ANEXA 3.1.

Cerere de finanţare Proiecte Colaborative de Cercetare

Aplicativă
PN-II-PT-PCCA-2013-4

1/6
CERERE DE FINANŢARE PROIECTE COLABORATIVE DE CERCETARE APLICATIVĂ .........................1
0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT ................................................................................3

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT ..........................................4

1.1. Aria tematică a propunerii de proiect și relevanța ....................................................4

1.2. Contribuția proiectului raportată la stadiul actual .....................................................5
1.3. Obiectivele și rezultatele proiectului ......................................................................10
1.4. Originalitatea și contribuția inovativă a proiectului .................................................12
1.5. Caracterul inter-, multi-, sau trans- disciplinar al proiectului...................................13
2. IMPACTUL ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI ......................................................14
2.1 Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectului ...............................................14
2.2 Aplicaţii posibile cu potenţial de piaţă ....................................................................15
2.3 Estimarea îmbunătăţirii calităţii vieţii, raportată la performanţa actuală a
produselor, tehnologiilor şi/sau serviciilor ..............................................................16
2.4 Integrarea proiectului cu strategia de dezvoltare a întreprinderilor partenere ........16
2.5 Proprietate intelectuală .........................................................................................17
3 DESCRIEREA CONSORȚIULUI ............................................................................................17

3.1 directorul de proiect ..............................................................................................17

3.2 structura consorțiului .............................................................................................18
3.3 Responsabil partener ............................................................................................20
3.4 structura echipei de cercetare a fiecărui partener .................................................23
3.5 complementarități și sinergii în cadrul consorțiului.................................................30
4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI.........................................................................................31

4.1 plan de lucru, livrabile și încărcarea per partener ..................................................31

4.2 coordonarea și programul de lucru ........................................................................44
4.3 infrastructura de cercetare disponibilă și dezvoltarea ulterioară ............................46
4.4 alocarea resursei umane.......................................................................................47
4.5 bugetul proiectului și alocarea pe parteneri ...........................................................49
5 REFERINȚE .....................................................................................................................50

2/53
0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT

TITLUL

Ingineria metabolică la Escherichia coli pentru obţinerea 1,4-butandiolului din glucoză şi

glicerină şi conversia catalitică a acestuia la compuşi cu valoare adăugată

ACRONIM
METABCHEM

SUMAR

Recent, utilizarea resurselor regenerabile pentru înlocuirea petrolului ca materie primă pentru
obţinerea combustibililor lichizi, a chimicalelor şi a materialelor a devenit un subiect de
interes în întreaga lume. Interesul deosebit se datorează creşterii preţului petrolului, efectelor
negative ale petrolului asupra mediului şi avantajelor utilizării resurselor regenerabile,
datorate abundenţei şi sustenabilităţii lor. O posibilă modalitate de transformare a biomasei
în combustibili şi chimicale combină procesele biochimice şi chimice.
Acest proiect de cercetare propune o metodologie hibridă biochimic/chimic prin
utilizarea fermentaţiei microbiale pentru producerea de 1,4-butandiol (BDO), care va fi apoi
transformat în γ-butirolactonă printr-o reacţie de dehidrogenare oxidativă, sau în
tetrahidrofuran (THF) printr-o reacţie de dehidratare în prezenţa unor catalizatori pe bază de
nanoparticule magnetice.
Dezvoltarea durabilă a propunerii de proiect este determinată de interconectarea sa
la activităţile desfăşurate de aceiaşi parteneri de cercetare implicaţi în realizarea proiectului
BIOBUILD. Astfel, unul dintre produşii de interes vizaţi ai proiectului BIOBUILD, bio-acidul
succinic (SAC), se va alătura unui nou produs cu valoare adăugată a propunerii actuale,
METABCHEM, 1,4-butandiolul, în sinteza de bio-poli (1,4-butilenă succinatului) (PBD), ca
alternativă durabilă pentru poli (1,6-hexametilen adipat).
Procesul biochimic implică utilizarea unui microorganism recombinat prin inginerie
metabolică cu capacităţi de a produce 1,4-butandiol (BDO) fie din materii prime regenerabile,
inclusiv din glucoză sau glicerină obţinut din producţia de biodiesel. Pentru a rezolva această
problemă este necesară construirea unei noi căi biosintetice a BDO în Escherichia coli. Un
interes deosebit constituie construcţia unei noi căi cu ajutorul genomici funcţionale şi a unor
“instrumente” specifice sistemelor biologice.
Abordarea catalitică va consta în prepararea unor catalizatori pe bază de metale sau oxizi
metalici depuşi pe nanoparticule magnetice (Ru(III)@NH2-SiO2@Fe3O4, Au(0)@NH2-
SiO2@Fe3O4, Nb2O5@Fe3O4) şi testarea acestora în transformările catalitice propuse. Cataliza
de oxidare pe baza de ruteniu reprezintă, la ora actuală, o metodă sintetică extrem de valoroasă
şi versatilă în sinteza selectivă a multor produşi oxigenaţi atât în cataliza omogenă cât şi
heterogenă în timp ce cataliza cu aur (Au) a primit o atenţie considerabilă în ultimii ani atât în
reacţiile de hidrogenare cât şi de oxidare. Pe de altă parte, datorită acidităţii sale ridicate, care, în
mod remarcabil, este menţinută şi în mediile apoase, pentoxidul de niobiu este un alt candidat
pentru crearea de nanoparticule magnetice adecvate pentru deshidratarea selectivă a 1,4-
butandiolului la THF.
În concluzie, un set de activitati interconectate vor fi concepute incluzând: 1) conversia
surselor alternative de energie şi carbon (materii prime regenerabile incluzând glucoza sau
glicerolul rezultat din productia biodiselului) la 1,4-butandiol (BDO) folosind o noua cale
biosintetică în Escherichia coli; 2) sinteza γ-butyrolactonei din 1,4-butandiol (BDO) prin noi
procese catalitice heterogene; 3) conversia catalitică a 1,4-butandiolului (BDO) la
tetrahidrofuran (THF), 4) policondensarea catalitică a 1,4-butandiolului (BDO) cu acid
succinic (SA). În acord cu aceste obiective, grupurile de cercetare implicate, cu experienţă în
sintezele organice, în design-ul şi prepararea catalizatorilor, în dezvoltrea proceselor, în

3/53
bioinginerie şi biotehnologie, au organizat un consorţiu împreună cu parteneri din industrie
interesaţi în valorificarea biomasei. Rezultatele proiectului includ teze de doctorat, publicaţii
ştiinţifice, technologii şi o unitate pilot demonstrativă.

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT

1.1. ARIA TEMATICĂ A PROPUNERII DE PROIECT ȘI RELEVANȚA

Este bine cunoscut faptul că rezervele de petrol, gaze naturale şi cărbune sunt vaste dar
limitate. Sursele de energie fosile vor fi epuizate nu foarte târziu datorită exploatării continue
a acestora. În schimb, biomasa este o sursă viabilă pentru combustibili şi chimicale pe
termen lung [1]. Suplimentarea consumului de petrol cu resurse regenerabile este, astfel, de
importanţă critică în susţinerea creşterii industriei chimice. Avantajele utilizării biomasei
pentru productia de chimicale includ oportunităţi pentru reducerea poluării, nici o contribuţie
netă în mărirea de CO2 în atmosferă [2], produşi mai biodegradabili şi durabili şi, în unele
cazuri, costuri reduse. S-a constatat că unele produse chimice obţinute din biomasă prezintă
avantaje economice, în special pentru unele chimicale funcţionalizate.
Transformările biologice implică utilizarea enzimelor sau a unor organisme vii pentru a
cataliza conversia biomasei în produşi chimici. În general, se consideră a fi metode flexibile
pentru conversia biomasei la produse industriale [3]. De aceea, a existat un interes crescut
în utilizarea de biocatalizatori pentru transformarea resurselor regenerabile în chimicale. În
plus, în comparatie cu conversiile chimice, condiţiile de operare pentru transformările
biologice sunt relativ uşoare şi procesele au loc cu randamente şi selectivităţi ridicate şi mai
puţini produşi secundari de reacţie. Cu toate acestea, datorită restricţiei metabolice în
microorganisme, în prezent doar câteva produse sunt obţinute prin fermentaţie (cum ar fi
etanolul, acidul lactic, acidul citric şi acetona-butanol) [3-5]. Prin urmare, este necesară
dezvoltarea de noi tehnologii pentru a lărgi spectrul de produşi. De fapt, progresele recente
în domeniul tehnologiilor, în special în domeniul tehnologiilor de fermentare, cum ar fi
ingineria enzimatică, ingineria metabolică şi manipularea genetică, oferă noi oportunităţi de
producere a unei game variate de produse industriale din resurse vegetale regenerabile [6].
Ingineria genetică este un instrument puternic pentru manipularea genetică a
sistemelor catalitice în mai multe etape implicate în metabolismul celular [7].
Microorganismele recombinate, cu metabolizarea alterată a zahărului, sunt, prin urmare,
capabile să fermenteze zahărul la unele produse chimice de specialitate, care nu pot fi
produse de tulpini originale corespunzătoare [5]. De exemplu, catecolul şi acidul adipic au
fost obţinute din glucoză utilizând E.coli modificată genetic, în timp ce atât glucoza şi xiloza
din biomasă celulozică au fost transformate în etanol de drojdia Saccharomyces recombinată
[8]. Cu toate acestea, există alte substanţe chimice cu valoare adăugată, inclusiv 1,4-
butandiolul (BDO), care nu pot fi produse în mod natural de nici un organism cunoscut.
Glucoza este o sursă de carbon abundentă şi poate fi găsită în multe industrii ca şi
produs primar sau secundar; poate fi obţinută din amidon, celuloză, etc. prin hidroliză. Pe de
altă parte glicerolul rezultat din esterificarea uleiurilor a devenit o sursă de carbon ieftină şi
abundentă [9]. De exemplu, pentru fiecare 45 de kg de biodiesel obţinut prin
transesterificarea uleiurilor şi a grăsimilor, se obţin 4.5 kg de glicerol brut [10]. Industria
biodieselului este serios afectată de acest produs de reacţie, ceea ce face esenţială
transformarea lui în produşi cu valoare adăugată. Una dintre soluţii este biorafinăria, unde
combustibilii şi chimicalele reduse pot fi obţinute din glicerol cu randamente mai mari decât
din zahărurile uzuale.
Obiectivul principal al proiectului este acela de a produce 1,4-butandiol (BDO) din
materiile prime menţionate anterior, folosind Escherichia coli ca tulpina de producţie în mediu
minimal (M9). Proiectul propus utilizează toate etapele, în general, cuprinse în ciclul
metabolic: a) construirea de tulpini recombinate in silico şi in vivo cu proprietăţi îmbunătăţite;
b) analiza tulpinei recombinate in silico şi in vivo; c) optimizarea căii metabolice; d)
optimizarea condiţiilor de fermentaţie. În prezent, producţia BDO se bazează pe procedeul

4/53
convenţional pe bază de acetilenă. Epuizarea materiei prime bazată pe combustibili fosili,
condiţiile specifice, dar şi obţinerea de mai mulţi produşi secundari de reacţie şi toxicitatea lor
face acest proces nesustenabil, multe companii considerând tehnologiile biologice o direcţie
viitoare pentru obţinerea de chimicale cu valoare adăugată. Companii cum ar fi Genomatica,
BioAmber şi Myriant sunt interesate în această industrie.
Pentru a produce BDO cu E. coli în primul rând ar trebui construită o cale nouă de
biosinteză. Design-ul tulpinilor reconstruite poate servi ca o contribuţie importantă în
implementarea biorafinăriilor prin conversia deşeurilor de biocombustibil – glicerol şi
bineînţeles, glucoza, în compuşi chimici cu valoare adăugată.
Produsul principal al proiectului va fi: model metabolic la nivel genomic al E. coli
incluzând calea de obţinere a BDO din α-cetoglutarat prin intermediul acidului 5-hidroxi-2-
pentanoic (5H2PA). Modelul va fi stocat într-o bază de date internaţională (baza de date
Biomodels) cu acces gratuit, ceea ce înseamnă că poate fi descărcat în format xml şi testat
sau chiar modificat, corectat, etc. Al doilea produs important final al proiectului este tulpina E.
coli care conţine calea de obţinerea a produsului ţintă (BDO) care nu există în tulpina
sălbatică de E.coli, şi o tulpină cu căile metabolice modificate prin eliminarea genelor (căi
eliminate) cu condiţii de fermentare optimizate pentru producţia de BDO. Al treilea este
producerea biologică a 1,4-butandiolului ca produs final. Conform calculelor preliminarii
privind producţia de BDO pe cale heterologă, aceasta ar trebui să fie de aproape 20 g/l sau
chiar mai mult. BDO poate fi considerat ca o moleculă de bază utilizată pentru producerea de
produse importante cu valoare adăugată, precum lactonele, tetrahidrofuranul (THF),
poliuterani, poliesteri şi polieteri. Prin urmare, un alt produs principal final al proiectului este
γ-butirolactona şi THF pe cale catalitică din 1,4-butandiol. Pentru a avea o creştere
economică durabilă, este necesară implementarea de noi tehnologii iar, pentru aceasta, noile
sisteme catalitice trebuie să fie atractive din punct de vedere economic. Prin urmare,
proiectul propune utilizarea a două tipuri de catalizatori pe bază de nanoparticule magnetice
pentru transformarea 1,4-butandiolului: 1. nanoparticule magnetice pe bază de ruteniu şi aur
pentru dehidrogenarea oxidativă a 1,4-butandiolului la γ-butirolactonă şi 2. nanoparticule
magnetice pe bază de niobia (pentoxid de niobiu) pentru dehidratarea 1,4-butandiolului la
THF şi polimerizarea 1,4-butandiolului cu acid succinic. Utilizarea nanoparticulelor magnetice
ca şi suport pentru speciile catalitic active (ruteniu, aur şi niobia) poate aduce avantaje
importante asupra catalizatorilor clasici heterogeni, precum: (1) viteze de reacţie apropiate
de omologii săi omogeni; (2) accesibilitate şi activitate crescută a catalizatorului; (3) noi
proprietăţi care nu se găsesc în omologii săi macroscopici; (4) separarea eficientă a
catalizatorilor din mediul de reacţie cu ajutorul unui magnet extern.
Succesul proiectului va oferi, practic, o nouă tehnologie şi metodologie pentru
producţia de γ-butirolactonă şi THF din surse regenerabile. Acest lucru este considerat ca
fiind unul dintre principalele obiective ale proiectului propus şi, astfel, toate activităţiile
proiectului sunt îndreptate în acest sens. Proiectul va oferi posibilitatea de obţinere eficientă
de produse alternative cu costuri scăzute pentru diferite industrii bazate pe o tehnologie
industrială integrată care va produce γ-butirolactonă şi THF. Prin urmare, dezvoltarea la
scală mare a metodologiei hibride biochimic/catalitic propuse va fi de mare interes pentru
companiile industriale care folosesc γ-butirolactona/THF ca intermediari în procesele
tehnologice. Prin structura sa, toate activităţiile proiectului vor fi realizate în strânsă
cooperare cu partenerii consorţiului care aparţin domeniilor academice şi industriale. În acest
fel, se va asigura atât feedback-ul unui eventual succes al activităţii de cercetare asupra
zonei de practică industrială şi oportunităţile pentru transferul de cunoştinţe de la partenerii
“dezvoltator” la partenerii “utilizator final”. Prin urmare, aşteptările faţă de valorificarea
industrială şi exploatarea comercială sunt foarte mari.

1.2. CONTRIBUȚIA PROIECTULUI RAPORTATĂ LA STADIUL ACTUAL

Procesele bio-catalitice sunt de o importanţă primară pentru producerea de molecule

importanţi din carbohidraţi [11]. În multe cazuri, conversia biomasei necesită o combinare a
proceselor bio- şi chemo-catalitice fie realizate separat, fie în procese într-o singură etapă

5/53
aşa cum este ilustrat de conceptul catalizei în cascadă [12]. Conform literaturii de specialitate
[13] cel mai adesea investigate sunt trei strategi de transformare, aşa cum sunt descrise în
Fig. 1:
1. Biomasa este transformată prin depolimerziare şi/sau fermentaţie în molecule
platformă, care, ulterior, sunt utilizate pentru sinteza de intermediari şi chimicale fine prin
intermediul proceselor catalitice heterogene şi/sau omogene.
2. Biomasa este transformată în una sau câteva etape la un amestec de molecule cu
funcţionalităţi similare care sunt utilizate fără separare pentru producţia de produse finite de
tonaj ridicat.
3. Biopolimerii sunt modificaţi chimic într-o singură etapă pentru a introduce noi
functionalităţi de-a lungul lanţului polimeric.
Fig.1. Strategii pentru procese de
transformare a biomasei [13]
1,4-Butandiolul (HO(CH2)4OH) [14] sau BDO
este un compus chimic important, un
compus organic utilizat ca intermediar pentru
sinteza altor chimicale şi polimeri [14-17].
Datorită reactivităţii bifuncţionale a celor
doua grupări OH, este unul dintre cei mai
importanţi componenţi în producţia de
diferite tipuri de plastic, inclusiv a polibutilen-
tetraftalatului (PBT), a fibrelor elastice
(Spandex), poliuretanilor (barele de protecţie
a maşinilor), unei familii large a
homopolimerilor şi copolimerilor [14,18-19].
De exemplu, PBT este un mediu performant
termoplastic produs de companii precum
DuPont şi General Electric, şi utilizat în
industria auto, electrică, în sistemele de apă şi la fabricarea aparatelor mici. BDO este, de
asemenea, foarte des folosit în diferite industrii, hidrofobicitatea şi rezistenţa chimică făcînd
din acesta unul dintre cei mai abili intermediari chimici din industria chimică (Tabelul 1).
Butirolactona (GBL) sintetizată din BDO este o materie primă utilă pentru producerea
pirolidonelor şi este folosit şi de piaţa agrochimică. Pirolidonele sunt folosite, deasemenea,
în industria electronică şi cea farmaceutică. Dezvoltarea tehnologiei de producere a
butandiolului şi a derivaţiilor acestuia a durat peste opt decenii [14].

Tabelul 1. Derivaţii 1,4-butandiolului şi aplicaţiile lor [20].

Butanediol/ Aplicaţii
derivaţi
Butandiol Tălpi de pantofi, laminate (piele artificiala), adezivi; Carcase pentru
motoarele electrice şi componentele electrice: motoare pentru geamuri
electrice, antene, control ABS; Piese pentru instrumente medicale şi
optice; Izolatori; Carcasa pompei şi a rotoarelor, corpuri de robinete;
Piese de alunecare în utilaje, aparatura de înregistrare magnetică,
jocuri, camere, aparatură de copiat şi masini, etc.
Tetrahidrofu- Îmbrăcăminte sportivă; Piele artificială, benzi magnetice, celofan; Adeziv
ran PVC pentru PVC dur; Sinteze Grignard sau reducerea hidrurii de
aluminiu şi litiu; Producţia compuşilor organometalici; Substanţe active
farmaceutice.
Gamma Pesticide, herbicide, regulatori de creştere a plantelor; Producţia de
Butirolactona vitamine şi produse farmaceutice; Gravare fotochimică, electroliţi pentru
baterii mici şi condensatori; Modificatori de viscozitate în poliuretani, etc;

6/53
Preţul BDO pe piaţa de desfacere
Preţul BDO este strâns legat de cel al petrolului iar dacă preţul ţiţeiului este în
creştere creşte şi preţul BDO. Cei mai mari consumatori sunt Europa, China, Statele Unite
ale Americii şi Taiwan [21]. Cererea globală pentru 1,4-butandiol a fost de 1.5 milioane de
tone în 2011 [9] şi este estimată o creştere de 4.5% până în 2016.
BDO poate fi produs pe mai multe căi, folosind materii prime regenerabile, cum ar fi:
hidroliza acidului bio-succinic la BDO (metoda dezvoltata de companii precum BioAmber,
DSM, Purac şi Myriant) sau prin fermentarea directă a zahărurilor folosind E.coli.
La ora actuală, acest compus chimic este produs pe doua căi petrochimice principale.
Invenţia iniţială a sintezei BDO a fost realizată prin technologia Reppe [14, 16], dar căile de
sinteză chimică sunt în curs de a fi schimbate în fermentaţii biologice. În această reacţie un
mol de acetilenă reacţionează cu doi moli de formaldehidă pentru a obţine 1,4-butindiolul
(Ecuaţia 1), după hidrogenare obţinându-se 1,4-butandiolul (BDO) (Ecuaţia 2).
HC≡CH + 2HCHO (aq.) → HOCH2–C≡C–CH2OH (aq.) (1)
HOCH2–C≡C–CH2OH + 2H2 → HOCH2(CH2)2CH2OH (2)
Chimia Reppe reprezintă în continuare 40% din capacitatea globală de producţie BDO,
principalii producători inclusiv BASF, Ashland (ISP) şi DuPont utilizând această tehnologie.
De asemenea, ar trebui menţionate şi metodele LyondellBassell, Davy, Mitsubishi şi
Geminox, în care materiile prime folosite sunt formaldehida, propilen oxidul şi n-butan.
Diferite materii prime au fost, de asemenea folosite, precum anhidrida maleică, butandiena,
alchilacetatul şi acidul succinic (vezi Fig. 2), dar în cele mai multe cazuri produşii secundari
rezultaţi sunt toxici şi neprietenoşi cu mediul.

