrică a solului şi nămolurilor.
5. Determinarea nivelului de zgomot generat de activităţile industriale
şi din transportul auto.
6. Determinarea unor parametrii de microclimat, intensitate
luminoasa si puritatea aerului.
7. Determinarea Compusilor Organici Volatili (COV)totali din aer,
HCHO, PM10, PM2,5, CO2

Procesele dintr-o organizatie industriala Etapa 1. Etapa 2.

ISO 9001 ecoeticheta
ISO 14001
Intrari PROCES Iesiri
Materii prime Produse şi
Materiale auxiliare subproduse

Utilităţi specifice
(apa, aer comprimat,
gaze, energie electrica etc)
Gaze/fum/pulberi în
suspensie
Resurse Structura tehnica / interactiuni Zgomot/vibraţii
procese Mirosuri
Forta de umană Radiaţii (termice,
electromag. etc)
Instalatii/ Echipamente Condiţii
tehnice/tehnologice Rebuturi
Structura organizatorica
Deşeuri solide
Proceduri de lucru/ instructiuni/ Scheme bloc Deşeuri lichide
formulare pentru. procese
4

2
 10/18/2022

• Mediul - sau cadrul natural - reprezintă suma tuturor

factorilor naturali organici şi anorganici în care
evoluează aşezările şi societăţile omeneşti
• Poluarea - este un fenomen însoţitor al dezvoltării
umane si industriale

3
 10/18/2022

Ecosisteme naturale – (Clasificarea după localizarea lor)

• Ecosisteme acvatice;
• Ecosisteme terestre.

Evaluarea factorilor de mediu Indicatori de calitate, pentru apa peste 200 de indicatori,
care pot fi grupaţi în 12 clase, după cum urmează:
Regimul oxigenului;
Indicatori de agresivitate a apei ( pH, etc);
Indicatori de salinitate;
Prezenţa nutrienţilor;
Poluanţi anorganici generali;
Poluanţi organici generali;
Micropoluanţi – metale grele;
Micropoluanţi –pesticide.
Radioactivitatea;
Microbiologie;
Indicatori de calitate pentru aer:
Biologie;
Particule in suspensie,
Debite.
Particule sedimentabile,
Gaze de ardere (Nox, SOx, COx),
Gaze toxice COV, HAP, AOx, Cl2, O3,
Radioactivitate,
Indicatori de calitate pentru solurilor
textura, structura,
densitatea aparentă,
porozitatea, permeabilitatea,
reţinerea lichidelor în sol,
temperatura, pH-ul, activitatea biologică a solului,
8

4

Utilizarea resurselor de apa
Clasificarea principalelor forme şi cauze ale poluării:
1. In funcţie de natura ei
•fizică:
•poluare termică
•poluare radioactivă;
•poluarea cu materiale minerale
sau organice în suspensie;
•chimică:
•poluarea cu substanţe minerale
•poluarea cu substanţe organice
naturale şi sintetice.
• biologică:
• poluare cu germeni patogeni
(microorganisme, viruşi şi bacterii).
10
2. După modul de răspândire
• punctiformă sau locală, datorită
deversării şi depozitării necontrolate
a unor substante poluatoare,
precum şi exploatării defectoase a
instalaţiilor de extracţie a apelor
subterane;
• liniară – se manifestă de-a lungul
şoselelor, căilor ferate, cursurilor de
apă, canalelor de evacuare a apelor
uzate etc;
• difuză - rezultă în urma aplicării
îngrăşămintelor şi produselor
fitosanitare, prin poluarea masivă a
atmosferci etc
10/18/2022
Calitatea apelor de suprafata:
• Clasa I-a – foarte buna;
• Clasa a II-a - buna;
• Clasa a III-a - moderata ;
• Clasa a IV-a - proasta;
• Clasa a V-a - foarte proasta.
781 de secţiuni de monitorizare in
RO, amplasate astfel:
29 în bazinul hidrografic Tisa;
79 în bazinul hidrografic Someş;
69 în bazinul hidrografic Crişuri;
62 în bazinul hidrografic Mureş;
39 în bazinul hidrografic Bega-Timiş;
9 în bazinul hidrografic Nera-Cerna;
62 în bazinul hidrografic Jiu;
94 în bazinul hidrografic Olt;
15 în bazinul hidrografic Vedea;
73 în bazinul hidrografic Argeş;
37 în bazinul hidrografic Ialomiţa;
133 în bazinul hidrografic Siret;
45 în bazinul hidrografic Prut;
35 în bazinul hidrografic Dunare.
3. După acţiunea în
timp a poluării
• permanent (ex. prin
4. In funcţie de
administrarea inadecvată
a îngrăşămintelor şi prin activităţile care
depozitarea necontrolată generează poluarea
a unor deşeuri),
- poluare domestică;
• accidental (ex. prin
spargerea unei conducte - poluare industrială
de transport a
hidrocarburilor, - poluare agricolă ,
răsturnarea unei cisterne - poluare prin transport;
etc).
5
 10/18/2022

