Studiu de Impact SC Piscicola Tupilati SRL - APM Neamt

STUDIU DE EVALUARE A IMPACULUI ASUPRA MEDIULUI
S.C. PISCICOLA TUPILAŢI S.R.L.
STUDIU de EVALUARE
a
impactului asupra mediului
pentru proiectul,
ÎNFIINŢARE FERMĂ PISCICOLĂ CU UTILIZAREA MATERIALULUI
EXCAVAT, ÎMPREJMUIRE, ANEXĂ GOSPODĂREASCĂ A
EXPLOATAŢIEI
AGRICOLE - CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ –
CONSTRUCŢIE CU CARACTER PROVIZORIU
Beneficiar, S.C. PISCICOLA TUPILAȚI S.R.L.

2015
1
CUPRINS
I. Informaţii Generale……………………………………………………………………………………………………….4
1.1 Legislaţie…………………………………………………………………………………………………………….4
1.1 Obiectivele Studiului…………………………………………………………………………………………..5
1.2 Scop şi abordare…………………………………………………………………………………………………6
1.3 Descrierea proiectului………………………………………………………………………….…………….6
1.4 Informaţii privind producţia şi resurele energetice folosite…………………………………7
1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice folosite..7
II. Procesul tehnologic…………………………………………………………………………………………….………….8
2.1 Fluxul tehnologic al excavării………………………………………………………………………………8
2.2 Lucrarii de amenajare şi exploatare a iazului piscicol……………………………….…………8
2.3 Fluxul tehnologic al amenajării piscicole………………………………………………….…………8
III. Deşeuri – Generarea, managementul, eliminarea şi reciclarea deşeurilor……….…………….9
3.1 Deşeuri rezultate din activitatea de producţie……………………………………………………9
3.2 Deşeuri menajere………………………………………………………………………………………………9
3.3 Modalităţi de eliminare a deşeurilor…………………………………………………………….……9
IV. Impactul potenţial asupra elementelor mediului şi măsurile de reducere a acestuia…….9
4.1 Apa……………………………………………………………………………………………………………………10
4.1.1 Hidrologie şi Hidrogeologie………………………………………………………..……10
4.1.2 Impactul potenţial asupra factorului de mediu – Apa………………………12
4.1.2.1 Alimentare cu apă……………………………………………………….………12
4.1.2.2 Managementul apelor uzate…………………………………….…………12
4.1.2.2.1 Sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate
menajere şi tehnologice………………………………..……12
4.1.2.2.2 Bilanţul apelor pe platforma………………………………12
4.2 Aerul…………………………………………………………………………………………………………………13
4.2.1 Potenţiale surse de poluare a aerului………………………………………………13
4.2.2 Protecţia factorului de mediu – Aer…………………………………………………14
4.3 Zgomotul şi vibraţiile…………………………………………………………………………………………14
4.3.1 Surse de zgomot………………………………………………………………………………14
2
4.3.2 Protecţia împotriva zgomotului……………………………………………….………14

4.4 Solul……………………………………………………………………………………………………….…………14
4.4.1 Localizarea terenului şi a vecinătăţilor……………………………………….……14
4.4.2 Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament………………15
4.4.3 Solul present pe amplasament…………………………………………………..……15
4.4.4 Impactul potenţial asupra factorului de mediu – Sol în perioada de
construcţie………………………………………………………………………………………15
4.4.5 Impactul potenţial asupra factorului de mediu – Sol în perioada de
funcţionare………………………………………………………………………………..……15
4.5 Geomorfologia…………………………………………………………………………………………………14
4.6 Geologia……………………………………………………………………………………………..……………16
4.7 Vegetaţia…………………………………………………………………………………………….……………16
4.8 Clima………………………………………………………………………………………………..………………16
4.9 Biodiversitatea…………………………………………………………………………………………………16
4.9.1 Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii….…………18
4.10 Piesajul…………………………………………………………………………………………………20
4.11 Mediul social şi economic…………………………………………………..…………………20
4.12 Conditii cultural şi etnice, patrimonial cultural………………………………………20
V. Analiza alternativelor ……………………………………………………………………………….………………….20
VI. Măsuri de refacere a amplasamentului…………………………………………….………………………….23
VII. Măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu……………………………………….23
VIII. Monitorizarea……………………………………………………………………………………..…………………23
IX. Situaţii de risc…………………………………………………………………………………..………………………….24
X. Descrierea dificultăţilor……………………………………………………………………………………………….26
XI. Concluzii……………………………………………………………………………………………………..……………….27
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………….29
3
I. Informaţii generale
Date de identificare a beneficiarului
S.C. PISCICOLA TUPILAȚI S.R.L.
forma de proprietate : proprietate privată;

profilul de activitate : piscicultura cod CAEN – 0502
J27/307/29.05.2013
CUI 28534106
adresa sediului principal : Satul Tupilaţi, nr. 443, comuna Tupilaţi, judeţul Neamţ
adresa punctului de lucru pentru care se solicitã avizul: satul Tupilaţi, comuna Tupilaţi, jud.
Neamţ
telefon : 0751720109, 075172010.
reprezentant : Boroş Lulu şi Ciupercă Constantin
Studiul a fost realizat pentru SC Piscicola Tupilaţi SRL, cu sediul în Tupilaţi, de către SC Comiro SRL cu
sediul în Vaduri – Al. cel Bun, nr. 248, prin biolog Corneliu Bursuc, societate atestată de către Ministerul
Mediului şi Schimbărilor Climatice în anul 2012, figurând în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii
pentru Protecţia Mediului la poziţia 519.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost realizat în concordanţă cu metodologia

de aplicare a Ordinului nr. 863/2002 a MAPM.
I.1 Legislaţie
Pentru elaborarea studiului a fost consultată legislaţia din domeniul protecţiei mediului şi
anume:
OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata cu modificările şi completările ulterioare prin
Legea nr. 265/2006;
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
Ordinul nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor
4
Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului
pentru proiecte publice şi private
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor natural, a florii şi
faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completarile ulterioare prin Legea nr. 49/2011
I.2 Obiectivele Studiului
Obiectivele studiului sunt:
Prezentarea activităţii desfăşurate în perioada de construcţie şi funcţionare pe suprafaţa

amplasamentului;
Prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului;
Prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu, cu accent pe evaluarea impactului

proiectului propus asupra apelor subterane;
Evidenţierea impactului pe care aceasta activitate poate să-l producă asupra factorilor de mediu, inclusiv
a biodiversităţii;
Aceste obiective se realizează prin:
Identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de construcţie, funcţionare şi

dezafectare;
Studiul aspectelor legate de extragerea, depozitarea temporară şi transportul materialului aflat în

exploatare;
Identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;
Identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor freatice pe amplasament, în scopul respectării
prevederilor din domeniul protecţiei mediului;
Identificarea surselor de poluare care pot afecta solul;
Identificarea surselor de poluare care pot afecta aerul;
Identificarea, descrierea şi stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul speciilor vegetale şi
animale precum şi evaluarea şi analiza soluţiilor alternative;
5
I.3. Scop şi abordare

