Îndrumător Proiect: Student:

Șef lucr.dr.ing. Ionuț-Viorel Herghiligiu Popov Tatiana (2302B)

Specializare:
Inginerie Biochimică

2021-2022
 Cuprinsul:
Etapa 1: Lansarea în fabricație .................................................................................................................................. 4
1.1 Prezentarea produsului ................................................................................................................................. 4
1.2 Identificarea clienților potențiali ................................................................................................................... 6
1.3 Identificarea factorilor de succes: ................................................................................................................. 8
1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern: .................................................................................. 9
1.5 Proiectarea activității promoționale a produsului. ........................................................................................10
Etapa 2: Amplasarea și planul general al întreprinderii. ...........................................................................................11
2.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii (utilizând metoda ELECTRE) ..................................................11
2.2 Amplasarea întreprinderii în zona platformei industriale Fortus din Iași .......................................................16
2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependență dintre compartimentele organizației ..............................................17
2.4 Alegerea felului clădirii ................................................................................................................................17
2.5 Modalităţi de extindere [viitoare/ actuale] a clădirii .....................................................................................18
2.6 Stabilirea structurii de producţie ..................................................................................................................18
2.7 Amplasarea secției de producție în planul general de organizare a întreprinderii .........................................19
Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei ....................................................................................................20
3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptat ..........................................................................20
3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie .........................................................................................21
3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie .....................................................................21
3.2.2 Elaborarea graficului de analiză detaliată .................................................................................................24
3.3 Prezentarea procesului de producţie............................................................................................................25
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic (instalație, utilaje, echipamente) ........................................................26
3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie ...........................................................................................26
Etapa 4: Proiectarea asigurării calităţii ...................................................................................................................27
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calității ...............................................................27
4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii .................................................................27
4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind asigurarea calităţii ..................27
4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii .......................................................28
4.5 Puncte de control ........................................................................................................................................28
Etapa 5: Proiectarea activităţilor auxiliare si de deservire .......................................................................................28
5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie............................................................................................................28
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţie.................................................................................................29
5.1.2 Elaborarea planului de reparaţie ..............................................................................................................30
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţie.....................................................................................30
5.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţie.......................................................................................30
5.2 Proiectarea transportului intern ...................................................................................................................30

Page | 2
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern ...........................................................................................30
5.2.2 Proiectare regulilor de bază ce trebuie respectate in organizarea transportului intern ............................30
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprinderi ........................................................................31
5.3 Proiectarea activităţii de depozitare.............................................................................................................31
5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitelor .......................................................................................31
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite .............................................................................................32
5.3.3 Proiectarea fluxului în materii din interiorul întreprinderii........................................................................32
Etapa 6: Managementul resurselor umane .............................................................................................................33
6.1 Proiectarea fişei de post pentru șeful/ managerul de secție de producție ....................................................33
6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator .......................................................................34
6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă ..........................................................................................35
6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor........................................................................................37
6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă .................................................................................................................37
6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă ......................................................................................................39
6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie .............................................................................................40
6.8 Calculul fondului de retribuire (salarii) .........................................................................................................40
Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii ..............................................................................................41
7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii ................................................................................................................41
7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii .............................................................................41
7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate ..........................................................................................42
7.4 Alegerea unei metode de conducere/ management.....................................................................................42
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat ......................................................43
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor ...........................................................................................43
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI) ...............................................................................43
7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă ............................................................................................47
7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere ..............................................................................................51
7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager .......................................................51
Bibliografie ..............................................................................................................................................................52

Page | 3
Etapa 1: Lansarea în fabricație
1.1 Prezentarea produsului
Ce reprezintă aspirina ?
Aspirina, cunoscută și sub numele de acid acetilsalicilic este un medicament utilizat pentru a reduce durerea,
febra sau inflamația. De asemenea, aspirina este utilizată pe termen lung pentru a ajuta la prevenirea atacurilor
de cord, accidentelor vasculare cerebrale ischemice și cheagurilor de sânge la persoanele cu risc crescut.

Cine a produs aspirina ?

Numele de “Aspirin” reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima
dată acest medicament. Astăzi termenul este folosit în mod curent pentru desemnarea acestui medicament,
incluzând chiar variantele care nu sunt produse de Bayer. Există însă țări în care cuvântul Aspirin se referă
numai la versiunea produsă de Bayer - orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid
acetilsalicilic".

Care sunt proprietăţile fizico-chimice ?

Aspirina se prezintă sub formă de:

 cristale aciculare,
o incolore sau pulbere cristalină,
 culoare albă,
o fără miros sau cu un miros foarte slab de acid acetic,
 gust acru.

Se dizolvă în soluţii de hidroxizi sau carbonaţi alcalini cu formare de săruri. Hidrolizează parţial în aer umed
iar soluţiile apoase au reacție acidă.

Ce acţiuni farmacodinamice are aspirina ?

Diminuează durerea şi inflamaţia asociată bolilor de inimă prin blocarea unei enzime numite
ciclooxigenaza. Când această enzimă este blocată, organismul produce în cantităţi mai mici un tip de
prostaglandină, substanţă ce declanşează inflamaţia şi durere.

Inhibă formarea trombilor. Trombii se formează ca urmare a aglomerării şi agregării trombocitelor (celule
care opresc hemoragiile) într-un vas de sânge. Formarea trombilor este foarte periculoasă pentru că poate
conduce la infarcte de miocard şi accidente vasculare cerebrale. Aspirina reduce riscul de infarct şi reduce
mortalitatea în rândul celor care au suferit un infarct.

Reduce riscul de moarte subită. Cercetătorii au descoperit că folosirea regulată a aspirinei reduce riscul de
deces de orice cauză, mai ales la persoanele vârstnice, la cele cu boli cardiace sau la persoanele obeze.

Page | 4
Reduce riscul de boli cardiovasculare. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford, o mică doză de
aspirină poate reduce riscul de boli cardiovasculare, o utilizare mai mare a acestui medicament conducând spre
salvarea a mii de vieţi anual. Revista medicală “The Lancet” indică faptul că un consum zilnic de 75 de
miligrame de aspirină timp de cinci ani reduce cu 25 % riscul de îmbolnăvire de cancer de colon şi cu o treime
numărul de decese din această cauză.

Protejează împotriva cancerului de colon. Studiile prof. Peter Elwood, de la Universitatea Cardiff,
precizează că aspirina administrată zilnic creşte şansele de supravieţuire prin reducerea riscului de a dezvolta
sau contacta boli grave.