Perturbarea mediului

Organul funcţiei (expresia materială a funcţiei)

Funcţia (care satisface nevoia)

Nevoia umană

Fiinţa umană
Lanţul cauzal de factori generatori de poluare

10/18/2022 11

11

Principalii factori generatori de poluare a mediului:

❑Industria,

❑Transporturile,

❑Aglomerările urbane,

❑Agricultura,
10/18/2022 12

12

6
 10/18/2022

Efectele genetice ale poluării mediului asupra omului

Riscuri datorate
Nr. persoanelor
Locul şi anul mediului Tipul maladiei
afectate
înconjurător

Londra Gravă poluare a Mărirea numărului de 3000 morţi

(Anglia) 1952 aerului prin bioxid boli cardiace şi
de sulf şi particule în pulmonare
suspensie
Toyama Maladii renale şi 200 cazuri grave şi un
(Japonia) anii Cadmiu în orez osoase (maladia "Itai - număr mult mai mare de
`50 Itai") cazuri benigne 3000
Sud estul Porfiris şi maladii 200 cazuri grave şi
Turciei Hexaclor benzen în neurologice 2000 cazuri prezumtive
seminţe
(1955-1961)
Minamata Maladie neurologică Mai multe mii de cazuri
Metil mercur în
(Japonia) 1956 Maladia Minamata de îmbolnăviri
peşte
10/18/2022 13

13

Efectele genetice ale poluării mediului asupra omului

Riscuri datorate
Nr. persoanelor
Locul şi anul mediului Tipul maladiei
afectate
înconjurător
Oraşe din Dezechilibre de Câteva mii de cazuri
SUA Plumb în vopsele comportament şi boli de îmbolnăviri
anii `60-70 psihice
Fukuoka Maladii de piele şi 500 morţi şi 6500
Bifenil policlorat în
(Japonia) anemii generalizate spitalizaţi
ulei comestibil
1968
Irak Metil mercur în Maladii neurologice 340 de morţi şi 20000
1972 seminţe spitalizaţi
Madrid Anilină şi alte Simptoame diverse 2000 de morţi şi
(Spania) substanţe toxice în 200000 de otrăviri
1981 uleiul comestibil
Bhopal Isocianat de metil Sindrom pulmonar
(India) (scurgeri de gaze la acut
1984 firmă de pesticide)
10/18/2022 14

14

7
 10/18/2022

Alte poluări majore / efecte ale poluării / la nivel mondial:

Ţara / anul Activitate /Tipul poluării/ sau efectul poluării

Poluare cu substanţe chimice - o explozie la un reactor
de TCF (2,4,5-tricofenol) de la o unitate de sinteză
Italia
chimică ICMESA din Meda Italia, a evacuat în atmosferă
Seveso
un nor de dioxină Cele mai afectate 4 localităţi: Seveso
1976
(17.000 persoane in 1976), Meda (19.000), Desio(33.000)
Cesano Maderno (34.000) etc.
Comisia britanică de supraveghere a Antarticii:
◼descoperă o gaură în stratul protector de ozon.
1985
◼ 4 ani mai tarziu, se ajunge la o înţelegere internaţională
de interzicere a clorofluorocarburilor
Cernobâl Poluare radioactivă - datorată unei explozii care a
URSS distrus un reactor nuclear (mii de persoane contaminate /
1986 boli genetice, diverse tipuri de cancer, etc)
10/18/2022 15

15

Alte poluări majore / efecte ale poluării / la nivel mondial:

Ţara / anul Tipul poluării/ sau efectul poluării

Germania 1986 Poluare cu substanţe chimice - datorată deversărilor

(Râul Rin) substanţe chimice în apele râului Rin - rezultatul:
distrugerea florei şi faunei acvatice pe mai mulţi km,

Scandaluri legate de transportul ilegal de deşeuri toxice.

