Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ion Durbacă
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Echipamente pentru Industriile de Proces
Editura ......................
Pagina tehnică
2
CUPRINS
3
Cuprins
4
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
Victor-Viorel Safta
5
Victor-Viorel Safta
6
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
7
Victor-Viorel Safta
Figura 1.1. Distribuţia siturilor contaminate pe tipuri de activităţi ale surselor de poluare
(A.N.P.M., 2009)
8
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
9
Victor-Viorel Safta
10
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
11
Victor-Viorel Safta
12
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
13
Victor-Viorel Safta
14
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
15
Victor-Viorel Safta
16
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
În acest scop a fost elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole elaborat de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie şi Protecţia Mediului –
ICPA Bucureşti sub egida Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, format
din 14 capitole şi 13 anexe, cuprinzând norme care se referă la: Aspecte generale
despre apa şi solul ca resurse naturale regenerabile, prevenirea poluării mediului înconjurător ca
mijloc de protecţie şi conservare a resurselor naturale regenerabile, agricultura ca factor poluant
al mediului, în special al solului şi apei şi zonele vulnerabile sau potenţial vulnerabile la
poluarea cu nitraţi din surse agricole, Definiţii, Sisteme de agricultură, Îngrăşămintele, surse
potenţiale de poluare a apei şi solului, Fertilizanţi care conţin azot, Fertilizanţi care conţin
fosfor, Norme generale de depozitare şi manipulare a îngrăşămintelor chimice, Depozitarea şi
managementul efluenţilor şi gunoiului de grajd în exploataţiile agricole, Aplicarea
fertilizanţilor cu azot, Aplicarea fertilizanţilor cu fosfor, Aspecte de management al terenurilor
agricole în ceea ce priveşte dinamica azotului, Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi apelor
subterane cauzate de fertilizanţi în cazul irigaţiilor şi udărilor, Planuri de fertilizare şi
registrul utilizării fertilizanţilor în exploataţiile agricole şi Fişe şi borderouri cuprinse în
programul de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
17
Victor-Viorel Safta
sub forme solubilizate datorate interacţiunii cu apa sau pot fi levigate în cazul
unui exces de apă, trecând prin orizonturile inferioare ale solului şi ajungând la
pânza freatică. De menţionat că poluarea solului poate avea loc şi din cauze
accidentale (deversări din iazurile de decantare ale unor unităţi miniere sau
extractive, acţiunea precipitaţiilor asupra haldelor formate pe sol în urma
procesului tehnologic al unităţilor miniere sau extractive etc.).
Efectele metalelor grele asupra solului depind de reacţiile complexe dintre
acestea şi componenţii fazelor solidă, lichidă şi gazoasă ai solului. Reacţiile la
care participă metalele grele în sol sunt: dizolvare, adsorbţie, complexare,
migrare, precipitare, ocluzie, difuzie (în minerale), legare de materia organică,
absorbţie şi adsorbţie de către microorganisme, volatilizare. Aceste reacţii sunt
guvernate de proprietăţile solului şi anume: pH-ul, potenţialul redox, conţinutul
de materie organică, capacitatea de schimb cationic, conţinutul de argilă şi de
oxi-hidroxizi de Fe şi Mn.
Prezenţa metalelor grele în sol are efecte dăunătoare asupra productivităţii
biologice, mai vizibil a plantelor care le absorb, dar şi a microorganismelor din
sol, diminuând cantitatea de materie organică produsă de acestea.
Solurile agricole poluate cu metale grele pot produce recolte aparent
normale, dar care pot fi periculoase pentru consumul animal sau uman, din
cauză că, ajunse în plante, metalele grele pătrund în lanţul trofic ierbivore-
carnivore-om sau prin consumul direct al plantelor afectate de către om. Un alt
pericol este posibilitatea ca metalele grele de pe sol sau din sol să ajungă prin
şuvoire sau percolare în apele de suprafaţă, respectiv în apele freatice, intrând
astfel în alte lanţuri trofice având la capăt omul.