Puncte tari Puncte slabe

1. Cerere ridicată la nivel mondial
2. Cheltueli minime pentru transportare și
depozitare
3. Forța de muncă calificată
Oportunități
1. Disponibilitatea materiei prime
2. Creșterea capacității de producție
3. Extinderea atât pe piața internă cât și pe
cea externă
1. Prezența multor concurenți pe piața
2. Proces discontinuu
Amenințări
1. Concurenții existenți au o experiență
bună pe piață
2. Creșterea prețului materiei prime
3. Dificultatea exportului produsului

Page | 5
1.2 Identificarea clienților potențiali
Având în vedere metodele de investigare din literatura de specialitate, am ales metoda chestionarului pentru
a afla nevoile și dorințele oamenilor și de asemenea ceea ce doresc ei sa cumpere, să folosească sau să consume.
Chestionarul de mai jos conţine un număr minim de întrebări ale căror răspunsuri oferă informaţii privind
potențialii clienți.

Chestionar:

1. Vârsta dumneavoastră:
 18 – 24 de ani
 25 – 30 de ani
 31 – 45 de ani
 45 – 60 de ani
 Peste 60 de ani
2. Din ce mediu proveniți?
 Urban
 Rural
3. Ați auzit despre ASPIRINĂ?
 Da
 Nu
4. Ați consumat vreodată aspirină?

 Da
 Nu

5. Pentru ce utilizați acest medicament?

 Febră
 Dureri de cap ușoare
 Dureri dentare
 Dureri musculare
 Răceală și gripă
 Toate enumerate mai sus

6. Consumați în cantități mari aspirina?

 Da
 Nu

7. Cum credeți aspirina poate cauza probleme de sănătate?

 Da
 Nu

Page | 6
8. Știați că acest medicament consumat în exces poate creea diferite probleme de sănătate?

 Da
 Nu
 Nu m-am gândit la acest fapt

9. Din punctul dumneavoastră de vedere comprimatele de aspirină sunt scumpe?

 Scumpe
 Preț mediu
 Ieftine

10. După ce criteriu alegeți acest medicament?

 Prețul
 Ambalajul
 Componența sa
 Prespricpția medicului
 Recomandarea altor persoane

11. De la ce farmacii procurați acest medicament?

 Dona
 Catena
 Medimfarm
 Ropharma
 Sfânta Maria

12. Contează mult farmacia de la care procurați medicamentul?

 Da
 Nu

13. Ați auzit despre S.C. SanitPharma S.A. ?

 Da
 Nu

14. Știați că această întreprindere produce aspirină?

 Da
 Nu

În urma analizei răspunsurilor obținute din chestionarul propus - au putut fi indetificați clienții potențiali și
preferințele acestora. Studiul arată că produsul este indispensabil oamenilor. A fost luată decizia producerii și
comercializării aspirinei.

Page | 7
1.3 Identificarea factorilor de succes:

Factorii de success sunt indicatorii care arată de ce o întreprindere are succes sau eșuează într-un anumit
domeniu. Pentru Aspirină, factorii de success sunt prezentați în următorul tabel:

Nr. Notă
Factorul de succes
Crt. importanță

1. Proprietățile antiinflamatorii 5

2. Prețul 5

3. Calitatea produsului 5

4. Forță de muncă calificată 4

5. Spectrul larg de acțiune 3

6. Costuri minime pentru transport 3

7. Tehnologia împotriva poluării mediului 4

Pe o scară de la 1-5 s-au acordat note, analizând piața , potențialii clienți, legătura întreprinderii cu mediul
extern. S-a observat că un preț ridicat, scade rata de cumpărare a produsului, astfel am identificat un factor
de succes care ar fi prețul. Calitatea medicamentului, care e la fel de importantă, este asigurată de o
tehnologie avansată de producție, de laboratoare de cercetare, control al calității și de un personal de lucru
calificat. De asemenea transportul și distribuția reprezintă o ramură extrem de importantă în cadrul
conceptului de calitate și siguranță, astfel ne asigurăm că produsele ajung în condiții optime la client.
Pentru evitarea poluării avem stație de epurare proprie, astfel riscul degradării mediului și a apelor este
minim.
Managementul de la cel mai înalt nivel se angajează să mențină și să îmbunătățească sistemul integrat
implementat și principalele obiective ale organizației prin:

- orientarea proceselor și produselor către clienți,

- îmbunătațirea continuă a performanțelor de calitate,
- asigurarea tuturor facilităților necesare în vederea obținerii de produse sigure și de calitate,
- perfecționarea angajaților în domeniul profesional , al calității, sănătații și securității
ocupaționale prin instruiri și participări la seminarii,
- asigurarea unei relații de interdependență cu distribuitorul, astfel încât să îl motiveze pe
acesta să ne vândă produsele.

Page | 8
1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern:

Orice activitate economică se desfăşoară în cadrul unui mediu extern care asigură, prin natura
caracteristicilor sale, condiţii atât favorabile cât şi nefavorabile pentru o întreprindere.
Mediul extern al întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor externi și al organizatiilor care
influențează direct (mediul de lucru) și indirect (mediul general) activitatea întreprinderi.

Materie
primă

Bănci Clienți

S.C.
SanitPharma
S.A.
Concurența Forță de
muncă

Protecția
mediului Promovare

Page | 9
 Furnizorii de materie primă: achiziția materiilor prime ce intră în compoziția medicamentului implică
adoptarea de măsuri prin care firma noastră să se asigure că sunt respectate reglementările de bună practică
de fabricație precum si cele de distribuție/transport. Utilitatile (apa, energia electrică, gazul) sunt asigurate
de cei mai buni distribuitori, aceștia garantând siguranța.

Piața forței de muncă: Facultatea de inginerie chimică și protecția mediului pregătește ingineri abili și
competenți să profeseze în compania noastră. Ca și muncitori se vor găsi și persoane necalificate care vor fi
temeinic instruite pentru a lucra în intreprindere.

Clienții: noi căutăm să ne axăm în principal pe creșterea prezenței pe segmentul de lanțuri de farmacii și
minilanțuri de farmacii din România, însă unul din obiectivele SanitPharma S.A. este să diversifice
permanent piețele de export, urmărind în special dezvoltarea relațiilor cu parteneri strategici din Europa de
Est și de Vest.

Bănci: pentru o eficiență cât mai mare, având în vedere plata salariilor angajaților, plata materiilor prime, a
utilităților precum și incasările de la clienți s-a ales BRD ca fiind banca intermediară.

Concurența: Farmaco, Dita Estfarm și Biofarm reprezintă principalii concurenți deoarece calitatea și
locul pe care îl ocupă pe piață în momentul respectiv este unul favorabil.

Protecția mediului: pentru evitarea poluării avem stație de epurare proprie, astfel riscul degradării
mediului și a apelor este minim.