1988 Se caută o strategie mai bună legată de deşeuri

Poluare cu produse petroliere - 2 milioane de galoane de

petrol s-au deversat pe coasta Alaskăi din vasul Exxon
Alaska 1989 Valdez, omorând 2000 de păsări marine şi 300 de vidre
marine, în ciuda unei foarte costisitoare campanii de
curăţare dusă de companie.

10/18/2022 16

16

8
 10/18/2022

❑Etapele abordărilor problemelor de protecţie a

mediului:
Până în anii ’60 – Constientizarea că odată cu creşterea
producţiei de bunuri, cresc şi cantităţile de deşeuri,

❑ s-au dezvoltat tehnologii care au permis dispersia sau

diluarea poluării
(ex. coşuri mai înalte pentru evacuarea gazelor şi a prafului,
conducte de lungime mare pentru transportul apelor uzate cât
mai departe de ţărm, etc.)
10/18/2022 17

17

❑Etapele abordărilor problemelor de protecţie a

mediului:

anii ’70 – Sunt caracterizaţi de tehnologiile la ieşire (end

of pipe - la capătul conductei).

❑ Conferinţa Mondială asupra mediului de la Stockholm

- 1972, apare conceptul “dezvoltare durabilă”

10/18/2022 18

18

9
 10/18/2022

anii ’80 – Dezvoltarea tehnologiilor care generează deşeuri reduse

anii ’90 – Sunt caracterizaţi de conceptul “producţie mai curată”

şi de măsuri integrate în tehnologiile de producţie
❑ In anul 1992 “ Declaraţiei de la Rio”

anii 2000 – Monitorizarea si controlul integrat al poluarii si al impactului,

incepand cu anii 2015-2018 – Managementul Riscului

10/18/2022 19

19

Etapele abordărilor problemelor de protecţie a mediului:

(Situatia centralizata)

I. Diluţie, (1960)
II. Tratare, (1970)
III. Evitare, (1980)
IV. Producţie mai curata, (1990)
V. Monitorizarea si controlul integrat al poluarii si al impactului, (2000)
VI. Managementul riscurilor, (2020)

10/18/2022 20

20

10
 10/18/2022

Curs 2.

2.1. Evenimente mondiale specifice conceptului Dezvoltarii Durabile

2.2. Aplicarea practica in industrie a conceptului Dezvoltarii Durabile:
❑ Sistemele de Management de Mediu;
❑ Ecoetichetarea produselor
❑ Analiza Ciclului de Viata al produselor (ACV)

21

2.1. Evoluţia conceptului “dezvoltarii

durabile”:
• Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul Uman,
adoptată la Stockholm în 16 iunie 1972
• Raportul Brundtland (1987)
• Reuniunea la nivel înalt de la Rio de Janeiro (1992)
Economic
Definirea conceptului:
"capacitatea de a satisface cerinţele
generaţiei prezente fără a Modalitatile
compromite generatiilor viitoare de de abordare a
a-şi satisface propriile nevoi, dezvoltarii
durabile
conduce la concluzia necesităţii
susţinerii simultane a dezvoltării
economice concomitent cu
conservarea mediului natural” Social Ecologic
(1992 Declaratia de la Rio)
10/18/2022 22
Tranzacţii între cele trei obiective ale dezvoltării durabile
22

11
 10/18/2022

Obiectivele Raportului Brundtland:

1. Asigurarea creşterii economice cu luarea în considerare a resurselor

naturale;
2. Asigurarea cerinţelor esenţiale de muncă, hrană, energie, apă, locuinţe
şi asistenţă medicală pentru oameni,
3. Asigurarea unei noi calităţi a procedeelor de creştere economică.
4. Asigurarea unei creşteri controlate a populaţie
5. Asigurarea conservării şi sporirii rezervei de resurse;
6. Asigurarea unei restructurări tehnologice şi menţinerea sub control a
posibilelor riscuri.
7. Asigurarea unei abordări integrate a protecţiei mediului înconjurător,
creşterii economice şi a necesarului de energie.
10/18/2022 23

23

Reuniunea la nivel înalt de la Rio de Janeiro

Problemele globale identificate ale Problemele de mediu identificate:

omenirii:
1. Suprapopularea,
2. Penurie de hrană,
3. Poluare
4. Schimbări climatice,
5. Epuizare de resurse,
6. Instabilitate economică,
7. Dispariţii de specii,
8. Analfabetism,
9. Instabilitate socială şi politică,
10. Sistem sanitar inadecvat,
11. Ameninţare război nuclear,
12. Creşterea criminalităţii
10/18/2022
1. schimbări climaterice,
2. deprecierea stratului de ozon,
3. accidente majore, acidifierea,
4. pierderi în biodiversitate,
5. ozon troposferic şi alţi poluanţi oxidanţi,
6. gestiune deficitară a apelor dulci,
7. degradarea pădurilor,
8. instabilitatea zonelor de coastă,
9. deşeuri,
10. stresul urban,
11. risc chimic
24

24

12
 10/18/2022

Pricipiul 1
Fiinţele umane sunt în centrul preocupărilor pentru o dezvoltare susţinută. Ele
sunt îndreptăţite la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura.

"Declaraţia de la Rio" a marcat consacrarea şi acceptarea termenului de dezvoltare

durabilă prin semnarea acesteia de către reprezentanţii tuturor naţiunilor reunite la
conferinţa de la Rio de Janeiro din iunie 1992.

Acordul internaţional exprimat la Rio de Janeiro şi adoptarea

Agendei 21 a constituit în fapt, opţiunea strategică globală pentru secolul 21.

Suportul pentru dezvoltarea durabilă este armonizarea dorinţei fireşti pentru progresul economic şi social cu
asigurarea îmbunătăţirii şi conservării stării mediului.

10/18/2022 25

25

Documentele de la Rio 1992 "Agenda 21“

• Declaraţia de la Rio
• Agenda 21 - reprezintă un program de
acţiune globală destinat implementării
Declaraţiei de la Rio
• Convenţia privind schimburile climatice-
reprezintă un angajament ferm al ţărilor
semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă
emisiile de CO2 la nivelul din 1990
• Convenţia privind diversitatea biologică -
prevede măsuri ce trebuie luate pentru
protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme
de viaţă
• Declaraţia de principii asupra conservării şi
exploatării pădurilor
• analizează premizele şi posibilităţile de
punere în aplicare a principiilor din
"Declaraţia de la Rio“
• reprezintă un program de acţiune globală
destinat implementării Declaraţiei de la Rio,
• este o lucrare de 440 de pagini (include peste
100 de programe cu 40 de capitole) împărţită
în patru secţiuni:
• Dimensiunile sociale
• Dimensiuni economice
• Conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării
• Întărirea rolului principalelor grupuri

26

13
 10/18/2022

Aplicarea Agendei 21 in Romania

4. Formularea programelor de
management de mediu pentru
rezolvarea problemelor de mediu

3. Evaluarea si ierarhizarea
problemelor de mediu

2. Identificarea tuturor resurselor si a

problemelor de mediu

1. Impartirea teritoriala pe Euro regiuni

27

Modelul matricii utilizate pentru evaluarea individuala a problemelor de mediu

10/18/2022 28

28

14
 10/18/2022

Rezultate evaluarii de mediu

10/18/2022 29

29

Rezultate evaluarii de mediu

10/18/2022 30

30

15
 10/18/2022

Rezultate evaluarii de mediu

10/18/2022 31

31

Rezultate evaluarii de mediu

10/18/2022 32

32

16
 10/18/2022

2.2. Aplicarea in practica a dezvoltarii durabile,

Cine?

Cand?

