Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A.04.02
NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE
CP A.04.02:2021
EDIŢIE OFICIALĂ
Cuvinte cheie: proiectare clădirilor ecologice, clădiri „verzi”, ciclul de viață al construcțiilor.
Preambul
1 ELABORAT de către:
Experți Internaționali:
Cristiana-Verona CROITORU, Specialist BREEAM | NZEB | PhD Universitatea Tehnică de Construcții
București
Elena RASTEI, Specialist BREEAM |LEED |GREEN HOMES | Romania Green Building Council
Experți naționali:
Constantin CODREANU, PhD., Proiectant | Președinte Comitete Tehnice G.01, G.02, TC45, TC49 |
ADD Technology, Chișinău
Arh. Ion ANDRUSCEAC
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Economiei și a Infrastructurii nr. XX din
XX.XX.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. XXX, art. XXX), cu aplicare din XX, XX
2020.
I
CP A.04.02:2021
Cuprins
Pag.
Introducere IV
1 Domeniu de aplicare 1
2 Referințe normative 2
3 Terminologie și abrevieri 2
3.1 Termeni și definiții 2
3.2 Abrevieri 4
4 Prevederi generale. 4
4.1 Obiective 4
4.2 Instrucțiuni pentru aplicarea codului practic 4
4.3 Avantaje proiectării ecologice 4
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice 4
5.1 Design Integrat: munca în colaborare interdisciplinară 4
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier 5
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere 5
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor 5
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii - LCA (Life Cycle Assessment) 5
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări 5
5.7 Trasee pietonale 5
5.8 Amprentă parcare 5
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură 5
5.10 Gestionarea apelor pluviale 6
5.11 Acces la facilități 6
5.12 Acces la transport alternativ 6
5.13 Contorizarea consumului de apă 6
5.14 Optimizarea consumului de apă 7
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă 7
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de mediu 7
5.17 Materiale naturale 7
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite 7
5.19 Materiale locale 7
5.20 Materiale cu conținut reciclat 7
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV) periculoși pentru 8
sănătatea umană sau zero COV
5.22 Materiale rezistente la foc 8
5.23 Confort acustic 8
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale 8
5.25 Producție proprie de hrană 8
5.26 Încălzire orășenească 8
5.27 Eficiență energetică a clădirilor 8
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior 8
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile 8
5.30 Idei și soluții inovatoare 8
ANEXE
Anexa A: Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier 10
Anexa B: Managementul deșeurilor Construcții și desființări 14
Anexa C: Ghid pentru separarea bio-deșeurilor 15
Bibliografie 17
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18
II
Introducere
De-a lungul ciclului lor de viață, clădirile și construcțiile folosesc circa 36 % din energia globală finală,
sunt responsabile pentru circa 39 % din totalul emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă datorate
generării energiei necesare întreținerii, precum și pentru utilizarea a peste 50 % din resursele naturale
extrase sub formă de materiale de construcție.
Dezvoltarea de clădiri cu impact redus asupra mediului reprezintă nu doar o necesitate în contextul
preocupărilor pentru îmbunătățirea calității vieții, ci și un impuls pentru viitoarele investiții în domeniul
construcțiilor.
Tendința globală în ceea ce privește proiectarea clădirilor durabile, a dat un impuls țării noastre în
alinierea reglementărilor locale și naționale la bunele practici internaționale, în scopul îmbunătățirii
calității fondului construit și respectiv a mediul de trai pentru cetățenii săi.
Necesitatea elaborării unui cod practic care să includă principii de proiectare a clădirilor ecologice, a
apărut în contextul dezvoltării urbane tot mai accentuate din ultimii ani.
În procesul firesc de transformare a localităților, de cele mai multe ori tendința de creștere economică
și de dotare a populației cu cele necesare este văzută ca o strategie prioritară situată deasupra tuturor
problemelor de mediu. În consecință, asistăm la o dezvoltare a localităților, fără a avea o viziune clară
sau, având o viziune pe termen foarte scurt asupra mediului.
Pentru a veni în sprijinul diminuării impactului asupra mediului, prezentul normativ oferă, viitorilor
proiectanți, o serie de instrumente reciproc avantajoase în scopul reducerii impactului obiectivelor
proiectate asupra naturii dar și ridicării nivelului de trai al populației.
Prezentul Cod Practic conține principii generale şi cerințe privind elaborarea documentației de proiect,
în corespundere cu actele normative în domeniul protecției mediului şi gestionării resurselor naturale.