Fig.2. Producţia BDO şi materiile prime folosite [18]

Principalele materii prime pentru sinteza chimică a BDO sunt uleiurile şi gazele naturale dar
condiţiile specifice şi toxicitatea produşilor secundari obţinuţi fac ca aceste procese să fie
neprietenoase şi nesustenabile [15]. Prin urmare, pentru a reduce utilizarea materiilor prime
petroliere şi pentru a face ca acest proces să fie independent de fluctuaţiile preţului petrolului
trebuie dezvoltată producţia bio-BDO. În plus, odată dezvoltate, astfel de alternative vor
contribui şi la reducerea concentraţiei actuale a gazului de seră CO2 (GHG) din atmosferă.
Compania Genomatica utilizează un microorganism modificat genetic pentru
fermentaţia directă a zahărurilor [15] la BDO, prin intermediul 4-hidroxibutirat (4-HB). Pe de
altă parte, BioAmber se axeaza pe producţia de acid succinic, care ulterior este transformat
la BDO [15, 16, 22] prin hidrogenare catalitică.
Producţia biologică a BDO este, prin urmare, una dintre cele mai importante cerinţe
deoarece: chimicalele comerciale sunt extrem de reduse [15] şi în multe cazuri, căile de
metabolizare a acestor substanţe chimice lipsesc din celulă [23-26]. În această situaţie,
prima etapă este de a construi o cale biosintetică şi de a optimiza secreţia produsului ţintă
[15]. E.coli este pe larg folosită în lucrări de cercetare pentru sinteza a diferiţi compuşi
chimici cu valoare adăugată, cum este 1,4-butandiolul [15, 23-26], 2,3-butandiolul [27-31],
1,3-butandiolul [32], acidul lactic [33], acidul succinic [34-37], diverşi aminoacizi [36, 38], 1-

7/53
butanolul [39], putresceina [40], etc. Aşa cum a fost specificat anterior, BDO poate fi obţinut
pe mai multe căi, folosind materii prime regenerabile. Procesul dezvoltat de Genomatica
demonstrează puterea ingineriei genetice, dar, din păcate, aceasta este singura companie
care a dezvoltat un astfel de proces pentru producţia la scală comercială, anul acesta
anunţând că a produs 2000 de tone de BDO prin fermentaţie directă [41]. Atâta timp cât
cererea pe piaţă a BDO nu poate fi acoperită prin utilizarea acestui proces unic, dezvoltarea
unei tehnologii inovative adiţională şi prietenoasă cu mediul pentru sinteza BDO este strict
necesară.
Numeroase strategii de inginerie metabolică au fost dezvoltate pentru a spori
producţia de bio-chimicale, după cum urmează: inactivarea enzimelor care participă în reacţii
specifice, inactivarea sau chiar eliminarea căilor competitive cu produsul dorit, overexpresia
enzimelor implicate în biosinteza produsului ţintă şi în final, introducerea enzimelor
heterologe care catalizează reacţiile de formare a metabolitului [42-44]. Proiectul propus este
în conformitate cu aceste necesităţi stringente oferind o alternativă inovativă şi prietenoasă
cu mediul, în care materiile prime regenerabile (incluzând nu numai zahărurile, dar şi
glicerolul) vor fi transformate în BDO. Este de aşteptat ca acest proces să aibă loc fără
formarea de produşi secundari toxici. În plus, acest proces va contribui la reducerea gazelor
cu efect de seră din atmosferă.
Tulpina E.coli reconstruită cu modificări metabo-genetice publicată în Ref. [15] şi
Genomatica pot fi utilizate pentru producerea BDO. Cu toate acestea, căile metabolice
introduse pentru biosinteza BDO sunt complicate, în cazul acidului succinic ca materie primă
fiind necesare şapte reacţii iar în cazul α-cetoglutaratului şase reactii, care sunt favorabile
termodinamic. Tulpina reconstruită a fost testată doar pentru glucoză ca unică sursă de
carbon în mediu minimal.
Motivaţia acestui proiect este construirea unei căi biosintetice mai puţin complicate
(Fig.3) a BDO în E.coli, care va fi capabilă să utilizeze şi să transforme materiile prime
regenerabile, precum glucoza şi glicerolul la compuşi chimici cu valoare adăugată. Analiza
fluxului metabolic, ingineria metabolică va fi realizată in silico [45-47], rezultatele vor fi
verificate experimental şi în final vor fi determinate cele mai bune condiţii pentru obţinerea de
BDO în bioreactor. Acest lucru va include: analiza genomului total şi analiza fluxului
metabolic in silico, analiza transcriptomului folosind DNA microarray, HPLC şi tehnici MS
pentru a măsura nivelele de expresie ale genelor implicate în diferite căi metabolice şi
producţia de metaboliţi.

Fig. 3. Calea biosintetică de obţinere a 1,4-butanediol din alfa-cetoglutarat

Producţia de bio-BDO din acidul 2-oxoglutaric, prin intermediul acidului 5-hidroxi-2-
oxopentanoic include câteva etape: 1) conversia acidului 2-oxoglutaric la 2-oxoglutarat-CoA;
2) conversia a 2-oxoglutarat-CoA la acid 5-hidroxi-2-oxopentanoic; 3) conversia acidului 5-
hidroxi-2-oxopentanoic la 4-hidroxibutanal; 4) conversia 4-hidroxibutanalului la 1,4-butandiol.
Ingineria metabolică a microorganismelor este un instrument puternic, într-o continuă
creştere, utilizată frecvent pentru a crea noi sisteme celulare de înaltă performanţă care
transformă carbohidraţii abundenţi şi ieftini în bio-combustibili, chimicale si polimeri. După
cunoştintele noastre conversia glicerolului în BDO printr-o abordare biologică nu a mai fost

8/53
publicat mai devreme. În comparaţie cu producţia de BDO din materii prime petroliere,
abordarea propusă are un număr de noutăţi semnificative, cel mai important referindu-se la
utilizarea materiilor prime regenerabile, în special a glicerolului din producţia biodieselului şi
glucoza din biomasă, printr-o nouă cale biosintetică. Aşa cum am menţionat anterior, prima
bioproducţie publicată pentru producţia de BDO a fost cea în care se utiliza E.coli şi glucoză
ca sursă unică de carbon [15].
Utilizarea glicerolului ca sursă de carbon pentru obţinerea de BDO aduce multe
avantaje: glicerolul este produs ca un produs secundar al producţiei de biodiesel [48-50],
preţul redus face ca glicerolul să fie o sursă atractivă de carbon, combustibilii şi substanţele
chimice pot fi obţinute din glicerol cu o rată mai mare decât din zahărurile comune [51]
deoarece, de exemplu, gradul de reducere per carbon din glicerol este semnificativ mai mare
decât cel al glucozei [48]. Abordarea noastră va avea ca scop producerea tulpinei de E.coli
modificată genetic pentru obţinerea de BDO din glucoză şi glicerină.
Odată obţinut, 1,4-butandiolul va fi transformat pe căi catalitice în compuşi cu valoare
adăugată ca γ-butirolactona şi THF. Mai multe sisteme catalitice îmbunătăţite au fost
dezvoltate pentru sinteza γ-butirolactonei, inclusiv dehidrogenarea 1,4-butandiolului la γ-
butirolactonă pe baza de catalizatori de Cu [52] şi complecşi cu Ru [53]. Catalizatorii pe bază
de Cu necesită temperaturi de reacţie ridicate şi conduc la conversii reduse, în timp ce
complexul de Ru omogen este dificil de separat din amestecul de reacţie. Conform altor
studii de specialitate efectuate de alte grupuri de cercetare, s-a constatat că catalizatorul
Au/TiO2 a fost foarte activ în dehidrogenarea oxidativă a 1,4-butandiolului la γ-butirolactona,
obţinându-se o conversie şi o selectivitate de 99%, dar este singurul sistem catalitic de acest
tip cunoscut a fi eficient în această reacţie [54]. Există de asemenea alte studii raportate
privind catalizatorii bimetalici Au-Pd stabilizaţi cu PVP, foarte activi în formarea γ-
butirolactonei prin oxidarea 1,4-butandiolului, dar mecanismul intrinsic nu a fost elucidat încă
[55]. De aceea este esenţial să se efectueze cercetări suplimentare asupra performanţei
catalitice a catalizatorilor solizi în oxidarea 1,4-butandiolului.
CeO2 catalizează deshidratarea 1,4-butandiolului la 3-buten-1-ol la 375–425°C [56]:
3-buten-1-olul a fost obţinut cu selectivitate maximă de 68% la 400°C, în timp ce 2-buten-1-
olul, 2-butenalul, 1-butanolul, tetrahidrofuranul (THF) şi γ-butirolactona au fost obţinute ca
produşi secundari. 3-Buten-1-olul este obţinut, împreună cu THF şi în prezenţa de ZrO2 cu
faza cristalină monoclinică la 300–375°C [57]. Reacţiile în etape, precum izomerizarea,
dehidrogenarea şi hidrogenarea 3-buten-1-olului şi deshidratarea ulterioară la 1,3-butadienă
au fost complet eliminate la temperaturi de 325°C în prezenţa de ZrO 2. Proprietăţile acido-
bazice ale ZrO2 influenţează reacţia de deshidratare a 1,4-butandiolului: modificarea ZrO2 cu
Na duce la o creştere a selectivităţii a 3-buten-1-ol [57]. Într-un alt studiu s-a raportat că oxizii
lantanoidici, în special Yb2O3 cu structura cubică de tipul bixbitei prezintă o selectivitate mare
la 3-buten-1-ol în deshidratarea 1,4-butandiolului [58].
În ultimul deceniu, chimia materialelor a realizat progrese remarcabile, astfel ca
literatura de specialitate oferă un număr foarte mare de exemple de preparare a
catalizatorilor cu caracteristici speciale [59]. “Nanocataliza” se referă, de exemplu, la
particule de dimeniuni foarte mici în domeniul de la 1 la 100 nm, cu o arie a suprafeţei relativ
mare. Astfel, nanoclusterii chimic activi sunt adesea de dimensiuni 1-10 nm, deoarece în
acest interval procentul de atomi superficiali este deosebit de mare. Aceste particule prezintă
adesea proprietăţi fizice şi chimie între cele ale componentelor lor mai mici (cum ar fi atomii
de metal sau unităţi de oxizi metalici) şi cele din reţeaua materialului, caz în care doar un
procent relativ mic de atomi se găsesc în stratul superficial [60]. Deoarece nanoparticulele
prezintă un raport relativ mare suprafaţă/volum faţă de materialele convenţionale, acestea
oferă o alternativă atractivă la catalizatorii convenţionali, fiind considerate puntea de legătură
între catalizatorii omogeni şi sistemele heterogene. De aceea, domeniul nanocatalizei (care
implică o substanţă sau un material cu proprietăţi catalitice care posedă cel puţin o
dimensiune nanometrică, în termeni de structură internă sau externă) se află într-o
dezvoltare explozivă.
Nanocataliza poate ajuta la proiectarea de catalizatori cu o activitate excelenta, o mai
mare selectivitate si cu o stabilitate ridicata prin adaptarea dimensiunii, formei, morfologiei,

9/53
compoziţiei, prin structura electronică şi stabilitatea termică şi chimică a unui anumit
nanomaterial. În plus, materialele nanostructurate cu un raport suprafaţa/volum ridicat pot
avea proprietăţi total diferite comparativ cu materialele macroscopice reţelare. De aceea,
materialele cu aceeaşi constituţie elementară pot prezenta proprietăţi catalitice cu totul
speciale, de la total inactive la 100% active şi în cel mai bun caz, total selective la produsul
dorit. Este cazul atât a oxizilor metalici dar şi a unor metale nobile, care, cu dimensiune nano
s-au dovedit a avea proprietăţi catalitice extrem de interesante şi de multe ori neaşteptate.
Principalul motiv pentru care procesele industriale preferă cataliza heterogenă este
uşurinţa de separare catalizatorului dupa reacţie. Procesele de separare reprezintă mai mult
de jumătate din totalul investiţiilor în echipamentele specifice industriei chimice [61]. Cu toate
acestea, izolarea şi recuperarea unor astfel de nanocatalizatori mici din amestecul de reacţie
nu este uşor. Tehnicile convenţionale (de exemplu, filtrarea) nu sunt eficiente datorită
dimensiunii nano a particulelor de catalizator. Această limitare împiedică economia şi
durabilitatea acestor protocoale nanocatalitice. Pentru a depăşi această problemă, utilizarea
nanoparticulelor magnetice a apărut ca o soluţie viabilă; natura lor insolubilă şi
paramagnetică permite separarea uşoară şi eficientă a catalizatorilor din amestecul de
reacţie cu un magnet extern. De asemenea, controlul complet al proprietăţilor acestora,
inclusiv dimensiunea, forma, morfologia şi dispersia, care imită oarecum natura, face posibil
ca oamenii de ştiinţă să proiecteze cu atenţie materiale speciale necesare pentru o anumită
aplicaţie. Alte proprietăţi interesante ale acestor materiale magnetice includ centri activi şi
specifici de dimensiuni ultra-mici cuplaţi cu particularităţile lor ridicate; aceste caracteristici
servesc încurajării acestui domeniu relativ nou, dar care este într-o continuă expansiune.
Există mai multe studii raportate în literarura de specialitate privind prepararea unei game
largi de materiale catalitice magnetice de la materiale magnetice carbonice la materiale
magnetice pe baza de oxizi metalici şi polimeri [62].
În ultimii ani, cataliza cu aur (Au) a primit o atenţie considerabilă. Nanocatalizatorii
magnetici de aur recuperabili pot oferi o abordare nouă pentru diverse aplicaţii ale
nanoparticulelor de aur [63]. Pe de altă parte, pentoxidul de niobiu s-a dovedit a fi util atât ca
şi catalizator cât şi ca suport catalitic pentru o varietate importanţă de reacţii [64]. Aciditatea
ridicată care în mod remarcabil se menţine în medii apoase este foarte valoroasă pentru a
realiza deoxigenarea derivaţilor din biomasei în fază apoasă prin reacţii de deshidratare [65].
În plus, au fost realizate în prezenţa unor catalizatori pe bază de pentoxid de niobiu reacţii de
condensarea aldolică [66] şi cetonizare [67], în dorinţa de obţinere a unor derivaţi cu masă
moleculară mare (de ex., polimeri) din biomasă.
Aşa cum s-a menţionat, pentru a avea o creştere economică durabilă, este necesară
punerea în aplicare a unor tehnologii noi şi în această idee noile sisteme catalitice trebuie să
fie atractive din punct de vedere economic. Prin urmare, proiectul propune utilizarea a doua
tipuri de catalizatori pe bază de nanoparticule magnetice pentru transformarea 1,4-
butandiolului obţinut din biomasă: 1. nanoparticule magnetice pe bază de ruteniu şi aur
pentru oxidarea 1,4-butandiolului la gama-butirolactona şi 2. nanocatalizatori magnetici pe
bază de niobia pentru deshidratarea 1,4-butandiolului la THF şi polimerizarea 1,4-
butandiolului cu acidul succinic.

1.3. OBIECTIVELE ȘI REZULTATELE PROIECTULUI

Principalul obiectiv al acestui proiect este dezvoltarea si implementarea unei noi tehnologii
hibride biochimic/catalitic pentru producerea de γ-butirolactona, THF şi polimeri de
condensare. Pentru atingerea acestui obiectiv, activitatea proiectului este structurată în şapte
obiective pe o perioadă de 25 de luni. Aceste obiective vor fi detaliate mai jos.

O1. Utilizarea materiilor prime regenerabile rezultate din industria biodieselului

De la an la an se înregistreaza o creştere a producerii şi utilizăriii de biocombustibili, în
special de bioetanol şi biodiesel. Unul dintre motive este acela că aceste tehnologii
reprezintă alternative durabile, regenerabile şi sigure din punct de vedere al protecţiei
mediului înconjurător, comparativ cu tehnologiile utilizate pentru combustibilii fosili. În

10/53
 aceste condiţii producţia anuală de glicerol va creşte în viitor, dezvoltarea proceselor
biochimice capabile să transforme glicerolul din ce în ce mai ieftin, în compuşi cu
valoare adăugată, reprezentând o mare provocare şi în acelaşi timp o oportunitate
excelentă. Cu tehnologia propusă în acest proiect suntem capabili să adăugăm un plus
de valoare la producţia biodieselului şi să facem acest proces mult mai competitiv.
În zilele noastre, această sursă abundenţă de carbon este considerată una dintre
cele mai importante 12 molecule stabilite de către Departamentul Energetic US [68].
Fermentarea glicerolului de către diferite microorganisme este o strategie de viitor
promiţătoare pentru producţia unui produs mai important decât el insuşi.
O2. Modelarea şi analizarea reţelelor metabolice la nivel genomic în E. coli
Analiza căilor metabolice bazat pe constrângeri [69-72] poate fi utilizată pentru a prezice
procesele metabolice ale microorganismului. Biologia sistemică [73] şi biologia
evoluţionistă [74, 75] sunt domenii în dezvoltare rapidă pentru analiza sistemelor
biologice [76]. Reconstructia unui organism include o listă de reacţii biochimice, asocieri
între reacţii şi conexiunile GPR (gena-proteina-reacţie). Pentru crearea unui model
biologic sunt necesare diferite ipoteze, ca vitezele maxime de reacţie, viteza de
asimilare a nutrienţilor, etc. În proiectul propus va fi utilizat unul dintre cele mai complexe
modele metabolice la scala genomică a E. coli [77]. Acest model conţine 1366 de gene
şi mai mult de 2500 de reacţii, dar calea de obţinere a BDO nu este inclusă în model.
După analiza stoechiometriei reacţiilor şi a altor parametri, modelul metabolic existent în
format SBML (Systems Biology Markup Language) [78] va fi updatat şi testat in silico.
Simulările vor fi efectuate utilizând metoda Reconstrucţie şi Analiză Bazat pe
Constrângeri (Constraint-Based Reconstruction and Analysis (COBRA)) [79, 80], a
pachetului MATLAB pentru prezicerea varietăţii fenotipurilor metabolice. Modelul
genomic rezultat va fi încărcat şi stocat în Baza de Date BioModels [81].
O3. Reconstrucţia căilor metabolice inexistente pentru 1,4-butandiol în Escherichia
coli
Din ceea ce ştim la ora actuală, 1,4-butandiolul nu este sintetizat de nici un organism
cunoscut. De aceea, practic nu există nici o cale biosintetică de creştere a producţiei
acestui compus nenatural. Ne-am decis să folosim ca organism-gazdă binecunoscuta
bacterie E. coli, în care va fi introdusă calea de producere biosintetică a BDO. Pentru
reconstrucţia căilor metabolice în acest organism este necesară introducerea unor
enzime izolate din alte organisme. Aceste enzime heterologe vor fi introduse prin
intermediul unor plasmide speciale.
O4. Ingineria metabolică a tulpinei gazdă prin eliminarea genelor - optimizarea producţiei
produsului de interes
O potenţială strategie pentru îmbunătăţirea producţiei de BDO este blocarea căilor
concurente, lăsând doar calea BDO pentru obţinerea echilibrului redox în timpul fermentării
glucozei sau glicerolului. După identificarea strategiilor in silico de înlăturare a genei utilizând
cadrul de optimizare (OptKnock) [82], rezultatele vor fi verificate experimental prin utilizarea
metodei de recombinare λ-Red pentru eliminarea căilor concurente [42]. Cele mai mari
provocări ale acestui obiectiv sunt: construirea şi exprimarea unei căi heterologe de obţinere
a BDO din intermedieri centrali metabolici şi ingineria distribuţiei fluxului de carbon [83]. Cu
aceste modificări E. coli va fi capabilă să producă BDO din materii prime brute ieftine cu
productivitate ridicată, ceea ce va fi mult mai atractiv din punct de vedere economic.
O5. Optimizarea conditiilor de fermentare pentru obtinerea de BDO din glucoza si
glicerol
Obţinerea BDO în tulpini modificate genetic va fi optimizată în bioreactor pe medii de
cultură minimale, folosind diferite condiţii de mediu de cultură şi diferite surse de carbon.
O6. Noi metode catalitice pentru conversia bio-1,4-butandiolului în γ-butirolactona şi
tetrahidrofuran (THF).
Abordarea catalitică va consta în prepararea unor catalizatori pe bază de metale (de ex.,
ruteniu şi aur) sau oxizi (de ex., pentoxid de niobiu) depuşi pe nanoparticule magnetice şi
testarea acestora în transformările catalitice propuse. Catalizatorii vor fi preparaţi prin
metode care implică sinteza nanoparticulelor de magnetită (Fe3O4), acoperirea acestora cu