Cum?
rezolva problemele
de mediu si poluarea
33

❑ Intensificarea cooperării internaţionale în scopul mobilizării

resurselor financiare pentru realizarea dezvoltării industriale
durabile.
❑ Încurajarea cooperării internaţionale legate de transferul de
tehnologii, metode şi procese, precum şi de informaţii şi cunoştinţe
din ţările dezvoltate în alte ţări, în special in cele in curs de
dezvoltare, ca şi a mijloacelor şi infrastructurii necesare pentru
implementarea lor.
❑ Căutarea cooperării internaţionale pentru abordarea problemelor
referitoare la legăturile existente între comerţ şi producţie.

34

17
 10/18/2022

❑ Elaborarea de politici bazate pe principiul poluatorul plăteşte.

❑ Introducerea costurilor de reducere a poluării în calculele
antreprenoriale
❑ Introducerea unor măsuri de creştere a conştientizării publice, în
special în rândul generaţiei tinere, legată de necesitatea promovării
dezvoltării industriale.
❑ Încurajarea dezvoltării durabile prin cercetare, dezvoltare, achiziţie şi
transfer de tehnologie, ca şi utilizarea eficientă a tehnologiilor existente,
atât în sectorul public cât şi în cel privat şi prin parteneriat public şi privat, cu
asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii.
❑ Crearea unui cadru instituţional adecvat pentru stimularea politicilor
de mediu, cum sunt reglementările, standardizările, monitoringul şi
controlul mediului înconjurător
❑ Revizuiască impactul provocat asupra mediului de politicile actuale şi
cele planificate, de regulamentele şi infrastructura instituţională care
afectează industria şi mediul.
❑ Propună măsuri şi instrumente pentru cuantificarea şi evaluarea
resurselor naturale utilizate în industrie.
❑ Elaboreze noi proceduri sau întărirea color existente pentru revizuirea
proiectelor industriale care pot avea consecinţe semnificative asupra
mediului.
❑ Aplicarea cu luarea în considerare a condiţiilor economice şi sociale
existente în diferite ţări, a unor instrumente economice şi legale combinate.

35

❑Adoptarea metodelor de prevenire a poluării,

❑Integrarea conştientizării şi responsabilităţii problemelor de mediu la toate nivelele

manageriale, prin:
• analizarea atentă a riscurilor relative;
• introducerea minimizării cantităţilor de deşeuri şi conformarea cu sistemele
contabile de mediu (auditul de mediu);
• înfiinţarea sistemelor de management al stărilor de urgenţă, risc şi siguranţă
• introducerea programelor de instruire.

❑Considerarea atunci când este posibil a:

• Utilizării materialelor înlocuitoare,
• Modificării proceselor şi reproiectării echipamentelor;
• Utilizării resurselor de regenerabile de energie şi de materii prime şi utilizării
reciclării
❑Adoptarea abordării de tip "din leagăn - până în mormânt" pentru produsele şi proiectele
industriale,

❑Aplicarea proceselor de producţie mai curate şi utilizării raţionale a resurselor naturale;

❑Dezvoltarea, transferul şi adaptarea tehnologiilor mai curate, precum şi a "calificării

personalului în domeniul mediului, pentru a satisface cerinţele altor ţări, în special a celor în
curs de dezvoltare, precum şi mobilizarea resurselor financiare şi furnizarea resurselor umane
în acest scop;

❑Încurajarea industriei de a furniza informaţii referitoare la metodele manageriale de

protecţie a mediului şi conservare a energiei.

36

18
 10/18/2022

Avize

I. Obligatorii Autorizaţii

Premise
Instrumente în
managementul mediului
ISO 14001; EMAS

II. Voluntare
Ecoeticheta

Evaluarea ciclului de
viaţă

Instrumente în managementul mediului

37

37

2.2.1. Sisteme de management de mediu

Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO)

• Geneva in 1993- incepe standardizarea in domeniul managementului

mediului, prin formarea comitetului tehnic 207 – cu domeniu:
standardizarea instrumentelor si sistemelor de management de
mediu;

• La nivel national – 1995 - Comitetul Tehnic 323 “Managementul

mediului”- secretariatul este detinut de Institutul de cercetari si
ingineria mediului

38

19
 10/18/2022

In 1990 Camera Internaţională de Comerţ (I.C.C.)

a publicat cele 16 principii ale managementului de mediu, principii urmate
de toate standardele de mediu:

❑ BS 7750 - (în 1993) – Standard Britanic pentru SMM.