- adaptarea și îmbunătățirea actelor normative naționale în proiectarea clădirilor, prin includerea unor
cerințe de protecție a mediului;
- adaptarea actelor normative naționale, la prevederile Directivelor UE și Tratatelor internaționale, în
domeniul protecției mediului.
- încurajarea tranziției spre sustenabilitatea mediului construit și susținea dezvoltării sectorului de
certificare ecologică a clădirilor în Republica Moldova.
III
CP A.04.02:2021
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul cod practic de proiectare a clădirilor ecologice, în continuare Cod, este conceput ca
instrument de încurajare a tranziției sectorului construcțiilor din Moldova către sustenabilitatea de
mediu și creșterea calității vieții cetățenilor.
1.2 Prezentul Cod este un standard de performanță de mediu în corespundere cu care pot fi
îmbunătățite obiectivele în proces de proiectare. Prezentul cod va sprijini proiectanții în elaborarea
unor proiecte cu amprentă de mediu mai redusă, respectiv construcții mai sănătoase și mai durabile.
1.3 Prezentul Cod este destinat elaborării documentației de proiect pentru clădiri noi, dar este
aplicabil și pentru clădiri existente, supuse reabilitării, reconstrucției și modernizării majore.
1.4 Acest Cod este aplicabil în cazul proiectării clădirilor individuale dar și în cazul proiectării unor
ansambluri de clădiri legate între ele, fie prin rosturi seismice, fie printr-un concept de gestionare
unitară de tip condominiu.
1.5 Prezentul Cod include o matrice de bune practici în proiectare care se aplică tuturor clădirilor cu
excepția celor cu statut de monument de arhitectură sau clădirilor care nu au sistem interior de
încălzire.
1.6 Prezenta versiune a codului practic include și părerile experților din industria națională a
construcțiilor, a autorităților competente în domeniul construcțiilor și a altor specialiști implicați în
procesul de construcție, inclusiv societatea civilă.
2 Referințe normative
În prezentul cod practic sunt utilizate referințe la următoarele documente normative:
1
CP A.04.02:2021
NOTĂ – La utilizarea prezentului Cod Practic este oportun de a verifica valabilitatea documentelor normative
conform Catalogului documentelor normative (DN) în construcții actualizat în fiecare an, cu situația la 1 ianuarie a
anului curent, conform indicatorilor informativi, publicați în anul curent, precum și valabilitatea/actualizarea sau
anularea funcționării standardului respectiv pe site-ul www.estandard.md.
Dacă documentele normative de referință au fost înlocuite (modificate), atunci la utilizarea actualului document
normativ trebuie utilizate aceste documentele normative. Dacă documentul de referință a fost anulat fără
înlocuire, atunci, poziția în care se face trimitere la acesta este utilizată în măsura în care nu afectează această
referință.
3 Terminologie și abrevieri
În prezentul Cod Practic sunt utilizați termeni și definițiile acestora, abrevieri după cum urmează:
3.1.1
acoperiș verde
un acoperiș acoperit parțial sau complet cu vegetație și sol sau cu un alt mediu de cultură, situat
deasupra unei membrane impermeabile. Aceste sisteme pot fi intensive sau extinse, după cum
urmează:
a) sistemele intensive de acoperiș verde au un mediu de creștere adânc de minim 30 cm, care
permite fixarea arborilor și arbuștilor. Adâncimea mediului de cultură necesită cerințe suplimentare de
încărcare în cadrul structurii de rezistență și necesită un sistem complex de irigație pentru întreținere;
b) sistemele extensive de acoperiș verde au un mediu de creștere cu grosimea cuprinsă între 10 și 30
cm. Necesită o întreținere minimă și, în general, nu necesită irigare
3.1.2
biodeșeuri
deșeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deșeuri alimentare sau cele provenite din
bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de distribuție a produselor (catering) sau din
magazine de vânzare cu amănuntul şi care sunt compatibile cu deșeurile provenite de la
întreprinderile de prelucrare a produselor alimentare
3.1.3
punere în funcțiune (commissioning)
proces de testare și punere în funcțiune a instalațiilor și elementelor constructive de către o comisie
interdisciplinară
3.1.4
etichetă a ciclului ecologic al produsului (cradle to cradle)
etichetă ecologică care implică proiectarea și fabricarea de produse în așa fel încât, la sfârșitul vieții