Problema poluării cu metale grele se complică şi mai mult din cauza
prezenţei în atmosferă şi a altor poluanţi (SO2, NOx, HF), rezultaţi în urma unor
procese tehnologice, deseori aceleaşi care generează emisii de metale grele (de
18
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
19
Victor-Viorel Safta
20
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
21
Victor-Viorel Safta
22
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
23
Victor-Viorel Safta
24
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
25
Victor-Viorel Safta
26
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
27
Victor-Viorel Safta
28
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
29
Victor-Viorel Safta
30
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
31
Victor-Viorel Safta
32
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
33
Victor-Viorel Safta
34
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
35
Victor-Viorel Safta
Figura 1.2. Reţeaua de puncte de monitorizare a calităţii solurilor din România (Răuţă şi
colab., 1998)
36
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
37
Victor-Viorel Safta
fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar,
şi anume: 100, 200, 300, 400 m faţă de punctual normal, în ordinea nord, sud, est
sau vest.;
- analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul naţional de
monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km sunt prezentate în
tabelul 1.1;
- datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate ţinând seama de
Metodologia 1986 şi Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului
756/1997 Reglementări privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi
completările ulterioare.
Tabelul 1.1 Analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul naţional de
monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km [Ordinul MADR 278/2011]
Adâncime
Felul probei [cm]/ Metodă
felul probei
1 2 3
A. Analize comune tuturor
solurilor
Cernere uscată şi umedă,
I Probe în structură deranjată
sedimentare şi pipetare
Tratare chimică cu diferiţi
dispersanţi (H2O2, HCl,
Compoziţie granulometrică Tot profilul Na4P2O7×10H2O) în funcţie de
conţinutul de materie organică
şi carbonaţi
Coeficientul de Tot profilul Metoda Mitscherlich
higroscopicitate
Cernere umedă, sedimentare şi
Hidrostabilitate structurală Tot profilul
pipetare
Indice de instabilitate
Tot profilul Calcul
structurală
Potenţiometric în soluţie
Reacţia solului (pH) Tot profilul
apoasă (1:2,5)
Oxidare umedă, metoda
Humus total (Ht) 0 - 50 Walkley-Black modificată,
Gogoaşă
38
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
1 2 3
Azot total (N) 0 - 50 Kjeldahl
Fosfor mobil (Pal) 0 - 50 Metoda Egner-Riehm-
Domingo
Potasiu mobil (Kal) 0 - 50 Metoda Egner-Riehm-
Domingo
II Probe în structură nederanjată
Determinări pe probe în
Umiditate momentană Tot profilul structură nederanjată (cilindri
metalici)
Tot profilul Determinări pe probe în
Densitate aparentă (maximum. structură nederanjată (cilindri
100cm) metalici)
Conductivitate hidraulică Determinări pe probe în
saturată Tot profilul structură nederanjată (cilindri
metalici)
Determinări pe probe recoltate
Umiditate la pF=0 Tot profilul
în cilindri
Porozitate totală Tot profilul Calcul
Porozitate de aeraţie Tot profilul Calcul
Determinări pe probe recoltate
Rezistenţa la penetrare Tot profilul
în cilindri
Grad de tasare 0 - 50 Calcul
B. Analize specifice
I Soluri nesaturate cu cationi bazici
Sumă cationi de schimb (SB) 0 - 50 Metoda Kappen (0,ln HCl)
Aciditate hidrolitică (Ah) şi Percolare cu acetat de K sau
aciditate totală la pH=8,3 0 - 50 Na 1 n
(A8,3)
Aluminiu schimbabil (la probe 0 - 50 Metoda Socolov
cu pH<5,8)
Capacitate de schimb cationic 0 - 50 Calcul
(TAh şi Tgj)
Grad de saturaţie în baze (VAh
0 - 50 Calcul
şi VSH)
II Soluri saturate cu cationi bazici
(V=100%, pH=7,4-8,5) cu
carbonaţi alcalino-pământoşi, fără
săruri solubile
Conţinut total de carbonaţi Tot profilul Metoda Scheibler