Realizarea evaluarii impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a
Acordului de mediu derulată de către APM Neamţ. Pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului
au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea
fi afectate de activitatea desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor minerale şi ulterior de amenajare
a iazului piscicol. În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de beneficiar, au fost
analizate informaţiile din documentaţiile tehnice referitoare la starea amplasamentului proiectului
investiţiei caracteristice specific regiunii şi particularităţile comunităţilor locale.
Scopul evaluării impactului asupra mediului a fost de a identifica, descrie şi stabilii, în funcţie de
obiectivele de protecţie şi conservare a factorilor de mediu, efectele directe şi indirecte, sinergice,
cumulative, principale şi secundare, care decurg din desfăşurarea activităţilor de extracţie a agregatelor
minerale pentru realizarea amenajării piscicole sus menţionate.
I.4. Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea a patru iazuri piscicole, două cu rol de pepiniere şi două pentru
creşterea peştelui. Suprafaţa totală a luciului de apă va fi de 52154 mp. Iazurile vor funcţiona în cascadă,
conform planului de situaţie întocmit de proiectant. Proiectul conţine următoarele obiecte:
-captare apă
- iazuri picicole
- gura de vărsare
-clădire adminstrativă cu caracter provizoriu
- împrejmuire
-dig de apărare
-podeţe şi drum tehnologic provizorii
Conform STAS 4273/83, lucrările propuse a se executa sunt definitive, de interes local, cu rol
secundar, de categoria a 4-a. În aceste condiţii clasa de importanaţă a lucrărilor hidrotehnice supuse
avizării este a IV-a.
Terenul pe care se va amplasa investiţia este situat pe malul drept al râului Moldova. Dreptul de
proprietate asupra terenului cu suprafaţa totală de 97332 mp (6563 mp + 90.769 mp ) este constituit
pentru:
- Burcuţa Iuliana Mihaela – 90769 mp , conform Extras C.F. nr. 50409 a com. Tupilaţi
- Boroş Lulu şi Boroş Finica – 6563 mp, conform Extras C. F. nr. 50715 a com. Tupilaţi
- Terenurile, în sprafaţă totală de 97332,00 mp, au fost cedate spre folosinţă SC Piscicola Tupilaţi
SRL în baza contractelor de constituire a dreptului de superficie nr. 1858 din 29.09.2015, pentru NCP
50409 şi nr. 1825 din 22.09.2015, pentru NCP 50715
6
Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:

Nord – râul Moldova
Sud – drum exploatare
Vest – comuna Tupilaţi
Est – comuna Tupilaţi
I.5. Informaţii privind producţia şi resursele energetic folosite

Scopul investiţiei este amenajarea a patru iazuri piscicole. Investiţia propusă presupune
creşterea peştelui pentru pescuit sportiv.
Amenajarea studiată are drept scop creşterea următoarelor specii de peşti: peşti ierbivori şi
planctofagi – crap, novac, caras, fitofag.
După modul de reproducere, aceste specii de peşti sunt:
- cu reproducere naturală: crap, caras;
- cu reproducere artificială: novac, fitofag.
Hrana pentru speciile ce există în bazine este constituită din făina de cereale, porumb de calitate
inferioara şi vegetaţia de pe fundul lacului.
Suprafaţa bazinelor de creştere este de: 21424 mp + 18783 mp = 40207 mp
Cantitatea de peşte obţinută este de cca. 4000 kg /an (cca. 1000 kg/ha/an).
Pentru creşterea peştelui se utilizează apa, ca mediu de creştere şi furajele pentru peşte.
Sursa de alimentare cu apă a iazurilor piscicole va fi pânza freatică din zonă.
În conformitate cu prevederile din STAS 1343/5-86, necesarul de apă pentru primenire este de
max. 5 l/s ha . Având în vedere că în bazinele proiectate se va creşte peşte de tip fitofag, se
consideră necesarul maxim de apă pentru primenire de 4 l/s ha
5,2154 ha x 4 l/s ha = 20,8616 l/s = 0,0208616 mc/s
Resursele energetic necesare desfăşurării lucrării de construcţii montaj sunt reprezentate de

combustibilii necesari pentru alimentarea utilajelor şi autovehiculelor.
I.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

folosite
Proiectul propus privind realizarea amenajării piscicole nu presupune utilizarea de sustanţe sau
preparate chimice. Deasemenea nu vor fi stocate sustanţe sau preparate chimice periculoase pe
amplasamentul propus. Pentru funcţionarea utilajelor se folosesc carburanţi în cantităţi limitate, iar
alimentarea acestora se va face în afara perimetrului.
7
II. Procesul tehnologic
II.1. Fluxul tehnologic al excavării

În scopul amenajării iazurilor vor fi realizate excavaţii prin extragerea nisipului şi pietrişului în
sistem mecanizat. Adâncimea maximă de extracţie va fi deasupra nivelului hidrostatic, iar lucrările vor fi
în etape:
Lucrări de deschidere, lucrări de excavare propriu-zisă, lucrări de prelucrare a materialului, lucrări de

realizare a amenajării piscicole.
La nivelul perimetrului se vor realiza lucrări de decopertare a solului vegetal şi a sterilului care va fi
depozitat separat.
Pe perioada efectuării excavaţiilor vor fi luate toate măsurile pentru a se preveni surparea taluzelor şi
alunecărilor de teren.
În perioada excavaţiilor pe suprafaţa amplasamentului nu vor fi realizate construcţii, fiind amenajate

doar drumuri de exploatare în interiorul perimetrului, care să asigure accesul utilajelor până în zona de
încărcare a agregatelor minerale. Pe tot parcursul exploatării se va urmării respectarea adâncimii de
exploatare şi asigurarea stabilităţii taluzelor.
Referitor la protecţia zăcământului şi pentru asigurarea stabilităţii taluzului se va menţine panta de 1:1,5
stabilită în documentaţie pe care vor fi realizate lucrări de terasare şi stabilizare. Pentru evitarea poluării
zăcământului de pe amplasament cu uleiuri şi hidrocarburi rezultate din funcţionarea utilajelor se vor
lua măsuri de verificare a bunei funcţionare a acestora, instruirea personalului care deserveşte utilajele,
iar lucrările de intervenţie, de întreţinere şi reparare a acestora se vor face în afara amplasamentului.
II.2 Lucrări de amenajare şi explotare a iazului piscicol

Cuveta iazului piscicol va fi realizată prin exploatarea balastului, iar digul de contur va fi realizat
în urma lucrărilor de excavaţie – decopertare. Pentru realizarea digului sunt prevăzute lucrări de
pregătire a patului de lucru, transportul materialului excavat, efectuarea de umpluturi în corpul digului,
asigurarea stabilităţii taluzelor. Acestea vor fi înierbate cu ierburi perene pentru evitarea erodării în
cazul unor debite mari de apa pluvială. Nu se vor folosii tratamente cu sustanţe chimice periculoase şi
nu se vor administra fertilizanţi.
II.3. Fluxul tehnologic al amenajării piscicole

Iazurile piscicole (două pepiniere şi două bazine de creştere) proiectate vor fi alimentate cu apă
captată din acviferul freatic. Prin renunţarea la varianta de alimentare cu apă a iazurilor din pârâul Valea
Albă se va ocupa teren doar în albia majoră a râului Moldova.
8
Iazurile vor funcţiona în cascadă şi vor fi executate în săpătura cu pereţii perimetrali în taluz cu
panta de 1:1,5.
În colţul nord-estic al heleşteului se va executa gura de vărsare a apei în emisar, râul Moldova;
amplasamentul gurii de vărsare nu va fi în albia minoră a râului Moldova – aceasta se va amplasa pe
taluzul albiei majore a cursului de apă.
III . Deşeuri – Generarea, managementul, eliminarea şi reciclarea deşeurilor

Pe toata durata executării lucrărilor este necesar să fie urmărite şi respectate următoarele obiective:
Reducerea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor rezultate
Ținerea evidenţei gestiunii deşeurilor, pe tipuri de deşeuri
În urma activităţilor de construcţii montaj la obiectiv rezultă următoarele deşeuri:
- deşeuri tehnologice din activitatea de producţie (steril) rezultate din decopertarea solului
- deşeuri menajere
III.1. Deşeuri rezultate din activitatea de producţie

Ca urmare a decopertărilor de amplasament rezultă steril care va fi depozitat pe părţile laterale ale
incintei sau la amenajarea digului de protecţie, ele fiind utilizate în totalitate.
În perioada de funcţionare a amenajării piscicole nu rezultă deşeuri tehnologice.
III.2. Deşeuri menajere