lor, să poată fi reciclate sau refolosite, imitând ciclul naturii cu tot ceea ce este fie reciclat, fie returnat
pe pământ, direct sau indirect, ca un produs complet sigur, netoxic
2
CP A.04.02:2021
3.1.5
design integrat
un proces holistic care implică o varietate de specialiști și actori implicați în procesul de proiectare a
clădirii. Procesul utilizează abilitățile și cunoștințele tuturor participanților pentru a îmbunătăți
rezultatele, a spori valoarea pentru proprietar, a reduce deșeurile și a maximiza eficiența prin toate
fazele de proiectare, fabricare și construcție
3.1.6
efectul insulei de căldură
efect negativ asupra mediului construit cauzat de zone urbane precum acoperișul clădirilor, pavaje,
parcări descoperite, alei betonate care generează temperaturi ridicate din cauza absorbție și retenției
razelor UV în timpul zilei
3.1.7
eticheta ecologică
certificarea unor categorii de produse şi servicii dintre cele mai diverse. Aceasta încurajează operatorii
economici să comercializeze bunuri şi servicii cu un impact redus asupra mediului, multe dintre
măsurile ecologice aducând o valoare în plus operatorilor prin reducerea costurilor
3.1.8
etichetă a consiliului de administrare a pădurilor (FSC- forest stewardship council)
eticheta ecologică care atestă că pădurile au fost exploatate responsabil
3.1.9
indice de reflexie solară (SRI - solar reflectance index)
o măsură a capacității suprafeței construite de a rămâne rece la soare prin reflectarea radiațiilor solare
și emiterea de radiații termice
3.1.10
parcare preferențială
punctele de parcare cele mai apropiate de intrarea principală a unei clădiri (în afară de spațiile
destinate persoanelor cu handicap). Pentru parcarea angajaților, se referă la punctele cele mai
apropiate de intrarea utilizată de angajați
3.1.11
pereți verzi
un perete extern acoperit total sau parțial cu vegetație. Aceste sisteme constau de obicei într-un
mediu de cultură (sol, apă sau un substrat anorganic), cu un sistem integrat de alimentare cu apă,
dacă este necesar, având în vedere clima și condițiile locale. Structura trebuie să fie montată și fixată
pe peretele/pereții externi ai unei construcții. Acestea sunt cunoscute și sub numele de ziduri vii,
fațade verzi sau grădini verticale
3.1.12
xeriscaping - amenajare peisagistică care nu necesită irigații de rutină
Xeriscaping-ul este procesul de amenajare a teritoriului sau grădinărit, care reduce sau elimină
necesitatea irigării. Este promovat în regiunile care nu dispun de resurse accesibile, abundente sau
fiabile de apă dulce și câștigă accept în alte regiuni, deoarece accesul la apa de irigație devine limitat;
deși nu se limitează la astfel de climate.
3.2 Abrevieri
3
CP A.04.02:2021
4 Prevederi generale
4.1 Obiective
Prezentul cod de proiectare ecologică își propune să transforme sectorul construcțiilor la nivel local și
național, prin soluții și măsuri luate în calcul în stadiul elaborării documentației de proiect, pentru a
atinge următoarele obiective:
4.2.1 Prezentul cod practic enumeră o serie de principii de proiectare a clădirilor ecologice, care
trebuie să stea la baza elaborării documentației de proiect pentru clădirile cu impact redus asupra
mediului.
4.2.2 Aceste principii sunt expuse în cele ce urmează într-o structură multidisciplinară bazată pe mai
multe categorii, care la rândul lor sunt divizate în criterii.
4.2.3 Fiecare criteriu încurajează implementarea unor strategii de dezvoltare durabilă în proiectarea
ecologică a clădirilor.
4
CP A.04.02:2021
plastic/metale, bio-deșeuri (a se vedea 3.1.2) și mixte/reziduale, baterii, corpuri de iluminat care conțin
mercur și electronice.
Colaborarea cu specialiști în domeniul elaborării studiilor de LCA sau utilizarea unor softwares utilizate
în acest domeniu. Scopul este Identificarea și încurajarea utilizării de produse şi materiale cu
amprentă redusă de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirii. Se vor considera cel puțin 80% din
cantitatea de materiale pentru fiecare dintre următoarele elemente: fundație, structură orizontală,
structură verticală și fațade, zone exterioare, echipamente și elemente interioare. Toate elementele și
componentele acestora care constituie mai puțin de 1 % din masa totală a clădirii pot fi excluse.