11/53
 un strat de silice (SiO2@Fe3O4) sau pentoxid de niobiu (Nb2O5@Fe3O4), funcţionalizarea
nanoparticulelor magnetice acoperite cu silice cu grupări 3-amino propil (NH2-SiO2@Fe3O4)
şi impregnarea acestora din urmă cu clorură de ruteniu (RuCl3) sau acid tetracloroauric
(HAuCl4) prin hidroliza (Ru(III)@NH2-SiO2@Fe3O4) sau precipitare-depunere (Au(0)@NH2-
SiO2@Fe3O4). Pentru comparaţie vor fi sintetizate şi nanoparticule magnetice în care Ru şi
Au vor fi depuse pe suporturi nefuncţionalizate cu grupări 3-aminopropil.
Catalizatorii pe bază de ruteniu şi aur se vor utiliza în procesul de dehidrogenare
oxidativă a 1,4-butandiolului la γ-butirolactona în timp ce catalizatorii pe bază de niobia
(pentoxid de niobiu) se vor utiliza atât în deshidratarea 1,4-butandiolului la
tetrahidrofuran (THF) cât şi în reacţia de policondensare a 1,4-butandiolului cu acid
succinic.
În mod convenţional, oxidările se pot realiza în absenţa catalizatorilor cu cantităţi
stoechiometrice de oxidanţi (cum ar fi oxizii de crom sau mangan) în prezenţa de acizi
minerali corozivi, care produc la rândul lor cantităţi mari de deseuri toxice. Datorită
creşterii preocupărilor legate de protecţia mediului înconjurător s-au făcut eforturi
continue pentru dezvoltarea protocoalelor de oxidare folosind principiile chimiei verzi,
punându-se accent pe dezvoltarea de catalizatori uşor de recuperat şi reutilizat. Pentru
realizarea acestui deziderat, materialele catalitice vor fi proiectate prin sintetizarea lor cu
un miez magnetic. Ca faze catalitic active vor fi luaţi în considerare atât aurul cât şi
ruteniul. Datorită acidităţii remarcabile, care este menţinută chiar şi în medii apoase,
pentoxidul de niobiu este un candidat ideal pentru obţinerea de nanoparticule magnetice
potrivite pentru deshidratarea selectivă a 1,4-butandiolului la THF şi policondensarea
1,4-butandiolului cu acid succinic. Compoziţia amestecului de produşi de reacţie va fi
determinat prin metode cromatografice, de exemplu cromatografia de gaze combinată
cu spectrometria de masă (GC-MS) pentru analize calitative şi cromatografia de gaze cu
dector cu ionizare în flacăra (GC-FID) pentru analize cantitative. De asemenea, va fi
folosită şi spectroscopia 1H- and 13C-NMR pentru identificarea produşilor.
O7. Aplicarea industrială
Sinteza γ-butirolactonei şi tetrahidrofuranului (THF) prin metoda hibridă
biochimic/catalitic va fi dezvoltată şi la cantităţi mai mari pentru o eventuală înţegrare în
tehnologia industrială. Sistemul va fi setat la scară mare, având ca model sistemul
folosit la nivel de laborator. Procesul tehnologic de obţinere a γ-butirolactonei şi
tetrahidrofuranului va fi optimizat în această nouă configuraţie. De asemenea, va fi
evaluată performanţa sistemului la nivel industrial.
Acest obiectiv se axează pe exploatarea rezultatelor obţinute din activităţile
experimentale. Proiectul va da posibilitatea folosirii unei tehnologii de producţie eficiente,
cu costuri reduse şi a unei metodologii corespunzătoare pentru obţinerea de γ-
butirolactonă, tetrahidrofuran (THF) şi bio-poli(1,4-butilenă succinat) (PBD).
Proiectul este construit pe baza cerinţelor industriei pentru o nouă tehnologie de sinteză a γ-
butirolactonei şi tetrahidrofuranului (THF). În plus, activităţile proiectului vor fi realizate în
strănsă colaborare a partenerilor din universitate, institute şi industrie. Toate aceste aspecte
vor asigura atingerea obiectivelor propuse.
Prezentarea detaliată a obiectivelor proiectului oferă o viziune de ansamblu asupra
activităţilor de cercetare propuse. De asemenea, toţi partenerii cunosc foarte bine subiectul
şi conştientizează posibilele bariere ştiinţifice şi tehnice, precum şi soluţiile propuse pentru
diminuarea unui eventual risc al proiectului. În general, propunerea de proiect este construită
pe un concept alternativ, ceea ce înseamnă că se ia în considerare o alternativă pentru
fiecare nou concept. În acest fel, riscul proiectului este scăzut.

1.4. ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIA INOVATIVĂ A PROIECTULUI

Trăsătura de unicitate a propunerii de proiect se datorează mai multor aspecte originale şi

inovatoare abordate, precum:
 Construirea unei noi căi heterologe a BDO în Escherichia coli, permite transformarea
glucozei şi glicerolului în BDO.

12/53
  Excesul de glicerol generat în tehnologia de producere a biodieselului va fi utilizat ca
sursă de carbon şi energie; din ceea ce se ştie, este pentru prima dată când se
încearcă obţinerea 1,4-butandiol prin bioconversia glicerolului.
 Reconstruind modelul metabolic E. coli prin introducerea unei căi biosintetice, un model
metabolic validat va fi încarcat în bază de date internaţională.
 Modelarea pe baza constrângerii şi designul tulpinii cu OptKnock pentru înbunătăţirea
producţiei BDO în celula E. coli.
 Producţia de BDO din materii prime regenerabile în condiţii de mediu diferite într-un
bioreactor.
 Tehnologia verde propusă pentru obţinerea γ-butirolactonei şi a tetrahidrofuranului
(THF) este unul dintre aspectele originale ale proiectului. Tehnologiile actuale
industriale sunt adesea toxice pentru mediul înconjurător şi scumpe. Acest proiect va
combina tehnici specifice de preparare a unor structuri active nano-metalice şi nano-
oxidice cu tehnicile pentru suporturile micrometrice ca: emulsia inversă, sol-gel şi
metoda hidrotermală, toate în prezenţa agenţilor de templare.
 Substratul pentru sinteza γ-butirolactonei şi tetrahidrofuranului (THF) este bio-glicerolul.
Aceasta este o acţiune de pionierat prin împunerea glicerolului ca materie primă pentru
sinteza 1,4-butandiolului pe baza ingineriei metabolice a microorganismelor.
 interconectarea proiectului la activităţile desfăşurate de aceiaşi parteneri de cercetare
implicaţi în realizarea proiectului BIOBUILD asigurând dezvoltarea durabilă a
propunerii de proiect. Astfel, unul dintre produşii de interes vizaţi ai proiectului
BIOBUILD, bio-acidul succinic (SAC), se va alătura unui nou produs cu valoare
adăugată a propunerii actuale, METABCHEM, 1,4-butandiolul, în sinteza bio-poli(1,4-
butilenă succinatului) (PBD), ca alternativă durabilă pentru poli(1,6 hexametilen adipat).
Toate aceste aspecte originale şi inovatoare ale proiectului oferă o mai mare încredere în
faptul că această propunere va avea succes şi se va materializa printr-un impact mare
asupra industriei.

1.5. CARACTERUL INTER-, MULTI-, SAU TRANS- DISCIPLINAR AL PROIECTULUI

Activităţile ştiintifice ale propunerii de proiect vor fi dezvoltate la graniţa a două ştiinţe:
Biologia şi Chimia, ceea ce demonstreaza latura dublu-disciplinară a proiectului.
Cunoştinţele ştiintifice de biologie vor ajuta la screening-ul şi dezvoltarea producţiei de BDO
din materii prime regenerabile, în timp ce abilităţile chimiştilor vor oferi posibilitatea
dezvoltării proceselor catalitice.
În plus, propunerea de proiect are un caracter inter-disciplinar datorită diferitelor
metode specifice bioştiinţei, ştiinţei şi ingineriei care susţin activităţile propuse în proiect.
Biologia sistemică şi evoluţionistă este o ramură nouă a biologiei care s-a dezvoltat
recent datorită multitudini de informaţii genomice, proeteomice şi de transcriere, dar şi
datorită disponibilităţii instrumentelor avansate de matematică şi informatică. Scopul biologiei
sistemice este cel de a integra datele moleculare în crearea modelelor dinamice
computerizate (in silico) pentru sistemele biologice. Pentru a realiza acest lucru şi pentru a
crea sau modifica modele complexe care încearcă să descrie maşinării complexe precum o
celulă, sunt necesare abilităţile fizicienilor, bioinformaticienilor, inginerilor, matematicienilor,
statisticienilor şi biologilor.
În al doilea rând, ingineria metabolică, manipularea genetică şi ingineria enzimatică
asigură noi oportunităţi pentru obţinerea unei game largi de produşi industriali din materii
prime regenerabile. Manipularea genetică a unui organism necesită cunoştinţe puternice în
biologie, microbiologie, biochimie, biologie moleculară, enzimologie, chimie şi bioinformatică.
De asemenea, cele mai multe activităţi propuse necesită cunoştinţe în domeniul
catalizei, chimie analitică, chimie-fizică, chimie organică şi biochimie pentru dezvoltarea,
optimizarea, caracterizarea şi implementarea procesului hibrid biochimic/catalitic pentru
transformarea 1,4-butandiolului în γ-butirolactona, tetrahidrofuran (THF) şi poli (1,4-butilen
succinat) (PBD). Pentru aplicarea procesului hibrid biochimic/catalitic la scară largă, se vor
utiliza ingineria chimică asociata cu metode biotehnologice; acestea vor ajuta în dezvoltarea

13/53
şi implementarea unor noi tehnologii pentru sinteza γ-butirolactonei şi a tetrahidrofuranului
(THF) la scară largă.

2. IMPACTUL ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

2.1 DISEMINAREA ȘI EXPLOATAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Pentru diseminarea rezultatelor proiectului şi pentru asigurarea exploatării corespunzătoare a

acestora, consorţiul va utiliza o gamă largă de canale, de la diseminarea academică la stabilirea
unor punţi cu comunitatea industrială. Rezultatele vor fi făcute publice la diferite nivele, de la
publicaţii în jurnale ştiinţifice până la prezentări accesibile unui public larg. Cu ajutorul oamenilor
de ştiinţă din institutele de cercetare care oferă, de asemenea, cursuri universitare, se va
asigura transmiterea de informații adecvate cu privire la rezultatele de cercetare în
încercarea de a stârni interesul şi entuziasmul studenţilor şi prin aceaştia, interesul societăţii
faţă de tehnologiile alternative.
Primul nivel al diseminării va fi stabilirea unui website al proiectului în care se vor
comunica informaţii noi privind derularea proiectului (dacă situaţia ne va permite). Mai mult,
diseminarea standard şi politica comunicării a partenerilor din proiect includ submiterea
frecventă a articolelor la cele mai importante reviste internaţionale (Metabolic Engineering,
Green Chemistry, Bioresource Technology, Advanced Synthesis and Catalysis, Applied
Catalysis A/B, ChemSusChem, ChemCatChem, etc.) şi manifestări ştiinţifice în domeniu
(conferinţe naţionale şi internaţionale, seminarii şi workshop-uri). De asemenea, latura
multidisciplinară a proiectului va asigura un domeniu larg de oportunităţi de comunicare atât
în mediul academic cât şi industrial.
Un alt canal de diseminare a rezultatelor proiectului este distribuirea practică a
informaţiilor legate de proiect prin training-ul cercetătorilor, dar şi prin predare. Distribuirea şi
transferul de informaţii pot fi îndeplinite prin training şi prin aducerea unei noi generaţii de
cercetători la nivelul tehnologiilor alternative de astăzi: partenerii CO şi UB implicaţi în proiect
sunt responsabile de cursurile universitare. Implicarea în cercetare oferă posibilitatea de a
transmite direct anumite părţi din proiect studenţilor.
Privind exploatarea rezultatelor proiectului, trebuie să se ia în considerare activităţile
de transfer ale cunoştinţelor între partenerii proiectului, astfel încât o mare parte din
oportunităţile de comunicare să fie acoperite prin acţiuni puternice de informare prin transfer
de la partenerii “developer” la partenerii “end-user”. Unul dintre obiectivele acestei acţiuni va
fi educaţia partenerului din industrie în utilizarea procesului dezvoltat şi susţinerea echipei
sale prin implementarea metodologiei dezvoltate. În acest fel, va fi stabilită o nouă punte
între domeniile academic şi industrial, ceea ce va oferi proiectului perspective de viitor pentru
exploatările industriale ale tehnologiei dezvoltate.

Rezultatele obţinute vor fi prezentate dupa cum urmează:

 publicarea a cel puţin cinci articole cotate ISI
 publicarea în doua reviste ştiinţifice cunoscute
 rezultatele vor fi prezentate la cinci conferinţe
 un brevet.

Publicaţii:
 „Genome-scale reconstruction and analysis of the 1,4-butanediol metabolic
network in E. coli”, termen de submitere la un an de la începerea proiectului,
factorul de impact min 3
 „Screening, isolation and characterization of enzymes necessary for 1,4-
butanediol pathway construction”, termen de submitere la un an de la începerea
proiectului

14/53
  „Metabolic modeling and engineering of E. coli for direct production of 1,4-
butanediol from glucose”, termen de submitere la un an şi 6 luni de la începerea
proiectului, factorul de impact min 3
 „Metabolic engineering of E. coli for bio-based production of 1,4-butanediol from
glycerol as biodiesel by-product”, termen de submitere la un an şi 8 luni de la
începerea proiectului, factorul de impact min 7
 „Optimization E. coli fermentation for BDO production from glucose and glycerol”,
termen de submitere la doi ani de la începerea proiectului
 „Oxidative dehydrogenation of synthetic and bio-based 1,4-butandiol to γ-
butyrolactone in the presence of ruthenium and gold-based magnetically
nanoparticles catalysts”, termen de submitere la un an de la începerea
proiectului
 „Dehydration of synthetic and bio-based 1,4-butandiol to tetrahydrofuran (THF) in
the presence of niobia-based magnetically nanoparticles catalysts”, termen de
submitere la doi ani de la începerea proiectului

Propunere Brevet:
 „1,4-Butanediol production by Escherichia coli using glycerol as renewable
feedstock”, CO Sapientia

Conferinţe: 4 conferinţe internaţionale, o conferinţă naţională.

Pe perioada desfăşurării proiectului vor fi organizate cinci workshop-uri între partenerii proiectului
şi cercetatorii din domeniu pentru a analiza şi optimiza desfăşurarea proiectului. Scopul acestor
workshop-uri va fi acela de a adresa întrebări la care nu s-au gasit răspunsuri în timpul
proiectului, ţinând cont de metodele aplicate şi de rezultatele obţinute.

2.2 APLICAȚII POSIBILE CU POTENȚIAL DE PIAȚĂ

1,4-Butandiolul este un compus chimic industrial cu caracteristici potrivite pentru mediul

înconjurător, care implică riscuri minime pentru sănătatea cercetătorilor. Este utilizat în scară
largă în medicină, industria chimică, industria textilă, papetărie, automobile şi în chimia
generală.
Aplicaţiile posibile şi potenţialul de piaţă ale 1,4-butandiolului cresc de la an la an.
Cererea globală pe piaţă a BDO a fost de circa 1.5 milioane tone în 2012, folosit în aplicaţii
precum în ingineria polimerilor şi elastomerilor, solvenţilor şi a intermediarilor chimicalelor
fine. Cele mai importante domenii de aplicaţii pentru BDO sunt fabricarea de: THF, GBL,
poliuretani (PU), elastomer copoliester termoplastic (COPE) şi polibutilentereftalat (PBT).
Cererea globală pe piaţă a BDO a fost de 1,725.0 kilotone în 2011 şi se estimează că va
atinge 2,548.5 kilotone pănă în 2017, crescând cu 5.5% din 2012 până în 2017. Cel mai
mare consumator este zona Asia-Pacific (mai mult de 55% din volumul total consumat).
Mari consumatori sunt, de asemenea şi Europa de Vest, China, Statele Unite ale
Americii, Taiwan şi Japonia [16]. De exemplu, în Statele Unite utilizarea BDO a crescut cu
3% din 2004 până în 2009. Pe piaţa europeană sunt aşteptate creşteri de 4% pe an [16], în
timp ce pe piaţa asiatică sunt preconizate creşteri de cerere de 7-9% pe an. În China,
creşterea este estimată a fi mai mare de 10% pe an. În Figura 4 este prezentată utilizarea de
BDO în anul 2012.

15/53
 Fig.4. Utilizarea de BDO în anul 2012

2.3 ESTIMAREA ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII VIEȚII, RAPORTATĂ LA PERFORMAȚA ACTUALĂ A

PRODUSELOR, TEHNOLOGIILOR ȘI/SAU SERVICIILOR

Propunerea oferă o tehnologie curată şi ecologică, viabilă pentru aplicaţii industriale.

Metodologia industrială curentă folosită pentru sinteza compuşilor tinţă (γ-butirolactona şi
tetrahidrofuran (THF)) prezintă câteva dezavantaje, pornind de la condiţiile dure de reacţie
(temperaturi şi presiuni ridicate), continuând cu cererea de surse fosile de carbon pentru
sinteza substraturilor şi terminând cu o slabă performanţă catalitică a procesului, ceea ce
înseamnă deşeuri de materii prime. Toate aceste aspecte aduc prejudicii serioase mediului
şi calităţii vieţii.
1,4-Butandiolul se află pe lista NICNAS Lista Chimicalelor Industriale cu Producţie
Ridicată (HVICL). Productia globală de BDO este deocamdată asigurată în întregime din
resurse petroliere, materii prime neregenerabile, precum: acetilena, butan, butadiene, etc.
Companiile care produc BDO sunt BASF, DuPont, Linde, şi LyondellBasell, iar procesul cel
mai folosit este Procedeul Reppe dezvoltat de către chimistul german Walter Reppe, care
foloseşte acetilena ca materie primă. Pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă este
necesar să se producă cât mai multe produse chimice utile, cum este BDO. Cu toate
acestea, dependenţa de produsele petroliere a fabricării de BDO a forţat începerea
dezvoltării proceselor de producţiei de BDO cu costuri reduse şi din materiale regenerabile,
folosind diferite surse de carbon. Un interes ridicat faţă de mediul înconjurător a adus un nou
obiectiv pentru industrie, consumatori şi guverne şi anume - dezvoltarea mai multor procese
durabile care oferă aceiaşi produşi din materii prime regenerabile cu costuri şi consum
energetic redus. Impactul poluării şi a gazelor cu efect de seră (GHG) asupra calităţii vieţii
noastre sunt inevitabile. Producerea bio-1,4-butandiolului este un proces cu multe avantaje,
care include un echilibru favorabil GHG, materii prime regenerabile, varietatea materiilor
prime, etc.
Propunerea de proiect oferă o nouă alternativă a sintezei de γ-butirolactonă şi
tetrahidrofuran (THF) bazată pe un proces hibrid biochimic/catalitic. Prin urmare, barierele
tehnologiei industriale corelate cu protecţia mediului înconjurător vor fi ridicate. Proiectul îşi
propune să folosească surse de biomasă pentru substratul implicat în sintezele propuse,
evitând utilizarea surselor fosile limitate. În plus, proiectul lansează o idee de exploatare
economică a bio-glicerolului obţinut ca produs secundar în tehnologia biodieselului. În acest
fel, proiectul propune o nouă strategie pentru exploatarea eficientă a biomasei, oferind o
nouă posibilitate de conservare a echilibrului natural.

2.4 INTEGRAREA PROIECTULUI CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERILOR

PARTENERE

În general, companiile biotehnologice au patru strategii diferite de trecere de la servicii, de la

IP (proprietate intelectuala) la afacere. Una dintre acestea este cooperarea R&D cu parteneri
academici (universităţi sau institute de cercetare). Corax Bioner CEU este o companie de

16/53
început cu o astfel de strategie, iar unul dintre partenerii săi este Universitatea Sapientia, cu
care a cooperat şi încă cooperează în câteva proiecte de cercetare. Corax Bioner CEU este
o filială românească a unei companii de prestigiu din domeniul biotehnologiei cu sediul
central în Budapesta, care are o vastă experienţă în special în tehnicile de microbiologie şi în
producerea la scară industrială a enzimelor, cele mai multe bazate pe valorificarea
rezultatelor obţinute prin studii fundamentale de cercetare. Corax Bioner CEU are un model
de afaceri IP care se axează pe dezvoltarea propriilor tehnologii şi produse vândute sau sub
licenţă.
Companiile dedicate acestui domeniu contribuie semnificativ la dezvoltarea
biotehnologică industrială care este în principal condusă de către R&D. Dezvoltarea
tehnologică rapidă a cercetării biotehnologice industriale reprezintă forţa motrice pentru
biotehnologia industrială. Dezvoltarea tehnologică progresează cu o viteză incredibilă în
domeniile tehnologiilor fundamentale (evoluţia direcţionată, instrumentele de modificare
genetică), îmbunătăţirea eficienţei prin dezvoltarea de noi reactoare şi procese. Un alt
domeniu de dezvoltare este implementarea de noi aplicaţii pentru sistemele enzimatice
existente şi noi.