❑ EMAS - (în 1993) - este standardul european dedicat sistemului de management de mediu,
cunoscut sub numele de Schema de Eco-Management şi Audit a Uniunii Europene - Schemă
publicată în directiva EEC Nr. 1836/93 din 29 iunie 1993 – revizuit si republicat in 2001 EMAS II si 2011
EMAS III

❑ ISO 14001 - (în 1995) - este standardul internaţional dedicat sistemului de management de mediu
şi este unul din rezultatele importante ale întâlnirii la vârf pe probleme de mediu care a avut loc la
Rio de Janeiro în 1992; are la bază Sistemul de Management al Calităţii ISO 9000; reuneşte
elemente din BS 7750 şi EMAS. – revizuit si republicat in 2005 si 2015

39

Sistemul de management de mediu

❑ reprezintă o abordare sistematică a unor probleme, permiţând

organizaţiei să-şi atingă atât scopurile de mediu cât şi celelalte scopuri
organizaţionale

❑ este acea componentă a sistemului general de management ce include

structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile,
practicile, procedurile procesele şi resursele pentru elaborarea,
implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu.

40

20
 10/18/2022

Motivele pentru care o organizaţie doreşte să adopte un SMM:

•Nevoia de conformare cu legislaţia şi reglementările de mediu

•Nevoia de a îmbunătăţaii performanţa de mediu

•Posibilitatea de raspundere legală semnificativă din cauza

problemelor de mediu ale organizaţiei

•Clarificarea legăturii dintre scopurile de mediu şi celelalte scopuri

ale organizaţiei

41

Avantaje la implementarea unui SMM

1. Noi pieţe/clienţi
2. Creşterea gradului de conştiinţă şi înţelegere a
problemelor şi responsabilităţilor de mediu de
către angajaţi, mai mult timp pentru
management, pentru îmbunătăţire,
3. Eficienţă crescută a funcţionării, costuri reduse
4. Reducerea riscurilor
5. Creşterea gradului de conformare
6. Responsabilitate integrată pentru protecţia
mediului
7. Performanţe de mediu mai bune
8. Comunicare mai bună în organizaţie
9. Control operaţional crescut
10. Un sistem bun de control al documentelor
11. Funcţionare consistentă şi
predictibilă
12. Moral crescut al angajaţilor
13. Imagine publică mai bună
14. Creşterea încrederii în
management
15. Relaţii mai bune cu vecinii
16. Programe de prevenire a
poluării, conservarea resurselor
17. Acces mai uşor la capital
18. Angajament demonstrat de a
proteja mediul,
19. Prime de asigurare mai mici

42

21
 10/18/2022

Posibilele costuri/piedici la implementarea unui SMM

Interne: Externe:

•Timpul managerilor şi altor angajaţi (6-12 •Posibilă necesara asistenţa de

luni în total) consultanţă
•Munca angajaţilor (costurile interne ale •Instruirea personalului de către
muncii reprezintă cea mai mare parte a persoane/organizaţii din exterior
resurselor cheltuite de majoritatea •Auditorii
organizaţiilor pentru SMM) •Certificarea
•Schimbarea – dificilă
•Greu de implicat managerii

43

2.2.2. Ecoeticheta
❑Schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect
stabilirea unui sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice,
pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra mediului
pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă
• oferă consumatorilor informaţii precise, exacte şi stabilite pe bază
ştiinţifică cu privire la impactul acestora asupra mediului.

❑Eticheta ecologică desemnează acele produse care determină

reducerea impactului asupra mediului, în comparaţie cu alte
produse din acelaşi grup de produse, fără a încălca cerintele legale
aplicabile produselor la nivel naţional.