Încurajarea folosirii pe scară largă a traseelor pietonale care să lege toate punctele de interes ale
cartierului. Separarea clară a traseelor pietonale de cele carosabile printr-un spațiu de 1 metru +
perdea de copaci.
Eficientizarea utilizării terenului prin amplasarea integral subterană a parcărilor. Numărul parcărilor
trebuie specificat conform NCM B.02.01.
5.9.1 Proiectantul va specifica materiale pentru acoperiș care au un nivel al SRI (Indice de Reflexie
Solară, a se vedea 3.1.10) egal sau mai mare de 70.
5
CP A.04.02:2021
5.9.3 Obiectivul acestei măsuri este eliminarea efectului insulei de căldură (a se vedea 3.1.6) prin
reducerea cantității de raze UV absorbite și înmagazinate de acoperiș, parcări sau alte structuri
similare. Îmbunătățirea eficienței energetice și a habitatului exterior prin instalarea de sisteme de
acoperiș verde (a se vedea 3.1.1) sau pereți vegetali, pavaje și acoperiș cu Index Solar de Reflecție
ridicat etc.
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una dintre următoarele soluții:
a) bazin de retenție a apelor pluviale de tip închis. Apele pluviale astfel colectate pot fi folosite integral
sau parțial, în funcție de necesități, la irigarea zonelor verzi exterioare.
b) bazin de retenție de tip deschis cu elemente vegetative și de filtrare.
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele facilități:
a) magazin alimentar;
b) sală de fitness sau sală sport;
c) zonă de relaxare;
d) amplasarea a cel puțin un loc de reuniune a membrilor comunității (ex. loc de odihnă în jurul unui
havuz, amfiteatru cu scenă - în cazul construirii a unui ansamblu rezidențial;
e) amplasarea băncilor de odihnă de-a lungul aleilor pietonale la cel puțin 50 m una față de alta
acoperind toate traseele pietonale de pe teritoriu;
f) bancomat.
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele soluții de
transport alternativ:
a) stații de încărcare pentru mașini electrice de cel puțin 5 kW, pentru cel puțin 5 % din capacitatea
totală de parcări a clădirii, aplicabil tuturor tipurilor de clădiri;
b) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de parcări a clădirilor cu
excepția rezidențialelor (de exemplu, în cazul a 100 de parcări auto, e nevoie de spațiu de depozitare
pentru 20 de biciclete);
c) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de apartamente, în cazul
ansamblurilor rezidențiale (ex. in cazul a 100 de apartamente, e nevoie de spațiu de depozitare pentru
20 de biciclete);
Bicicletele trebuie păstrate într-un spațiu dedicat individual sau comun securizat, acoperit, ferit de
umezeală/apă și cu acces direct facil. Aceste spații pot fi amplasate atât în zone exterioare, cât și în
zone interioare precum parcarea subterană a clădirii.
6
CP A.04.02:2021
Proiectantul va include în documentația de proiect pentru toate tipurile de clădiri obiecte sanitare cu
debit redus de apă, după cum urmează:
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una din următoarele strategii:
Proiectantul va include în documentația de proiect minimum 2 produse sau materiale care dețin
declarație de mediu (eng. Environmental Product Declaration) și/sau certificate de sustenabilitate
recunoscute la nivel european/internațional, precum Cradle to Cradle (a se vedea 3.1.4), eticheta
ecologică (a se vedea 3.1.7), FSC/PEFC (a se vedea 3.1.8), sau alte certificări de produs similare.
Pentru îndeplinirea acestei cerințe, vor considerare două produse (un produs per categorie):
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin un material pentru fiecare dintre categoriile
de mai jos, cu impact de mediu redus pentru zidării și izolații precum:
a) zidărie: cărămidă, bloc de calcar, chirpici, beton de cânepă, sisteme pe bază de fibre
agroalimentare și soluții similare;
b) izolare: vată minerală bazaltică, lână de oaie, izolație de cânepă, celuloză reciclată, denim reciclat,
fibră lemnoasă certificată FSC, perlit, agregat de argilă expandată, ceramică tratată cu zeolit, plută,
etc.
7
CP A.04.02:2021
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV) periculoși pentru
sănătatea umană sau zero COV
Proiectantul va include în documentația de proiect măsuri pentru confort acustic între etaje și între
apartamente și spații tehnice în conformitate cu indicativul acustic al normativului [4]. Pentru locuințe,
nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat în timpul zilei, în
interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB (A) și, respectiv, curba de
zgomot Cz 30. În timpul nopții (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L_AeqT nu trebuie să depășească
30 dB și, respectiv, curba Cz 25.
