Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului


Departamentul Ingineria Mediului si
Antreprenoriatul Dezvoltării Durabile

CAIET DE PRACTICĂ II

Vaman Alexandru Gabriel


Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

IULIE/SEPTEMBRIE 2022

2
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

„Ce ascult, uit,


ce văd, îmi amintesc,
ce practic, știu să fac.”
Confucius

Specializarea: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE


Anul de studii: II
Perioada de desfășurare a programului de practică: 26.07.2022- 15.07.2022

Denumire societăţii comerciale/firmei/instituţiei: Agenția de Protecție a Mediului


Cluj
Profilul de activitate:
 planificarea strategică de mediu;
 monitorizarea factorilor de mediu;
 autorizarea activităților cu impact asupra mediului;
 implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel național, regional și
local;
 raportările către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii:
calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului,
apă.

Vaman Alexandru Gabriel


(semnătura

3
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

CUPRINS

1. Prezentarea instituției partenere de practică


1.1 Date de identificare ale societăţii comerciale/firmei/instituţiei (denumire, adresă)
1.2 Scurtă prezentare a societăţii comerciale/firmei/instituţiei (profilul de activitate,
descrierea amplasamentului, scurt istoric, structura organizatorică, etc.)
2. Identificarea procesului tehnologice / activităților
2.1 Descrierea principalelor fluxuri tehnologice / activități
2.2 Materiale şi materii prime
2.3 Consumuri energetice
3. Identificarea principalelor probleme de mediu
3.1 Poluarea solului
3.2 Poluarea apelor
3.3 Poluarea aerului
3.4 Deşeuri
4. Prezentarea principalelor activități desfășurate de către student pe
perioada programului de practică

4
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

1. Prezentarea instituției partenere de practica


1.1 Agenția de Protecție a Mediului
Adresa: Calea Dorobanților 99, Cluj-Napoca
1.2 Descriere
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului este institutia de specialitate a administratiei
publice centrale, aflata în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu
competente în implementarea politicilor si legislatiei din domeniul protectiei mediului,
conferite în baza Hotarârii de Guvern nr.1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea si
functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate în
subordinea acesteia.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a fost infiintata în anul 2004 într-o perioada de
reforme institutionale majore în domeniul protectiei mediului.
Aderarea României la Uniunea Europeana a constituit pentru societatea româneasca un obiectiv
strategic fundamenta. În baza Hotarârii de Guvern Nr. 459 din 19 mai 2005 privind
reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului au fost redefinite
functiile si atributiile astfel încât sa se asigure cadrul legal necesar îndeplinirii obligatiilor
prevazute în Capitolul 22 din Documentul de pozitie. Trebuie mentionat faptul ca, la acea data,
prin trecerea agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului din subordinea
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia
Mediului s-a creat cadrul necesar implementarii legislatiei si reglementarilor comunitare la
termenele stabilite.
2. Identificarea procesului tehnologice / activităților

Activitatile si inadtoririle agentie pentu protectia mediului sunt:

 să asigure suportul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a


strategiilor și politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar și
bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă;
 să implementeze legislația din domeniul protecției mediului;
 să coordoneze activitățile de implementare a strategiilor și politicilor de mediu la
nivel național, regional și local;
 să asigure reprezentarea în domeniul protecției mediului în relațiile interne și externe,
conform mandatului acordat de către MMDD;

5
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

 să asigure autorizarea activitățile cu impact potențial asupra mediului și asigurarea


conformării cu prevederile legale;
 să asigure funcționarea laboratoarelor naționale de referință pentru aer, deșeuri,
zgomot si vibrații, precum și pentru radioactivitate;
 să coordoneze realizarea planurilor de acțiune sectoriale și a planului național de
acțiune pentru protecția mediului.

3. Identificarea principalelor probleme de mediu

3.1 Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice, materii radioactive, compusi


toxici si agenti cauzatori de boli in sol, la niveluri la care pot determina aparitia efectelor
adverse asupra cresterii plantelor si pot afecta atat sanatatea oamenilor, cat si pe cea a
animalelor. Poluarea solului este cauzata fie de activitati naturale, fie de actiuni umane care
distrug proprietatile solului, printre care si structura, compozitia si biota.

In mod natural, solul contine agenti de contaminare precum metale, saruri, ioni anorganici si
compusi organici, formati in principal prin activitatea microbiana a solului. Acumularea
acestor compusi naturali (contaminanti) genereaza foarte rar poluare. In majoritatea
cazurilor, insa, solul este poluat ca urmare a activitatilor umane si in general are ca rezultat
atat un impact pe termen lung, cat si unul pe termen scurt. In primul rand, poluarea solului
duce la deteriorarea continutului sau de minerale, a calitatii si a texturii sale.