(CaCO)
Capacitate de schimb cationic Metoda Scholenberg -
0 - 50
(TSH) Cernescu
39
Victor-Viorel Safta
1 2 3
III Soluri saturate cu săruri
solubile şi care conţin frecvent
carbonaţi alcalino-pământoşi şi/sau
gips (V=100%)
Extract apos 1:5 şi dozare
Reziduu conductometric Tot profilul
conductometrică
Probele
Sodiu schimbabil (Nasch) Metoda Bower
alcalizate
Probele
Grad de saturaţie (Vua) Calcul
alcalizate
Probele cu
reziduuri peste Extract apos 1:5 şi dozare
Compoziţia sărurilor
0,09-0,17g/ conductometrică
100g
IV Elemente şi substanţe potenţial
poluante
Mineralizare în amestec de acizi
Conţinuturi de metale grele (azotic, percloric, sulfuric,
(Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, 0 - 20 2:1;0,2) şi dozare prin
Cd - forme totale) spectrofotometrie cu absobţie
atomică
Extracţie în Na2 EDTA,
Conţinuturi de metale grele DTPA, etc. şi dozare prin
(Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, 0 - 20 spectrofotometrie cu absobţie
Cd - forme solubile) atomică
40
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
1 2 3
Extracţie cu clorură de
Conţinut total de hidrocarburi
0 - 20 metilen/ cloroform, metoda
din petrol (THP)
spectrometrică în IR
Extracţie în metanol, metoda
Conţinut de fenoli, detergenţi 0 - 20
spectrometrică UV-VIS
Număr de bacterii 0 - 20 Diluţii Pochon
Număr de ciuperci 0 - 20 Diluţii Pochon
Respiraţia solului 0 - 20 Metoda Ştefanic
41
Victor-Viorel Safta
42
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
43
Victor-Viorel Safta
44
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
45
Victor-Viorel Safta
46
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
47
Victor-Viorel Safta
48
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
49
Victor-Viorel Safta
50
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
51
Victor-Viorel Safta
Tabelul 1.2. Limitele maxime admisibile de metale grele în diferite tipuri de alimente
(Zara, 2006)
52
1. Evaluarea factorilor de risc privind contaminarea solurilor
53
Victor-Viorel Safta
creşte de 5-10 ori faţă de toxicitatea componentelor (Zara, 2006). Dintre cele
mai periculoase pesticide din punct de vedere al contaminării alimentelor,
pesticidele organoclorurate se acumulează selectiv în organismul animal, ordinea
descrescândă fiind: ţesutul gras mesenteric, ţesutul gras depozitar, ţesutul gras
peririnal şi apoi ţesutul muscular. La rumegătoare se observă o acumulare mai
accentuată decât la porcine. Furajele concentrate (cereale, şroturi, sfecla) sunt
responsabile de o acumulare importantă de pesticide. De menţionat că reducerea
cantităţii de organoclorurate din organismul animal se face numai după 3- 4
săptămâni.
54
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
2.1. INTRODUCERE
55
Anca Mădălina Dumitrescu
56
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
57
Anca Mădălina Dumitrescu
58
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
59
Anca Mădălina Dumitrescu
60
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
coroziv, poate provoca periculoasă pentru mediu şi gaz sub presiune, pericol
arsuri grave ale pielii şi cauzează toxicitate pentru de explozie în caz de
leziuni ale ochilor mediul acvatic încălzire
61
Anca Mădălina Dumitrescu
62
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
63
Anca Mădălina Dumitrescu
64
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
65
Anca Mădălina Dumitrescu
66
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
67
Anca Mădălina Dumitrescu
68
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
69
Anca Mădălina Dumitrescu
70
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
71
Anca Mădălina Dumitrescu
care este necesară protecţia pentru a preveni afectarea funcţiilor necesare unui
individ pentru a se pune în siguranţă.
Există două căi de abordare pentru determinarea efectelor dozei primite:
folosirea funcţiilor Probit şi determinarea dozei nocive (aplicată în cazul
riscurilor toxice sau termice).