Proiectantul va include în documentația de proiect soluții de design care includ plante selecționate
pentru îmbunătățirea calității aerului și a mediului interior. Se vor utiliza plante, pereți verzi (a se vedea
3.1.12), piatră, lemn și alte materiale naturale asemănătoare în amenajarea spațiilor interioare
comune.
NOTĂ - În Suprafața Desfășurată Totală calculată nu vor intra clădirile monument de arhitectură sau clădirile care
nu au sistem interior de încălzire.
8
CP A.04.02:2021
Proiectantul va include în documentația de proiect corpuri de iluminat eficiente energetic precum cele
de tip LED. A se consulta [5].
9
CP A.04.02:2021
Anexa A
(informativă)
I. Calitatea aerului
Obiectiv: Prevenirea poluării cu particule de praf și alte forme de poluare a aerului pe șantier și în
comunitatea locală;
6. Activitățile care generează mult praf vor fi sistate în perioadele cu vânt puternic.
7. Utilizarea soluțiilor speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu
această soluție se vor stropi căile de acces în șantier, zonele de descărcare
pentru materialele de construcții, respectiv de depozitare pentru deșeurile
rezultate din desființări/demolări).
10
CP A.04.02:2021
10. Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de stropire cu aspersor, pentru a spăla
drumurile interne și externe cel puțin o dată pe zi.
11. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.
12. Folosirea unei rampe de spălare a anvelopelor în zona de șantier, oriunde există
săpături pentru fundații sau accese auto provizorii.
13. În șantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje,
să nu se producă noroi, băltire de apă, etc.
14. Toate încărcăturile ce sunt transportate din sau în șantier vor fi acoperite prin
utilizarea de prelate sau materiale ce acoperă încărcătura corespunzător întreaga
sa suprafață. Transportul trebuie realizat într-un mod cât mai curat posibil, cu
focus pe prevenirea scurgerilor din camion, pe lateral, în spatele remorcii sau pe
la trapa de golire.
15. Obligativitatea depozitării materialului fin, sub formă de pulbere, în incinte închise
sau în containere, pe termen mediu sau lung.
3. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.
11
CP A.04.02:2021
3. Vor fi evitate lucrările care pot duce la degradări ale rețelelor supraterane sau
subterane existente în zonă.
12
CP A.04.02:2021
13
CP A.04.02:2021
Anexa B
(informativă)
1. Cărămidă, ceramică
4. Ambalaje: cutii de vopsea, paleți, carton, cutii cabluri, benzi de împachetat, folie
polietilenă
6. Metale
14
CP A.04.02:2021
Anexa C
(informativă)
Resturile alimentare vor fi scurse foarte bine de surplusul de umiditate (dacă este cazul) și vor fi
depozitate în recipientul aerat, aflat sub chiuvetă (sau unde este cazul).
15
CP A.04.02:2021
În cazul compostării „on site„ recomandăm două tipuri de unități de compost, cu tambur rotativ (model
JORA Form, figura C.2, a) sau unitate fixă, figura C.2, b).
C.4 Ghid pentru utilizarea compostorului cu tambur rotativ (Figura C.2, a):
a) adăugați pungile de hârtie în care au fost sortate biodeșeuri. Acestea pot fi adăugate zilnic
b) adăugați un borcan de peleți;
c) blocați capacul;
d) rotiți de 2-3 ori tamburul rotativ (după caz) pentru o bună aerare. Aerisirea insuficientă cauzează
mirosuri neplăcute;
e) depozitați biodeșeuri în compartimentul 2 doar atunci când compartimentul 1 este plin.
f) biodeșeurile astfel tratate ajung la maturare în circa 6-8 săptămâni. Verificați calitatea compostului
și mai apoi goliți compartimentul vizat. Compostul trebuie să aibă un miros plăcut. Acesta este un
fertilizator valoros și poate fi utilizat la afânarea solului, acolo unde este nevoie.
16
CP A.04.02:2021
Resturile alimentare și alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci și metan și levigate în
rampele de gunoi. Studiile arată că deșeurile municipale și asimilabile constau în proporție de peste
50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin digestie aerobă și anaerobă.
Deșeurile biodegradabile pot fi tratate prin digestie aerobă, prin transformarea materiei organice în
compost evitându-se utilizarea gazelor care se folosesc în mod obișnuit la producerea fertilizatorilor
sintetici. În plus, nu mai sunt emise în atmosferă gaze cu efect de seră, responsabile pentru încălzirea
globală.