Acestea rezultă în perioada exploatării iazului piscicol de la personalul care deserveşte obiectivul. Ele vor
fi colectate separat şi eliminate printr-o societate autorizată.
III.3. Modalităţi de eliminare a deşeurilor

Deşeurile menajere rezultate în perioada de funcţionare a obiectivului vor fi colectate selectiv în
europubele şi eliminate folosindu-se serviciile unei societăţi autorizate.
Nu rezultă alte tipuri de deşeuri (uleiuri uzate, anvelope uzate, acumulatori uzaţi) întrucât verificarea şi
repararea utilajelor se va face înafara amplasamentului.
9
IV.Impactul potenţial asupra elementelor mediului şi măsurile de reducere a

acestuia
Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

Influienţa activităţilor antropice anterioare la nivelul perimetrului este concretizată în exploatarea prin
păşunare a zonei, cultivarea terenurilor din terasa râului Moldova şi exploatarea de balast din albia
minoră. Suprafaţa pe care va fi realizată amenajarea piscicolă este ocupată de terenuri neproductive.
Emisiile în sol
Din activitatea de construcţii montaj vor rezulta deşeuri care vor fi gestionate conform legislaţiei în
vigoare.
Emisiile în apă
Din activităţile care se vor desfăşura pe amplasament nu rezultă poluanţi care să influienţeze acest
factor de mediu.
Emisiile în aer
Sursele de poluare pentru acest factor de mediu sunt reduse datorită specificului activităţilor ce se vor
desfăşura. Eventualele emisii de poluanţi de la utilaje se vor evita prin efectuarea reviziilor tehnice
periodice la unităţi specializate.
IV.1 Apa
IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Apele de suprafaţă
În segmentul cuprins între Tupilaţi şi Roman, râul Moldova prezintă caracteristici piemontale
tipice, cu dezvoltarea a numeroase braţe, pe un pat de despletire larg de 500-8000 m (local peste 1000
m), cumaluri joase, grinduri, vaduri şi ostroave.
În timpul inundaţiilor pe braţele active se transportă bolovănişuri, prundişuri şi pietrişuri, iar în
spatele ostroavelor unde vitezele sunt mai mici, se depun nisipuri şi mâluri. Succesiunile aluvionare sunt
reluate la fiecare viitură importantă, cand se modifică traseele albiei existente.
Date mofometrice ale râului Moldova

Regimul aluviunilor în acest sector prezintă următoarele valori:
- debitul de apă: 32, 80 m/s
- debitul de aluviuni în suspensie – 36, 8 kg/s;
10
- turbiditate 1,12 gr./l;

- volumul anual de aluviuni în suspensie: 1,16 mil.tone = 730000 mc
- volumul anual de aluviuni târâte: 239 000tone/an, respectiv 150300 mc (densitate aluviuni =
1,59 tone/mc)
- pe durata viiturilor , debitele solide cresc foarte mult.
Sub aspect hidrogeologic zona în care se va realizeaza proiectul se caracterizează prin prezenta
a două categorii de strate acvifere:
- strate acvifere din depozitele acumulative cuaternare care cantonează apele freatice;
- strate acvifere de adâncime, de regulă sub presiune, din depozitele de vârsta saramţian-
cuaternară, situate sub acviferul freatic.
În depozitele acumulative cuaternare cu ape freatice se remarcă:
- hidrostructura teraselor inferioare de 5-8 m, 10-10m, si 15-20m, care reprezintă depozite
importante de apă;
- hidrostructura şesurilor propriu-zise ale râului Moldova (lunca şi albia majoră) care cuprinde
acviferul freatic al teraselor inferioare de luncă de 0,5-1 m, 1,5-2 m şi 3-4 m, toate cu ape
bogate situate la adâncime subcritical şi critică.
În funcţie de nivelul morfologic în care sunt cantonate şi modul de alimentare, în zona se
evidenţiază trei acvifere:
- acviferul cantonat în intercalaţiile nisipoase ale rocii de bază, de vârstă Bassarabian;
- acviferul freatic cantonat în depozitele aluviale ale terasei inferioare a râului Moldova;
- acviferul freatic cantonat în depozitele aluviale ale terasei superioare a râului Moldova
Acviferul freatic cantonat în depozitele aluviale ale terasei inferioare a râului Moldova este
alimentat din precipitaţii, de infiltraţiile din râu şi de afluxul natural din terasa superioară. Depozitele
aluviale în care este cantonat se încadrează în categoria “permeabile”, iar coeficienţii de permeabilitate
au valori cuprinse în intervalul 10-2-10-4 cm/s.
Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului este situat în extravilanul satului
Tupilaţi, tarlaua “Cier 2”. Întrucât amplasamentul este inudabil la ape mari, aşa cum a rezultat din
Breviarul de calcul , s-a prevăzut execuţia unui dig de apărare perimetral. Digul se va realiza din argilă
compactată cu protecţia taluzului exterior realizată prin înierbare.
Digul de apărare va avea următoarele caracteristici constructive:
-lungime – 1214,00 m;
- lăţime la coronament- 2,75 m;
-înălţime variabilă, între 0,80 m şi 1,80 m;
-lăţime la bază – variabilă
- taluze 1:1,5
Pentru verificarea inundabilităţii amplasamentului s-a obţinut Studiul hidrologic nr.
14855/I.L./29.07.2015, întocmit de Administraţia Bazinală de Apă Siret Bacău.
Din Breviarul de calcul a rezultat că amplasamentul obiectivului este inundabil, iar digul
proiectat scoate amplasmentul de sub efectul inundaţiilor la debitul maxim cu probabilitatea de
depăşire de 1% pe râul Moldova.
11
Q max = 1910 mc/s
Prin conducta de descărcare (a apei din iaz în râul Moldova) proiectată se asigură circulaţia apei
în iaz asigurând evacuarea aportului de apă din versant. În cazul în care – în perioada de exploatare – se
va constata necesitatea unui aport de apă suplimentar (care să asigure primenirea necesară) se va
propune ca sursă suplimentară captarea apei din pârâul Valea Albă.
IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apa
IV.1.2.1 Alimentare cu apă

În perioada execuţiei lucrărilor nu este necesară branşarea la o sursă de apă potabilă întrucât
beneficiarul va asigura prin surse proprii apa pentru personalul care executa lucrările.
Apa tehnologică
În perioada de execuţie a lucrărilor, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu sunt

necesare volume de apă care să asigure umplerea iazului, primenirea şi compensarea apei pierdute prin
evapo-transpiraţie întrucât amenajarea piscicolă va fi alimentată de afluxul natural al acviferului freatic
din zonă.
IV.1.2.2 Managementul apei uzate
IV.1.2.2.1 Sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate menajere şi

tehnologice
În cadrul activităţilor din etapa de constructivă nu este necesară implementarea unui sistem de
canalizare a apelor menajere. De asemenea nu se produc cantităţi de apă uzată tehnologică în procesul
de excavare a cuvetei iazului piscicol.
Evacuarea apelor uzate menajere
De la obiectiv nu vor rezulta ape uzate menajere întrucât nu există branşament pentru
alimentare cu apă. Pentru necesităţi fiziologice ale personalului, se va folosi WC ecologic vidanjabil.
IV.1.2.2.2 Bilanţul apelor pe platforma societăţii