Publicitate: dintre mijloacele publicitare recomandate de literatura de specialitate s-a optat pentru o
publicitate intensivă cu ajutorul mass-mediei concretizată în:

- spoturi publicitare la televizor,

- spoturi publicitare la radio,
- în reviste de specialitate,
- panouri publicitare.

1.5 Proiectarea activității promoționale a produsului.

 Crearea unui site propriu unde vor fi plasate produsele, cum
au fost obținute și rapoartele de calitate.
Publicitate  Publicitate la locul de vânzare.
 Publicitate directă, prin intermediul apelurilor telefonice,
e-mail, întalniri face to face cu distribuitorii, persoane
delegate de la alte firme.
 Rapoarte despre produs.
 Publicații online despre produs.
Relații publice  Participarea la conferințe și manifestări științifice naționale și
regionale alături de principalele companii farmaceutice
prezente în piața farmaceutică.

Marketingul direct  Vânzări online.

 Vânzări prin intermediul site-ului.

Page | 10
Etapa 2: Amplasarea și planul general al întreprinderii.
2.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii (utilizând metoda ELECTRE)
Locul în care este amplasată întreprinderea prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea ei, întrucât
condiţionează direct sau indirect o serie de elemente care se reflectă în costurile de producţie sau în încasările
din vânzări. Obiectivul întreprinderii S.C. SanitPharma SA este de a construi o firmă producătoare de
medicament. În vederea determinării variantei optime de amplasament a înterprinderii, se va utiliza metoda
ELECTRE.

Sunt identificate și propuse patru variante ( notate cu V 1, V2, V3, V4) de amplasament, după cum urmează:
V1 - platforma industrială Fortus din Iași;
V2 - zonă intravalină Iași (înafară de platforma industrială Fortus);
V3 - zonă extravalină Iași;
V4 - orașul Pașcani (județul Iași).

Variantele de amplasare vor fi analizate având în vedere următoarele criterii (notate C1, C2, C3, C4, C5),
considerate ca fiind relevante:
C1 - distanța față de de furnizorii de materii prime (km);
C2 - distanța față de utilitățile specifice (km);
C3 – infrastructura amplasamentului (calificative);
C4 – nivelul poluării asupra mediului (%);
C5 - costul de achiziție a terenului necesar amplasamentului (€).
Analizând cele 4 variante de amplasare din punct de vedere al celor 5 criterii se construiește matricea
aprecierilor calitative( 𝑎𝑖𝑗 ) redată în tabel:

C1 C2 C3 C4 C5
(km) (km) (calificative) (%) (€)
V1 10 8 Foarte bine 30 200000

V2 16 14 Foarte bine 80 320000

V3 7 10 Bine 30 190000

V4 21 20 Bine 60 110000

Etapele de lucru sunt următoarele:

1. Determinarea coeficienților de importanță 𝑘𝑗 pentru fiecare criteriu în parte:
Se acordă note de către 4 specialiști notați (S1, S2, S3, S4) pe fiecare variant în parte în funcție de criterii.
Specialiștii care au acordat notele acestor variante au următoarea specializare:
S1 - inginer;
S2 - economist;
S3 - responsabil de mediu;
S4 - șef de secție.

Page | 11
 C1 C2 C3 C4 C5
S1
10 9 10 8 10
S2
8 10 7 10 8
S3
9 7 10 9 9
S4
8 9 9 10 7

∑ 𝒏𝒊𝒋 35 35 36 37 34 ∑ ∑ 𝒏𝒊𝒋 =177

Pentru calculul coeficienților de importanță se va utiliza urmatoarea formula:

∑𝑛
𝑘𝑗 = ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗
𝑖𝑗

Rezultă:
35
𝑘1 = = 0.198;
177
35
𝑘2 = = 0.198;
177
36
𝑘3 = = 0.203;
177
37
𝑘4 = = 0.209;
177
34
𝑘5 = = 0.192 .
177

∗
2. Determinarea noteleloe de apreciere notate cu 𝑎𝑖𝑗

Am folosit scara de la 0-1 pentru calificative și relația de calcul a utilităților pentru exprimarea
consecințelor variantelor.
∗
Am acordat nota 𝑎𝑖𝑗 = 1 pentru foarte bine
∗
𝑎𝑖𝑗 = 0 pentru bine
𝑎𝑖𝑗−(𝑎𝑗 )𝑢=0
Pentru determinare se va folosi relaţia de calcul a utilităţilor: 𝑈𝑖𝑗 = (𝑎𝑗)𝑢=1− (𝑎𝑗 )𝑢=0
Acestă relație ia în considerare următoarele aspecte:
- consecința varieantei i în funcție de criteriul j, notată 𝑎𝑖𝑗 ;
- consecința defavorabilă a criteriului j, notată (𝑎𝑗 )𝑢=0 ;
- consecința favorabilă a criteriului j, notată (𝑎𝑗 )𝑢=1 ;
Uij– - utilitatea variantei i în funcţie de criteriul j.

Page | 12
 Caz 1 (pt.C1) Caz 2 (pt.C2) Caz 3 (pt.C3) Caz 4 (pt.C4) Caz 5 (pt.C5)
(aj)u=1 = 7 (aj)u=1 = 8 (aj)u=1 = Fb = 1 (aj)u=1=30 (aj)u=1=110000
(aj)u=0 = 21 (aj)u=0 = 20 (aj)u=0 = B = 0 (aj)u=0=80 (aj)u=0=320000

10−21 200000−320000
U21= = 8−20 30−80 U15= 110000−320000 =
7−21 U22= 8−20 = 𝟏 U13=1 U14= 30−80 = 𝟏
𝟎. 𝟕𝟗 𝟎. 𝟓𝟕

16−21 14−20 320000−320000

U11= = U12= = 80−80 U25= 110000−320000 =
7−21 8−20 U23=1 U24= 30−80 = 𝟎
𝟎. 𝟑𝟔 𝟎. 𝟓 𝟎

7−21 10−20 190000−320000

U31= 7−21 = U32= 8−20 = 30−80 U35= 110000−320000 =
U33=0 U34= 30−80 = 𝟏
𝟏 𝟎. 𝟖𝟑 0.62

10−21 20−20 110000−320000

U41= = U42= = 60−80 U45= 110000−320000 =
7−21 8−20 U43=0 U44= 30−80 = 𝟎. 𝟒
0 𝟎 𝟏

C1 C2 C3 C4 C5

V1 0.79 1 1 1 0.57

V2 0.36 0.5 1 0 0

V3 1 0.83 0 1 0.62

V4 0 0 0 0.4 1

𝒌𝒋 0.198 0.198 0.203 0.209 0.192

3. Determinarea indicatorilor de concordanță - 𝐂𝐕𝐠𝐕𝐡 :
Pentru determinarea indicatorilor de concordață se va folosi următoarea relație de calcul:
𝟏 ∗
𝐂𝐕𝐠𝐕𝐡 = ∑𝐧 ∗ ∑ 𝐤 𝐣 , 𝐚∗𝐠𝐢 ≥ 𝐚𝐡𝐢 ;
𝐣=𝟏 𝐤𝐣

Această formulă de calcul ,ia in considerare următoarele:

- coeficientul de importanță al criteriului j,𝑘𝑗 ;
- notele de apreciere 𝑎𝑔𝑗 , 𝑎ℎ𝑗 ;
- indicatorul de concordanță 𝑉𝑔 𝑉ℎ .