17
CP A.04.02:2021
Bibliografie
[1] Legea nr.835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajarea teritoriului
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-2, art.2, publicat 02.01.1997).
[2] Hotărîrea Guvernului nr. 896 din 21.07.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de certificare a performanței energetice a clădirilor şi a unităților de clădiri
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.232-244, art.975, publicat 29.07.2016).
[3] Hotărîrea Guvernului Nr.913 din 25.07.2017 privind aprobarea Reglementării tehnice cu
privire la cerințele minime pentru comercializarea produselor pentru construcții.
[4] Normativ privind acustica în construcții și zone urbane - Indicativ C 125 - 2013" - Partea I -
Prevederi generale privind protecția împotriva zgomotului, indicativ C 125/1- 2013, din
21.11.2013. (Monitorul Oficial al României nr.812 bis din 20.12.2013).
[5] Hotărîrea Guvernului Nr. 1003 din 10.12.2014 pentru aprobarea regulamentelor privind
cerințele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.386-396, art.1100, publicat 26.12.2014).
[6] Legea nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.178-184, art.415, publicat 11.07.2014).
[7] Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr.174-177, art.393, publicat 04.07.2014).
[8] Legea nr.LP913/2000 din 30.03.2000 Condominiului în fondul locativ (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.130-132, art.915, publicat 19.10.2000).
[9] Hotărîre a Guvernului Nr. 1093 din 31.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind
furnizarea serviciilor energetice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.4-8, art.04,
publicat 10.01.2014).
[10] Hotărîre a Guvernului Nr.160 din 21.02.2018 cu privire la aprobarea Programului de
promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a planului de
acțiuni pentru implementarea acestuia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.68-76,
art.208, publicat 02.03.2018).
[11] Legea nr.10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.69-77, art.117, publicat 25.03.2016).
18
CP A.04.02:2021
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий практический кодекс проектирования зеленых зданий (далее именуемый
Кодекс), разработан как инструмент, способствующий переходу строительного сектора
Молдовы к экологической устойчивости и повышению качества жизни граждан.
1.3 Настоящий Кодекс предназначен для подготовки проектной документации для новых
зданий, но также применим к существующим зданиям, подвергающимся капитальному ремонту,
реконструкции и модернизации.
1.5 Настоящий Кодекс включает в себя матрицу передовых методов проектирования, которая
применяется ко всем зданиям, за исключением зданий, имеющих статус памятников
архитектуры, или зданий, не имеющих внутренней системы отопления.
1.6 Данная версия Кодекса также включает мнения экспертов в национальной строительной
отрасли, компетентных органов в области строительства и других специалистов, участвующих в
процессе строительства, включая гражданское общество.
2 Нормативные ссылки
В данном Кодексе практики использованы ссылки на следующие нормативные документы:
19
CP A.04.02:2021
3 Терминология и сокращения
3.1.1
зеленая крыша
частично или полностью покрытая крыша с растительностью и почвой или другой питательной
средой, расположенная над водонепроницаемой мембраной. Эти системы могут быть
интенсивными или расширенными, а именно:
а) системы интенсивных зеленых крыш имеют глубину роста не менее 30 см, что позволяет
закреплять деревья и кустарники. Глубина культивированной среды требует дополнительных
требований к нагрузке в пределах структуры сопротивления и требует сложной ирригационной
системы для обслуживания.
b) экстенсивные системы зеленых крыш имеют среду выращивания толщиной от 10 до 30 см.
Требует минимального ухода и, как правило, не требует полива.
3.1.2
биологические отходы
биоразлагаемые отходы садов и парков, пищевые отходы или отходы кухонь частных домов,
ресторанов, предприятий общественного питания, фирм по доставке и сбыту продукции
(catering), или розничных магазинов, которые совместимы с отходами предприятий пищевой
промышленности
3.1.3
ввод в эксплуатацию (commissioning)
процесс испытаний и ввода в эксплуатацию установок и элементов конструкций
междисциплинарной комиссией
3.1.4
маркировка экологического жизненного цикла продукта (cradle to cradle)
эко маркировка, включающая разработку и производство продуктов таким образом, чтобы в
конце их срока службы они могли быть переработаны или повторно использованы, имитируя
цикл природы со всем, что-либо перерабатывается, либо возвращается на Землю, прямо или
косвенно, как полноценный продукт, безопасный, нетоксичный
3.1.5
интегрированный дизайн
целостный процесс с участием различных специалистов и субъектов, вовлеченных в процесс
проектирования здания. В процессе используются навыки и знания всех участников, чтобы
улучшить результаты, повысить ценность для владельца, сократить отходы и максимизировать
эффективность на всех этапах проектирования, производства и строительства
3.1.6
эффект теплового моста
20
CP A.04.02:2021
3.1.7
экомаркировка
сертификация самых разных категорий товаров и услуг. Это побуждает экономических
операторов продавать товары и услуги с низким воздействием на окружающую среду, многие из
природоохранных мер повышают ценность для операторов за счет снижения затрат.