Beneficiarul obiectivului va asigura personalul cu apă îmbuteliată.
12
Evacuarea apelor uzate tehnologice
Nu rezultă ape uzate tehnologice
Evacuarea apelor uzate pluvial
Apele pluviale de pe amplasament se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a

substratului, fără a produce modificări privind calitatea apei freatice.
Sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate menajere şi tehnologice
În perioada de construcţie şi de funcţionare pe suprafaţa amplasamentului nu vor fi realizate

instalaţii de canalizare. Pentru amenajarea piscicolă nu au fost prevăzute evacuări de apă din bazin.
Masuri de protecţie a factorului de mediu apa
Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele măsuri:
Manipularea şi stocarea materialului excavat în aşa mod încât să nu fie antrenate ape.
Realizarea de drenuri şi canale în jurul perimetrului de exploatare, a bazinului piscicol şi a drumurilor de

acces pentru colectarea apelor din precipitaţii.
Eliminarea deşeurilor prin colectare în europubele sau containere pentru colectare selectivă.
Instruirea angajaţilor care deservesc utilajele implicate în perioada de construcţie în vederea exploatării
corecte a acestora.
Instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărute la utilajele folosite.
Furajarea optimă a populaţiei de peşti în perioada de funcţionare în vederea evitării încărcării cu nitriţi şi
nitraţi rezultaţi din descompunerea materiei organice a stratului acvifer de suprafaţă.
Se recomandă furajarea peştilor cu cereale şi evitarea granulelor concentrate.
IV.2. Aerul
Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi
datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă dispersare a eventualelor noxe provenite din
activitatea de excavaţie a cuvei iazului sau de mijloace de transport, apreciem calitatea aerului ca fiind
bună.
IV.2.1. Potenţiale surse de poluare a aerului

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
Excavarea depozitelor litologice în scopul realizării iazului piscicol
13
Traficul generat de lucrările desfăşurate
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
Pulberi în concentraţii nesemnificative
Gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc exploatarea
În etapa de construcţie (excavarea cuvetei iazului) se vor folosii utilaje şi mijloace de transport echipate
cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în
prevederile legale.
IV.2.2. Protecţia factorului de mediu aer

Măsurile pentru controlul emisiilor în atmosferă sunt măsuri de tip operaţional specific acestui
tip de surse:
Stropirea drumului de exploatarea pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulbere în aer în
sezonul cald când precipitaţiile sunt reduse
Balastarea drumurilor de exploatare şi umplere declivităţilor apărute la nivelul căilor de acces
Deplasarea utilajelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate cu viteza de maximum 30

km/h
IV.3 Zgomotul şi vibraţiile
IV.3.1. Surse de zgomot

Formele potenţiale de impact (zgomot de la funcţionarea motoarelor şi încărcarea utilajelor)
generate de specificul proiectului nu prezintă risc pentru mediu, mai ales că distanţele până la locuinţe
sunt destul de mari.
IV.3.2 Protecţia împotriva zgomotului

Zgomotele produse pe amplasament pot fi reduse printr-o funcţionare corespunzătoare a
utilajelor, dar şi prin evitarea unor defecţiuni la acestea care ar genera intensităţi mari ale surselor de
poluare.
IV.4. Solul
IV.4.1 Localizarea terenului şi a vecinătăţilor

Din punct de vedere teritorial administrativ amenajarea piscicolă este amplasată pe teritoriul
administrativ al com. Tupilaţi.
14
IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament

Amenajarea piscicolă în suprafaţă de 5,2 ha va fi dotată cu o construcţie de 140 mp, care se va
folosii ca spaţiu tehnic.
IV.4.3. Solul prezent pe amplasament

Predomină formaţiuni argilo nisipoase şi pietrişuri.
IV.4.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de

construcţie
Lucrările de executare a amenajării nu vor avea un impact asupra solului.
IV.4.5. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de

funcţionare
Nu vor exista surse de poluare a solului în perioada de funcţionare a amenajării piscicole.
IV.5. Geomorfologia
Nu au fost semnalate în zonă procese fizico-geologice active.
IV.6. Geologia
Zona Tupilaţi se încadrează în Platforma Moldovenească care este alcătuită dintr-un
fundament cristalin peste care s-a depus transgresiv şi discordant un pachet gros de 2500-5000 m
de sedimente.
În zona Tupilati, judeţul Neamţ se întâlnesc la suprafaţă numai depozite Volhiniene şi

Cuaternare.
Volhinianul are o răspândire mare şi are o grosime de cca. 1200 m. Este alcătuit dintr-o
suită monotonă de argile, marne şi nisipuri cu intercalaţii subţiri de calcare şi gresii.
Cuaternarul este alcătuit din argilă loessoidă, nisip şi pietriş.
Nisipul şi pietrişul acumulat în albia majoră (terasă) a râului Moldova are o grosime de 3 -7
m, dar adâncimea de exploatare este funcţie de adâncimea pânzei freatice şi de alimentare a pânzei
freatice (cota luciului apei râului Moldova din vecinatate).
15
La formarea şi acumularea nisipului şi pietrişului au contribuit un complex de factori şi

anume: structura şi compoziţia geologică a depozitelor strabătute de râu în amonte de balastieră,
distanţa de transport, regimul precipitaţiilor în timpul sedimentării, regimul climateric, aportul
afluenţilor etc. Cursul râului Moldova a fost în trecut într-o permanentă schimbare. Cu cca 500-800
ani în urmă albia râului Moldova acoperea suprafaţa perimetrului Tupilaţi, astfel s-a putut
sedimenta acumularea actuală de nisip şi pietriş. Din perioada imediat următoare datează solul
vegetal.
IV.7. Vegetaţia
Specific pentru zona unde va fi amplasată amenajarea piscicolă este vegetaţia ierboasa şi mai
puţin cea arbustivă.
IV.8. Clima
Clima se încadrează în cea de tip temperat continental, cu influienţe specific zonei de luncă a râului
Moldova. Temperatura medie anuală este de 7,1 grade Celsius, viteza medie a vântului de 5m/s, iar
precipitaţiile medii anuale ajung la valoare de 750mm.
IV.9. Biodiversitatea
Proiectul este amplasat pe situl Natura 2000 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, cod ROSCI0364.
Dintre speciile care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0364, în zonele învecinate
perimetrului fermei piscicole sunt habitate favorabile condiţiilor de viaţă pentru:
- Specia Lutra lutra (vidra), ce a fost identificată în zona localităţilor Gherăieşti, Roşiori şi Cordun.
Activitatea de extragere a depozitelor de nisipuri şi pietrişuri nu are impact asupra resursei
trofice utilizată de vidra şi nici asupra habitatelor folosite pentru reproducere şi adăpost. Vidra
este prezentă în zonă, hrănindu-se cu specii acvatice din mediul lotic al râului Moldova. Lucrările
propuse în vederea realizării amenajării piscicole nu vor reduce efectivele de vidra din sit, vor
cauza un deranj minim având în vedere că se vor desfăşura în timpul zilei iar perioada de
activitate a vidrei este crepuscul-noctună, fiind posibile variaţii minore ale distribuţiei sezoniere
ale mamiferului. Realizarea iazului piscicol are impact pozitiv asupra distribuţiei abundenţei
speciei în zonă, deoarece creează noi habitate care pot fi utilizate de vidra pentru adăpost şi
hrană.
- Specia Spermophillus citellus (popândău) – Activitatea de extragere a agregatelor minerale nu va
avea nici un fel de efecte asupra populaţiei de popândău, deoarece:
*specia nu a fost identificată în zonă deşi suprafaţa amplasamentului analizat prezintă vegetaţie
ierboasă cu înălţime redusă – condiţie favorabilă existenţei popândăului, subsolul zonei nu
permite acestei specii săparea galeriilor, adâncimea stratului de sol şi steril este de cca 0,5 m
urmând apoi materiale necoezive;
16
*un alt aspect care contribuie la absenţa speciei din zona propusă pentru realizarea amenajării
piscicole este prezenţa unei stâni şi păşunarea intensă atât a suprafeţei analizate cât şi a zonelor
limitrofe;
Funcţionarea iazului piscicol nu va avea impact asupra distribuţiei şi răspândirii popândăului la