Produsele secundare si deseurile generate de gospodarii, industrii, substante chimice


artificiale, produse petroliere si exploatari miniere sunt contribuitori principali la poluarea
solului. Unii dintre agentii de poluare ai solului sunt biodegradabili si se descompun treptat
dupa o anumita perioada. Altii nu sunt biodegradabili, ceea ce inseamna ca ei pot persista in
sol o perioada lunga de timp. Poluantii solului pot fi clasificati drept fizici, biologici si
chimici.
Iata, in cele ce urmeaza, o discutie pe marginea surselor si solutiilor privitoare la poluarea
solului.

Practicile agricole precum utilizarea de produse non-organice in agricultura si in cresterea


animalelor duc la poluarea solului. Printre aceste substante se numara pesticidele chimice
artificiale, ierbicidele, fungicidele si ingrasamintele, asa cum vom discuta in cele ce urmeaza.
• Pesticide, ierbicide si insecticide. Introducerea pesticidelor, ierbicidelor si insecticidelor
moderne a dus la o crestere a utilizarii de substante chimice agricole. Aceste substante

6
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

chimice sunt utilizate pentru a controla daunatorii, insectele, buruienile, ciupercile si bolile
care ataca in general culturile. Majoritatea acestor subtante chimice sunt non-biodegradabile,
in timp ce altele se descompun in produsi care sunt toxici pentru sol. Acestia se infiltreaza in
sol si actioneaza asupra sa, schimbandu-i structura, compozitia si pH-ul.
• Folosirea inadecvata a ingrasamintelor. Ingrasamintele sunt in cea mai mare parte folositi
pentru a corecta deficitul de nutrienti din sol. Un sol cu deficit de potasiu, calciu, nitrogen si
sulf, printre alti macro-nutrienti importanti, ar trebui tratat cu ingrasamantul adecvat si in
cantitatea potrivita. Insa, din pacate, unii fermieri folosesc ingrasamintele fara discernamant,
ceea ce duce la poluarea solului. In plus, materialele folosite pentru a produce ingrasamintele
contin impuritati care contribuie la toxicitatea solului. De pilda, mineralul fosfat natural
folosit pentru producerea ingrasamintelor mixte contine urme de azbest, cadmiu si plumb,
care sunt transferate ingrasamantului in timul procesului de productie. Aceste metale sunt
non-biodegradabile si in timp se acumuleaza pana la niveluri toxice.

3.2 Poluarea apelor

Toate sursele de apă pot fi poluate de o multitudine de substanțe precum deșeuri organice în
stare de putrefacție, substanțe chimice toxice, petrol, ulei, microorganisme patogene,
nutrienți ai plantelor, sedimente și substanțe radioactive.Poluare apei are o mulțime de cauze
și se poate face cu nitrați, detergenți, pesticide, metale grele și multe alte substanțe nocive,
care provin din diferite surse. Astfel, există mai multe tipuri de poluare a apei.

Poluanții de natură fizică sunt cei care includ majoritatea deșeurilor toxice ce pot ajunge în
apă. Depunerile și deșeurile radioactive, apele folosite în uzine atomice, cele care folosesc la
răcirea instalațiilor și apele termale sunt doar câteva exemple ale poluării.

De asemenea, chiar și petrolul și benzina care provin din milioane de autoturisme ajung să fie
deversate în ape. Aproape jumătate din cele 1 milion de tone estimate, de petrol care intră în
mediul marin în fiecare an, provin din surse terestre. Pe mare, deversările de cisterne
reprezintă aproximativ 10% din petrolul din apele din întreaga lume, în timp ce operațiunile
regulate ale industriei de transport maritim atât prin deversări legale, cât și ilegale contribuie
cu aproximativ o treime. De asemenea, petrolul este eliberat în mod natural de sub fundul
oceanului prin fracturi cunoscute sub numele de infiltrații.

7
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

Poluare apei cu pesticide, deversări de reziduuri petroliere, cu substanțe cancerigene,


detergenți sau alte substanțe specifice diferitelor industrii se numește poluare chimică.
Deșeurile sunt considerate toxice dacă sunt otrăvitoare, radioactive, explozive, mutagene, ce
cauzează daune cromozomilor, teratogene, care provoacă defecte congenitale, sau
bioacumulative.