44

44

22
 10/18/2022

Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile

specifice pentru etichetarea ecologică a următoarelor grupe
de produse:

1. Maşini de spălat vase 1. Becuri cu o singură terminaţie

2. Aparate frigorifice 2. Becuri cu două terminaţii
3. Maşini de spalat rufe 3. Hârtie pentru copiere
4. Detergenţi pentru vase 4. Hârtie pentru serveţele
5. Detergenţi pentru rufe 5. Amelioratori pentru sol
6. Lacuri şi vopsele pentru uz 6. Hârtie de toaletă
gospodăresc 7. Role de hârtie pentru
7. Vopsele de interior şi lacuri bucătarie
8. Produse textile 8. Computere personale
9. Incălţăminte 9. Computere portabile
10. Lenjerie de pat şi cămăşi 10. Saltele de pat

45

45

In România a fost elaborată HG nr. 189/28.02. 2002

(publicată în MO nr. 166/ 8.03.2002),

Hotărârea nu se aplică:
❑substanţelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, dăunătoare
mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum şi bunurilor
fabricate prin procedee dăunătoare pentru om sau pentru mediu şi care pot dăuna
consumatorului în condiţii normale de utilizare;

❑produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice;

❑aparaturii medicale destinate utilizării în scopuri profesionale sau care este prescrisă ori
utilizată de către personal medical calificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

46

46

23
 10/18/2022

Regiunea/ţara Numele etichetei Marca Anul înfiinţării

SUA Green Seal 1989

Finlanda, Islanda, Norvegia, 1989 în prezent – aplicată la 60 grupe

Nordic Swan de produse
Suedia şi Danemarca

Austria Eticheta Ecologică Austriaca 1991

1991; în prezent 155 produse

Franţa NF etichetate

Germania Blue Angel 1977; 4000 produse, 800 producători

Olanda Milieukeur 1992

1992; în prezent 1418

Suedia Good Environmental Choice produse eco-etichetate

Eticheta ecologică a Uniunii

Uniunea Europeană 1993
Europene

Ungaria Ecoeticheta Ungară 1993

Spania AENOR 1993

Canada Environmental Choice Program 1995

Republica Cehă Produse prietenoase Mediului 1998 47

47

2.2.3. Evaluarea ciclului de viaţă (E.C.V.):

- Este un instrument complex de evaluare şi

optimizare,
- Este utilizat curent pe plan mondial pentru
îmbunătăţirea performanţelor de mediu;
- evaluarea impactului asupra mediului asociat
produselor, proceselor de fabricaţie sau
activităţilor specifice şi identificarea zonelor
critice în care trebuie să se acţioneze pentru
minimizarea efectelor negative;

- Este utilizat pentru facilitarea procesului de

decizie, în fazele reprezentative ale obţinerii
şi utilizării unui produs, începând cu extracţia
materiei prime, fabricarea produsului,
utilizarea, reciclarea, transportul şi până la
depozitarea finală.
- fundamentarea oportunităţilor de reducere a
impactului asupra mediului şi selectareacelor
mai eficiente soluţii din punct de vedere
economic şi ecologic.

48

48

24
 10/18/2022

In domeniul E.C.V. avem ca şi referinţă următoarele: Metode utilizate în analiza cilului de viaţă:
1. ISO 14040 - Metodologia şi principiile E.C.V.; 1. Metoda Boustead
2. Metoda Franklin
2. ISO 14041 - Definirea domeniului şi gradului de detaliere şi analiza de
3. Metoda volumelor critice
inventar (prezentate anterior ca instrument separat);
4. Metoda CML-1 (Centrum voor Milienkunde)
3. ISO 14042 - Analiza de impact (caracterizată în continuare ca analiza 5. Metoda EPS (Environmental Priority Strategy)
neconvenţională de impact); 6. Metoda VNCI
4. ISO 14043 - Analiza de optimizare (interpretare). 7. Metoda CML-2
8. Metoda Ecobilanţ
9. Metoda NOH
10. Metoda BMW
11. Metoda BIO
12. Metoda INSA
Definirea gradului de detaliere a analizei (domeniul de analiză) este
strâns legată de obiectivul formulat la demararea analizei.

In raport cu acest obiectiv, E.C.V. se poate focaliza pe:

▪ întreg ciclul de viaţă;
▪ ciclul parţial;
▪ activităţi sau etape independente 49

49

Va multumesc pentru atentie!

50

25