3.1.8
маркировка лесного попечительского совета (FSC- forest stewardship council)
экологическая маркировка, подтверждающая ответственное использование лесов
3.1.9
индекс солнечного отражения (SRI- solar reflectance index)
мера способности искусственной поверхности оставаться холодной на солнце, отражая
солнечное излучение и испуская тепловое излучение
3.1.10
льготная парковка
ближайшие к главному входу здания парковочные места (кроме мест для инвалидов). Для
парковки сотрудников это относится к точкам, ближайшим к входу, используемым сотрудниками
3.1.11
зеленая стена
внешняя стена, которая полностью или частично покрыта растительностью. Эти системы
обычно состоят из питательной среды (почвы, воды или неорганического субстрата) с
интегрированной системой водоснабжения, если необходимо, с учетом местного климата и
условий. Конструкция должна быть установлена и прикреплена к внешней стене / стенам
здания. Их также называют живыми стенами, зелеными фасадами или вертикальными садами
3.1.12
ксерискапирование (xeriscaping) - озеленение, не требующее обычного полива.
Ксерискапирование - это процесс озеленения или озеленения, который уменьшает или
устраняет необходимость в орошении. Он продвигается в регионах, которые не имеют
доступных, обильных или надежных источников пресной воды, и получает признание в других
регионах, поскольку доступ к поливной воде становится ограниченным; хотя это не
ограничивается такими климатами.
3.2 Сокращения
4 Основные положения
4.1 Цели
4.2.1 В данном Кодексе практики перечислен ряд принципов проектирования зеленых зданий,
которые должны лежать в основе разработки проектной документации для зданий с низким
уровнем воздействия на окружающую среду.
22
CP A.04.02:2021
Целью этой меры является устранение эффекта теплового моста (см. 3.1.6) за счет
уменьшения количества УФ-лучей, поглощаемых и сохраняемых крышей, автостоянками или
другими подобными конструкциями. Повышение энергоэффективности и среды обитания на
открытом воздухе путем установки систем зеленых крыш (см. 3.1.1) или зеленых стен,
тротуаров и крыш с высоким индексом отражения солнечного света и т. д.
23
CP A.04.02:2021
a) продуктовый магазин;
b) тренажерный зал или тренажерный зал;
c) зона отдыха
d) расположение хотя бы одного места встречи членов сообщества (например, место отдыха у
фонтана, амфитеатр со сценой - в случае строительства жилого комплекса;
e) расположение скамеек для отдыха вдоль пешеходных аллей на расстоянии не менее 50 м
друг от друга, охватывающих все пешеходные маршруты на территории;
f) банкомат.
25
CP A.04.02:2021
Проектировщиком предусмотрено подключение здания к городской тепловой сети. см. [5] - [8].
27
CP A.04.02:2021
Приложение A
(информативное)
I. Качество воздуха
Цель: Предотвращение загрязнения пылевыми частицами и других форм загрязнения воздуха
на территории и в местном сообществе;
28
CP A.04.02:2021
29
CP A.04.02:2021
30
CP A.04.02:2021
31
CP A.04.02:2021
Приложение B
(информативное)
1. Кирпич, керамика
6. Металлы
32
CP A.04.02:2021
Приложение C
(информативное)
C.2 Пищевые отходы будут очищены от лишней влаги (при необходимости) и храниться в
герметичном контейнере под раковиной (или, если необходимо).
33
CP A.04.02:2021
Библиография
[1] Закон № 835 от 17.05.1996 о принципах урбанизма и территориального планирования
(Официальный вестник Республики Молдова, № 1-2, статья 2, опубликован
02.01.1997).
[2] Постановление Правительства № № 896 от 21.07.2016 на утверждение Положения о
порядке сертификации энергоэффективности зданий и строительных единиц
(Официальный вестник Республики Молдова, № 232-244, ст. 975, опубликовано
29.07.2016).