2.5 PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Rezultatele obţinute în cadrul proiectului, (inclusiv cele legate de tehnologii şi metodologii) şi

informaţiile ştiinţifice generate de proiect, precum şi drepturile de proprietate intelectuală
asociate acestor informaţii vor aparţine consorţiului format pentru realizarea proiectului.
Partenerii vor semna un acord de colaborare în cadrul proiectului. Daca propunerea va fi
finanţată, partenerii din consorţiu vor semna un acord în care partenerii vor conveni între ei
acordurile de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală. Cunoştinţele dobândite vor fi
exploatate cu acordul partenerilor în conformitate cu cerinţele autorităţii naţionale (UEFISCDI
România).

3 DESCRIEREA CONSORȚIULUI
3.1 DIRECTORUL DE PROIECT

Nume: ÁBRAHÁM
Prenume: Beáta
Varsta: 37
Cariera:
 2004-2007 asistent universitar
 2007-2010 lector
 2010- profesor, Universitatea Sapientia, Departamentul de Bioinginerie.
Profesie: Biolog
Experienta profesionala : Beáta Ábrahám este director al Departmentului de Bioinginerie
de la Universitatea Sapientia. Ea deţine un post de Conferenţiar. Ea are un doctorat în
biologie şi inginerie chimică şi de asemenea, este co-autor la aproape 40 de articole de
cercetare în biochimie, enziomologie şi biologie moleculara. A participat la proiecte
naţionale (1 proiect ca director şi în 15 proiecte ca membru sau responsabil de proiect).
Activitatea sa de cercetare a fost axata în principal pe expresia heteroloagă a diferitelor
enzime, mutageneza direcţionată pentru reprouectarea enzimelor, metabolomică. Interesul
său actual se axează pe ingineria metabolică pentru valorificarea biomasei.
Lista celor mai importante cinci publicaţii:
1. Kovács, E., Szilágyi, L., Koncz, G., Lányi, Sz., Ábrahám, B., “Enhanced in vitro
refolding of soluble human Glucocorticoid-Induced TNF Receptor- Related Ligand”,
Appl. Biochem. Biotechnol., 2013, 170(4):819-30, (IF: 1,943).
2. Szilveszter, Sz., Raduly, B., Ábrahám, B., “In Situ imaging of biopolymers and

17/53
 extracellular enzymes in activated sludge flocs of a municipal wastewater treatment
plant”, J. Chem. Technol. Biotechnol., 2012, 88(7): 1295–1304, (IF: 2.168).
3. Bálint, E.É., Petres, J., Szilágyi, L., Orbán, K.Cs., Ábrahám, B., “Fluorescence of a
histidine-modified Enhanced Green Fluorescent Protein (EGFP) effectively quenched
by copper(II) ions”., J. Fluoresc., 2012, 23(2):273-81, (IF: 2.107)
4. Laslo, É., György, É., Mara, Gy., Tamás, É., Ábrahám, B., Lányi, Sz., “Screening of
plant growth promoting rhizobacteria as potential microbial inoculants”, Crop Prot.,
2012, 40:43-48, (IF:1.402).
5. Gálicza, J., Vargová, A., Sándor, V., Orbán, K.Cs., András, Cs.D., Ábrahám, B.,
Lányi, Sz., Kilár, F., “Preparation and investigation of bioactive transferrin-iron
complexes formed with different synergistic anions”, Protein J., 2012, 31(1):27-34,
(IF: 1.038)
Brevete:
1. Oancea, F., Sicuia, O., Dinu, S., Zamfiropol, R., György, É., Ábrahám, B., Lányi, Sz.:
“Process for isolating symbiotic nitrogen-fixing bacteria from leguminous plants nodules”,
Patent no. RO 125669-A2, 2010.
2. Oancea, F., Constatntinescu, F., Dinu, S., Sicuia, O., Mara, Gy., Abraham, B., Lanyi, Sz.:
“Process for the treatment of seeds and/or soil with (bio/agro) inoculants microorganisms”,
Patent no. RO 125670-A2, 2010.
Proiecte anterioare conectate cu prezenta propunere:
1. PNCDI2/, “Redesigning enzyme specificity by directed evolution: elaboration of a
serine protease with specificity to the C-terminal cleavage of phosphotyrosine-
phosphotyrase”– PHOSPHOTYRASE, 2007-2010.
2. PNCDI2/, “Process of obtaining bioethanol from agroindustrial wastes treated with
thermostable recombinant enzymes obtained by extracellular heterologous
expression”– Bio-DesEnEx, 2008-2011.
3. PNCDI2/, “Bioinformatic system based on artificial intelligence for the monitoring of
the immunitary system in correlation with metabolic process fromm the human body”
– MONIMUN, 2008-2011.
4. PNII PARTNERSHIPS, “Ascertaining the mechanism of fine-tuning of the immune
response in the human tumor and inflammatory pathology in order to find innovative
therapies” – ERIC, 2008-2011.
5. PNII/ PCCA 2/, “Synthesis of some C4, C5 carboxilic acid building block chemicals
from renewable biomass resources” – BIOBUILD, 2012-2015.

3.2 STRUCTURA CONSORȚIULUI

Pentru realizarea proiectului, fiecare dintre cei patru membri ai consorțiului va participa cu o
echipă de lucru. Conducerea științifică a proiectului va fi asigurată de către Universitatea
Sapienția, Campus Universitar Miercurea Ciuc.
După cum s-a menționat mai sus, grupurile participante ale Consorțiului au cunoștințe
în domenii complementare, foarte bine corelate cu tematica proiectului, coordonarea
echipelor de lucru realizandu-se de către Directorul de Proiect.
Având în vedere faptul că partenerii implicați în acest proiect au colaborat pentru
numeroase activități comune, în vederea realizării de multe alte proiecte și activități, se poate
afirma că au fost stabilite relații foarte bune și stabile dintre parteneri, oferind în acest fel garanția
pentru o excelentă colaborare în cadrul acestui proiect. Universitatea Sapientia desemnată drept
coordonator al acestui proiect, în acord cu această responsabilitate, va oferi ideile de bază, va
stabili planul de acțiuni și de funcționare detaliată a proiectului. Procedura managerială folosită
va fi bazată pe decizii comune, fiecare partener având în domeniul său de competențe puterea
de a influența deciziile consorțiului. În interiorul consorțiului grupurile participante posedă
cunoștințe de specialitate complementare, bine corelate cu tematica proiectului.
Coordonatorul de proiect are o experiență vastă și recunoscută în domeniul biologiei
moleculare, ingineriei biochimice, genetică și în biotehnologie. Laboratoarele coordonatorului
sunt dotate cu toate echipamentele necesare pentru a începe acest proiect.

18/53
CO - Universitatea Sapientia Campusul universitar Miercurea Ciuc este o universitate
tânără, dar în creștere rapidă, echipa de consorțiu a acumulat deja o experiență
semnificativă în bioinginerie şi biologie moleculară. Ea este și a fost implicată în proiecte
dificile, cum ar fi bio-producția de acid succinic de E. coli cu utilizarea materilor prime
regenerabile, selectarea și îmbunătățirea bacteriilor utilizate în regenerarea solului sau de
producere a biocombustibililor din amidon folosind diferite metode de inginerie enzimatică.
Campusul universitar Miercurea Ciuc a fost, de asemenea, implicat în mai multe teme de
cercetare, inclusiv biotehnologiile microbiene, aplicații de mediu ale biotehnologiilor, chimiei
alimentare și biotehnologiei alimentare. Rolul CO în acest proiect este de a reconstrui
modelul metabolic la scara genomică al E. coli pentru producția de BDO, modelarea in silico
și analiză a rețelelor metabolice, inginerie metabolică al E. coli prin introducerea unor gene
heterologe pentru construcția căii necesare (calea de biosinteză a BDO), analiza rețelei
metabolice cu scopul optimizării producției prin modificări genetice. Echipa condusă de către
directorul coordonator este formată din 2 Dr, 1 doctorand și 1 masterand. Studenții implicați
în realizarea analizei rețelei metabolice și de modelare au deja experiență în modelarea
metabolismului, tehnicile de biochimie, biologie moleculară.

P1 - Centrul de Chimie Organică “C.D. NENITESCU” al Academiei Române (CCO)

Centrul de Chimie Organică "C.D.Neniţescu" al Academiei Române are ca misiune principală
cercetarea fundamentală în domeniul chimiei organice dar a acumulat în timp o vastă
experienţă şi în domenii aplicative. Domeniul de expertiză include atât sinteza organică fină
(arome şi odoranţi, coloranţi, pesticide, medicamente şi intermediari, polimerizări ionice şi
prin metateză, etc), precum şi cel al dezvoltării de tehnologii pentru industria chimică de
mare tonaj (nitrofuran, solvenţi cloruraţi, clorură de cloracetil, propenoxid-stiren, alcool alilic,
acetonitril, etc). Centrul a participat la numeroase proiecte naţionale (CEEX si PN II - 10
proiecte) şi europene (Eureka - 2 proiecte) în domeniul materialelor şi reciclării acestora, atât
ca partener.(8 proiecte) cât şi în calitate de coordonator (4 proiecte, din care cele 2 Eureka).

P2 - Universitatea din București (UOB)

Universitatea din București este una dintre cele mai importante instituții de învățământ
superior din România. Evaluările făcute de Ministerul Educației și UEFISCDI în 2011
plasează Universitatea din București pe primul loc în topul domeniul academic românesc. Pe
parcursul a aproape 150 de ani, Universitatea din București a acumulat prestigiu considerabil
la nivel internațional și național. Diversele sale școli sunt bine cunoscute pentru o importantă
activitate științifică dezvoltată de-a lungul anilor. Universitatea din București găzduiește
aproximativ 50 de centre de cercetare. Centrul de Cataliză și Procese Catalitice este unul
dintre aceștia și este unic în România ca profil. Centrul de Cataliză și Procese Catalitice va fi
gazda activității de cercetare P2. Acesta este constituit din 14 membri permanenți cadre
universitare, printre care doi profesori, doi conferenţiari, și zece asistenți. 16 Doctoranzi și 5
postdoctoranzi își finalizează studiile în acest centru. O vizibilitate excelentă a acestui centru
de cercetare la nivel național cât și la nivel internațional este demonstrată de producția sa
ştiinţifica anuală. La nivelul anului 2012, de exemplu, producţia ştiinţifică sumariza
aproximativ 40 de articole cotate ISI, mai mult de 20 de comunicări la manifestări științifice, 1
carte și 2 capitole de carte. De asemenea, activitatea științifică a 21 de proiecte de cercetare
se desfășoară în acest centru de cercetare în prezent.
Membrii personalului acestui centru au o experiență mare în domeniul catalizei,
inclusiv prepararea de catalizatori, procese catalitice și caracterizarea catalizatorilor. De
asemenea, ei au abilități corespunzătoare pentru determinarea analitică a compușilor
sintetizați și/sau transformați în timpul proceselor catalitice (de exemplu, cromatografie și
tehnici spectrometrice).

P3 - SC Corax Bioner CEU România SA

SC Corax Bioner CEU România SA, în calitate de partener 3 în cadrul proiectului, va fi
implicat cu o echipă coordonată de Dr. Lányi Szabolcs cercetător senior. SC Corax Bioner

19/53
CEU România SA este filiala românească a unei companii de prestigiu în domeniul
biotehnologiei, cu locație centrală în Budapesta, având o vastă experiență în tehnici speciale
de microbiologie și producția la scală industrială de enzime, în mare parte bazată pe
valorificarea rezultatelor obținute în urma studilor de cercetare esențiale. Activitățile
complexe planificate pentru a fi realizate de către acest partener vor fi realizate de către o
echipă formată din 8 cercetători cu diferite specializări: biologie, microbiologie, biochimie,
chimie, biologie moleculara si bio-inginerie. Companii biotehnologice au, în general, patru
strategii de dezvoltare diferite pentru a trece de la model de business orientat pe sfera
serviciilor la cel orientat pe domeniul IP (proprietate intelectuală). Una dintre acestea este
R&D cooperarea cu parteneri în domeniul academic (universități sau institute de cercetare).
Corax Bioner CEU este o firma start-up, cu acest tip de strategie, și unul dintre partenerii săi
este Universitatea Sapienția, cu care a colaborat și încă mai colaborează la mai multe
proiecte de cercetare. Corax Bioner CEU, este filiala românească a unei companii de
prestigiu în domeniul biotehnologiei, cu locație centrală în Budapesta, având o vastă
experiență în tehnici speciale de microbiologie și producția la scară mare, industrială de
enzime, în mare parte bazată pe valorificarea rezultatelor obținute prin studii de cercetare de
bază. Corax Bioner CEU are un model de business IP concentrându-se pe dezvoltarea
propriilor tehnologii și produse, care sunt vândute sau licențiate.
Companii start-up contribuie semnificativ la dezvoltarea tehnologică în continuare a
biotehnologiei industriale, care este în principal condusă de R&D. Dezvoltarea tehnologică
rapidă în cadrul cercetării în biotehnologia industrială este o forță motrice pentru
biotehnologia industrială. Dezvoltarea tehnologică progresează într-un ritm alert în domeniul
dezvoltării tehnologiilor de bază (de exemplu, evoluția dirijată, instrumente de modificare
genetică), dezvoltarea de enzime “tailor-made” de înaltă performanță (în special a numărului
de enzime disponibile), creșterea eficienței prin noi descoperiri în designul reactoarelor și
proceselor. Un alt domeniu în curs de dezvoltare este implementarea noilor aplicații pentru
sisteme enzimatice noi și existente.
P3 este responsabil pentru: izolarea și analiza genelor, efectuarea fermentării în
bioreactor și optimizarea condițiilor de fermentare.

Nume proiect, instituție Dată început,

Partener Persoane implicate
finanțatoare, program finanțare dată finalizare
“Sinteza chimicalelor de tip acid
carboxilic C4, C5 din resurse
CO ÁBRAHÁM Beáta regenerabile din biomasă” Iulie-2012-iulie 2015
UEFISCDI, PCCA Nr. 31/2012
(Partner P2)
“Sinteza chimicalelor de tip acid
carboxilic C4, C5 din resurse
P1 Petru FILIP regenerabile din biomasă”, Iulie-2012-iulie 2015
UEFISCDI, PCCA Nr. 31/2012,
proiect BIOBUILD, (Coordonator)
Simona Coman
“Sinteza chimicalelor de tip acid
Vasile Parvulescu
carboxilic C4, C5 din resurse
Madalina Tudorache-
P2 regenerabile din biomasă”, Iulie-2012-iulie 2015
Sandulescu
UEFISCDI, PCCA Nr. 31/2012
Natalia Candu
(Partner P1)
Alina Negoi
SC Corax Bioner CEU
P3 N/A N/A
Romania SA

3.3 Responsabil partener

20/53
P1 - Centrul de Chimie Organică “C.D. NENITESCU” al Academiei Române (CCO)

Numele: VULUGA
Prenumele: Dumitru Mircea
Vârsta: 57 de ani
Formare profesională:
 1999 - Doctorat în Inginerie Chimică, specialitatea Ingineria şi Chimia Compuşilor
Macromoleculari la Universitatea Politehnica din Bucureşti (România);
 1981 - Facultatea de Chimie Industrială, specializarea Ingineria şi Chimia Compuşilor
Macromoleculari, Institutul Politehnic din Bucureşti (România).
Profesie: Inginer Chimist
Funcția de cerecetare:
 Cercetătător științific gradul II, Director adjunct la Centrul de Chimie Organica Costin D.
Nenițescu al Academiei Române.
Experiența profesională:
 32 ani de experienţă în sinteza polimerilor şi compozitelor polimerice (polimerizari
ionice şi radicalice), caracterizarea acestora (FT-RMN, FT-IR cu ATR/VCD/PM-IRRAS,
TGA-DSC-MS, SEC(GPC) cu MALS, UV-Viz).
 Realizările profesionale: peste 20 de teme şi contracte de cercetare naţionale şi
internationale, toate în domeniul materialelor polimerice, al compozitelor polimerice, al
precursorilor acestora, precum şi al reciclării acestora, directorul consorţiilor române în
două proiecte Eureka.
50 de lucrări publicate, în reviste de specialitate şi proceeding-uri la conferinţe din care 41
ISI, peste 130 citari pe Scopus;
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Panaitescu, D. M., Donescu, D., Bercu, C., Vuluga, D. M., Iorga, M., Ghiurea, M.,
“Polymer composites with cellulose microfibrils”, Polym. Eng. Sci., 2007, 47:1228-1234.
2. Spiridon, C. M., Jerca, F. A., Jerca, V. V., Vasilescu, D. S., Vuluga, D. M., “2-
Oxazoline based photo-responsive azo-polymers. Synthesis, characterization and
isomerization kinetics”, Eur. Polym. J., 2013, 49:452-463.
3. Jerca, F. A., Jerca, V. V., Kajzar, F., Manea, A. M., Rau, I., Vuluga, D. M.,
“Simultaneous two and three photon resonant enhancement of third-order NLO
susceptibility in an azo-dye functionalized polymer film”, Phys. Chem. Chem. Phys.,
2013, 15(19):7060-7063.

P2 – Universitatea din București (UOB)

Numele: COMAN
Prenumele: Simona
Vârsta: 43 de ani
Formare profesională:
 2001 - Doctorat la Universitatea din București, România.
 1992 - Licența în Chimie, Universitatea din București, România.
EXPERIENȚA:
 Profesor la Departamentul de Chimie Organică, Biochimie si Cataliza, Facultatea de
Chimie, Universitatea din București, România (2008 - prezent).
ACTIVITATEA DE CERCETARE LEGATĂ DE TEMA PROIECTULUI:
 Sinteza și caracterizarea catalizatorilor: oxizi metalici, metal/suport, materiale nano-,
micro- și mezoporoase, fluoruri metalice; Cataliza omogenă și heterogenă (de
exemplu hidrogenari selective, enantio- si diastereoselective, izomerizari, acilari,
sinteze catalitice în chimie fină și intermediari farmaceutici); Cataliză în Chimia Verde
(de exemplu valorificarea biomasei, cataliza de mediu, organocataliza).
Prof. Simona Coman este autorul a circa 74 de publicații, 6 Invited și key-note lectures și
coautorul peste 40 de prezentări orale.

21/53
 Prof. Simona Coman are experienta de management de proiect, deoarece ea a fost
implicată în mai mult de 31 de proiecte naționale și internaționale (ca director de proiect în
6 proiecte naționale și în calitate de membru în 25 de proiecte naționale și internaționale).
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Wuttke, S., Negoi, A., Gheorghe, N., Kuncser, V., Kemnitz, E., Parvulescu, V. I.,
Coman, S. M., “Novel Sn-doped hydroxylated MgF2 catalysts for the fast and selective
saccharification of cellulose to glucose”, ChemSusChem, 2012, 5 (9):1708-1711, (IF:
6.827).
2. Troncea, S. B., Wuttke, S., Kemnitz, E., Coman, S. M., Parvulescu, V. I., “Hydroxylated
Magnesium Fluorides as Environmentally Friendly Catalysts for Glycerol Acetylation”,
Appl.Catal.B: Environmental, 2011, 107:260-267, (IF: 5.625).
3. Coman, S. M., Parvulescu, V. I.: Chapter 4: Heterogeneous catalysis for biodiesel
production, In: The Role of Catalysis for the Sustainable Production of Bio-fuels and
Bio-chemicals, Kostas Triantafyllidis, Angelos Lappas, M. Stöcker (Eds.), Elsevier Ltd.,
Oxford, UK, ISBN: 978-0-444-56330-9, 2013, pages: 93-136.