Page | 13
 V1 V2 V3 V4

V1 0.802 0.61 0.808

V2 0.203 0.203 0.599

V3 0.599 0.797 0.808

V4 0.192 0.401 0.395

1 1
𝐶𝑉1 𝑉2 = (0.198+0.198+0.203+0.209+0.192) ∗ (0.198 + 0.203 + 0.209 + 0.192) = 1 ∗ 0.802 = 0.802;
1
𝐶𝑉1 𝑉3 = ∗ (0.198 + 0.203 + 0.209) = 0.61;
1
1
𝐶𝑉1 𝑉4 = ∗ (0.198 + 0.198 + 0.203 + 0.209) = 0.808;
1
1
𝐶𝑉2 𝑉1 = ∗ (0.203) = 0.203;
1
1
𝐶𝑉2 𝑉3 = ∗ (0.203) = 0.203;
1
1
𝐶𝑉2 𝑉4 = ∗ (0.198 + 0.198 + 0.203) = 0.599;
1
1
𝐶𝑉3 𝑉1 = ∗ (0.198 + 0.209 + 0.192) = 0.599;
1
1
𝐶𝑉3 𝑉2 = ∗ (0.198 + 0.198 + 0.209 + 0.192) = 0.797;
1
1
𝐶𝑉3 𝑉4 = ∗ (0.198 + 0.198 + 0.203 + 0.209) = 0.808;
1
1
𝐶𝑉4 𝑉1 = ∗ 0.192 = 0.192;
1
1
𝐶𝑉4 𝑉2 = ∗ (0.209 + 0.192) = 0.401;
1
1
𝐶𝑉4 𝑉3 = ∗ (0.203 + 0.192) = 0.395;
1

4. Determinarea indicatorilor de discordanță - 𝐃𝐕𝐠𝐕𝐡 :

Pentru determinarea indicatorilor de disoncordață se va folosi următoarea relație de calcul:
∗ ∗
𝟎, 𝐚𝐠𝐣 > 𝐚𝐡𝐣
𝐃𝐕𝐠𝐕𝐡 = {𝟏 ∗ ∗ ∗ ∗ , unde d= ecart (distanta maxima intre notele de apreciere
𝐦𝐚𝐱|𝐚 𝐠𝐣 − 𝐚𝐡𝐣 |, dacă 𝐚𝐠𝐣 ≤ 𝐚𝐡𝐣
𝐝
a*ij acordate)=1

Page | 14
 V1 V2 V3 V4

V1 0 0.21 0.43

V2 1 1 1

V3 1 1 0.38

V4 1 1 1

𝐷𝑉1 𝑉2 =
1
max|1 − 1| = 0; 0.83 − 1
1 1
𝐷𝑉3 𝑉1 = 1 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 1 | = 1;
1−1
0.79 − 1
1
𝐷𝑉1 𝑉3 = 𝑚𝑎𝑥 | 1 − 1 | = 0.21; 1
1 𝐷𝑉3 𝑉2 = 𝑚𝑎𝑥|0 − 1| = 1;
0.57 − 0.62 1

𝐷𝑉1 𝑉4 =
1
𝑚𝑎𝑥 |0.57 − 1| = 0.43; 1 0−0
1 𝐷𝑉3 𝑉4 = 𝑚𝑎𝑥 | | = 0.38;
1 0.62 − 1

0.36 − 0.79 0 − 0.79

0.5 − 1 1 0−1
= 1 𝑚𝑎𝑥 || 1 − 1 || = 1.;
1
𝐷𝑉2 𝑉1 𝐷𝑉4 𝑉1 = 1 𝑚𝑎𝑥 | | = 1;
0−1
0−1 0.4 − 1
0 − 0.57
0 − 0.36
0.36 − 1 1
𝐷𝑉4 𝑉2 = 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 0.5 | = 1;
1
1 0.5 − 0.83 0−1
𝐷𝑉2 𝑉3 = 1 𝑚𝑎𝑥 | | = 1;
0−1
0 − 0.62 0−1
1 0 − 0.83
1 0 − 0.4 𝐷𝑉4 𝑉3 = 𝑚𝑎𝑥 | | = 1.
𝐷𝑉2 𝑉4 = 1 𝑚𝑎𝑥 | | = 1; 1 0−0
0−1 0.4 − 1

5. Determinarea soluțiri optime untilizând metoda diferenței - ∆𝐕𝐡 𝐕𝐠 :

Pentru determinarea soluției optime utilizând metoda diferenței se va folosi următoarea relație de calcul:
∆𝐕𝐡 𝐕𝐠 = 𝐂𝐕𝐠𝐕𝐡 − 𝐃𝐕𝐠𝐕𝐡 .

Page | 15
 V1 V2 V3 V4 ∑ ∆𝑽𝒉 𝑽𝒈 Ierarhizare

V1 0.802 0.4 0.378 1.58 I

V2 -0.797 -0.797 -0.401 - 1.995 III

V3 -0.401 -0.203 0.428 - 0.176 II

V4 -0.808 -0.599 -0.605 - 2.012 IV

∆𝑉1 𝑉2 = 0.802 − 0 = 0.802; ∆𝑉3 𝑉1 = 0.599 − 1 = −0.401;

∆𝑉1 𝑉3 = 0.61 − 0.21 = 0.4; ∆𝑉3 𝑉2 = 0.797 − 1 = −0.203;
∆𝑉1 𝑉4 = 0.808 − 0.43 = 0.378; ∆𝑉3 𝑉4 = 0.808 − 0.38 = 0.428;
∆𝑉2 𝑉1 = 0.203 − 1 = −0.797; ∆𝑉4 𝑉1 = 0.192 − 1 = −0.808;
∆𝑉2 𝑉3 = 0.203 − 1 = −0.797; ∆𝑉4 𝑉2 = 0.401 − 1 = −0.599;
∆𝑉2 𝑉4 = 0.599 − 1 = −0.401; ∆𝑉4 𝑉3 = 0.395 − 1 = −0.605.