nivelul ROSCI 0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman.
- Speciile de lilieci – Activitatea nu va avea impact asupra acestora deoarece se va desfăşura ziua,
iar liliecii sunt specii nocturne, şi în zonă nu există habitat de pădure, preferat în general de lilieci
pentru hrănire şi reproducere.
- Speciile de peşti - Deoarece activităţile desfăşurate pe amplasament în perioadele de
construcţie şi funcţionare a amenajării piscicole nu afectează mediul lotic al râului Moldova,
implementarea proiectului nu va avea impact asupra speciilor de peşti care constituie
obiectivele de conservare ale ROSCI 0364 Râul Moldova între Tuplilaţi şi Roman.
- Speciile de amfibieni şi reptile – efectivele acestora ar putea creşte după finalizarea formării
iazurilor datorită creerii unui luciu de apă nou, potenţial habitat nou pentru aceste specii.
Conservarea sau menţinerea integrităţii structurale şi funcţionale, în cadrul domeniului de
stabilitate al unui sistem ecologic natural sau seminatural, implică în aceeaşi măsură, menţinerea
cursului natural al dinamicii compartimentelor unităţii hidrogeomorfologice şi a dinamicii asociaţiilor de
specii de plante şi animale care populează aceste compartimente, precum şi dinamica interacţiunilor
dintre ele.
Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin
coridoare naturale sau obţinută prin lucrări de “reconstrucţie ecologică” este o condiţie fundamentală
pentru realizarea obiectivelor privind conservarea diversităţii habitatelor şi a sistemelor biologice.
(Dezvoltarea Durabilă – Teorie şi practică, volumul I – Angheluţă Vădineanu, Ed. Universităţii din
Bucureşti, 1998).
Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile
fitocenologice (particularităţi de habitat), cu elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi
microclimatul arealului.
Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia
elementelor faunistice, precum şi, delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul
de răspândire a speciilor, variind de la o răspândire uniformă, la una de tip insular, în funcţie şi de
adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilităţile locurilor de hrănire şi de cuibărit sunt
strâns legate de rezultatul combinaţiilor acestor factori.
Relaţiile structural şi funcţionale care creează şi menţin integritatea unei arii naturale protejate
se raportează la condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere a speciilor de faună, pe de o parte, iar pe
de altă parte, la presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care-i pot afecta integritatea.
Menţinerea integrităţii ariilor naturale protejate implică consevarea echilibrului stabilit între biotop şi
biocenoză şi se realizează prin prevenirea şi/sau minimizarea oricăror acţiuni care ar putea duce la:
*fragmentarea habitatelor;
17
*generarea unui impact negativ semnificativ asupra factorilor biotic şi/sau abiotici care ar
duce la modificări în dinamica relaţiilor care definesc structura şi funcţiile ariei naturale
protejate.
Relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu
(abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale
(populaţii, biocenoze) şi ale sistemelor mixte (ecosisteme), sunt aspectele care definesc funcţiile
ecologice şi care constau în:
*relaţiile dintre vieţuitoare (plante şi animale);
*raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;
*relaţiile care se stabilesc între organism şi diverse comunităţi.
Factorii ecologici sunt reprezentaţi de totalitatea factorilor abiotici (temperatura, lumina,
precipitaţii, presiune, etc.) şi biotici (paraziţi, dăunători, competiţia intraspecifică şi interspecifică,
generată de procurarea hranei în cadrul relaţiei de nutriţie) cu care un organism vine în contact şi cu
care se intercondiţionează reciproc. În funcţie de caracteristicile lor şi de necesităţile componentelor
biotice, factorii de mediu pot favoriza, sau dimpotrivă, împiedica supravieţuirea şi reproducerea
organismelor.
Structura ROSCI0364 este definită de totalitatea factorilor abiotici (clima, relief, sol, ape) şi
biotici (fauna şi flora) care contribuie la realizarea cadrului natural.
Proiectul îşi propune creerea unor iazuri piscicole, drept urmare vor apărea ecosisteme noi,
benefice pentru dezvoltarea speciilor de inters comunitar existente în zonă.
Obiectivele de conservare stabilite prin planul de management al ariei protejate sunt:
Obiective generale:
A. Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciile de interes
comunitar/naţional şi habitatelor acestora din sit
B. Promovarea şi aplicarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de
conservare ale sitului
C. Îmbunătăţirea atitudinii populaţiei faţă de valorile naturale ale sitului, prin informare,
conştientizare, implicare şi educare a tinerei generaţii în spiritul protecţiei naturii
D. Asigurarea unui management integrat eficient şi adaptabil în vederea realizării obiectivelor
Obiective specifice:
Au fost stabilite următoarele obiective specifice, grupate în patru programe:
Programul Managementul biodiversităţii
Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes
comunitar/naţional şi a habitatelor acestora
Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar/naţional
şi a habitatelor acestora
Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a
speciilor de interes comunitar/naţional şi a habitatelor acestora
Programul Vizitare, turism
Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu
obiectivele de conservare ale sitului
18
Programul Conştientizare şi educaţie

Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu
obiectivele de conservare ale sitului
Obiectiv specific 2: Educaţie ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare
ale sitului
Programul Management şi administrare
Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare ariei
protejate
Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducedre, coordonare, administrare eficiente
Obiectiv specific 3: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte
adecvate
Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluţii, schimbări care se pot produce in viitor
Starea de conservare a ROSCI0364 este în general favorabilă, cu diferenţe de nuanţă, în funcţie
de condiţiile naturale concrete, de revărsările apelor râului Moldova şi de intervenţiile antropice
(braconaj piscicol şi cinegetic, inundaţii, management forestier defectuos, abandonarea diferitelor
categorii de deşeuri, poluarea apei, vandalism).
Deci , sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca
râului Moldova sunt deteriorate, astfel ca, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de faună
va avea consecinţe şi asupra acestora.
Chiar dacă ROSCI0364 nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes
comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea
echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de consevare favorabile a speciilor de faună.
Din analiza aspectelor etologice şi fenologice ale celor 10 specii (4 specii de mamifere, 3 specii de
reptile şi amfibieni şi 3 specii de peşti) care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0364 Râul
Moldova între Tupilaţi şi Roman, se poate concluziona că implementarea proiectului supus evaluării nu
afectează integritatea sitului Natura 2000- ROSCI0364 ‘’Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman” deoarece:
- nu se reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor uitilizate pentru necesităţi de adăpost,
hrană sau reproducere de către speciile de importanţă comunitară;
- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservare ROSCI0364 ‘’Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman”;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
sitului de interes comunitar;
- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc
structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
- pe teritoriul sitului vor exista modificări ale biotopilor, dar cu impact pozitiv asupra
biodiversităţii din regiune – apariţia iazului piscicol şi a vegetaţiei aferente – habitate preferate
pentru specii citate în formularul Natura 2000 al ariei naturale protejată.
19
IV.10. Peisajul
Activitatea desfăşurată în zona amplasamentului va determina scoaterea unor suprafeţe de teren din
circuitul natural şi crearea unui bazin piscicol şi zona de agrement sportiv.
IV.11. Mediul social şi economic

Zona în care este amplasat obiectivul analizat în prezenta lucrare este situată la distanţă apreciabilă de
cele mai apropiate locuinţe.
Datorită distanţelor mari de la amplasament la zonele rezidenţiale, precum şi a măsurilor preconizate de

titularul de activitate, nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact major asupra
populaţiei şi mediului.
IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimonial cultural