P3 – SC Corax Bioner CEU Romania SA

Numele: LÁNYI
Prenumele: Szabolcs
Vârsta: 67 de ani
Educație și formare:
 1968-2005, Profesor, Universitatea Politihnică din București, Facultatea de Chimie
Industrilă; 1996-1997, Conselier, Ministerul Mediului și Apelor; 1998-1999, Secretar
de stat, Ministerul Industriei și Comerțului; 1999-2000, Președinte, Agenția Națională
pentru Știință, Tehnologie și Inovare
Poziția curentă:
 Profesor la Universitatea Sapientia din Transilvania, Departamentul de Bioinginerie,
Miercurea Ciuc.
Lista celor mai importante trei publicaţii:
A. Cărți
1. Robescu, D., Robescu, D., Lányi, Sz., Verestoy, A., “Modelarea şi simularea
proceselor de epurare, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004. (ISBN 973-31-2241-6);
2. Agachi, S, A. Curaj, I. Dumitrache, F.G Filip, G. Popa, I. Stanciulescu, Lányi, Sz.,
“Sistemul naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare în contextul integrării în Aria
Europeană a Cercetării”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006. (ISBN 978-973-
27-1481-2);
B. Publicații
1. Pálfi, M., Kovács, E., Miklóssy, I., Szilágyi, L., Ábrahám, B., Lányi, Sz., “Engineered
Green Fluorescent Protein as a Potential Metal Sensor”, Studia Universitatis “Babeş
Bolyai”, Seria Chemica, 2009, 54, Special Issue 2, 35-44., (IF: 0.089).
2. Szilveszter, S; Ráduly, B; Ábrahám, B., Lányi, Sz., Niculae, D. R., “Mathematical
models for domestic biological wastewater treatment process”, Environ. Eng. Manage.
J., 2010, 9(5):629-636.
3. Nyilasi, A., Molnos, É., Lányi, Sz., Nagy, I., Rákhely, G., Kovács, K.L.,:
“Photofermentative production of hydrogen from organic acids by the purple sulfur
bacterium Thiocapsa roseopersicina”, Int. J. Hydrogen Energy, 2013, 38:5535–5544,
(IF:4,402).
Distincții și premii:
Diploma „Meritul Academic” acordată de Academia Româna; Order inventors in Belgium:
„Merite de l’Invention”; Order: “the cause of science and technology”, Vietnam; Medal:
“Pro Scientia Transylvanica”, granted by EMT society, Cluj 2001; 2 gold medals: Gold
Award, LONDON INTERNATIONAL FAIR; Médaille d’or avec Mention şi Médaille d’or
BRUSSELS – EUREKA; Médaille d’argent, “SALON INTERNATIONAL des

22/53
 INVENTIONS“, GENÉVE; 2 Médaille d’or avec Mention, BRUSSELS-EUREKA 2000;
Gold Medal, the II Olympiad of Inventors «GENIUS 2000», Budapest.

3.4 STRUCTURA ECHIPEI DE CERCETARE A FIECĂRUI PARTENER

Universitatea Sapienția Campusul universitar Miercurea Ciuc – CO

Echipa condusă de către directorul coordonator este formată din 1 Post-doctorand, 1
doctorand și 1 masterand (a se vedea tabelul de mai jos). Studentul Post-doctorand implicat
în experimentele de inginerie genetică și metabolică are deja experimenta în tehnicile de
biochimie şi biologie moleculara. Studentul doctorand are experiență în analiza de rețea
metabolică și studentul masterand este familiarizat cu tehnicile standard de laborator,
inclusiv izolarea enzimei. Persoana cheie a grupului de cercetare este Kovács Erika, cu o
mare experienţă în proteomică, inginerie genetică și imunologie.

Centrul de Chimie Organică “C.D. NENITESCU” al Academiei Române (CCO) - P1

Centrul de Chimie Organică participa cu o echipă, formată din 2 doctoranzi, doi cercetători
post-docorali şi un cercetător expert, sub conducerea responsabilului,Dr. D.M.Vuluga. Dr
Valentin Victor Jerca, persoana cheie, tânăr cercetător post-doctorand, va coordona şi
executa, împreuna cu echipa, lucrările condiţionare a materiilor prime provenite din
biosinteză şi de policondensare a BDO cu SAc. Dr Nicoleta Doriana Banu, persoana cheie,
tânără cercetatoare post-doctorandă, va coordona şi efectua, împreună cu echipa, lucrările
de caracterizare a intermediarilor şi produşilor sintetizaţi. Cezar Mitica Spiridon, doctorand,
membru în echipa de lucru, va executa lucrări de purificare şi sinteza de poliesteri. Alina-
Maria Anghelache, doctorandă, membra în echipa de lucru, va executa lucrări de sinteză de
poliesteri şi de pregătire a probelor în vederea caracterizării şi testării lor. Dr Petru FILIP,
cercetător principal expert, va superviza calitatea ştiinţifică a lucrărilore desfăşurate în cadrul
echipei şi va asigura intercoperabilitatea cu partenerii din proiect.

Universitatea din București (UOB) – P2

Echipa de cercetare al Partenerului P2 cuprinde șase membri (împreună cu coordonator),
care sunt cercetători seniori (trei dintre ei) şi tineri cercetători (trei dintre ei). Toți membrii
echipei au sarcini bine definite în conformitate cu planul de lucru al proiectului. Coordonatorul
de grup UOB (prof. Simona Coman) este un cercetător senior, cu mai mult de zece ani de
experiență în cercetare științifică. Activitatea sa de cercetare a fost desfășurată în domeniul
catalizei.
Persoanele cheie ale grupului de cercetare sunt Prof. Dr. Vasile I. Pârvulescu și
Lector Dr. Madalina Sandulescu-Tudorache. Ambii au o mare experienţă în Cataliza,
Biocataliza și Chimia Verde recunoscute la nivel internațional. Prin urmare, ei vor
supraveghea și coordona activitatea de cercetare a tinerilor cercetători. Tinerii cercetători a
echipei sunt: Natalia CANDU (Post-doctorand), Iunia Podolean (Post-doctorand) și Alina
NEGOI (doctorand). În timp ce activitatea membrilor Post-doctorand va fi orientată pe
prepararea şi caracterizarea catalizatorilor, doctorandul va fi axat pe teste experimentale ale
1,4-butandiolului ca materie primă pentru sinteza γ-butirolactonei și tetrahidrofuranului (THF),
sub îndrumarea unuia dintre cercetători seniori. Toți tinerii cercetători vor fi implicați în
activitatea dedicată de transpunere la scară a procesului catalitic elaborat în pachetele de
lucru anterioare.

SC Corax Bioner CEU Romania SA – P3

Va fi implicat în proiect, cu o echipă coordonată de Szabolcs Lányi formată din 7 cercetători
cu specizări diferite: biologie, biochimie, biologie moleculară, experți în bioreactoare (a se
vedea tabelul de mai jos).

Nume Poziția în domeniul de WP (pachet de lucru) și

cercetare numărul de Activitate
Universitatea Sapienția - CO

23/53
Dr. ÁBRAHÁM Beáta Cercetător senior, WP 1 – Activitatea 1.1.1
expert în enzimologie, WP 2 – Activitatea 1.2.1,
proteomică şi genetică 1.2.3
moleculară WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 6 – Activitatea 1.6.1
WP 8 – Activitatea 1.8.1,
1.8.3
WP 9
Dr. eng. KOVÁCS Erika Post-doctorandă, WP 3 – Activitatea 1.3.1,
tânăr cercetător, persoană 1.3.2
cheie WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 9
Eng. BODOR Zsolt Doctorand, WP 1 – Activitatea 1.1.1,
tânăr cercetător 1.1.2, 1.1.3
WP 2 – Activitatea 1.2.1,
1.2.2, 1.2.3
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 6 – Activitatea 1.6.1
WP 9
SINKLER Réka Masterandă WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
Centrul de Chimie Organică “C.D. NENITESCU” al Academiei Române (CCO) - P1
Dr. Dumitru Mircea VULUGA Cercetător senior, WP 3 – Activitatea 1.3.3
responsabil partener WP 6 – Activitatea 1.6.2
WP 7 - Activitatea 2.7.1,
3.7.1
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Dr. Nicoleta Doriana BANU Post-doctorand, WP 3 – Activitatea 1.3.3
tânăr cercetător, WP 6 – Activitatea 1.6.2
persoană cheie WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Dr. ValentinVictor JERCA Post-doctorand, WP 3 – Activitatea 1.3.3
tânăr cercetător, WP 6 – Activitatea 1.6.2
persoană cheie WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Eng. Alina-Maria Doctorand, WP 3 – Activitatea 1.3.3
ANGHELACHE tânăr asistent de cerecetare WP 6 – Activitatea 1.6.2

24/53
 WP 9
Eng. Cezar Mitica SPIRIDON Doctorand, WP 3 – Activitatea 1.3.3
tânăr asistent de cerecetare WP 6 – Activitatea 1.6.2
WP 9
Dr. Petru FILIP Cercetător senior, WP 3 – Activitatea 1.3.3
expert WP 6 – Activitatea 1.6.2
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Dr. Dumitru Mircea VULUGA Cercetător senior, WP 1 – Activitatea 1.1.4
responsabil partener WP 6 – Activitatea 1.6.2
WP 7 - Activitatea 2.7.1,
3.7.1
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Universitatea din București – P2
Prof. Dr. Simona COMAN Cercetător senior WP 7 - Activitatea 1.7.1,
1.7.2
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Prof. Dr. Vasile Cercetător senior WP 7 - Activitatea 2.7.2,
PARVULESCU 3.7.2
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Lect. Dr. Madalina Cercetător senior WP 7 - Activitatea 2.7.1,
SANDULESCU- 3.7.1
TUDORACHE WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Dr. Natalia CANDU Post-doctorand WP 7 - Activitatea 1.7.1,
1.7.2
WP 9
Dr. Iunia PODOLEAN Post-doctorand WP 7 - Activitatea 2.7.2,
3.7.2
WP 9
Alina NEGOI Doctorand WP 7 - Activitatea 2.7.1,
3.7.1
SC Corax Bioner CEU Romania SA – P3
Prof.dr.eng. LÁNYI Szabolcs Cercetător senior, WP 1 – Activitatea 1.1.1
responsabil partener WP 2 – Activitatea 1.2.1,
1.2.2, 1.2.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 6 – Activitatea 1.6.1
WP 8 - Activitatea 1.8.1,
1.8.2, 1.8.3
WP 9
Dr.eng. LASLO Éva Post-doctorand, WP 3 – Activitatea 1.3.1,
tânăr cercetător, persoană 1.3.2
cheie WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3

25/53
Dr.eng. MIKLÓSSY Ildikó
Dr.eng. ORBÁN Csongor
Dr.eng. BÁLINT Emese
Eng. FAZAKAS Andrea
GYERGYAI Imola
KONCZ Mihály
PERSOANE CHEIE – CO
Numele: KOVÁCS
Prenumele: Erika
Vârsta: 29 de ani
Formare profesională:
 2008-2011: Doctorat în Inginerie Chimică, Universitatea "Politehnica" din București
 2003-2008: Ingineria Alimentară, Universitatea Sapientia
Profesia: Inginer chimist
Funcția de cerecetare:
 Asistent de cercetare la Centrul de Cercetare Biochimică si Biotehnologică (BIBIRC)
din 2008;
Post-doctorand,
tânăr cercetător, persoană
cheie
Post-doctorand,
tânăr cercetător
Post-doctorand,
tânăr cercetător
Doctorand,
tânăr cercetător
Doctorand
Masterand
26/53
WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 9
WP 1 – Activitatea 1.1.1,
1.1.2, 1.1.3
WP 2 – Activitatea 1.2.1,
1.2.2, 1.2.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 6 – Activitatea 1.6.1
WP 9
WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 9
WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2, 1.4.3
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 4 – Activitatea 1.4.1,
1.4.2
WP 5 – Activitatea 1.5.1,
1.5.2
WP 3 – Activitatea 1.3.1,
1.3.2
WP 5 – Activitatea 1.5.1
WP 6 – Activitatea 1.6.1
  Asistent Universitar la Universitatea Sapienția, Facultatea de Științe, Departamentul
de Bioinginerie din 2012.
Experiența profesională:
 A lucrat în cercetare științifică timp de 8 luni la Departamentul de Imunologie, Eötvös
Loránd Universitatea din Budapesta. Este un cercetător cu experiență relevantă în
proteomică, inginerie genetică și imunologie. A publicat 6 articole, toate în domeniul
de expresia proteinelor heterologe în E. coli.
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Kovács, E., Szilágyi, L., Koncz, G., Lányi, Sz., Ábrahám, B., “Enhanced in vitro
refolding of soluble human Glucocorticoid-Induced TNF Receptor-Related Ligand”,
Appl. Biochem. Biotechnol., 2013, 170(4):819-30, (IF: 1.943).
2. Kovács, E., Szabó, M., Miklóssy, I., Szilágyi, L., Ábrahám, B., Lányi, Sz., “Purification
and cleaving of the human GITRL expressed as fusion protein”, Studia Universitatis
Babes Bolyai Seria Chemica, 2010, 55, Special Issue:81-88, (IF: 0.231).
3. Kovács, E., Pálfi, M., Miklóssy, I., Szilágyi, L., Ábrahám, B., Lányi, Sz., “Construction
of an Expression Vector for the GITRL Protein”, Studia Universitatis Babes Bolyai
Seria Chemica, 2009, 54, Special Issue 2 83-92, (IF: 0.089).

PERSOANE CHEIE – P1

Numele: BANU
Prenumele: Nicoleta Doriana (anterior Stanciu)
Vârsta: 32 de ani
Formare profesională:
 2010: Doctorat în Inginerie Chimică şi Ştiinţa Polimerilor, în cotutelă, Universitatea
Politehnica din Bucureşti (România) şi Universitatea Claude Bernard Lyon I (Franţa);
 2005: Studii Aprofundate în Sinteze Moderne de Compuşi Macromoleculari,
Universitatea Politehnica din Bucureşti (România), Facultatea de Chimie Industrială;
 2004: Inginer Diplomat în Ingineria şi Chimia Compuşilor Macromoleculari,
Universitatea Politehnica din Bucureşti (România), Facultatea de Chimie Industrială.
Profesia: Inginer
Funcția de cerecetare: Cercetător ştiinţific la Centrul de Chimie Organică Costin D.
Neniţescu al Academiei Române, Bucureşti.
Experiența profesională: Sinteza şi caracterizarea unor polimeri şi compozite polimerice,
caracterizarea unor polimeri naturali.
Realizările profesionale:
 Cercetător în cadrul a şapte contracte de cercetare naţionale şi internationale, şi
cercetător post-doctoral în cadrul a două contracte de cercetare în Franţa şi Emiratele
Arabe Unite;
 13 articole publicate în reviste de specialitate şi proceeding-uri la conferinţe ;
 Metode de analiză instrumentală: spectrometrie FT-IR, spectrometrie RAMAN,
analiză termogravimetrică cuplată cu spectroscopie de masă, analiză calorimetrică
diferenţială, analiză mecanică dinamică, determinare de dimensiune de particule,
potenţial zeta, determinare de unghi de contact, teste mecanice pentru polimeri,
reologie pentru elastomeri, cromatografie de excluziune sterică.

Numele: JERCA
Prenumele: Valentin Victor
Vârsta: 30 de ani
Formare profesională:
 Doctor din 2010, profil: Inginerie Chimică, specializare: Stiinţe Inginereşti
Profesia: Inginer Chimist
Funcția de cerecetare: Cercetător Ştiintific, Centrul de Chimie Organică C.D. Neniţescu,
Academia Română, Bucureşti

27/53
Experiența profesională: sinteze de intermediari, monomeri, reacţii de polimerizare şi
polimer-analoage, caracterizarea lor prin metode fizice variate
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Jerca, F.A., Jerca, V.V., Kajzar, F., Manea, A. M., Rau, I., Vuluga, D. M.,
“Simultaneous two and three photon resonant enhancement of third-order NLO
susceptibility in an azo-dye functionalized polymer film” , Phys. Chem. Chem. Phys.,
2013, 15:7060-7063.
2. Spiridon, C.M., Jerca, F.A., Jerca, V.V., Vasilescu, D.S., Vuluga, D.M., “2-Oxazoline
based photo-responsive azo-polymers. Synthesis, characterization and
isomerization kinetics”, Eur. Polym. J., 2013, 49:452-463.
3. Jerca, V.V., Nicolescu, F.A., Trusca, Vasile, R., E., Baran, A., Anghel, D. F., Vuluga,
D. M., Vasilescu, D.S., “Oxazoline-Functional Polymer Particles Graft with Azo Dye”,
(2011), React. Funct. Polym., 2012, 71:373-379.
Premii și distincții:
Premiul Academiei Române "C.D. Nenitescu " în chimia organică (2010)

PERSOANE CHEIE – P2

Numele: PÂRVULESCU
Prenumele: Vasile
Vârsta: 59 de ani
Formare profesională:
 Doctorat la Universitatea Politenică din Bucureşti, România (1981-1986).
 Licenţă în Chimie la Universitatea Politenică din Bucureşti, România (1974-1979).
Profesia: Inginer Chimist
Funcția de cerecetare:
 Poziţia actuală – Directorul Departamentului de Chimie Organică, Biochimie şi
Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucureşti, România
 Profesor – Profesor Asociat – Lector la Departamentul de Chimie Organică,
Biochimie şi Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucureşti, România
(1991 - prezent)..
 Chimist – CSP1 – CSP2 – CSP3 - CS la IAMN/IMNR, România (1992 - 2008).
DOMENII DE CERCETARE:
 Cataliza heterogenă.
 Cataliza -Aplicaţii în Chimia Mediului.
 Chimie Verde.
 Biocataliză.
Prof. Vasile I. Parvulescu este autorul a peste 230 articole publicate în jurnale ISI şi a 4 cărţi,
cu peste 3000 de citări. El este membru al Consiliului editorial al Applied Catalysis A:
General (factor de impact 4).
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Trotus, I.-T., Teodorescu, C. M., Parvulescu, V. I., Marcu, I.-C., “Enhancing
Oxidative Dehydrogenation Selectivity of Ceria-Based Catalysts with Phosphorus as
Additive”, Chemcatchem, 2013, 5(3):757-765.
2. Finch, K.B.H., Richel, A., Medvedovici, A.V., Gheorghe, N.G., Verziu, M., Coman,
S.M., Parvulescu, V. I., “Catalytic hydroprocessing of lignin under thermal and
ultrasound conditions”, Catal. Today., 2012, 196(1):3-10.
3. S. Troncea, S. Wuttke, E. Kemnitz, S.M. Coman, V. I. Parvulescu, “Hydroxylated
Magnesium Fluorides as Environmentally Friendly Catalysts for Glycerol Acetylation”,
Appl. Catal., B, 2011, 107(3-4):260-267.

Nume: SĂNDULESCU-TUDORACHE
Prenume: Mădălina
Vârstă: 39 de ani

28/53
Formare profesională:
 Titlul ştiinţific de DOCTOR obţinut la Departamentul de Chimie Analitică, Universitatea
din Lund, Suedia, Octombrie 2000 - Septembrie 2005..
 Diplomă de Master, Departamentul de Chimie Analitică, Facultatea de Chimie,
Universitatea din Bucureşti, România, Octombrie 1997 - Iulie 1998..
 Diplomă de licenţă, Departamentul de Chimie Analitică, Facultatea de Chimie,
Universitatea din Bucureşti, România, Octombrie 1992 - Iulie 1997.
Profesia: Chimist
Funcția de cerecetare:
 Lector la Departamentul de Chimie Organică, Biochimie şi Cataliză, Facultatea de
Chimie, Universitatea din Bucureşti, România, Februarie 2007 – prezent.
Experiența profesională:
 Prepararea biocatalizatorilor (ex. imobilizarea enzimei pe/în diverse suprafeţe solide,
cum ar fi polistiren, silice, aur sau nano/micro-particule paramagnetice);
 Caracterizarea biocatalizatorilor (UV-Vis, SPR, QCM, LSD şi BET);
 Biocataliză (ex. cataliză cu enzime şi celule, design biocatalitic omogen şi heterogen);
 Analiza produşilor ţintă (GC-MS/FID, HPLC-DAD/RID, SFC, GPC).
Lector Dr. Madalina Sandulescu-Tudorache este autor a 28 de publicaţii ştiinţifice citate de
180 de ori în lucrări cotate ISI: 19 articole ştiinţifice publicate/trimise spre publicare în/către
jurnale cu un factor de impact ISI mare, o carte şi 3 capitole de carte, 4 lucrări publicate în
proceedings şi o monografie.
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Tudorache, M., Protesescu, L., Coman, S., Parvulescu, V. I., “Efficient bio-
conversion of glycerol to glycerol carbonate catalyzed by lipase extracted from
Aspergillus niger”, Green Chem., 2012, 14:478-482.
2. Tudorache, M., Protesescu, L., Negoi, A., Parvulescu, V. I., “Recyclable biocatalytic
composites of lipase-linked magnetic macro-/nano-particles for glycerol carbonate
synthesis”, Appl. Catal., A, 2012, 437-438:90-95.
3. Tudorache, M., Negoi, A., Tudora, B., Parvulescu,V. I., “Environmental-friendly
strategy for biocatalytic conversion of waste glycerol to glycerol carbonate“, Applied
Catalysis B: Environmental, 2013, 10.1016/j.apcatb.2013.02.049.