Varianta optimă este dată de relația: 𝑽𝒐𝒑 = 𝐦𝐚𝐱(∑ ∆𝑽𝒉 𝑽𝒈 )

Analizând valorile ∑ ∆𝑉ℎ 𝑉𝑔 se constată faptul că varinta optimă (𝑉𝑜𝑝 ) de amplasare a întreprinderii S.C.
SanitPharma SA este V1= platforma industrială Fortus din Iași.

2.2 Amplasarea întreprinderii în zona platformei industriale Fortus din Iași

Amplasarea întreprinderilor în țara noastră , este subordonată cerințelor strategice a politicii partidului și
statului de repartizare rațională a forțelor de producție pe teritoriul statului, pe teritoriul țării și trebuie să
urmărească:
- ridicarea economico-financiară a județelor și orașelor mai puțin dezvoltate;
- ocuparea forței de muncă disponibile din județe;
- valorificarea superioară a resurselor materiale din județe și creșterea veniturilor populației ocupate;
- creșterea gradului de urbanizare și protejarea mediului înconjurător.
Aceste principii, preponderent sociale, trebuie privite în strânsă corelație cu principiile economice, de
natură să asigure o eficiență crescută a investițiilor ca:
- apropierea de sursa de materii prime;
- apropierea de surse de combustibil și energie;
- apropierea de sursele de apă potabilă și industrială;
- apropierea de centrele de consum.
Compania S.C. SanitPharma SA va fi amplasată în zona platformei industriale Fortus din Iași deoarece
această soluție permite cooperarea din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, termică, apă,
lucrări de canalizare, deservire feroviară și rutieră.

Page | 16
2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependență dintre compartimentele organizației
Pentru realizarea acestei subetape am construit diagrama relațiilor dintre diferite compartimente ale
întreprinderii.

1 Pavilion administrativ
2 Cabinet medical
3 Cantina
4 Pavilion cercetare
5 C.T.C
6 Secția S1
7 Secția S2
8 Secția S3
9 Secția S4
10 Depozit materii prime D1
11 Depozit combustibil D2
12 Depozit ambalaje D3
13 Depozit produs finit D4
14 Secția mecano-energetică
15 Secția transporturi

Legendă:

Depărtare necesară -

Depărtare preferabilă -

Vecinătate necesară -

Vecinătate preferabilă -

Vecinătate indiferentă -
D
e
2.4 Alegerea felului clădirii
p
ă de bază este adăpostirea în mod economic a activităților ce se desfășoară, folosirea
La proiectare, cerința
optimă a suprafețelor rde producție, comportamentarea relațională a suprafețelor destinate activităților
t
funcționale precum și asigurarea unor condiții corespunzătoare de iluminare, de condiționare a aerului, de
a
izolare fonică. Având în vedere specificul procesului tehnologic care se desfășoară în firma noastră s-a optat
r pe verticală. Sistemul ales are următoarele avantaje:
pentru sistemul monobloc
e
- folosirea eficientă
n a terenurilor,
e
- reducerea distanțelor de transport.
c
e
s Page | 17
a
r
Alegerea formei clădirilor se face ținându-se seama de fluxul general al materiei, de suprafețele necesare
diferitelor unități de producție, a soluțiilor de amplasare a utilajelor. Pentru forma clădirilor s-a optat pentru
litera “ I ” deoarece satisface cel mai bine necesitățile fluxului nostru tehnologic.

2.5 Modalităţi de extindere [viitoare/ actuale] a clădirii

Având în vedere că întreprinderea în cadrul căreia am amplasat secția a cărei organizare a producției și a
muncii o proiectăm, are prevăzute dezvoltări ulterioare, vom prevedea prin planul general de organizare a
întreprinderii suprafețe pentru extindere astfel încât extinderile viitoare să se facă cu cheltuieli minime și fără
întreruperea producției.
Întrucât se consideră că tipul cel mai rațional de extindere e cel al dezvoltării clădirilor existente, am
optat pentru această soluție, lăsând mai mult spațiu liber între secții, mergând pe extinderea în lungime a secției.
Această decizie este prezentată schematic în figura de mai jos:

2.6 Stabilirea structurii de producţie

Întreprinderea
S.C. “SanitPharma” S.A.

Secții de bază Secții auxiliare Secții de servire Laboratoare

Secția de obtinere a
Secția energetică Secția de transport Control
aspirinei

Secția de acilare a
Secția de reparații Secția de depozite Cercetare-Dezvoltare
acidului salicilic

Secția de obținere a Secția de ambalare

CaCl2

Secția de obținere
de izopropanol

Page | 18
2.7 Amplasarea secției de producție în planul general de organizare a întreprinderii

Depozit
Depozit produs Secția de
Secția de
Zonă distribuire finit finit
produs ambalare
ambalare
Depozit
Depozit
reparațtii
reparații
de

Secția
Secție

Secția
Secția

energetică
energetică

Atelier Secția de
Atelier mecanic
Secția de
obținere de
mecanic obținere a CaCl2
izopropanol
Secția de extracție
Secția de acilare a acidului
acetilsalicilic cu anhidrida acetică
Asigurarea

Pavilion de
cercetare
calității

Asigurarea Lab
calității cercetare

Compartiment
Compartiment
Zonă parcare

administrativ
administrativ
Măcinare -
uscare
Recepția
Bază
materii
materiei
prime Depozitul
Depozit
prime
Zonă materiei
livrare materie
primă
primă
Secția
Secția
transporturi
transporturi

Page | 19
În vederea determinării gradului de ocupare al terenului (notat cu G) de către diferite unități de producție a
întreprinderii, se utilizează următoarea relație:
𝑺𝒏 𝟕𝟏𝟕
𝑮= ∗ 𝟏𝟎𝟎 [%] → 𝑮 = ∗ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟕𝟏, 𝟕 %
𝑺𝒕 𝟏𝟎𝟎𝟎
Unde : Sn = S1 + S2 + S3 + S4
Sn - suprafața utilă; S2 – suprafață dumuri + platforme;
St – suprafața terenului din incintă; S3 – suprafață rețele utilități;
S1 – suprafață construită; S4 – suprafață protecție;
S1 = 350 m2 S3 = 100 m2
S2 = 172 m2 S4 = 95 m2
Sn = 350+172+100+95 = 717 m2

Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei

3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptat
Procesul de obținere a aspirinei este un proces ce necesită forță de muncă calificată. Este un proces foarte
laborios, pe lângă procedeul de obținere discontinuă a aspirinei s-au studiat și posibilitățile de obținere a acestui
medicament în flux continuu deoarece necesarul de aspirină este foarte mare. Prin urmare alegerea procesului
se va face în funcție de aspectele cele mai convenabile. Luând în calcul criteriile cele mai importante, aspectele
acestora vor fi urmatoarele:

Nr.
Criteriu Factori
Crt.
- flexibilitatea procesului; adaptări ușoare pentru
obținerea unor produse diferite;
- necesar de materii prime: nu necesită materiale
deficitare greu de procurat;
1. Criterii tehnologice - siguranță în exploatare: tehnologie care reduce la
minin posibilitățile de avarii, incendii, explozii, nu
produc substanțe toxice, necesită presiuni și
temperaturi normale.