Sunt specific zonei.
V. Analiza alternativelor
Alternativele studiate au vizat, în primul rând, amplasamentul obiectivului propus. Astfel, pentru
atingerea scopului economic, respectiv amenajarea piscicolă, s-a ales în aşa fel amplasamentul încât să
se fructifice rezerva geologică şi să se asigure o distanţă de siguranţă faţă de obiectivele învecinate.
Din punct de vedere tehnologic, s-a optat pentru soluţii care să genereze disconfort minim, raportat la
zgomot şi vibraţii în momentul efectuării lucrărilor.
Din punct de vedere al impactului asupra biodiversităţii, s-a optat pentru un teren antropizat,
soluţionându-se astfel problemele de mediu printr-o sistematizare a exploatării resurselor şi realizarea
unei investiţii cu impact pozitiv asupra mediului.
Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate în două
categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) şi alternativa realizării proiectului.
Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului)
Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizată va contiua sa fie o zonă nevalorificată la potenţial
maxim, având în vedere existenţa resurselor naturale.
Prin realizarea acestei amenajări piscicole, flora şi fauna vor prezenta aspecte multiple şi variate, iar
impactul asupra mediului va fi minim.
20
În concluzie, alegerea alternativei „zero” este inacceptabilă pentru beneficiarul proiectului.
Alternativa realizării proiectului
Alternativa realizării proiectului poate fi grupată în două categorii: de alegere a amplasamentului şi de

proiect.
S-a analizat în cadrul studiului şi varianta evoluţiei mediului, în cazul neimplementării planului, situaţie în
care zona amplasamentului ar rămâne în continuare un spaţiu neorganizat şi nu va exista impact asupra
mediului. Această variantă este inacceptabilă pentru beneficiarul proiectului.
În cadrul studiului au fost analizate 2 variante:
VARIANTA ZERO – Alternativa ”ZERO” sau ”nicio ACȚIUNE”
VARIANTA 1 – Alternativa în care proiectul s-ar realiza.
Opţiuni
Factor/aspect
Alternativa zero Implementarea Comentarii
de mediu
(varianta A) proiectului (varianta B)
Calitatea şi Condiţiile actuale nu Impact nesemnificativ pe termen Activităţile propuse nu vor

cantitatea influenţează calitatea apei lung. Calitatea apei subterane şi avea impact semnificativ
subterane a râului Moldova cea din râu nu se modifică. asupra calităţii apei.
apei Impactul asupra regimului de
curgere a râului şi a pânzei freatice Se vor respecta măsurile
este neglijabil. propuse în studiu.
Calitatea Condiţiile actuale Impactul asupra calităţii Activităţile propuse vor

aerului genera poluarea aerului în
persistă pe termen lung aerului generat de limite admisibile – dar
aceasta nu se va resimţi decât
aer de bună calitate cu activităţile propuse va fi
local, în zona
nesemnificativ şi limitat strict la
anumite influenţe amplasamentului.
perioada de excavare şi de
realizare a amenajării piscicole.
determinate de
Bazinul piscicol nu generează surse
antrenarea particulelor de
de poluare a aerului.
pe suprafeţele perturbate
Zgomot şi Condiţiile actuale se vor Impactul generat de Activităţile propuse vor avea
vibraţii menţine pe termen lung, asociate surse de zgomot şi
zgomotul şi vibraţiile vibraţii – utilajele de lucru. Se
21
adica specifice unei aferente activităţilor vor respecta strict măsurile

dispuse în prezentul studiu.
zone semi-rural de construcţii montaj va fi minor
Activităţile desfăşurate în cadrul

bazinului piscicol nu sunt
generatoare de zgomot şi vibraţii.
Sol/Utilizarea Menţinerea pe termen lung Impact pe termen scurt prin În cazul alternativei zero, pe
terenului a condiţiilor actuale de îndepărtarea stratului vegetal şi pe termen lung se poate
utilizare a solului - termen lung prin modificare a produce degradarea solului.
reliefului – crearea luciului de apă. În cazul variantei B se va
teren neproductiv produce impact pe termen
scurt, iar pe termen lung
impactul este pozitiv.
Biodiversitate Se păstrează condiţiile unui Impact pe termen scurt şi mediu, Activităţile vor avea un
habitat cu specii fără valoare ca urmare a ocupării terenului cu impact pozitiv, luând în
conservativă amenajarea piscicolă. considerare amenajarea
spaţiilor verzi, taluzuri, liziere,
conform proiectului după
finalizarea bazinului piscicol.
Peisaj Condiţiile actuale vor Impact pozitiv la scara locală, prin Activităţile vor avea un
prevala pe termen lung modificarea reliefului. impact pozitiv asupra
peisajului
Reabilitarea peisagistică
şi crearea unor trăsături
peisagistice variate şi
interesante
Aspecte socio Impact semnificativ Investiţii locale Implementarea

economice
negativ asupra locurilor semnificative, creare proiectului va aduce avantaje
socio - economice
de muncă conducând la locuri de muncă,
semnificative, durabile
accelerarea înrăutăţirii determinând
condiţiilor socio - economice îmbunătăţirea condiţiilor
socio-economice pe
termen lung
22
Patrimoniul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

cultural
VI. Măsuri de refacere a amplasamentului

Nu este cazul.
VII. Măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu

Având în vedere impactul neglijabil al activităţilor care se vor desfăşura în zona analizată în prezenta
lucrare asupra mediului natural şi economic, nu vor fi necesare măsuri de diminuare a impactului asupra
acestor componente de mediu (mediul natural şi economic).
Pentru asigurarea condiţiilor optime din zonă, se propun următoarele măsuri:
 utilizarea unorechipamente performante, care să genereze nivele minime de zgomot şi disconfort

minim vecinătăţilor lucrării;
 toate măsurile propuse pentru factorul de mediu aer se pot considera ca având o componentă cu efect
şi asupra sănătăţii umane (calitatea aerului în zonele învecinate).
În ceea ce priveşte personalul ce deserveşte activitatea de pe amplasament, este necesară dotarea

corespunzătoare cu echipament de protecţie, păstrarea strictă a regulilor de igienă şi protecţie a muncii
la locul de muncă.
Studierea activităţilor specifice ne determină să apreciem că impactul negativ al acestora asupra

aşezărilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin zgomotul produs de utilajele care sunt
folosite, prin emisiile provenite de la gazele de ardere a combustibililor lichizi şi prin praful ridicat.
VIII. Monitorizarea
În faza de execuţie a lucrărilor de construcţii montaj este indicat să se efectueze periodic măsurători,
privind încadrarea în limitele de poluare admise, privind concentraţiile de substanţe poluante în aer,
apa, sol, nivel de zgomot, gestiunea deşeurilor. Calitatea factorilor de mediu va fi monitorizată prin
efectuarea de analize şi măsurători, care vor constata gradul de conformare a activităţilor cu legislaţia în
vigoare.
23
După finalizarea lucrărilor la amenajarea bazinului piscicol şi refacerea mediului prin lucrări de taluzare,
înierbare şi plantări de puiet arboricol, generarea de emisii poluante atmosferice va fi redusă
semnificativ, astfel componentele biologice nu vor fi influenţate negativ.
Realizarea bazinului piscicol, cu supraveghere atentă a chimismului apei, poate duce la menţinerea apei
în parametrii de calitate bună şi foarte bună, eliminându-se în mare parte posibilitatea de afectare a
apei subterane.
Din bazinul piscicol se vor preleva şi analiza sistematic probe fizico-chimice şi bacteriologice pentru
monitorizarea calităţii apei.
IX. Situaţii de risc