PERSOANE CHEIE – P3
Numele: LASLO
Prenumele: Éva
Vârsta: 29 de ani
Formare profesională:
 2009-2012: Doctorat în Inginerie Chimica, Universitatea "Politehnica" din București
 2003-2008: Ingineria Alimentară, Universitatea Sapientia
Profesia: Inginer Chimist
Funcția de cerecetare:
 Cercetător la CORAX BIONER CEU SA din 2012;
 Asistent profesor la Universitatea Sapienția, Facultatea de Științe, Departament de
Bioinginerie din 2012.
Experiența profesională:
 Domeniul său de cercetare este microbiologia, biotehnologia, caracterizarea
bacteriană și metode de cultivare. In ultimele trei ani, a publicat 9 lucrări de cercetare
în domeniul de Microbiologie și Biotehnologie. Are experiență profesională ca un
asistent de cercetare 2007-2010 în cadrul proiectului de cercetare MIMOSA
(inoculanți microbieni pentru sisteme de agricultură durabilă, PNCDI 31-
048/14.09.2007. 2007-2010).
Lista celor mai importante trei publicaţii:

29/53
 1. Laslo, É., György, É., Mara, Gy, Szentes, S., András, Cs., D., Lányi Sz., “Phosphorus
mobilization from different Inorganic Phosphates by bacteria proposed for
biofertilizer”, Studia Universitatis Babes-Bolyai Seria Chemia, Spec. Issue, 2010, p.
89-100.
2. Laslo, É., György, É., Mara, Gy, Szentes, S., Salamon R., V., András, Cs., D., Lányi
Sz., “The management of N and P nutrition of plants using nitrogen fixing and
phosphorus solubilizing bacteria”, Environ. Eng. Manage. J., 2012, 11(2):371-375.
3. Laslo, É., György, É., Mara, Gy., Tamás, É., Ábrahám, B., Lányi, Sz., “Screening of
plant growth promoting rhizobacteria as potential microbial inoculants”, Crop Prot.,
2012, 40:43-48.

Numele: MIKLÓSSY
Prenumele: Ildikó
Vârsta: 32 de ani
Formare profesională:
 2008-2012: Doctorat în Inginerie Chimica, Universitatea "Politehnica" din București
 2002-2007: Ingineria Mediului, Universitatea Sapientia
Profesia: Inginer Cimist
Funcția de cerecetare:
 Cercetător la CORAX BIONER CEU SA din 2010;
 Asistent Universitar la Universitatea Sapientia, Facultatea de Științe, Departamentul
de Bioinginerie din 2007.
Experiența profesională:
Experiența sa științifică și know-how-ul a fost acumulat în domeniile de biotehnologie,
biologie moleculara si enzimologie. A participat la proiecte de cercetare în tematica
specificitatea enzimelor și designul de noi proprietăți enzimatice, asamblare și studiul de
enzime ancestrale si secvente de proteine, optimizare a sistemelor de expresie și condițiile
de cultură de high-throughput screening în timpul expresiei de proteine heterologe,
purificarea proteinelor și identificarea; studiul cineticii enzimatice și proprietăților enzimatice.
Rezultatele activităților sale de cercetare au fost prezentate în 8 publicații cotate ISI și mai
multe participări la conferințe științifice internaționale, precum și în granturi de cercetare
naționale.
Lista celor mai importante trei publicaţii:
1. Miklóssy, I., OrbánCs. K, Bálint, E. É., Ábrahám, B., Lányi Sz., “Contributions to
redesigning specificity of the ancestral proteinase stemzyme-IDP-β”, Studia
Universitatis Babes Bolyai Seria Chemia, 2012, ISSN 1224-7154, (IF: 0.231).
2. András, C.D., Csajági, C., Orbán, Cs. K, Albert, Cs., Ábrahám, B., Miklóssy, I., “A
possible explanation of the germicide effect of carbon dioxide in supercritical state
based on molecular-biological evidence”, Medical Hypotheses, 2010, 74(2):325-329,
(IF: 1.150).
3. Miklóssy, I., Szilágyi, L., Ábrahám, B., Szilveszter, Sz., Lányi, Sz., “Obtention of the
ancestral proteinase stemzyme-IDP-β by heterologous expression”, Studia
Universitatis Babes Bolyai Seria Chemia, 2009, Special Issue 2, 11-21, (IF: 0.231).

3.5 COMPLEMENTARITĂȚI ȘI SINERGII ÎN CADRUL CONSORȚIULUI

Managementul proiectului va fi efectuat prin monitorizarea continuă și evaluarea activităților

din cadrul proiectului, în conformitate cu graficul de executare și în corelație cu resursele
financiare disponibile. Fiecare dintre persoanele / comisiile menţionate va avea
responsabilități clar definite. Realizarea proiectului se va face în conformitate cu un plan
dedus din această propunere de proiect și convenit de către toți partenerii. Partenerii trebuie
să combine și să integreze cunoștințele lor de specialitate și tehnologiile necesare pentru
finalizarea cu succes a acestui proiect. Acest consorțiu reuneste experți de renume în
domeniul lor și este bine echilibrat în ceea ce privește cunoștințele de specialitate pentru
implementarea proiectului și diseminarea și utilizarea rezultatelor. Având în vedere faptul că

30/53
partenerii implicați în acest proiect au colaborat pentru numeroase activități comune, în
realizarea de multe alte proiecte și activități se poate afirma că au fost stabilite relații foarte
bune și stabile dintre parteneri, oferind în acest fel garanția pentru o excelentă colaborare în
cadrul acestui proiect. Universitatea Sapienția desemnată drept coordonator al acestui
proiect, în acord cu această responsabilitate va sugera ideile de bază, va stabili planul de
acțiuni și de derulare detaliată a proiectului. CO are echipamentul necesar pentru a efectua
studiile in silico și a modifica genetic E. coli pentru producerea BDO. P3 dispune de toate
echipamentele necesare, cunoștințele și experiența pentru experimente la nivel de laborator
și optimizarea condițiilor de fermentare.
Partenerul P2 are o experiență îndelungată în sinteza de catalizatori acizi, metalici și
de oxidare, precum și materiale nanostructurate cu proprietăți catalitice. Partenerul P2 are,
de asemenea, experiență în screening de catalizatori pentru valorificarea biomasei în
biocombustibili (de exemplu, biodiesel) și biochemicale. Partenerul P2 dispune de toate
echipamentele necesare, cunoștințele și experiența pentru prepararea și caracterizarea
catalizatorilor și pentru experimentele catalitice la nivel de laborator și optimizarea preparării
catalizatorilor și condițiilor de reacție catalitică.
Procedura managerială folosită va fi bazată pe decizii comune, fiecare partener
având în domeniul său de competențe puterea de a influența deciziile consorțiului.
În rezumat, consorțiul este considerat semnificativ mai mare decât suma membrilor săi
individuali și cuprinde o sinergie a cunoștințelor în domeniul tehnic și comercial de neegalat.
Consorțiul prezentat are un echilibru în cunoștințe de specialitate, pentru a permite ca
obiectivele și oportunitățile semnificative oferite de proiect să fie realizate pe deplin. Toți
Partenerii au experiență unică și vastă în domeniile de tehnologie respective, care vor fi
sinergic dezvoltate și combinate în acest proiect. Cei mai mulți dintre parteneri au o
experiență de a lucra împreuna la proiecte similare în acest fel există o legătură extrem de
strânsă între colaboratoriii din acest proiect, atât la nivel corporativ cât și la nivel individual.

4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI
4.1 PLAN DE LUCRU, LIVRABILE ȘI ÎNCĂRCAREA PER PARTENER

Planul de lucru, calendarul diferitor pachete de lucru și componente ale acestora sunt
prezentate în tabelul de mai jos. Acesta include pachetele descrise în lista de pachete de
lucru și, de asemenea, activităţile de lucru specifice descrise în prezentarea individuală a
fiecărui pachet. Pentru a finaliza toate activităţile proiectul se concentrează pe cooperarea
dintre trei parteneri academici și unul industrial cu experiență vastă și complementară.
Conducerea consorțiului se va concentra pe instrumente pentru a realiza o
coordonare coerentă și eficientă pe întreaga perioadă de derulare a proiectului. Principalele
activităţi ale managementului vor fi:
I. coordonarea și desfășurarea proiectului în conformitate cu planul de lucru și
supervizarea progresului. Un comitet director, constituit din 3 lideri de echipă se va
întruni la fiecare 6 luni sau ori de câte este nevoie;
II. asigurarea faptului că obiectivele și termenii sunt respectați și cheltuielile se
includ în buget;
III. coordonarea relațiilor dintre echipele de cercetare;
IV. schimbul de cunoștințe și de informații între echipele implicate în timp util;
V. efectuarea unei monitorizări constante a îndeplinirii Activitateaelor și actualizarea
procedurilor de management de proiect pentru a îmbunătăți eficiența acesteia;
VI. revizuirea și confirmarea rezultatelor și etapelor aferente proiectului;
VII. asigurarea comunicării constante cu instituția finanțatoare;
VIII. asigurarea respectării condițiilor legale și contractuale generale;
IX. organizarea și derularea întâlnirilor majore dinre parteneri (întâlniri de inițiere a
proiectului și reuniuni anuale ale consorțiului);

31/53
 X. pregătirea rapoartelor consorțiului, după colectarea tuturor contribuțiilor
individuale;
XI. depunere la instituția finanțatoare a rapoartelor, rezultate ale proiectului,
declarații de cheltuieli cu documente doveditoare;
XII. elaborarea și menținerea unui site web colaborativ pentru proiect, care va fi
folosit de către consorțiu pentru comunicare și informare/schimb de documente.
Consorțiul include echipe cu o experiență foarte mare în modelarea metabolismului,
microbiologie, biochimie, inginerie de mediu, proiectarea reactoarelor și automatizare. O altă
caracteristică a proiectelor care se potrivește foarte bine cu obiectivele programului și
proiectului este numărul foarte mare de tineri cercetători, care vor fi implicați în toate
activităţile. Unii dintre ei au susținut deja doctoratul sau post-doctoratul, în timp ce alții vor
beneficia de formare în școli doctorale sau ca post-doctoranzi. Diversitatea proiectului va
permite o formare foarte complexă a acestor tineri studenți arătându-le tot traseul de la
concept la practică. De asemenea, este demn de remarcat că toți cei patru parteneri au o
experiență vastă în gestionarea proiectelor naționale cât și internaționale, cu un record de
publicații pe baza proiectelor pe care le-au coordonat.

32/53
 LISTA PACHETELOR DE LUCRU

Pachet Coordonator Lună

Person/ Lună
de lucru Titlu pachet de lucru pachet de 3 4 finalizare
1
lucru
2 month începere 5
Nr

1 Indentificarea in silico a CO 8 1 6
genelor și reconstrucția
rețelei metabolice pentru
biosinteza de 1,4-butandiol,
în Escherichia coli din
glucoză și glicerol

2 Modelarea in silico la scara CO 7.5 5 12

genomică, analiza și
optimizarea E. coli pentru
producția de BDO

3 Izolarea de gene din P3 33 1 12

comunităţi microbiene
complexe care codifică
enzimele necesare pentru
biosinteza BDO

4 Construcţia căii metabolice CO 24 8 18

de biosinteză în E. coli
pentru producția de BDO

5 Inginerie metabolică a CO 21 13 20
tulpinei gazdă, eliminând
căile concurente

6 Conversia glucozei și P3 15 16 23
glicerolului la BDO,
optimizarea parametrilor de
fermentare

7 Transformarea catalitică a P2 115 1 24

BDO la gama-butirolactonă,
THF şi poli(1,4-
butilen)succinat

1 Număr pachet de lcuru: WP 1 – WP n.

2
Numărul partenerului care coordonează pachetul de lucru
3
Numărul total de person-months alocat fiecărui pachet de lucru.
4
Data relativă de începere a activităților din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data
de începere a proiectului, iar toate celelalte date de pornire fiind relative la aceasta.
5
Data relativă de sfârșit a activităților din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data de
începere a proiectului, iar toate celelalte date de sfârșit fiind relative la aceasta.

33/53
 8 Design-ul, set-upul și P2 9 16 23
operarea unei instalaţii pilot
mobile pentru conversia
glucozei și glicerolului la
gama-butirolactonă și THF

9 Diseminarea rezultatelor CO 12.02 1 25

TOTAL CO,P1,P2,P3 1 25

DESCRIEREA PACHETELOR DE LUCRU

Nr. WP 1
Indentificarea in silico a genelor și reconstrucția rețelei metabolice pentru
Titlu WP
biosinteza de 1,4-butandiol, în Escherichia coli din glucoză și glicerol

Coordonator WP CO

Parteneri
implicați
CO P1 P2 P3 Total

Person-months 3 5 8
Lună începere 1
Lună finalizare 6
Activităţi
1. Testarea Escherichia coli folosind un model metabolic complet la scara
genomială și implementarea în platforma MATLAB-COBRA Toolbox
2. Actualizarea modelului metabolic, construcţia căii metabolice pentru 1,4-
butandiol
3. Evaluarea modelului, corectarea și updatarea rețelei
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitatea 1.1.1 Descărcarea rețelei metabolice cele mai complexe pentru Escherichia
coli disponibile on-line și verificarea coerenței modelului în diferite condiții. Acest lucru
va fi realizat de CO. Pentru o mai bună înțelegere a celulei ca un sistem este obligatoriu de a
avea modelul metabolic cel mai detaliat și complet. Un model complex conține informații, cum
ar fi stoichiometria reacțiilor metabolice, formule chimice, sarcina metaboliților și relațiile dintre
gene, proteine și reacții.

Activitatea 1.1.2 Implementarea căii biosintetice în model.

Acest lucru va fi realizat de CO și P3. BDO este o substanță chimică de primă necesitate, dar
nu este produsă în mod natural de nici-un organism cunoscut. Inserarea unei căi biochimice noi
în model va permite analiza in silico a producerii unui compus heterolog de E. coli. Construcția
căii metabolice va fi realizată pas cu pas, introducând toate informațiile necesare pentru fiecare
enzimă și reacție și analizând relația dintre generarea biomasei. În această fază va fi, de
asemenea, determinată stoichiometria, direcționalitatea, activitatea enzimei respectiv
compartimentarea.
Activitatea 1.1.3 Caracterizarea modelului metabolic reconstruit, updatarea și corectarea
manuală. Această activitate va fi realizată de CO şi P3. Se va realiza o analiză detaliată a

34/53
retelei informatice pentru a identifica reacțiile si metabolitii intermedieri care lipsesc din model.
După idenificarea acestora, fiecare cale metabolică va fi corectată manual folosind informațiile
din bazele de date internaționale disponibile (KEGG, Brenda, EcoCyc, BioCyc, etc). Sau sunt
incorecte
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
1. Modelul metabolic reconstruit la scara genomului cu o noua cale de biosinteză a
1,4-butandiolului. Luna 5

Nr. WP 2
Modelarea in silico la scara genomică, analiza și optimizarea E. coli pentru
Titlu WP
producția de BDO
Coordonator CO
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoană-luni 3.5 4 7.5
Lună începere 5
Lună finalizare 12
Obiective
1. Analiza fluxului metabolic (MFA) al E. coli în diferite condiţii de mediu.
2. Optimizarea in silico a fluxurilor metabolice pentru supraproducţia de BDO din
glucoză în condiţii anaerobe, aerobe şi anoxice.
3. Optimizarea in silico a fluxurilor metabolice pentru supraproducţia de BDO din
glicerol în condiţii anaerobe, aerobe şi anoxice.

Descrierea activităților și rolul participanților

Activitatea 1.2.1 Analizele fluxului metabolic se vor efectua folosind metoda Flux
Balance Analysis (FBA). Această activitate va fi realizată de CO. FBA este utilizat pe scară
largă pentru a studia reţelele biochimice. Folosind această abordare, vom calcula fluxul
metaboliților prin rețeaua metabolică în diferite condiții de mediu, iar pe de altă parte vom
prezice viteza de creștere a organismului, inclusiv viteza de producție a compusului țintă şi a
diferitelor metaboliţi. De asemenea se va stabili utilizarea constrângerilor, a limitelor superioare
și inferioare ale reacțiilor, precum şi efectul compoziției mediului.

Activitatea 1.2.2 Determinarea comportamentului culturii de microorganisme în stare de

echilibru şi creștere dinamică optimală, analiza fluxului variabilităţii (FVA), analiza
robustă cuprinzătoare, luare de probe în posibilele stări metabolice.
Acest lucru va fi realizat de CO. Folosind dinamic FBA, vom fi capabili să simulăm
experimentele batch şi fed-batch şi rata de creştere respectiv rata de producţie a diferitelor
metaboliţi. Pentru că FBA poate genera doar o soluţie optimă care corespunde funcţiei
obiective în anumite condiţii de mediu, cu FVA putem determina valorile fluxului minim și
maxim pe care fiecare reacţie o poate avea în model și pe de altă capacitatea ce poate fi atins
de celulă.
Analiza robusteței va fi efectuată pentru a calcula în modul în care un obiectiv de interes (de
exemplu, rata de creștere, producerea unui compus țintă) se modifică ca flux printr-o reacție
specifică de interes ce variază în magnitudine. Dependența a două reacții una de alta în cadrul
rețelei va fi determinată folosind metoda in silico de prelevare a probelor pentru a vedea
corelația dintre două enzime cheie și soluția spațiului ce poate fi caracterizat ca orice condiție

35/53
de mediu sau chiar genetică.

Activitatea 1.2.3 Simularea fenotipurilor după modificările genetice și a interacțiunilor

epistatice, optimizarea secreției de BDO folosind modelul metabolic reconstruit la scală-
genomică. Acest lucru va fi realizat de CO. Pentru a îmbunătăți producţia unui produs dorit,
este necesară ingineria metabolică a tulpinei gazdă. Se va determina efectul eliminării genelor
însine, respectiv a căilor competitive pentru a optimizarea secreției de BDO. Vor fi folosite două
surse diferite de carbon: primul fiind glucoza în mediul minimal și complex, iar al doilea,
glicerolul, în aceleași conditii. Vor fi folosiţi algoritmii OptKnock, OptGene și GDLS (Genetic
Design Local Search) pentru a identifica strategiile de knock-out in silico a genelor.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

2. Ingineria metabolică in silico a Escherichia coli pentru producţia de 1,4-
butandiol. Luna 11
3. Articol. Luna 12

Nr. WP 3
Izolarea de gene din comunităţi microbiene complexe care codifică
Titlu WP
enzimele necesare pentru biosinteza BDO
Coordonator P3
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 4 10 19 33
Lună începere 1
Lună finalizare 12
Obiective
1. Izolarea, screening-ul şi caracterizarea microorganismelor cu sursă
potenţială de enzime specifice.
2. Identificarea genelor candidate în ingineria E. coli pentru construcţia de căi
biosintetice a BDO.
Descrierea activităților și rolul participanților

Activitate 1.3.1 Screening-ul şi izolarea microorganismelor din colecţia Universităţii

Sapientia şi din medii diferite. Această activitate va fi efectuată de CO şi P3.
Un număr de aproximativ 300 de culturi microbiene, izolate din colecția privată a Universităţii
Sapientia și a celor noi izolate vor fi testate pentru sursa de enzime necesare.

Activitate 1.3.2 Identificarea şi izolarea genelor şi căilor metabolice implicate în procesul

de biosinteză. Acest lucru va fi realizat de CO şi P3. În această etapă, se va realiza
identificarea, izolarea şi caracterizarea genelor. Calea BDO nu există în nici-un organism
cunoscut, atfel pentru a construi o cale biosintetică este necesar să se introducă noi gene care
codifică enzimele necesare catalizatoare reacţiilor specifice. Cele mai active enzime găsite vor
fi izolate și analizate pentru a fi transformati în E. coli. De asemenea vor fi determinate
secvenţele nucleotidice a enzimelor.

Activitate 1.3.3 Evaluarea calitativă a BDO şi SAc sintetizat biologic. Acest lucru va fi
realizat de P1 şi CO cu imput de la P3. Acest studiu teoretic va stabili premisele pentru
condiţionarea şi utilizarea materiilor prime biologice (în special din fermentare) pentru procese
chimice extreme specifice, cum ar fi conversia catalitică şi/sau policondensare.