- calitatea necesară: corespunzătoare normelor

existente;
Materii prime și - asigurarea cu materii prime și auxiliare:
2.
auxiliare posibilitatăți de procurare în prezent și viitor;
- manipulare simplă și transporturi ușoare.

Page | 20
 - apa: condiții de calitate cât mai puțin severe care
să nu necesite instalații de tratare specific și
costisitoare;
- abur: asigurat în cantitatea necesară cu minimum
3. Utilități de instalații auxiliare, la parametric
corespunzători necesităților;
- agent termic: dacă se procură ușor, instalații
auxiliare necesare.

- cantitate rezultată cât mai mică.

4. Produse secundare
- posibilități de achiziționare facilă și avantajoasă;
- întreținere cât mai ușoară;
5. Utilaje
- durata de funcționare cât mai mare.

3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie

Pentru prezentarea tehnologiei de fabricație a aspirinei am realizat schema bloc și schema tehnologică a
procesului.

3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie

Aspirina se obține prin trei variante: acilarea acidului salicilic cu anhidrida acetică, clorura de acetil sau
cetena în diverși solvenți. Dintre acestea, aplicare industrială are numai acilarea cu anhidrida acetică care se
poate realiza prin procedee discontinue, continue. Într-un prim procedeu acilarea acidului salicilic cu anhidrida
acetică se realizează discontinuu, în mediu de benzen sau clorobenzen la temperatura de 80 oC. Deoarece se
formează legătura de H între OH-ul fenolic și oxigenul carboxilic, viteza de acilare este mică , durata procesului
este de 8-9 ore, iar produsul obținut, cu randament de 76%, conține 1-1,25% acid salicilic.
Aceste neajunsuri au condus la utilizarea de catalizatori pentru acilare cum ar fi: acidul sulfuric, săruri
alcaline și alcalino-pământoase, dintre care cel mai eficient este CaCl2, care utilizat in cantitate de 0,01
moli/mol acid salicilic reduce durata de reacție la 30-40 minute și ridică randamentul în produs pur până la 81-
82%.
Pe baza acestor rezultate a fost conceput un nou procedeu discontinuu de obținere a aspirinei, care se
realizează în același mediu cu recircularea solventului. Acilarea se realizează la temperatura de 78-80 oC, în
timp de 30 de minute, după care masa de reacție se răcește la 20 oC, se filtrează aspirina tehnică formată și se
spală pe filtru cu apa și izopropanol. Randamentul în produs tehnic este de 90-92 % față de acidul salicilic , iar
dacă se ține seama și de faptul că în solventul recirculat se mai găsește produs, randamentul este de 97 %.
Purificarea produsului tehnic se face prin recristalizare din izopropanol și urmărește în primul rând reducerea
conținutului de acid salicilic. Separarea produsului se realizează cu ajutorul alcoolului izopropilic de 35-40 %.
Diluția alcoolului însă nu poate fi sub 30%, deoarece se favorizează reacția de hidroliză a acidului acetilsalicilic.
De asemenea performanța purificării este condiționată de temperatura și de durata de lucru. Astfel la
recristalizare din izopropanol 35 % la 70 oC, prelungirea timpului de încălzire de la 15 minute la 2 ore are ca
efect creșterea conținutului de acid salicilic până la 1,3% , iar la 80 oC până la 2,3 %. Practic recristalizarea se

Page | 21
realizează astfel: se încălzește solventul utilizat (izopropanol 40 %) până la 70 oC, se adaugă acidul
acetilsalicilic și cărbune activ, se agită 10-12 minute, apoi se filtrează la cald cărbunele decolorat, iar soluția
obținută se răcește la 30 oC pentru cristalizarea aspirinei. Prin recristalizare în condițiile menționate se
eliberează 54,34 kJ/mol, iar randamentul în produs pur de 81,82 %.

Page | 22
Acilarea are loc în 2 reactoare aranjate în cascadă, iar cristalizarea se face continuu, cu separarea produsului pe
centrifugă. În primul reactor (1) se dozează, din pâlnie (3) prin șnec (2), acidul salicilic în amestec cu clorura de
calciu anhidra și amestecul de acilare format din anhidrida acetică, acid acetic glacial și acid acetic recirculat,
având raportul masic: 1: 0,64 : 1,12. Raportul molar dintre acidul salicilic și anhidrida acetică dozată (4) este de
1 : 1,07, iar temperatura de reacție este de 80۫C. Amestecul de acilare se adaugă cu temperatura de 70۫C, iar în
reactor temperatura urcă la 80۫C prin încălzire cu abur. Durata procesului de acilare este de 15 min în primul
reactor și 15 min în al doilea reactor (5) din cascadă. După acilare masa de reacție se filtrează de impurități pe
filtru (6), se incălzește la 82-85۫C în schimbătorul de căldură tubular (7) și se acumulează în aparat (8). De aici
se trimite în cristalizator (9) unde prin răcire cu apă, până la 40 - 45۫C, începe procesul de cristalizare care se
perfectează în aparat (10), prin răcire la 20-22۫C. Din suspensia formată se separă produsul prin centrifugare,
pe centrifugă (11), iar o parte din acidul acetic se recirculă, o parte se trimite la regenerare. Produsul tehnic
obținut se purifică prin recristalizare din izopropanol 35% sau din acid acetic glacial. Purificarea se continuă
până ce conținutul de acid salicilic scade sub 0,1%, după care aspirina pură se trimite la condiționare.

Page | 23
3.2.2 Elaborarea graficului de analiză detaliată

Simbol
Nr.
Descriere
crt.

1 Recepția și depozitare materiei prime

2 Acilarea în 2 reactoare

Dozarea în primul reactor a acidului

salicilic în amestec cu CaCl2 anhidra și
3 amestecul de acilare format din
anhidrida acetică, acidul acetic glacial,
acid acetic recirculat

4 Temperatura amestecului de acilare

5 Controlul calității acidului salicilic

6 Filtrarea masei de reacție

7 Începerea procesului de cristalizare

8 Separarea produsului pe centrifugă

9 Recircularea unei părți a acidului acetic

10 Regenerarea celeilalte părți

Purificarea produsului tehnic obținut

11 prin recristalizare din izopropanol

Verificarea temperaturii și duratei de

12 lucru a izopropanolului

13 Controlul calității aspirinei

14 Trimiterea aspirinei pure la condiționare

15 Ambalarea produsului finit

16 Depozitarea produsului finit

17 Expedierea produsului finit

Total 11 2 1 2 1

Legendă: - operații de transformare - așteptari

- activitati de transport - actvități de control
- activități de depozitare

Page | 24
3.3 Prezentarea procesului de producţie
Structura procesului de producție de obținere a aspirinei am prezentat-o în tabelul de mai jos:

Nr.
Felul procesului Caracterizare Concretizare
crt.
- dozarea acidului salicilic în
amestec cu CaCl2 anhidra și a
amestecului de acilare;
- acilare;
Asigură transformarea - filtrare;
1 Procese de bază materiei prime în produs - cristalizare;
finit - centrifugare;
- purificare;
- temperatura amestec;
- condiționare.