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora există un potenţial de
producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot
afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de hazarde naturale:
endogene: erupţiile vulcanice (nu este cazul) si cutremurele (activitate scazută în zonă);
exogene:
- climatice: nesemnificativ;
- geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost semnalate

astfel de fenomene fizico-geologice active;
- hidrologice (inundaţiile): probabilitate scazuta (prin realizarea digului perimetral pentru toate cele
patru iazuri);
- biologice (epidemii, invazii de insecte ;i roz[toare): nu este cazul;
- biofizice (focul): potenial minor;
- astrofizice: neaplicabil.
Accidente potenţiale
Pericolul de incendiu sau explozie poate apare în cazul managementului profund defectuos al
combustibilului din rezervoarele utilajelor.
Principalele cauze ale producerii unui incendiu sau explozie pot fi:
24
- efectuarea unei lucrări de sudură sau fumatul la locul de muncă în locuri nepermise;
- scurt circuite electrice;
- manipularea defectuoasă a materialelor inflamabile în incinta obiectivului.
Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii ÎNFIINȚARE FERMĂ PISCICOLĂ CU
UTILIZAREA MATERIALULUI EXCAVAT, ÎMPREJMUIRE, ANEXĂ GOSPODĂREASCĂ A EXPLOATAȚIEI
AGRICOLE - CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ – CONSTRUCȚIE CU CARACTER PROVIZORIU
 Risc de poluare accidentală ca urmare a scurgerilor de uleiuri, motorină, benzină, etc., în râu. Pentru
prevenirea acestui risc se interzice depozitarea carburanţilor pe malul râului şi circulaţia mijloacelor de
transport în zonele limitrofe acestuia.
Risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării necorespunzătoare a utilajelor din
dotare.
Având în vedere măsurile care au fost luate prin proiect, nu vor exista riscuri naturale (inundaţii,
alunecări de teren, etc.).
Măsuri de prevenire a accidentelor
Pentru prevenirea potenţialelor accidente, rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate, sunt necesare
adoptarea următoarelor măsuri:
- urmărirea modului de funcţionare a utilajelor;
- realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru;
- identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora şi realizarea de lucrări de stabilizare;
- verificarea, înainte de intrarea în lucru, a utilajelor şi mijloacelor de transport, dacă acestea

funcţionează la parametrii optimi şi dacă nu sunt eventuale defecţiuni care ar putea conduce la
eventuale scurgeri de combustibili;
- pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vor întocmi programe
de intervenţie, care să prevadă măsurile necesare;
- se va asigura echipamentul de protecţie, necesar tuturor categoriilor de personal din balastieră;
- se vor întocmi instrucţiuni specifice de lucru pentru fiecare post;
- utilajele de extracţie vor funcţiona în perimetru numai la nivelul fâşiilor de extracţie stabilite prin
metoda de exploatare;
- autobasculantele vor circula numai pe drumurile amenajate şi marcate cu plăcuţe şi indicatoare de

circulaţie;
25
- pe drumurile de acces se interzice depozitarea de materiale, inclusiv carburanţi şi lubrifianţi;
- după terminarea programului zilnic, utilajele de extracţie vor fi retrase în locurile stabilite şi asigurate
pe timpul nopţii cu pază;
- se interzice accesul persoanelor în timpul funcţionării utilajelor de extracţie în raza lor de funcţionare.
X. Descrierea dificultăţilor
Nivelul de detaliere solicitat de legislaţia de mediu nu este corelat în totalitate cu legislaţia naţională,
având iî vedere faptul că multe din detalierile solicitate, necesare evaluării impactului, nu sunt
disponibile. Astfel, în această fază, impacturile / beneficiile potenţiale ale lucrărilor propuse sunt de cele
mai multe ori evaluate doar calitativ.
Dificultăţi practice
În general, timpul alocat pentru elaborarea lucrării nu permite analizarea detaliată a condiţiilor de pe
amplasamente, fiind binecunoscut faptul că, pentru analizarea condiţiilor de mediu sunt necesare
analize sistematice, pe o perioada de cel puţin un an de zile.
Efectuarea unor analize detaliate a condiţiilor din amplasamente este foarte costisitoare, cere timp
îndelungat, greu de acceptat de către beneficiarul lucrării. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru
aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-
un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scăpări, dar toate acestea vor putea fi remediate dacă
măsurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.
Impunerea măsurilor de atenuare şi eliminare a impactului nu este totdeauna posibilă, in condiţiile în

care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu în faza finală de elaborare a
proiectului, respectiv după licitarea lucrărilor de construcţie, când ar putea fi cunoscute tehnologiile şi
capacităţile constructorului.
Dificultăţi tehnice
Nu au existat dificultăţi tehnice sau practice în timpul evaluării impactului asupra mediului, beneficiarul
punând la dispoziţia întocmitorului toate datele şi informaţiile necesare.
Evaluarea impactului negativ şi pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizării lucrărilor proiectate, ar
putea fi complet realizata doar după monitorizarea tuturor factorilor de mediu în etapa de
implementare a proiectului şi după definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a soluţiei
adoptate, măsurile de minimizare fiind luate şi dependent de aceste rezultate.
26
XI. Concluzii
Pentru identificarea şi evaluarea semnificaţiei impactului proiectului ÎNFIINȚARE FERMĂ
PISCICOLĂ CU UTILIZAREA MATERIALULUI EXCAVAT, ÎMPREJMUIRE, ANEXĂ GOSPODĂREASCĂ A
EXPLOATAȚIEI AGRICOLE - CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ – CONSTRUCȚIE CU CARACTER PROVIZORIU,
“efectul semnificativ” va fi interpretat în raport cu obiectivele de conservare ale ROSCI0364 Râul
Moldova între Tupilaţi şi Roman, integritatea acestui sit şi coerenţa reţelei Natura 2000.
Pentru identificarea şi evaluarea tipurilor de impact se va lua în consideraţie intensitatea,
extinderea şi durata activităţilor generatoare de impact, pentru fiecare etapă de implementare a
proiectului.
Pentru identificarea tuturor efectelor posibile care vor fi exercitate vor fi analizate toate
activităţile specifice proiectului supus analizei, pe baza relaţiei activitate – efect potenţial exercitat.
Pentru identificarea şi evaluarea impactului, în analiza se vor lua în consideraţie:
- Scara (perioada) de timp – impactul pe termen scurt (0-2 ani), mediu (3-5 ani) şi lung (peste 5
ani);
- Aria analizată – amplasamentul proiectului ÎNFIINȚARE FERMĂ PISCICOLĂ CU UTILIZAREA
MATERIALULUI EXCAVAT, ÎMPREJMUIRE, ANEXĂ GOSPODĂREASCĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
- CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ – CONSTRUCȚIE CU CARACTER PROVIZORIU şi zonele învecinate,
în funcţie de probabilitatea producerii impactului, mai ales în cazul impactului cumulat;
- Efectul exertcitat – impact direct şi indirect, reversibil şi ireversibil, semnificativ şi
nesemnificativ.
În analiza impactului asupra valorii şi funcţiilor habitatelor speciilor de interes conservativ se
vor lua în consideraţie următoarele aspecte:
- fragmentarea habitatelor;
- simplificarea habitatelor;
- degradarea habitatelor;
- distrugerea habitatelor;
- pierderea/reducerea arealului habitatelor.
Fragmentarea habitatelor
Fragmentarea habitatelor poate avea ca rezultat distrugerea unor porţiuni a habitatelor, alte
porţiuni rămânând intacte.
Consecinţele fragmentării habitatelor pot include următoarele aspecte:
- amplificarea izolării şi mortalităţii speciilor stenobionte extreme care depind exclusiv de un
habitat;
- extincţia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru supravieţuire şi reproducere;
- diminuarea diversităţii genetice a speciilor rare;
- creşterea abundenţei speciilor ruderale, euribionte.
Simplificarea habitatelor
Simplificarea habitatelor presupune dispariţia din componenţa ecosistemului a unor
componente sau care au fost făcute de neutilizat prin acţiunea antropică sau naturală: eliminarea
arborilor căzuţi (lemnul mort) sau a altor microhabitate (cuiburi, vizuini).
27
Un alt caz de simplificare este alterarea structurii verticale a habitatelor care are ca efect
reducerea diversităţii speciilor, ştiut fiind faptul că diversitatea structurală a habitatelor oferă mai multe
microhabitate şi permite interacţiuni mult mai complexe între specii.
Degradarea habitatelor
Degradarea habitatelor presupune şi fragmentarea sau amplificarea structurii lor, dar în mod
specific se referă la înrăutăţirea stării de sănătate sau diminuarea integrităţii ecologice a cestora.
Contaminarea cu substanţe chimice rezultate din aerul sau apa poluată constituie o cauza
semnificativă a degradării habitatelor, precum şi îmbogăţirea sau sărăcirea în nutrienţi.
În afară de degradarea chimică, importantă este şi degradarea fizică, cum este cazul solurilor,
degradate prin eroziune şi compactare ceea ce duce la creşterea turbidităţii, a depunerilor de
sedimente.
Apele subterane au o contribuţie deosebit de importantă în menţinerea integrităţii
ecosistemelor şi pot fi degradate de activităţi care duc la coborarea straturilor acvifere.
Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severă a sistemelor naturale prin
modificarea interacţiunilor din cadrul acestora.
Mai puţin vizibilă dar la fel de importantă privind riscul modificării habitatelor la toate nivelurile
sale este şi fenomenul de schimbare climatică care duce la creşterea temperaturilor şi a expunerii la
radiaţia UV-B.
Distrugerea habitatelor
Dintre activităţile care duc la distrugerea habitatelor, cea mai cunoscută este decopertarea
pentru construirea cşilor de acces temporare, decopertare care, în funcţie de particularităţile fiecarui
habitat, poate duce la dispariţia vegetaţiei arboricole, arbustive, ierboase, situaţie în care valorile
habitatelor nu sunt doar modificate temporar ci chiar distruse.
Pierderea /reducerea arealului habitatelor
Cea mai frecventă situaţie de pierdere/reducere a arealului este ocuparea unor suprafeţe de pe
teritoriul habitatelor cu construcţii sau căi de acces permanente, deci schimbarea categoriei de folosinţă
permanentă.
Impactul potenţial al proiectelor asupra habitatelor depinde de caracteristicile proiectelor şi de