Funcţiile Probit
Funcţiile Probit iau în consideraţie variaţia toleranţei la efecte nocive,
pentru o populaţie expusă. Rata de deces a personalului expus la agenţi nocivi pe
o perioadă de timp poate fi calculată utilizând funcţiile Probit care iau, în mod
obişnuit forma:
Y k1 k 2 ln V
în care, Y este probit (cu un domeniu de valori între 2,67 – 8,09
reprezentând fatalitate între 1 – 99,9%), o măsură a procentajului resurselor
vulnerabile care pot suferi daune. Probabilitatea de deces poate fi astfel
determinată prin evaluarea lui Y pe o diagramă de transformare Probit ca cea a
lui Finney (1971).
k1 şi k2 sunt constante
V - este produsul intensităţii sau concentraţiei compusului toxic la un
exponent n cu timpul de expunere (exprimat în secunde sau minute).
Concentraţia poate fi exprimată în părţi pe milion (ppm) sau miligrame pe
metru cub (mg/m3). Probiturile pot fi obţinute pentru aproape orice agent
periculos.
72
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
Figura 2.3. Curba de legatură Y = f (P) între variabila Probit Y şi probabilitatea P (%)
de apariţie a evenimentului (după AIChE, 2000).
Tabelul 2.3. Constante Probit pentru gaze toxice (conform Lees (2005) şi efectele
estimate ale dozelor
Substanţa k1 k2 n LC1 (ppm) LC50 (ppm)
73
Anca Mădălina Dumitrescu
74
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
Tabelul 2.4. Valorile SLOT şi SLOD şi exponentul n pentru câteva gaze uzuale.
Substanţa SLOT SLOD n
Monoxid de carbon 40125 57000 1
Dioxid de carbon 1.5 x 10
40
1.5 x 10
41
8
Hidrogen sulfurat 2 x 10
12
1.5 x 10
13
4
Amoniac 3.78 x 10
8
1.03 x 10
9
2
Dioxid de suf 4.66 x 10
6
7.45 x 10
7
2
Acid fluorhidric 1.2 x 10
4
2.1 x 10
4
1
Oxizi de azot 9.6 x 10
4
6.24 x 10
5
2
75
Anca Mădălina Dumitrescu
76
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
77
Anca Mădălina Dumitrescu
78
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
79
Anca Mădălina Dumitrescu
80
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
c T Jw c T 2cT
DE k sol c T
t R d z z2
unde :
t este timpul;
z - direcţia de migraţie verticală;
Jw- fluxul de apă rezultat din precipitaţii, m3/(m2 s);
Rd este coeficientul de partiţie al poluantului în faza lichidă apoasă din sol;
DE reprezintă coeficientul de difuziune efectiv gaz-lichid, m2/s;
ksol- constanta cinetică de biodegradare a poluantului în sol, 1/s.
Coeficientul de difuziune efectiv ţine seama de coeficienţii de difuziune a
poluantului în gaz şi lichid, de porozitatea solului, de coeficientul de partiţie al
poluantului în faza gazoasă şi cea lichidă din sol.
Modelul matematic de dispersie al contaminanţilor atmosferici în sol redă
satisfăcător distribuţia spaţială şi temporală a poluantului în sol. Completând
acest model cu modele de dispersie a poluantului în aer şi apă se poate obţine o
imagine completă aconsecinţelor unui eveniment soldat cu emisie necontrolată
de poluant.
81
Anca Mădălina Dumitrescu
82
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
1 ux h
u y
0
h x y
u x u x u y
2
t,y
u x dh f
g sin( ) g A ux
t y y y dx h
ux c u c D c
y
t,y A c i ri c
x y y y
unde:
1 1h
h
2
A ux xu u x dz u x u x u y u y dz
h x 0 y h 0
1 1h
h
Ac x
h x 0
u
u x c
c dz
u y u y c c dz
y h 0
În relaţiile de mai sus:
h
1
h
1
ux
h0 u x dz şi u y
h0
u y dz sunt vitezele medii ale fluidului pe cele două
83
Anca Mădălina Dumitrescu
84
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
85
Anca Mădălina Dumitrescu
• utilizarea mai multor trepte biologice, operate diferit, dispuse în serie; astfel,
se crează condiţiile bioacumulării în fiecare sub-unitate de micro-organisme
specializate pentru îndepărtarea anumitor tipuri de poluanţi;
• utilizarea unei scheme complexede circulaţie a lichidului şi nămolului (cu
recicluri multiple) între sub-unităţile de tratare biologică cu nămol activ;
• integrarea tratării chimice cu cea biologică, în diverse variante: pre-tratarea
chimică şi inducerea unei biodegradabilităţi sporite;
• folosirea de unităţi moderne de tratare biologică, cu performanţe ridicate
(reactoare cu membrane, cu biofilme etc.);
• politici optimale de operare având drept criteriu reducerea riscului staţiei
WWT la supraîncărcarea influentului;
86
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
Figura 2.5. Vedere a dispersiei Gaussiene de poluant dintr-o sursă continuă aflată la
înălţime (după AIChE Risk Guidlines, 2000)
87
Anca Mădălina Dumitrescu
Δh 5700Pe0.25 u a1 , m
Condiţiile meteorologice din momentul evacuării poluantului joacă un rol
esenţial asupra modului şi vitezei sale de dispersie în aer. Pentru a fi utilizate în
modele de dispersie, condiţiile atmosferice sunt clasificate în şase clase Pasquill
de stabilitate, notate cu literele A (cea mai instabilă) până la F (cea mai stabilă).