- producerea și furnizarea
diferitelor feluri de energie;
- repararea utilajelor și
Asigură desfășurarea confecționarea pieselor de
Procese
2 normală a proceselor de schimb;
auxiliare
bază - urmărirea, reglarea, măsurarea
și înregistrarea parametrilor
tehnologici.

- alimentarea instalației cu
materii prime;
Deservește procesele 1 și 2 - transportul aspirinei pure la
Procese de
3 cu materii prime și condiționare;
servire
informații - controlul tehnic de calitate;
- depozitare.

- valorificarea unei părți din

Asigură valorificarea
4 Procese anexe
deșeurilor soluția de CaCl2.

Page | 25
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic (instalație, utilaje, echipamente)

Nr.crt. Caracteristici Valori

discontinuu dar poate funcționa și

1. Felul procesului tehnologic
în flux continuu

2. Tipul de producție serie

3. Destinația produsului finit intern 75% și extern 25%

- natura materiei prime

- natura procesului
Factori care influiențează organizarea tehnologic
4.
producției - natura produsului finit
- forța de muncă calificată

3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie

2 3
Legenda:
3
1. Reactorul I
1 4 2. Șnec
3. Pâlnie
4. Reactorul II
5. Filtru
5 6 6. Schimbător de căldură
7. Aparat
8. Cristalizator
9. Aparat
7 10. centrifugă

10
Ambalare Depozit produs Page | 26
Etapa 4: Proiectarea asigurării calităţii
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calității
Principalele obiective ale compartimentului de asigurare a calității sunt:
a) Realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate:
- controlul produselor ce se fabrică pentru a se verifica dacă corespund documentației și
tehnologiilor omologate;
- efectuarea controlului pe fluxul tehnologic și întocmirea documentelor de control, care indică
situația calității produselor pe flux și în final;
- verificarea parametrilor tehnico-funcționali.
b) Îmbunătățirea nivelului calitativ al produselor:
- realizarea de studii comparative cu alte produse
c) Dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru calitate la toți lucrătorii:
- instructaj în ceea ce privește răspunderea pentru realizarea calitații;
- acțiuni privind reducerea defectelor de fabricație.
Sistemul de management al calității este acea parte a sistemului de management al organizației, orientată
către obținerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calității, pentru satisfacerea necesităților, așteptărilor și
cerințelor părților interesate, după caz.
"Un sistem de management al calității (SMC) este ansamblul proceselor manageriale între care sunt
interferențe, al documentelor asociate acestora și al elementelor de natură structurală ale organizației, ansamblu
al cărui scop este orientarea și controlul organizației în ceea ce privește calitatea.”- Enciclopedia calității.
Într-o întreprindere un rol esențial îl deține departamentul de Asigurare a Calității. În această secție se fac
numeroase teste și cercetări în vederea fabricării produsului de calitatea dorită.
Această secție este importantă deoarece dacă produsul dorit nu este de calitatea cerută de potențialii clienți
atunci el este respins și vânzarea scade. Deci cu cât produsul este de calitate superioară, ,cu atât vânzările cresc și
avem din ce în ce mai mulți clienți, acest lucru ducând la creșterea profitului întreprinderii.

4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii

Atribuţiile compartimentului de asigurare a calităţii sunt următoarele:
 asigurarea intrării în secție numai a materiilor prime corespunzătoare;
 supravegherea angajaților;
 asigurarea disciplinei muncii;
 respectarea orei de muncă;
 respectarea condițiilor de lucru într-un proces;
 respectarea utilizării utilajelor după o anumită regulă;
 respectarea rețetei de producție a produsului dorit;
 supravegherea utilajelor automatizate.

4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind

asigurarea calităţii
Atribuţiile conducerii tehnice privind asigurarea calităţii sunt:
Page | 27
  asigurarea intrării în secție numai a materiei prime de calitate;
 asigurarea respectării disciplinei muncii și disciplinei tehnologice;
 asigurarea condițiilor de muncă corespunzătoare;
 organizarea instruirii executanților;
 asigurarea executării reparațiilor la timp și de calitate.

4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii

Atribuţiile operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii sunt:
 sesizarea cu strictețe a disciplinei muncii și a disciplinei tehnologice;
 sesizarea problemelor majore pe care nu le poate rezolva direct;
 raportarea către superiori a problemelor apărute;
 participarea obligatorie la cursuri de instruire organizate;
 respectarea tehnologiei de fabricație.

4.5 Puncte de control

Nr. Faza de Frecvența

Parametri controlaţi
Crt. fabricatie controlului

Recepția  determinatrea conținutului de

1 o dată/schimb
materiei prime impurități

Răcire și  temperatură
2 o dată la 1 oră
cristalizare  debit amestec de acilare
3 Filtrare  viteza de filtrare o dată la 2 ore
 cantitate de izopropanol
Purificare  compoziția produsului tehnic
4 o dată/schimb
produs tehnic  concentrația și debitul reactivilor de
precipitare
Recristalizare  temperatura
5 o dată la 1 oră
din izopropanol  concentrația

Diluția
6  concentrația o dată la 4 ore
alcoolului

Etapa 5: Proiectarea activităţilor auxiliare si de deservire

5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie
Repararea utilajelor constă în înlocuirea pieselor și subansambelor uzate ce sunt supuse deteriorării în
procesul de exploatare. Întreținerea și repararea utilajelor la timp asigură funcționarea normală a utilajelor, în
felul acesta, evitânduse scoaterea utilajelor din funcțiune.
Page | 28
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţie
Ciclul de reparații reprezintă totalitatea activităților sau operațiilor efectuate între două reparații capitale
pentru un anumit utilaj. Elaborarea graficului ciclului de reparații se face pornind de la ultima reparație capitală,
care a avut loc în luna ianuarie 2019.