[3] Постановление Правительства № 913 от 25.07.2017 «Об утверждении Технического
регламента о минимальных требованиях к реализации строительной продукции».
[4] Нормативные акты по акустике в зданиях и городских районах - Ориентировочный C
125-2013»-Часть I- Общие положения, касающиеся защиты от шума,
Ориентировочный C 125 / 1-2013, от 21.11.2013. (Официальный вестник Румынии №
812 бис от 20.12.2013 г.).
[5] Постановление Правительства № 1003 от 10.12.2014 об утверждении правил,
касающихся требований к энергетической маркировке некоторых продуктов с
энергетическим воздействием (Официальный вестник Республики Молдова, № 386-
396, статья 1001, опубликован 26.12.2014).
[6] Закон № 92 от 29.05.2014 по тепловой энергии и продвижению когенерации
(Официальный вестник Республики Молдова, № 178-184, статья 415, опубликован
11.07.2014).
[7] Закон № 86 от 29.05.2014 об оценке воздействия на окружающую среду
(Официальный вестник Республики Молдова, № 174-177, ст. 393, опубликован
04.07.2014).
[8] Закон № LP913 / 2000 от 30.03.2000 о кондоминиуме в жилищном фонде
(Официальный вестник Республики Молдова, № 130-132, статья 915, опубликован
19.10.2000).
[9] Постановление Правительства № 1093 от 31.12.2013 на утверждение Положения об
оказании энергетических услуг (Официальный вестник Республики Молдова, № 4-8,
ст. 04, опубликовано 10.01.2014).
[10] Постановление Правительства № 160 от 21.02.2018 г. об утверждении Программы
продвижения зеленой экономики в Республике Молдова на 2018-2020 гг. И плана
действий по ее реализации (Официальный вестник Республики Молдова, № 68 -76,
арт. .208, опубликовано 02.03.2018 г.).
[11] Закон № 10 от 26.02.2016 о поощрении использования энергии из возобновляемых
источников. (Официальный вестник Республики Молдова, № 69-77, статья 117,
опубликован 25.03.2016).
Конец перевода
35
CP A.04.02:2021
Содержание
Стр.
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18
1 Область применения 18
2 Нормативные ссылки 19
3 Терминология и сокращения 19
3.1 Термины и определения 19
3.2 Сокращения 21
4 Основные положения 21
4.1 Цели 21
4.2 Инструкции по применению Кодекса практики 21
4.3 Преимущества экологического проектирования 21
5 Принципы проектирования экологических зданий 22
5.1 Интегрированное проектирование: сотрудничество при междисциплинарном 22
содержании
5.2 Снижения загрязнения на этапе строительства 22
5.3 Инфраструктура для раздельного сбора бытовых отходов 22
5.4 Предоставление мест для сбора биоотходов 22
5.5 Анализ жизненного цикла здания - LCA (Life Cycle Assessment) 22
5.6 Планирование управления отходами строительства и сноса 22
5.7 Пешеходные дорожки 22
5.8 Влияние автомобильной парковки 23
5.9 Снижение эффекта теплового моста 23
5.10 Менеджмент дождевой воды 23
5.11 Доступ к удобствам 23
5.12 Доступ к альтернативному транспорту 23
5.13 Учет расхода воды 24
5.14 Оптимизация потребления воды 24
5.15 Устойчивое озеленение 24
5.16 Материалы и продукция, сертифицированные с точки зрения экологической 24
ответственности
5.17 Натуральные материалы 24
5.18 Восстановленные материалы и/или повторно используемые существующие 25
конструкции
5.19 Локальные материалы 25
5.20 Материалы с переработанным содержанием 25
5.21 Материалы с низким содержанием летучих органических соединений (ЛОС), 25
опасных для здоровья человека, или с нулевым содержанием ЛОС
5.22 Огнестойкие материалы 25
5.23 Акустический комфорт 25
5.24 Проектные решения интерьера, основанные на интеграции природных элементов 25
5.25 Собственное производство продуктов питания 25
5.26 Городское отопление 26
5.27 Энергоэффективность зданий 26
5.28 Энергоэффективность установок наружного освещения 26
5.29 Производство возобновляемой энергии 26
36
CP A.04.02:2021
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică în construcții CT-C A(01-06) „Normative metodico-
organizatorice” care au acceptat proiectul documentului normativ:
37
CP A.04.02:2021
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcțiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
38
CP A.04.02:2021
Ediție oficială
39
CP A.04.02:2021
40