Stabilitatea atmosferică este legată de viteza vântului şi de intensitatea luminii
solare, definită în termeni de gradient termic vertical.
Într-o exprimare cuantificată prin numărul lui Richardson (ALR= viteza
de diminuare a temperaturii atmosferei în condiţii adiabate = 0.98 °C/100 m),
gradienţii termici mai mici decât ALR definesc condiţiile stabile, iar cei mai mari
decât ALR pe cele instabile.
88
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
Sistemul Pasquill este însă cel mai utilizat, iar încadrarea într-o anumită
clasă este făcută după cum urmează:
clasa A = condiţii extrem de instabile
clasa B = condiţii moderat instabile
clasa C = condiţii uşor instabile
clasa D = condiţii neutre
clasa E = condiţii uşor stabile
clasa F = condiţii stabile
În cazul în care nu se dispune de date meteorologice suficiente, parametrul de condiţii
meteorologice din modelele de dispersie ale poluantului se va lua corespunzător clasei D (cu
u = 5 m/s, ca pentru o zi cu vânt) şi, eventual, clasei F (cu u = 2 m/s, ca pentru noapte).
Un parametru esenţial în modelele de dispersie îl constituie viteza vântului,
definită în mod normal la înălţimea de 10 m de la sol. Cu cât viteza vântului
creşte, cu atât poluantul este purtat către sol mai repede, iar viteza sa de dispersie
în atmosferă creşte. Viteza vântului este influenţată de mai mulţi parametri, cum
ar fi relieful terenului, temperatura, înălţimea.
O formulă aproximativă pentru calculul vitezei vântului la înălţimea z este
dată de relaţia:
p
z
u z u10
10
Clasa de Coeficientul adimensional al puterii, p
stabilitate Mediu urban Mediu rural
A 0.15 0.07
B 0.15 0.07
C 0.20 0.10
D 0.25 0.15
E 0.40 0.35
F 0.60 0.55
89
Anca Mădălina Dumitrescu
c c c c c c c
ux uy uz Dt,x Dt,y Dt,z
t x y z x x y y z z
90
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
91
Anca Mădălina Dumitrescu
G* 1 x - ut 2 1 y
2
c(x, y, z, t) exp exp
2π σ x σ y σ z 2 σ x 2 σ y
1.5
1 z H 2 1 z H 2
exp exp
2 σ z 2 σ z
92
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
cx,0,0,t
soluţionând ecuaţia: y σ y 2ln
cx, y,0, t
93
Anca Mădălina Dumitrescu
1 y
2
1 z H 2 1 z H 2
G*
c(x, y, z, t) exp exp exp
2πσ y σ z u 2 σ y
2 σz
2 σz
în care:
c = concentraţia medie (mg/m3);
G = debitul masic de poluant eliberat în atmosferă (kg/s);
σx ,σy ,σz = coeficienţii de dispersie pe cele trei coordonate (m);
x = direcţia longitudinală a vântului (m);
y = direcţia transversală (m);
z = înălţimea de la sol (m);
H = înălţimea sursei (m);
u = viteza vântului (m/s).