36/53
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
1. Lista microorganismelor și a enzimelor izolate necesare pentru noua cale
BDO. Luna 12
2. Articol. Luna 12
3. Raport asupra modelelor experimentale pentru stabilirea purităţii BDO şi SAc.
Luna 12

Nr. WP 4
Construcţia căii metabolice de biosinteză în E. coli pentru producția de
Titlu WP
BDO
Coordonator CO
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persona-luni 6 18 24
Lună începere 8
Lună finalizare 18
Obiective
1. Crearea tulpini modificate genetic de E. coli cu o cale biosintetică de BDO cu
patru reacţii
2. Determinarea celor mai bune condiții de transformare
3. Determinarea stabilității și funcționalitatea căii în diferite condiții de mediu
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitatea 1.4.1 Procesul upstream, biosinteza acidului 5-hidroxi-2-oxopentanoic din
glucoză și glicerol. Această activitate va fi realizată de CO şi P3. Prima etapă este biosinteza
5H2OA din metabolitul intermediar acidul alfa-cetoglutaric a ciclului tricarboxilic (TCA). În
această etapă vor fi construite primele două reacții, catalizate de două enzime: transferaza și
oxidoreductaza.
Activitatea 1.4.2 Procesul downstream, conversia 5H2OA la BDO. Această activitate va fi
realizată de CO şi P3. Pentru a transforma metabolitul intermediar (5H2OA) în 4-
Hydroxybutanol este necesară o enzimă nouă, din familia liazelor. Mai mult, va mai fi inserat o
reacție pentru a obține BDO respectiv transferaza ce este responsabilă pentru catalizarea
conversiei 4-hidroxibutanolului la 1,4-butandiol.
Activitatea 1.4.3 Expresia genelor din calea metabolică noi construite. Această activitate
va fi realizată de CO şi P3. În această etapă modelul va fi validat prin expresia genelor din noile
pasuri a căi 5H2OH și BDO în E. coli.
Risc: riscul acestui WP este faptul că noul proces de biosinteză pentru producția BDO depinde
de mulți factori necunoscuți de care nivelul de expresie a enzimelor poate fi influențat negativ.
Soluția back-up în acest caz va fi determinarea parametrilor de control iar pe de altă parte,
izolarea enzimelor mai stabile din microorganismele izolate din medii extreme.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

37/53
 1. Ingineria genetică a tulpinei străine de E. coli capabilă să producă BDO din
glucoză sau glicerol. Luna 17
2. Articole. Lunile 15, 20

Nr. WP 5

Titlu WP Inginerie metabolică a tulpinei gazdă, eliminând căile concurente

Coordonator CO
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 3 18 21
Lună începere 13
Lună finalizare 20
Obiective
1. Optimizarea calea BDO pentru a creşte randamentul, eliminarea căilor competitive
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitatea 1.5.1 Ingineria metabolică, modificarea genetică a tulpinii gazdă pentru
producerea de BDO la randament ridicat. Această activitate va fi realizată de CO şi P3. Va fi
utilizată tehnica recombinaza λ-Red pentru eliminarea genelor din căile metabolice concurente,
si anume căile formiat, lactat și etanol. Vor fi eliminate următoarele gene: ldhA (LDH- lactat
dehidrogenaza), pflB (piruvat format liaza), adhE (alcool dehidrogenaza). De obicei, formiatul și
etanolul sunt principalii produşi în timpul fermentației glucozei și glicerolului de către E. coli.
Eliminarea genei lactat dehidrogenazei este necesară deoarece este reglată alosteric de
piruvat si fluxul de carbon este redirecționat către lactat. După eliminarea genei, echilibrul
redox al celulei va fi schimbat și pentru readucerea la echilibru, ne așteptăm ca noua cale să fie
activată.
Activitatea 1.5.2 Analiza complexă a transcriptomului în diferite condiții. Această activitate
va fi realizată de CO şi P3. Pentru a înţelege relaţia dintre genotip şi fenotip şi determinarea
nivelului expresiei de enzime va fi analizat transcriptoma. Analiza transcriptomei va fi efectuată
prin analiza microarray, prin determinarea nivelului de expresie a genelor dorite.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

1. Escherichia coli modificat genetic şi optimizat pentru producerea de 1,4-
butandiol din glucoză şi glicerol în diferite condiţii de mediu. Luna 18
2. Articol. Luna 24

Nr. WP 6
Conversia glucozei şi glicerolului la BDO, optimizarea parametrilor de
Titlu WP
fermentare
Coordonator P3
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 3 3 9 15

38/53
 Lună începere 14
Lună finalizare 24
Obiective
1. Optimizarea condiţiilor fermentative, pH, condiţiile mediului înconjurător,
compoziţia mediului, agitarea, etc.
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitatea 1.6.1 Optimizarea condițiilor de cultură în bioreactor pentru E. coli modificat
genetic pentru producţia de BDO folosind glucoză şi glicerol ca sursă de carbon.
Această activitate va fi realizată de către P3. Producția de BDO va fi optimizată folosind un
mediu de săruri minerale, iar concentrațiile metaboliţilor vor fi analizate folosind spectrometria
de masă (MS).
Activitatea 1.6.2 Model experimental pentru policondensarea SAc şi BDO produse
biologic. Această activitate va fi realizată de către P1, cu input din CO, P2 şi P3.
Experimentele in silico si cele de laborator vor rezulta know-how-ul la nivel de laborator, pentru
policondensarea de BDO cu SAc pentru obținerea de PBS.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

1. Procedurile de operare a fermentaţiei. Luna 24
2. Patent. Luna 24
3. Prezentarea modelului experimental de policondensare a BDO cu SAc. Luna 24

Nr. WP 7
Transformarea catalitică a BDO la gama-butirolactonă, THF şi poli(1,4-
Titlu WP
butilen)succinat
Coordonator P2
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 3 112 115
Lună începere 1
Lună finalizare 24
Obiective
1. Design-ul și sinteza de nanocatalizatori magnetici recuperabili pentru reacţiile de
oxidare şi de deshidratare a BDO
2. Optimizarea parametrilor de reacție în sinteza catalitică a gamma-butirolactonei
3. Optimizarea parametrilor de reacție în sinteza catalitică a THF şi poli(1,4-
butilen)succinat
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitatea 1.7.1. Designul şi sinteza de nanocatalizatori magnetici recuperabili. Acest
lucru va fi realizat de P2. Pentru procesele de oxidare vor fi preparaţi catalizatori magnetici
separabili de Ru (III) și Au (0) după cum urmează: catalizatorul de hidroxid de ruteniu (Ru (OH)
x) va fi suportat pe ferita magnetică prin impregnarea catalizatorilor NP de Fe3O4 @ SiO2 cu
precursori de ruteniu la un pH ridicat; nanocatalizatorii magnetici recuperabili de Au vor fi
preparaţi printr-o simpla adsorbție-reducerea ionilor de Au (III) pe nano purtătorii de oxid de fier
acoperit cu chitozan. Nanoparticulele de aur vor fi obținute prin reducerea ionilor adsorbiţi de
Au (III) pe nanopurtători, folosind NaBH4. Catalizatorii NP de Fe3O4 @ Nb2O5 core-shell vor fi

39/53
preparaţi într-o singură etapă ce va cuprinde sinteza suportului magnetic acoperit cu oxid de
niobiu prin coprecipitare îmbinată cu sol-gel.
Activitatea 1.7.2. Optimizarea cantităţii de specii active pentru reacţiile de oxidare. Acest
lucru va fi realizat prin P2. Diferite cantităţi, tipuri de ruteniu și precursori de aur vor fi utilizate.
Activitatea 2.7.1. Conversia BDO la gamma-butirolactone. Acest lucru va fi realizat de P2
şi P1. Se va studia efectul condițiilor de reacție precum și stabilirea parametrilor optimi. Vor fi
determinate cineticile aparente ale proceselor și distribuția produşilor. Va fi testat şi recuperare
catalizatorului și leaching-ul speciilor active.
Activitatea 2.7.2. Caracterizarea celor mai activi și selectivi catalizatori. Acest lucru va fi
realizat de P2. Se va realiza caracterizarea completă a catalizatorilor de oxidare obținuţi. De
asemenea, se va corela caracteristicile catalizatorilor cu performanţele acestora.
Activitate 3.7.1 Conversia BDO la THF şi poli(1,4-butilen)succinat. Acest lucru va fi realizat
de P2 și P1. Se va studia efectul condițiilor de reacție și stabilirea parametrilor optimi. Cinetica
aparenţelor proceselor și distribuția produşilor vor fi determinate. Recuperarea catalizatorilor și
determinarea leaching-ului speciilor active.
Activitate 3.7.2. Caracterizarea catalizatorilor celor mai activi şi selectivi. Acest lucru va fi
realizat de P2. Se va efectua caracterizarea completă a catalizatorilor deshidrataţi obţinuţi. Va fi
stabilită corelaţia între caracteristicile catalizatorilor cu performanţele catalitice.
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
1. Tehnologia catalitică heterogenă a BDO la gamma-butiolactonă. Luna 11
2. Tehnologia catalitică heterogenă a BDO la THF şi poli(1,4-butilen)succinat. Luna 23
3. Articlole Lunile 12 şi 24

Nr. WP 8
Design-ul, set-upul și operarea unei instalaţii pilot mobil pentru conversia
Titlu WP
glucozei și glicerolului la gama-butirolactonă și THF
Coordonator P3
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 1 3 3 2 9
Lună începere 16
Lună finalizare 24
Obiective
Design-ul, set-upul și operarea unei unei instalaţii pilot pentru conversia glucozei și
glicerolului la gama-butirolactonă și THF
Descrierea activităților și rolul participanților
Activitate 1.8.1 Design-ul unui sistem pilot la scală biochimică / catalitică pentru sinteza
de gama-butirolactonă şi THF din materii prime regenerabile. Această activitate va fi
realizată de CO, P1, P2 şi P3 bazate pe rezultatele obţinute în Activitatea 1.6.1, 2.7.1 şi 3.7.1 a
WP 6 şi 7.
Activitatea 1.8.2 Construirea unității pilot bazată pe design-ul generat în Activitatea 1.8.1.
Această activitate va fi realizată de P1 şi P2.
Activitatea 1.8.3 Demonstraţia. Operațiunea unităţii-pilot pentru a transforma glucoza și
pe altă parte glicerolul la produşi chimici cu valoare adăugată. Acest lucru va fi realizat de
CO, P1, P2 şi P3.
Datele analitice de procesare vor fi obținute din probele analizate de P1 și P2. Tulpinile
ingineriei genetice vor fi furnizate de CO și catalizatori pentru operarea unității vor fi sintetizate
și asigurate de P1 și P2.

40/53
Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)
1. Design-ul unităţii pilot. Luna 17
2. Unitatea pilot. Luna 20
3. Procedura unităţii pilot. Luna 22
4. Tehnologia unităţii pilot. Luna 24

Nr. WP 9

Titlu WP Diseminarea rezultatelor

Coordonator CO
WP
Parteneri
CO P1 P2 P3 Total
implicați
Persoana-luni 2 1.22 4 4.8 12.02
Lună începere 1
Lună finalizare 25
Obiective
Rezultatele vor fi diseminate la nivel local și internațional
Descrierea activităților și rolul participanților
1. Workshop la nivel regional. Va fi organizat de către P1 și P2. Toți partenerii proiectului
vor participa.
2. Workshop cu participare internațională. Va fi organizat de CO şi P3. Vor fi invitați
cercetătorii din domeniu din diferite țări.
3. Publicarea și brevetarea rezultatelor cercetării. Toți partenerii la proiect vor participa și
vor fi de acord cu valorificarea rezultatelor.
4. Rezultatele vor fi prezentate în cadrul 4 conferinţe internaţionale şi 1 naţională.

Livrabile (scurtă descriere și luna livrării)

Rapoartele Workshop-ului. Lunile 6-25.

41/53
 LISTA LIVRABILELOR

Nr. Natura
Nr. Coord. Nivelul de Data livrării
9
livra Denumire livrabil livrabilului
7 8
6 WP WP diseminare
bil
Modelul metabolic 1 CO IS PU 5
reconstruit la scara
1 genomului cu o nouă
cale de biosinteză a
1,4-butandiolului
Ingineria metabolică 2 CO IT PU 11
in silico a
2 Escherichia coli
pentru producţia de
1,4-butandiol
3 Articol 2 CO IT PU 12
Lista 3 P3 D PP 12
microorganismelor şi
4 a enzimelor izolate
necesare pentru
noua cale BDO
5 Articol 3 CO IT PU 12
Raport asupra 3 P1 EM PU 12
modelelor
6 experimentale
pentru stabilirea
purităţii BDO şi SAc
Ingineria genetică a 4 CO IT PU 17
tulpinei străine de E.
7 coli capabilă să
producă BDO din
glucoză sau glicerol.
8 Articole 4 CO IT PU 15, 20
Escherichia coli 5 CO IS PU 18
modificat genetic şi
9 optimizat pentru
producerea de 1,4-
butandiol din

6 Numărul livrabilului, în ordinea datei de livrare: D1 – Dn

7
Indicați natura livrabilului, utilizând unul din următoarele coduri:
EM = Model experimental; FM= Model funcțional; P = Prototip, D = Demonstrator/ Model
demonstrativ, IT = Tehnologie inovativă, IS = Servicii inovative.
8
Indicați nivelul de diseminare, utilizând unul din următoarele coduri:
PU = Public
PP = Restricționat la alți participanti în program (inclusiv Autoritatea Contractantă)
RE = Restricționat la un grup specificat de către consorțiu (inclusiv Autoritatea Contractantă)
CO = Confidențial, numai pentru membrii consorțiului (inclusiv Autoritatea Contractantă)
9
Luna în care livrabilul va fi disponibil. Luna 1 marchează data de început a proiectului și toate datele
de livrare fiind relative la această dată.

42/53
 glucoză şi glicerol în
diferite condiţii de
mediu
10 Articol 5 CO IS PU 24
Raport asupra 6 P1 EM PU 24
modelului
11 experimental pentru
policondensarea
BDO cu SA
Procedurile de 6 P3 IT PU 24
12 operare a
fermentaţiei
13 Patent 6 P3 IT PU 24
Tehnologia catalitică
7 P2 IT PU 11
heterogenă a BDO
14 la gamma-
butirolactonă
Tehnologia catalitica
7 P2 IT PU 23
heterogenă a BDO
15 la THF şi poli(1,4-
butilen)succinat
Articole
7 P2 IT PU 12
16
24
Design-ul unităţii
17 8 P3 IT CO 17
pilot
Unitatea pilot
18 8 P3 IT PP 20
Procedura unităţii
19 8 P3 IT PP 22
pilot
Tehnologia unităţii
20 8 P3 IT PU 24
pilot
Rapoarte, 9 CO IS PU 6-25
21
Workshop-uri

43/53
4.2 COORDONAREA ȘI PROGRAMUL DE LUCRU

Nr. WP si activităţile 2013 2014 2015

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
WP nr 1 Indentificarea in silico a
genelor și reconstrucția rețelei
metabolice pentru biosinteza de 1,4-
butandiol, în Escherichia coli din
glucoză și glicerol
Activitatea 1.1.1
Activitatea 1.1.2
Activitatea 1.1.3
WP nr 2 Modelarea in silico la scara
genomică, analiza și optimizarea E. coli
pentru producția de BDO
Activitatea 1.2.1
Activitatea 1.2.2
Activitatea 1.2.3
WP nr 3 Izolarea de gene din
comunităţi microbiene complexe care
codifică enzimele necesare pentru
biosinteza BDO
Activitatea 1.3.1
Activitatea 1.3.2
Activitatea 1.3.3
WP nr 4 Construcţia căii metabolice de
biosinteză în E. coli pentru producția de
BDO
Activitatea 1.4.1
Activitatea 1.4.2
Activitatea 1.4.3
WP nr 5 Inginerie metabolică a tulpinei

44/53
gazdă, eliminând căile concurente
Activitatea 1.5.1
Activitatea 1.5.2
WP nr 6 Conversia glucozei şi
glicerolului la BDO, optimizarea
parametrilor de fermentare
Activitatea 1.6.1
Activitatea 1.6.2
WP nr 7 Transformarea catalitică a BDO
la gama-butirolactonă, THF şi poli(1,4-
butilen)succinat
Activitatea 1.7.1
Activitatea 1.7.2
Activitatea 2.7.1
Activitatea 2.7.2
Activitatea 3.7.1
Activitatea 3.7.2
WP nr 8 Design-ul, set-upul și operarea
unei instalaţii pilot mobile pentru
conversia glucozei și glicerolului la
gama-butirolactonă și THF
Activitatea 1.8.1
Activitatea 1.8.2
Activitatea 1.8.3
WP nr 9 Diseminarea rezultatelor
Workshop la nivel regional
Workshop cu participare internaţională
Conferences
Publicaţii şi depunerea patentului

45/53
4.3 INFRASTRUCTURA DE CERCETARE DISPONIBILĂ ȘI DEZVOLTAREA ULTERIOARĂ

CO
Laboratoarele institutului CO (Departamentul de Bioinginerie, a Universităţii Sapienția,
Campusul universitar Miercurea Ciuc) sunt compuse din mai multe laboratoare distincte care
vor fi disponibile în proiectul depus. Laboratorul de bioinformatică este echipat cu
calculatoare performante ce au o capacitate de calcul înaltă şi cu software-urile necesare.
Laboratorul de Microbiologie este echipat cu facilități și dispozitive necesare pentru
cultivarea și testarea bacteriilor: un cabinet biologic steril, autoclave, incubatoare, o balanță
analitică, un distilator de apă, un cuptor de uscare, un pH-metru, un microscop de cercetare,
un turbidimetru, un cuptor cu microunde, un frigider/congelator, etc. Laboratorul de Biochimie
şi Biologie Moleculară este potrivit pentru a efectua cercetări ale acizilor nucleici (extracția
ADN, amplificare PCR), instrumentele sale actuale includ: hote cu flux laminar, un incubator,
microcentrifuge, un shaker orbital termostatat, amplificatoare, etc. În Laboratorul de
Enzimologie vor fi efectuate caracterizări enzimatice, prin utilizarea instrumentelor: o
cromatografie lichidă rapidă pentru proteine (FPLC), un pH-metru, un sonicator, etc.
Laboratoarele preparative asigura spațiul și echipamentele necesare pentru prepararea
experimentelor, fiind utilizate pentru majoritatea activităților planificate, dar ele sunt, de
asemenea, necesare pentru separarea și analiza acizilor nucleici, cu următoarele
echipamente: sistem de electroforeză verticală, BioRad TetraCell; electroforeza ADN-ului,
BioRad, achiziţia imaginei şi procesarea sistemului GelDoc, BioRad, sistemul de purificare a
apei prin osmoză inversă, ThermoScientific, Ultracentrifuga, frigider, Allegra 64 R Beckman,
Centrifuga cu vid, concentrator de ADN Labconco, autoclave (120 L, 10 L); nişe chimice,
filtru HEPA, FC640, termomixer, TS-100, liofilizator, Cryodos 45.
Echipamentele suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a activităților
proiectului vor fi achiziționate în al doilea an. Acestea includ achiziționarea unui spectrometru
de masă (MS) pentru analiza metaboliților produși înainte și după ingineria metabolică.

P1
Centrul dispune de o infrastructură esenţială pentru studiul structurii moleculare a
materialelor polimerice, care cuprinde: RMN-FT, FT-IR cu ATR, VCD şi PM-IRRAS, TGA-
DSC simultană cuplată cu MS, SEC(GPC) cuplată cu MALS şi altele. Centrul dispune de
echipamente şi expertiză pentru execuţia polimerizărilor şi a reacţiilor polimer-analoage în
condiţii speciale: sub vid, înalt, în atmosferă inertă, asistate ultrasonic sau cu microunde

P2
UOB dispune de laboratoare de chimie modern echipate. Echipamentele de laborator permit
efectuarea de măsurători de spectroscopie (FTIR și DRIFT, cu posibilitatea măsurătorilor
in-situ, DR-UV-VIS-NIR, cu posibilitatea măsurătorilor in-situ, Raman cu posibilitatea
măsurătorilor in-situ) și caracterizare texturală (TPD-TPO, DLS, XRD în pudră cu
posibilitatea măsurătorilor in-situ, analizor elemental). Acesta dispune, de asemenea, de
posibilitatea efectuării de măsurători operando. Sistemul de reactoare sub presiune
(funcţionabile în regim static/dinamic, controlate de calculator) completează infrastructura
dedicată domeniilor catalizei și biocatalizei. De asemenea, laboratorele CO conțin mai multe
echipamente de analiză cromatografică (GC-MS, GC-FID, UHPLC-DAD, HPLC-DAD/RID,
GPC, flash cromatograf). Toate echipamentele sunt controlate de computer. Pe lângă
acestea, laboratorele UOB deţin infrastructura de bază caracteristică sintezei organice și
biochimice, catalizei și biocatalizei (ex. cuptor, cuptor termic, cuptor cu microunde, baie cu
ultrasunete, balanțe analitice, reactoare sub presiune, sticlărie de laborator).

P3
Activităţile de cercetare se vor desfăşura în laboratoarele complexului industrial de cercetare.
Echipamentele care vor fi procurate sunt potrivite pentru realizarea activităţilor de cercetare a
proiectului. P3 dispune de o infrastructură modernă, laboratoarele sunt echipate cu:
bioreactore (Sarotius stedium Biostat A plus), autoclave, hota de flux laminar, agitator orbital

46/53
termostatat, aparat Thermocycler (PCR), microcentrifuge, sistem vertical de electroforeză,
etc.