vulnerabilitatea habitatelor, precum şi, de contribuţia impactelor cumulative şi interactive.
Sensibilitatea habitatelor este dată de rezistenţa acestora la schimbări (capacitatea de a rezista

degradărilor) şi de vitalitatea lor (capacitatea de a restabili condiţiile originale).
Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu mişcări moderate ale apei şi
regimuri climatice moderate, lanţuri trofice funcţionale şi diverse, cu specii adaptate la stres. Habitatele
care opun cea mai mare rezistenţă sunt cele situate din punct de vedere topografic la altitudini mici sau
cele situate în proximitatea unor habitate din care lipsesc componentele de stres şi presiunea antropică,
care conţin specii cu mobilitate şi capacitate de colonizare mare.
28
Caracteristicile vulnerabilităţii habitatelor (a agentului de stres faţă de care acestea sunt

vulnerabile) sunt:
- inconsecvenţa managementului
- oligotrofia (alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organică);
- invazia unor specii;
- izolarea;
- scăderea suprafeţelor (creşterea efectului de margine);
- proximitatea faţă de zonele locuite.
Ca urmare a aspectelor prezentate considerăm că implementarea proiectului supus evaluării
impactului, nu numai că nu va afecta relaţiile structurale şi funcţionale care menţin integritatea

ROSCI0364, ci dimpotrivă, pe termen mediu şi lung va avea efecte pozitive privind menţinerea
integrităţii sitului.
Bibliografie
Lege/Normativ/Standard
- O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului;
- Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului
pentru proiecte publice şi private;
- Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 310/2004, pentru modificarea şi completarea Legii 107/1996;
- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, Republicată;
- Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002;
- Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Norme
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;
- Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului;
- STAS 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie;
- Legea nr. 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător;
- Legea nr.211/2011, privind regimul deşeurilor;
29
- Legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată prin Legea
211/2011;
- H.G. 856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase;
- H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
- Legea nr. 319/2006 Lege a securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Flora României - Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazută, Editura pentru literatura şi artă,
Bucureşti;
- Cartea Roşie a vertebratelor din România – Botnariuc N., Dr. Tatolea V. (2005), Acad. Bucureşti;
- Ecologie practică - Sîrbu I., Benedek A.M. (2004) , Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu;
- Contribuţie la cunoaşterea răspândirii asociaţiilor vegetale din Moldova. Studii şi comunicări, Biologie
vegetală, p. 209 – 216, (1982), Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău.
- Plan de management al sitului Natura 2000 ROSCI0364 (draft).
Întocmit,
SC Comiro SRL
Biolog Bursuc Corneliu
30

Studiu de Impact SC Piscicola Tupilati SRL - APM Neamt

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Impact SC Piscicola Tupilati SRL - APM Neamt

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE EVALUARE A IMPACULUI ASUPRA MEDIULUI

S.C. PISCICOLA TUPILAŢI S.R.L.

AGRICOLE - CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ –

CONSTRUCŢIE CU CARACTER PROVIZORIU

Beneficiar, S.C. PISCICOLA TUPILAȚI S.R.L.

4.3.2 Protecţia împotriva zgomotului……………………………………………….………14

Date de identificare a beneficiarului

S.C. PISCICOLA TUPILAȚI S.R.L.

forma de proprietate : proprietate privată;

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost realizat în concordanţă cu metodologia

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului

Ordinul nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor

I.2 Obiectivele Studiului

Obiectivele studiului sunt:

Prezentarea activităţii desfăşurate în perioada de construcţie şi funcţionare pe suprafaţa

Prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului;

Prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu, cu accent pe evaluarea impactului

Aceste obiective se realizează prin:

Identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de construcţie, funcţionare şi

Studiul aspectelor legate de extragerea, depozitarea temporară şi transportul materialului aflat în

Identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;

Identificarea surselor de poluare care pot afecta solul;

Identificarea surselor de poluare care pot afecta aerul;

I.3. Scop şi abordare

I.4. Descrierea proiectului

Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:

I.5. Informaţii privind producţia şi resursele energetic folosite

Resursele energetic necesare desfăşurării lucrării de construcţii montaj sunt reprezentate de

I.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

II. Procesul tehnologic

II.1. Fluxul tehnologic al excavării

Lucrări de deschidere, lucrări de excavare propriu-zisă, lucrări de prelucrare a materialului, lucrări de

În perioada excavaţiilor pe suprafaţa amplasamentului nu vor fi realizate construcţii, fiind amenajate

II.2 Lucrări de amenajare şi explotare a iazului piscicol

II.3. Fluxul tehnologic al amenajării piscicole

III . Deşeuri – Generarea, managementul, eliminarea şi reciclarea deşeurilor

Reducerea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor rezultate

Ținerea evidenţei gestiunii deşeurilor, pe tipuri de deşeuri

În urma activităţilor de construcţii montaj la obiectiv rezultă următoarele deşeuri:

III.1. Deşeuri rezultate din activitatea de producţie

În perioada de funcţionare a amenajării piscicole nu rezultă deşeuri tehnologice.

III.2. Deşeuri menajere

III.3. Modalităţi de eliminare a deşeurilor

IV.Impactul potenţial asupra elementelor mediului şi măsurile de reducere a

Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Date mofometrice ale râului Moldova

- turbiditate 1,12 gr./l;

Q max = 1910 mc/s

IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apa

IV.1.2.1 Alimentare cu apă

În perioada de execuţie a lucrărilor, dar şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu sunt

IV.1.2.2 Managementul apei uzate

IV.1.2.2.1 Sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate menajere şi

Evacuarea apelor uzate menajere

IV.1.2.2.2 Bilanţul apelor pe platforma societăţii

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Nu rezultă ape uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate pluvial

Apele pluviale de pe amplasament se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a

Sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate menajere şi tehnologice

În perioada de construcţie şi de funcţionare pe suprafaţa amplasamentului nu vor fi realizate

Masuri de protecţie a factorului de mediu apa