Pentru o sursă aflată la sol, concentraţia maximă este atinsă în punctul de
emisie a poluantului. Pentru o sursă de emisie aflată la înălţimea H, concentraţia
maximă cmax este atinsă de-a lungul axei longitudinale la distanţa xmax,
determinată cu ajutorul relaţiei:
H
σ z x max x max
2
2G σ z x max
c max
euH 2 π σ y x max
G 1 y
2
1 H 2
c x, y, 0 exp exp
σ y σ z uπ 2 σ y 2 σ z
94
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
95
Anca Mădălina Dumitrescu
96
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
97
Anca Mădălina Dumitrescu
98
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
99
Anca Mădălina Dumitrescu
100
2. Evaluarea riscurilor de mediu în procesele chimice
101
Anca Mădălina Dumitrescu
102
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
103
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
104
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
105
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
Evaluarea riscului
Iterativ
Managementul
riscului
Reducerea Planificarea
riscului de urgenţă
Figura 3.1. Procesul iterativ al asigurării calităţii managementului riscului (adaptat după
Maria, 2007)
106
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
Compararea
informaţiilor despre
proces/activitate
Identificarea
pericolului Evaluarea Reducerea
riscului riscului
Clasificarea
Iterativ
pericolului
Ajustarea scenariilor pe
Definirea scenariului (pentru baza evaluării de risc şi a
pericole de risc ridicat) impactului măsurilor de
reducere a riscului
Evaluarea riscului
Revizuirea măsurilor
existente
Identificarea
măsurilor
suplimentare Reducerea
riscului
Realizarea analizei
cost/beneficiu
Revizuirea pentru
acceptabilitate – Minim
practicabil rezonabil
Acceptarea sau
implementarea măsurilor
preventive/de control
Figura 3.3. Etape şi măsuri de reducere a riscului (adaptat după Maria, 2007)
107
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
108
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
109
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
110
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
111
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
112
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
113
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
114
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
115
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
0, 45 M , pentru M 30000 kg
3
t BLEVE
2, 6 M , pentru M 30000 kg
6
• Înălţimea centrului mingii de foc (HBLEVE, m):
HBLEVE 0,75 Dmax
• Diametrul iniţial al emisferei de foc la nivelul solului (m):
Dinitial 1, 3 Dmax
a 2, 02 p w X s
0,09
5328
p w 101325 (RH) exp 14, 4114
Ta
(L2 H 2 )1,5
Notaţii:
M – masa iniţială a lichidului inflamabil în mingea de foc (kg);
a – transmitanţa atmosferică (adimensională);
116
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
Hv Hov cp (TBP To )
117
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
118
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
a 2, 02 p w X s
0,09
5328
p w 101325 (RH) exp 14, 4114
Ta
De min(D, Dmax )
Notaţii:
H – înălţime flacără (m);
L – distanţa bazin – receptor pe orizontală (m);
(-H)c – căldura de combustie lichid (J/kg);
119
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
L 5, 3 Tf Tj M
C T 1 C T a
d j CT T Mf
Notaţii:
dj – diametrul jetului la ieşire (egal cu cel al orificiului de ieşire, m);
CT – fracţia molară de combustibil în amestecul stoechiometric de
120
3. Analiza situaţiilor de urgenţă
combustibil-aer;
(-H)c – căldura de combustie lichid (J/kg);
T – raportul molar reactanţi/produşi în amestecul stoechiometric
combustibil/aer;
Tf, Tj – temperatura adiabată a flăcării şi cea a jetului fluid (K);
Ma – masa molară aer (kg/kmol);
Mf – masa molară combustibil (kg/kmol);
a – transmitanţa atmosferică;
Fm – debitul masic de combustibil ce alimentează jetul (kg/s);
FP – factorul de vedere geometric prin modelul sursei radiante
punctiforme (m-2)
– fracţia de energie de combustie radiată (0,15-0,35; tipic 0,3);
În cazul flăcărilor jet provenite din combustia LPG se pot utiliza relaţiile
simplificate:
• Lungimea torţei/flăcării (L):