Unul dintre principalii poluanți ai apei este canalizarea orașului, deoarece, este principala
sursă de agenți patogeni (microorganisme cauzatoare de boli) și substanțe organice aflate în
putrefacție. Toate acestea reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea umană. De
asemenea, materia organică ce se descompune reprezintă un alt tip de amenințare la adresa
calității apei. Deoarece substanțele organice sunt descompuse în mod natural în canalizare de
către bacterii și alte microorganisme, conținutul de oxigen existent în apă este epuizat. Acest
lucru pune în pericol calitatea apei a lacurilor și a cursurilor de apă, unde sunt necesare
niveluri ridicate de oxigen pentru ca peștii și alte vietăți acvatice să supraviețuiască.
Procesele de tratare a apelor uzate reduc nivelul agenților patogeni și organici din apele
uzate, dar nu le elimină complet.

3.3 Poluarea aerului

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra
mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica, biologica sau
chimica in atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv,
praf sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele precum si fiintele umane.

Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei si astfel orice gaz sau substanta care
patrund in atmosfera pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu si lung. De aceea,
subtierea stratului de ozon din atmosfera (cel care ne protejeaza de efectele negative ale
radiatiilor ultraviolete) cauzat de poluarea aerului reprezinta o amenintare majora pentru
existenta ecosistemelor de pe planeta si reprezinta provocarea suprema pe care omenirea
trebuie sa o depaseasca in ciuda diferendelor politice de pe scena internationala.

Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:

8
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii combustibililor fosili
(cum ar fi carbunele sau petrolul) reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii aerului;
totodata, autoturismele cu motoare cu ardere interna, cele pe care le utilizam zi de zi,
reprezinta surse poluante majore cu efecte nocive asupra calitatii aerului pentru ca elibereaza
in atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;

Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat in activitati


specifice sectorului agricol, in acelasi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze
prezente in atmosfera. Mai mult, utilizarea pe scara larga a insecticidelor si pesticidelor
contribuie la poluarea mediului inconjurator, inclusiv a atmosferei.

Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc echipamente de mari


dimensiuni. In timpul procesului, praful si substantele chimice sunt eliberate in aer cauzand o
poluare masiva a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care aceasta activitate este
responsabila pentru deteriorarea sanatatii lucratorilor si a locuitorilor din apropierea
exploatatiilor miniere.

Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de vopsire emit


substante toxice in aer ce produc poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci cand
zugraviti in interior, chiar si cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Desi pare o
poluare minora, zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore” ale aerului, insa privind in
ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea constanta si aproape ireversibila
(in absenta unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il respiram.

3.4 Deseurile

Deșeuri Municipale

Deșeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora


generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la
operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi,
la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale
locuințelor, colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale

9
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea


acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.

Deșeuri Industriale

Deșeurile industriale, după cum sugerează și numele, sunt cele care provin din procesele de
fabricație, prelucrare, utilizare, curățare, întreținere sau consum și sunt generate de industrii.

O parte dintre deșeurile industriale nu sunt valorificate din cauza costurilor ridicate ale
tehnologiilor sau pur și simplu pentru că nu există tehnologii bine dezvoltate pentru a le
putea valorifica. În această categorie intră și deșeurile reziduale colectate de la populație.

Deșeuri Medicale

Prin “deșeuri medicale/clinice” înțelegem totalitatea resturilor organice și anorganice ce


rezultă din activitățile medicale.

Potrivit legislației în domeniu, acestea se împart în două categorii majore:

Deșeuri periculoase – în această categorie, se înscriu acele deșeuri care au intrat în contact cu
sângele și alte fluide biologice ale pacienților; sunt producătoare de boli (microorganisme
viabile sau toxine ale lor), natura periculoasă a acestora fiind caracterizată de proprietatea H9
(aferentă deșeurilor infecțioase);

Deșeuri nepericuloase – în această categorie, se încadrează deșeurile care nu au intrat în


contact cu fluide biologice sau cu pacienți cu boli contagioase: lenjerii necontaminate,
scutece de unică utilizare, substanțe chimice (dezinfectanți), precum și medicamente
nepericuloase.

10
Caiet de practică Vaman Alexandru Gabriel

4. Prezentarea principalelor activități desfășurate de către student pe


perioada programului de practică

Analizarea si verficarea actelor necesare in vedrea obtinerii acodrului de mediu si a altor


indemnizatii si avize de mediu.
Invatarea procedurilor si modulului de lucru in vederea verficarii activitalor desfasurate de
presoane fizice si juridice, cu privire la impactul asupra mediului

11

S-ar putea să vă placă și