4.4 ALOCAREA RESURSEI UMANE

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI DE CERCETARE

Nume și Poziție în Om-lună** Cheltuieli de

prenume* proiect personal (Lei)
ÁBRAHÁM Director proiect
10 184900
Beáta
KOVÁCS Erika Post-doc,
5 43000
tânăr cercetător
Coordonator BODOR Zsolt Student
(CO) 6.5 27950
doctorand
SINKLER Réka Student
4 12040
masterand
25.5 267890
VULUGA Responsabil
Mircea Dumitru partener, 5.39 44045
cercetăto
partener
BANU Nicoleta Post-doc, tânăr 3.37 44045
Doriana cercetător
JERCA Post-doc, tânăr 3.37 28397
Valentin Victor cercetător
Partner 1 Alina-Maria Student
ANGHELACHE doctorand, 3.37 28397
tânăr cercetător
Cezar Mitica Student
SPIRIDON doctorand, 3.37 25963
tânăr cercetător
FILIP Petru Cercetător 1.35 103854
senior
20.22 274701
Simona Responsabil
23.5 114402
COMAN partener
Madalina Cercetător
SANDULESCU- senior 21.0 52800
TUDORACHE
Partner 2 Vasile I. Cercetător
15.0 21999
PARVULESCU senior
Natalia CANDU Tânăr
23.5 39599
cercetător
Iunia Tânăr 15.0 37801

47/53
 PODOLEAN cercetător
Student
Alina NEGOI 21.0 32998
doctorand
119 299598
LÁNYI Responsabil
12 221880
Szabolcs partener
LASLO Éva Tânăr
10 86000
cercetător
MIKLOSSY Tânăr
6 51600
Ildikó cercetător
ORBÁN Tânăr
12.8 110080
Csongor cercetător

Partner 3 BÁLINT Emese Tânăr

9 77400
cercetător
FAZAKAS Student
12 51600
Andrea doctorand
GYERGYAI Student
6 25800
Imola doctorand
KONCZ Mihály Student
12 36120
masterand
79.8 660480

Total 244.52 1502669

* Indicați, de asemenea, staff-ul nepermanent (poziții vacante în vederea ocupării): cercetători la doctorat și
post-doctorat, personal cu contract pe perioadă determinată, interni, etc.
** Pentru intreaga durată a proiectului.

48/53
4.5 BUGETUL PROIECTULUI ȘI ALOCAREA PE PARTENERI

Alocarea bugetului / categorie de cheltuieli (Lei)

Cheltuieli de Cheltuieli
Logistică* Deplasări Total
personal indirecte

267890 271501 10001 100472 649864

Coordonator Buget public costul subcontractării
(CO) 96501
Contribuție proprie 0 0 0 0 0
Buget public 274701 50000 20201 155098 500000
Partener 1
Contribuție proprie 0 0 0 0 0
Buget public 299598 93000 23999 83403 500000
Partener 2
Contribuție proprie 0 0 0 0 0
435478 269928 0 144730 850136
Buget public costul subcontractării
Partener 3 126497
Contribuție proprie 224998 75001 0 75001 375000
Total 1502665 759430 54201 558704 2875000
* Costurile de subcontractare nu vor depăși 15% din bugetul public alocat proiectului.
Menționați/detaliați costurile de subcontractare.
Subcontractarea valoarea bugetului de 222998 RON va fi folosit pentru a finanța analiza genomului a tulpinilor microbiene, secvențierea ADN-
ului şi caracterizarea, pentru crearea şi dezvoltarea unui websit decolaborare a proiectului care va fi folosit în cadrul consorţiului pentru schimb
de informaţii şi documente.

49/53
5 REFERINȚE

1. Haveren, Jv., Scott ,EL, Sanders, J., Bulk chemicals from biomass, Biofuels, Bioprod.
Biorefin., 2008, 2:41-57.
2. Burk, JM., Sustainable production of industrial chemicals from sugars, Int. Sugar J.,
2010, 112:1333.
3. Dale, BE., ‘Greening’ the chemical industry: research and development priorities for
biobased industrial products, J. Chem. Technol. Biotechnol., 2003, 78:1093-103.
4. Huang, LP., Jin, B., Lant, P., Zhou, J., Simultaneous saccarification and fermentation
of potato starch wastewater to lactic acid by Rhizopus oryzae and Rhizopus arrhizus,
Biochem. Eng. J., 2005, 23: 265-76.
5. Danner, H., Braun, R., Biotechnology for the production of commodity chemicals from
biomass, Chem. Soc. Rev., 1999, 28:395-405.
6. Xu, Y., Hanna, MA., Isom, L., “Green” Chemicals from Renewable Agricultural
Biomass - A Mini Review, The Open Agriculture Journal, 2008, 2:54-61.
7. Zha, W., Shao, Z., Frost, JW., Zhao, H., Rational pathway engineering of type I fatty
acid synthase allows the biosynthesis of triacetic acid lactone from D-glucose in vivo,
J. Am. Chem. Soc., 2004, 126:4534-5.
8. Anastas, PT., Kirchhoff, MM., Origins, current status, and future challenges of green
chemistry, Acc. Chem. Res., 2002, 35:686-94.
9. Trinh, TC., Srienc, F. Metabolic Engineering of Escherichia coli for Efficient
Conversion of Glycerol to Ethanol, Appl. Environ. Microbiol.,2009, 75, 21:6696–6705.
10. Yazdani, SS., Gonzalez, R., Engineering Escherichia coli for the efficient conversion of
glycerol to ethanol and co-products, Metab. Eng., 2008 10(6):340–351.
11. Willke, T. and Vorlop, KD., Industrial bioconversion of renewable resources as an
alternative to conventional chemistry., Appl. Microbiol. Biotechnol., 2004, 66(2):131-
42.
12. Vennestrom, PNR., Christensen, C. H., Pedersen, S., Grunwaldt, JD. and Woodley,
JM., Next generation catalysis for renewable: combining enzymatic with inorganic
heterogeneous catalysis for bulk chemical productionChemSusChem, 2010, 2:249-
258.
13. Gallezot, P., Direct routes from biomass to end-products, Catal. Today, 2011, 167(1):
31-36.
14. Le, B., Ingram, A. 1,4-Butanediol/Tetrahydrofuran (BDO/THF), Chemsystems Perp
program Report Abstract, 2013.
15. Yim, H. Haselbeck, R., Niu, W., Baxley-Pujol, C., Burgard, A., Boldt, J., Khandurina, J.,
Trawick, DJ., Osterhout, ER., Stephen, R., Estadilla, J., Teisan, S., Schreyer, HB.,
Andrae, S., Yang, HT., Lee, YS., Burk, JM., Dien, VS., Metabolic engineering of
Escherichia coli for direct production of 1,4-butanediol, Nat. Chem. Biol., 2011, 22,
7(7):445-52.
16. Ribolet, RE., Fernando, EG., Shah, MS., Renewable 1,4-Butanediol, Senior Design
Reports (CBE), 2011.
17. Vaswani, S., Bio-Based 1,4-Butanediol, A private report by the Process Economics
Program, 2012.
18. Nexant, Is Bio-Butanediol Here to Stay?, Prospectus, 2012.
19. Trawick, DJ., Burk, JM., Burgard, PA., Microorganisms and methods for conversion of
syngas and other carbon sources to useful products, 2012, US 2012/0208249.
20. BASF Petronas Chemicals, http://www.basf-
petronas.com.my/products/marketapp.asp, 2013.
21. Davis, S., Kalin, T., Kumamoto,T., 1,4 Butanediol, CEH Public Reports, 2010.
22. Genomatica, Genomatica and DuPont Tate & Lyle Bio Products Succesfully Produce
1,4-Butanediol (BDO) on Commercial Scale, San Diego and Loudon, 2013.
23. Haselbech, R.,Trawick, DJ., Niu, W., Burgard, PA., Microorganisms for the production
of 1,4-butanediol, 4-hydroxybutanal, 4-hydroxybutyryl-CoA, Putresceine and related
compounds, and methods related thereto, 2013, US 2013/0029381.

50/53
24. Burgard, PA., Osterhout, ER., Sun, J., Pharkya, P., Microorganisms fro producing 1,4-
butanediol and methods related thereto, 2013, US 2013/0034884.
25. Burk, JM., Burgard, PA., Osterhout, ER., Sun, J., Microorganisms for the production of
1,4-butanediol, 2013, US 2013/0071886.
26. Madden, K., Young, D., Bower, S., Liu, C-L., Production of 1,4-butanediol in a
microorganism, 2010, WO 2010/085731.
27. Ji, J-X., Huang, H., Ouyang, K-P., Microbial 2,3-butanediol production: A state-of-the-
art review, Biotechnol. Adv., 2011, 29:351-364.
28. Ui, S., Takusagawa, Y., Sato, T., Ohtsuki, T., Mimura, A., Ohkuma, M., Kudo, T.,
Production of L-2,3-butanediol by a new pathway constructed in Escherichia coli, Lett.
Appl. Microbiol., 2004, 39:533–537.
29. Li, J-Z., Jian, J., Wei, X-X., Shen, WX., Chen, Q-G., Microbial production of meso-2,3-
butanediol by metabolically engineered Escherichia coli under low oxygen condition,
Appl. Microbiol. Biotechnol., 2010, 87:2001–2009.
30. Nielsen, RD., Yoon, H-S., Yuan, JC., Prather, JLK., Metabolic engineering of acetoin
and meso-2,3-butanediol biosynthesis in E. coli, Biotechnol. J., 2010, 5:274–284.
31. Mazumdar, S., Lee, J., Oh, K-M., Microbial production of 2,3 butanediol from seaweed
hydrolysate using metabolically engineered Escherichia coli, Bioresour. Technol.,
2013, 136:329–336.
32. Kataoka, N., Vangnai, AS., Tajima, T., Nakashimada, Y., Kato, J., Improvement of (R )
-1,3-butanediol production by engineered Escherichia coli, J. Biosci. Bioeng., 2013,
115(5):475-480.
33. Shengde, Z., Causey, BT., Hasona, A., Shanmugam TK., Ingram OL., Production of
Optically Pure d-Lactic Acid in Mineral Salts Medium by Metabolically Engineered
Escherichia coli W3110, Appl. Environ. Microbiol., 2003, 69(1):399-407.
34. Li-ya, L., Rong-ming, L., Jiang-feng, M., Ke-quan, C., Min, J., Ping, W., Increased
production of succinic acid in Escherichia coli by overexpression of malate
dehydrogenase, Biotechnol. Lett., 2011, 33:2439–2444.
35. Sang, JL., Dong-Yup, L., Tae, YK., Byung, HK., Jinwon, L., Sang, YL., Metabolic
Engineering of Escherichia coli for Enhanced Production of Succinic Acid, Based on
Genome Comparison and In Silico Gene Knockout Simulation, Appl. Environ.
Microbiol., 2005, 71(12):7880–7887.
36. Chao, Y., Yujin, C., Huibin, Z., Mo, X., Metabolic engineering of Escherichia coli for
biotechnological production of high-value organic acids and alcohols, Appl. Microbiol.
Biotechnol., 2011, 89:573–583.
37. Fruchey, SO., Keen, TB., Albin, AB., Clinton, AN., Dunuwila, D., Dombek, DB.,
Processes for producing succinic acid from fermentation broths containing
diammonium succinate, 2011, US 2011/0272269.
38. Park, JH., Lee KH., Kim TY., Lee SY, Metabolic engineering of Escherichia coli for the
production of l-valine based on transcriptome analysis and in silico gene knockout
simulation, PNAS, 2007, 104 (19):7797–7802.
39. Atsumi S., Cann AF., Connor MR., Shen CR., Smith KM., Brynildsen MP., Chou KJ.,
Hanai T., Liao JC., Metabolic engineeringof Escherichia coli for 1-butanolproduction,
Metab. Eng., 2008, 10:305–311.
40. Qian ZG., Xia XX., Lee SY., Metabolic engineering of Escherichia coli for the
production of putrescine: a four carbon diamine, Biotechnol. Bioeng., 2009,
104(4):651-62.
41. Chemical Engineering, Feb 2013, retrieved 21.02.2013.
42. Datsenko, KA., Wanner, BL., One-step inactivation of chromosomal genes in
Escherichia coli K-12 using PCR products, PNAS, 2000, 97:6640-6645.
43. Palazón J., Navarro-Ocaña A., Hernandez-Vazquez L., Mirjalili MH., Application of
Metabolic Engineering to the Production of Scopolamine, Molecules, 2008, 13:1722-
1742.

51/53
44. Wang W., Li Z., Xie J., Ye Q., Production of succinate by a pflB ldhA double mutant of
Escherichia coli overexpressing malate dehydrogenase, Bioprocess Biosyst Eng,
2009, 32:737–745.
45. Orth, JD., Thiele, I., Palsson, BØ., What is flux balance analysis?, Nat. Biotechnol.,
2010, 28(3):245-248.
46. Terzer, M., Maynard, ND., Covert, MW., Stelling, J., Genome-scale metabolic
networks, 2009.
47. Shintaro Iwatani, Yohei Yamada, Yoshihiro Usuda, Metabolic flux analysis in
biotechnology processes, Biotechnol. Lett, 2008, 30:791–799.
48. Gonzalez R., Yazdani SS., Engineering Escherichia coli for the efficient conversion of
glycerol to ethanol and co-products, Metab. Eng., 2008, 10:340-351.
49. Wendisch, FV., Lindner, NS., Tobias, MM., Use of Glycerol in Biotechnological
Applications, Biodiesel-Quality, Emissions and By-products, Dr. Gisela Montero, 2011,
ISBN:978-953-307-784, In Tech.
50. da Silva GP, Mack M, Contiero J., Glycerol: A promising and abundant carbon source
for industrial microbiology, Biotechnol. Adv., 2009, 27:30-39.
51. Murarka, A., Dharmadi, Y., Yazdani, SS., Gonzalez, R., Fermentative Utilization of
Glycerol by Escherichia coli and Its Implications for the Production of Fuels and
Chemicals, Appl. Environ. Microbiol., 2008, 74(4):1124–1135.
52. Ichikawa, N., Sato, S., Takahashi, R., Sodesawa, T., Inui, K., Dehydrogenative
cyclization of 1,4-butanediol over copper-based catalyst, J. Mol. Catal. A: Chem. 2004,
212:197-203.
53. Jung, HM., Choi, JH., Lee, SO., Kim, YH., Park, JH., Facile Synthesis of (η5-
Ph4C4COH)(CO)2RuCl and Catalytic Oxidation of Alcohols with Chloroform, J.
Organomet., 2002, 21:5674-5677.
54. Huang, J., Dai, W. L., Li, H., Fan, K., Au/TiO2 as high efficient catalyst for the selective
oxidative cyclization of 1,4-butanediol to γ-butyrolactone J. Catal., 2007, 252:69-76.
55. Hou, W., Dehm, N. A., Scott, R. W. J., Alcohol oxidations in aqueous solutions using
Au, Pd, and bimetallic AuPd nanoparticle catalysts, J. Catal., 2008, 253:22-27.
56. Igarashi, A., Ichikawa, N., Sato, S., Takahashi, R., Sodesawa, T., Dehydration of
butanediols over CeO2 catalysts with different particle sizes, Appl. Catal. A, 2006,
300:50–57.
57. Yamamoto, N., Sato, S., Takahashi, R., Inui, K., Synthesis of 3-buten-1-ol from 1,4-
butanediol over ZrO2 catalyst, J. Mol. Catal. A, 2006, 243:52–59.
58. Igarashi, A., Sato, S., Takahashi, R., Sodesawa, T., Kobune, M., Dehydration of 1,4-
butanediol over lanthanide oxides, Catal. Commun., 2007, 8:807–810.
59. Ertl , G., Knözinger, H., Schüth, F., Weitkamp, J., Handbook of Heterogeneous
Catalysis. 2 ed.; Wiley-VCH Verlag GmbH& Co KGaA: Weinheim, Germany, 2008.
60. Astruc, D., Nanoparticles and Catalysis. Wiley-VCH: Weinheim, 2008.
61. C. Judson King, in Ullmann’s Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim, 2007,
electronic version, DOI: 10.1002/14356007.b03_01.
62. Polshettiwar, V. et al, Chem. Rev. dx.doi.org/10.1021/cr100230z.
63. Ishida, T., Haruta, M., Gold Catalysts: Towards Sustainable Chemistry, Angew.
Chem., Int. Ed. 2007, 46(33):7154-56.
64. Tanabe, K., Catalytic Application of Niobium Compounds, Catal. Today., 2003, 78:65-
67.
65. West, R., Braden DJ., Dehydration of butanol to butene over solid acid catalysts in
high water environments, J. Catal. 2009, 262:134-143.
66. Higashio, Y., Nakayama, T., One-step synthesis of methyl isobutyl ketone catalyzed
by palladium supported on niobic acid, Catal. Today., 1996, 28(1):127-131.
67. Serrano-Ruiz, C., Wang, D., Dumesic, J. A., Catalytic upgrading of levulinic acid to 5-
nonanone, Green. Chem., 2010, 12:574-577.
68. Werpy T., Peterson, G, Top Value Added Chemicals From Biomass-Vol 1: Results of
screening for potential Candidates from sugars and synthesis gas, US Department of
Energy, 2004.

52/53
69. Baart GJ., Martens DE., Genome-scale metabolic models: reconstruction and
analysis., Methods. Mol. Biol., 2012, 799:107-26.
70. Santos F, Boele J, Teusink B., A practical guide to genome-scale metabolic models
and their analysis., Methods. Enzymol., 2011, 500:509-32.
71. Haggart CR, Bartell JA, Saucerman JJ, Papin JA., Whole-genome metabolic network
reconstruction and constraint-based modeling., Methods Enzymol., 2011, 500:411-33.
72. Ruppin E., Papin JA., de Figueiredo LF., Schuster S., Metabolic reconstruction,
constraint-based analysis and game theory to probe genome-scale metabolic
networks, Curr. Opin. Biotechnol., 2010, 21:1–9.
73. Szappanos B., Kovács K., Szamecz B., Honti F., Costanzo M., Baryshnikova A.,
Gelius-Dietrich G., Lercher MJ., Jelasity M., Myers CL., Andrews BJ., Boone C., Oliver
SG., Pál C., Papp B., An integrated approach to characterize genetic interaction
networks in yeast metabolism, Nat. Genet., 2010, 29;43(7):656-62.
74. Papp, B., Notebaart, R.A., Pál, C., Systems-biology approaches for predicting genomic
evolution., Nat. Rev. Genet., 2011, 12:591.
75. Papp, B., Szappanos, B., Notebaart, R.A., Use of genome-scale metabolic models in
evolutionary systems biology., Methods Mol. Biol., 2011, 759:483.
76. Ohno S., Furusawa C., Shimizu H., In silico screening of triple reaction knockout
Escherichia coli strains for overproduction of useful metabolites, J. Biosci. Bioeng.,
2013, 115(2):221-228.
77. Orth JD., Conrad TM., Na J., Lerman JA., Nam H., Feist AM., Palsson BØ., A
comprehensive genome-scale reconstruction of Escherichia coli metabolism--2011.,
Mol. Syst. Biol., 2011, 11(7):535.
78. Hucka, M.; Finney, A.; Sauro, H. M.; Bolouri, H.; Doyle, J. C.; Kitano, H.; And The Rest
Of The Sbml Forum:, A. P.; Arkin, A. P. et al., The systems biology markup language
(SBML): A medium for representation and exchange of biochemical network models,
Bioinf., 2003, 19 (4):524–531.
79. Becker SA., Feist AM., Mo ML., Hannum G., Palsson BØ., Herrgard MJ., Quantitative
prediction of cellular metabolism with constraint-based models: the COBRA Toolbox,
Nat. Protoc., 2007, 2:727–738.
80. Schellenberger J., Que R., Fleming RM., Thiele I., Orth JD., Feist AM., Zielinski DC.,
Bordbar A., Lewis NE., Rahmanian S., Kang J., Hyduke DR., Palsson BØ.,
Quantitative prediction of cellular metabolism with constraint-based models: the
COBRA Toolbox v2.0., Nat. Protoc., 2011, 4;6(9):1290-307.
81. Biomodels Database, The EMBL-European Bioinformatics Institute,
http://www.ebi.ac.uk/biomodels-main/.
82. Burgard AP., Pharkya P., Maranas CD., OptKnock: A Bilevel Programming Framework
for Identifying Gene Knockout Strategies for Microbial Strain Optimization, Biotechnol.
Bioeng,. 2003, 20;84(6):647-57.
83. Lewis NE., Nagarajan H., Palsson BO., Constraining the metabolic genotype–
phenotype relationship using a phylogeny of in silico methods, Nat. Rev. Microbiol.,
2012, 27;10(4):291-305.

53/53