L 9,1 Fm0,5 1 < Fm < 3000 kg/s
• Raza conului flăcării (W):
W 0, 25 L
• Raza periculoasă din jurul flăcării unde se constată o letalitate
de 50 % (rs,50):
rs,50 1,9 t 0,4 Fm0,47 timpul de expunere t este 10 < t < 300 s
121
Daniel Dinculescu, Luminiţa Gîjiu
Notaţii:
CD – coeficient de descărcare combustibil, calculat din pierderile de
presiune ale gazului prin frecare
CD – 1 pentru jet sonic
A – aria orificiului de evacuare (m2);
p1 – presiunea din rezervor (Pa);
T1 – temperatura din rezervor (K);
k = cp / cv – raportul căldurilor specifice;
R – constanta gazelor (J/mol·K);
gc – constantă gravitaţională definită ca raport între forţă şi produsul între
masă şi acceleraţie (adimensională). Dacă forţa este greutatea şi
acceleraţia este acceleraţia gravitaţională, atunci gc = 1 N/(kg·m/s2)
122
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
Ion Durbacă
123
Ion Durbacă
durata lor de viaţă ar fi aproape infinită. Câteva defecţiuni, dacă vor exista, vor fi
întâmplătoare şi influenţele exterioare (cum ar fi, erori de operare sau reparare
necorespunzătoare), sunt cauza tuturor defecţiunilor. Cu excepţia defectărilor
instantanee, cauzate de erori grosolane de operare sau influenţe exterioare total
anormale, metodologia de analiză a dinamicii stării de funcţionare, poate
detecta, izola şi preveni defectarea sistemului.
Totuşi, în mod real, conceptele de mentenanţă şi inspecţie bazate pe risc (RBM
& RBI) care fac obiectul acestui capitol, au în vedere utilizarea unei proceduri
specifice de aplicare şi de evaluare a fiabilităţii şi integrităţii structurale a
echipamentelor şi instalaţiilor industriale şi, respectiv, a riscurilor manifestate
(RIMAP RTD Consortium, 2002). Aceste modele conceptuale bazate pe risc
reprezintă ansamblul lucrărilor cu caracter preventiv stabilite pe baza unui
volum mare de monitorizări, a cunoaşterii evoluţiei parametrilor de la
echipamentele importante, caracteristicilor şi performanţelor elementelor
componente ale echipamentelor, costurilor de înlocuire a echipamentelor
propriu-zise şi a elementelor componente, precum şi a cunoaşterii costurilor
asociate. Aplicarea acestor concepte presupune existenţa unei baze de date
privind:
• performanţele echipamentelor şi instalaţiilor;
• evoluţia parametrilor în exploatare;
• monitorizările şi diagnosticările echipamentelor;
• evidenţa evenimentelor la fiecare echipament de bază;
• costul întreruperilor în alimentarea cu utilităţi.
Alegerea modelelor conceptuale de mentenanţă şi inspecţie bazate pe risc
sau centrate pe fiabilitate este dependentă de caracteristica conform căreia
instalaţiile sau echipamentele sunt noi, retehnologizate, în curs de
retehnologizare sau au o durată normată de viaţă spre limita admisă de fabricanţi
sau reglementările în vigoare.
124
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
125
Ion Durbacă
126
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
127
Ion Durbacă
128
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
129
Ion Durbacă
130
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
5
4
3
PoF
2
1
A B C D E
CoF
131
Ion Durbacă
132
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
133
Ion Durbacă
asociate cu măsuri diferite şi efecte diferite. În ciuda acestei definiţii, riscul este
deseori evaluat din punct de vedere calitativ fără acest factor normal. În această
situaţie, riscul este o combinaţie de probabilităţi şi efecte evaluate din punct de
vedere calitativ şi este deseori prezentat ca un element în cadrul unei matrice de
tip probabilitate – efect.
134
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
135
Ion Durbacă
136
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
137
Ion Durbacă
138
4. Analiza inspecţiei şi mentenanţei bazată pe risc
În cadrul unei evaluări API RBI, analiza consecinţelor deteriorării CD(t) este
efectuată pentru a ajuta la stabilirea unei clasificări a elementelor echipamentului
luând în considerare riscul. Aşadar, sunt analizate următoarele categorii de consecinţe
(RIMAP RTD Consortium, 2002, Murariu, 2013, Selva & Mech, 2012):
• inflamabile şi explozive;
• toxice;
• scurgeri neinflamabile, non-toxice;
• financiare.
De asemenea, metodologia API RBI cuprinde două niveluri de evaluare a
consecinţelor deteriorării:
• analiza consecinţelor - Nivel I: este o metodă simplificată putând fi
folosită pentru un număr limitat de fluide reprezentative şi cuprinde căutări
tabelare şi grafice care pot fi folosite cu uşurinţă pentru a calcula consecinţele
deteriorărilor, fără să fie nevoie de software specializat sau tehnici de modelare a
consecinţelor; scopul acesteia constă în:
- determinarea fluidului reprezentrativ şi a proprietăţilor asociate;
- selectarea diametrului orificiului de scurgere;
- calculul ratei de scurgere;
- estimarea cantităţii de material disponibilă a se scurge;
- determinarea sistemelor de detectare şi de izolare asupra mărimii
scurgerii,
respectiv, cuprinde următoarele etape:
I. determinarea debitului şi a masei scurgerii pentru analiza
consecinţelor;
II. determinarea consecinţelor inflamabile şi explozive;
III. determinarea consecinţelor toxice;
139
Ion Durbacă
140
Bibliografie
Bibliografie
*** - Codul de bune practici în fermă - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor
*** - TOPRAK Wastewater Engineering - Design, Construction, Operation -
web.deu.edu.tr/atiksu/ana58/kompost.htlm
***, 2005 - Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Bucureşti
***, 2006 - In Situ and Ex Situ Biodegradation Technologies for Remediation of Contaminated Sites
– Engineering Issue – EPA–United States Environmental Protection Agency, Office of
Research and Development National Risk Management Research Laboratory
Cincinnati, OH 45268, EPA/625/R-06/015
***, 2009 - Raport privind starea mediului în România – capitolul 5 Solul – Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului
***, 2010 - Ghid de bune practici – Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,
actualizat
***, 2011 - O R D I N privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului
naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile
pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului
judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de
monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazele de date aferente, a
Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren
pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile
8x8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului
naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a Bazei de date aferente
reţelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului
judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului
judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al
calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente – Ministerul
141
Bibliografie
142
Bibliografie
143
Bibliografie
144
Bibliografie
PERRY, R.H., GREEN, D.W., MALONEY, J.O., 1997 – Perry’s chemical engineers’
handbook. Seven-th Editions. McGraw-Hill, New York (Cap. 25- Waste
Management; Cap. 26 – Process Safety).
POTRA, A. F., MICLE, V., BĂBUŢ, C. S., 2012 - Studiu privind bioremedierea solurilor
contaminate cu hidrocarburi petroliere - Journal of Environmental Research and
Protection, no. 31, pp 68-73
RĂUŢĂ, C. şi colectiv, 1998 – Monitoringul stării de calitate a solurilor din România (volumele I
şi II) – Institutul de Cercetări pentru pedologie şi Agrochimie, Bucureşti, ISBN 973-
0-00452-8, 973-0-00453-6
RIMAP RTD Consortium, 2002 - Generic RIMAP Procedure
ROMAN, P., 1980 – Introduction in the fluid pollution physics, Bucharest: Scientific Publ.
House
SELVA, R.A, MECH, F.I, 2012 – Risk Based Inspection (RBI), Best Practice: The
Technical Specification for Ensuring Successful Implementation, 13th International
Conference on Pressure Vessel & Piping Technology, London, Keynote Paper – Technical
Session: Managing Risk.
SEVESO, 2012. http://ec.europa.eu/environment/seveso/
SOCEANU, A.D., 2009 - Studiul fizico-chimic şi analitic al unor poluanţi din plante - Teză de
doctorat – Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
VARMA, A., MORBIDELLI, M., 1999 – Parametric Sensitivity in Chemical Systems,
Cambridge University Press.
VINCENT, R., BONTHOUX, F., LAMOISE, C., 2000 – Evaluation du risque chimique.
Hiérarchisation des "risques potentiels", Hygiène et sécurité du travail, 178
ZARA, M., 2006 - Inocuitatea produselor alimentare – Editura EuroPlus
145