RK - reparație capitală=43200 ore

Rc2 - reparație curentă de gradul II=21600 ore
Rc1 - reparație curentă de gradul I=7200 ore
Rt - revizie tehnică=1440 ore

Durata Ciclul de reparații (ore)

Denumirea de Nr. de
Cod
utilajului serviciu schimburi Rt Rc1 Rc2 Rk
(ani)
Reactor 10 3 1440 7200 21600 43200
Mențiune : un an = 8760 ore, iar o lună = 720 ore

∆𝑅𝐾 43200
a) Numărul de luni între două RK = = = 60
ℎ./𝑙𝑢𝑛ă 720

∆𝑅𝐶2 21600
b) Numărul de luni între două RC2 = = = 30
ℎ./𝑙𝑢𝑛ă 720

∆𝑅𝐶1 7200
c) Numărul de luni între două RC1 = = = 10
ℎ./𝑙𝑢𝑛ă 720

∆𝑅𝑡 1440
d) Numărul de luni între două Rt = = =2
ℎ./𝑙𝑢𝑛ă 720

Data ultimului
I F M A M I I A S O N D
RK

Ianuarie.2019 Rk Rt Rt Rt Rt Rc1

2020 Rt Rt Rt Rt Rc1 Rt

2021 Rt Rt Rt Rc2 Rt Rt

2022 Rt Rt Rc1 Rt Rt Rt

2023 Rt Rc1 Rt Rt Rt Rt

2024 Rk

Page | 29
5.1.2 Elaborarea planului de reparaţie
A. Numărul de reparații curente de gradul doi (RC2) între două reparații capitale (R K)

∆𝑅𝐾 43200
𝑚= −1= −1=1
∆𝑅𝐶2 21600

B. Numărul de reparații curente de gradul unu (RC1) între două reparații/operații de ordin superior/două
reparații curente de gradul doi (RC2)

∆𝑅𝐶2 21600
𝑞 = −1= −1=2
∆𝑅𝐶1 7200

C. Numărul de revizii tehnice (Rt) între două reparații/operații de ordin superior/două reparații curente de
gradul unu (RC1)
∆𝑅𝐶1 7200
𝑟 = −1= −1=4
∆𝑅𝑡 1440

Rc2

Rc1 Rc1 Rc1 Rc1

Rt Rt Rt Rt Rt Rt
Rk Rk
1440
7200 7200 7200 7200 7200 7200

21600 21600

43200

Legendă: - reparație capitală

- reparație curență de gradul II

- reparație curentă de gradul I - revizie tehnică

Page | 30
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţie
Sistemul reparațiilor preventive-planificate prevede principalele obictive ce trebuie realizate de către
compartimentul de întreținere și reparație. Dintre acestea menționăm:
− evitarea opririlor accidentale și diminuarea probabilității de apariție a avariilor;
− reducerea duratei reparațiilor;
− modernizarea utilajelor;
− controlul și profilaxia utilajelor de bază;
− menținerea utilajelor în stare optimă de funcționare;
− înlocuirea unui ansamblu sau a unui întreg utilaj la apariția unei alternative mai oportună.

5.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţie

În vederea menținerii utilajelor într-o stare optimă de funcționare, este necesar să fie cunoscute și respectate
atribuțiile specialiștilor chimiști în această problematică:
− cunoașterea minuțioasă a procesului tehnologic;
− cunoașterea parametrilor funcționali ale utilajelor;
− exploatarea utilajelor în strictă conformitate cu parametrii funcționali;
− exploatarea corectă a utilajelor în strictă conformitate cu normele de protecția muncii și PSI.

5.2 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
Transportul se va face doar cu mașini de carat, firma având căi deacces la fiecare secție în parte.
Dintre obiectivele transportului intern menționăm:
- amplasarea rațională a depozitelor;
- folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de incărcare si descărcare;
- mecanizarea și automatizarea unor operații de transport;
- dimensionarea rațională a căilor de circulație și de acces;
- asigurarea unui sistem rapid de comunicație între secțiile de producție și dispeceratul mijloacelor de
transport;
- reducerea cheltuielilor de transport.

5.2.2 Proiectare regulilor de bază ce trebuie respectate in organizarea

transportului intern
Dintre regulile care trebuie respectate în organizarea transportului intern amintim:
- evitarea pierderilor și deteriorările pe parcursul transportului intern;
- reducerea la minim a costurilor de transport intern;
- ambalarea să fie făcută după anumite standarde;
- coordonarea transportului intern cu celelalte procese de producţie ale întreprinderii,astfel încât procesul
să se desfăşoare fără întreruperi.
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprinderi
Desfășurarea conducerii, producției și a muncii în cadrul sistemului de fabricație comportă o serie de operații
de transport pentru materiale, utilități, informații și personal.
 Transportul materialelor
Având în vedere specificul procesului tehnologic, materia primă este adusă în vasul de cântărire, de
unde este transportat mai departe în sistemul instalației prin conducte și procese tehnologice. Produsul
finit este ambalat și dus spre depozit prin mijloacele de transport corespunzătoare.
 Transportul utilităților
Se va realiza prin sisteme liniare pentru apa tehnologică, energia electrică și prin sisteme circulare
pentru abur și apele industriale.
 Transportul informațiilor
Se realizează prin transmitere directă și prin transmitere pe suporți (rapoarte de tură, telefon, fax).
 Transportul personalului
Se realizează printr-o deplasare operativă și fără efort, spre și de la locul de muncă, precum și în
cadrul zonei de responsabilitate ce-i revine.

5.3 Proiectarea activităţii de depozitare

Pentru păstrarea calităților fizice și chimice a materialelor din stoc și gestionarea acestora este necesară
organizarea depozitelor de materiale și combustibil.
Indiferent de conținutul depozitării și varianta tehnologică utilizată în acest scop, procesul de depozitare implică
o serie de operații:

Recepționare -------> Depozitare --------> Expediție

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitelor

Nr.
Obiective Mijloace de realizare
Crt.
1. Asigurarea unei eliberări  Asigurarea unui plan rațional de aranjare a
rapide a materialelor depozitate materialelor în depozit;
 Folosirea unor mijloace de depozitare adecvate;
 Simplificarea documentației de eliberare a
materialelor.
2. Asigurarea unui cost minim de  Utilizarea rațională a suprafețelor și volumului
depozitare disponibil;
 Folosirea utilajelor de manipulare și stocare
corespunzătoare naturii materialelor;
 Utilizarea unui personal calificat.
3. Simplificarea operațiilor de  Accesibilitatea directă la materialele depozitate;
inventariere  Folosirea mijloacelor moderne de depozitare;
 Amplasarea rațională a materialelor.
4. Modificarea rapidă a
amplasării materialelor în  Utilizarea unor suporți adecvați de depozitare.
incinta depozitului

Page | 31
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite
În funcţie de natura lor depozitele sunt amplsate în vecinătatea secţiilor pe care le
deservesc pentru a facilita transportul materialelor din acestea în secţii şi invers.
Întreprinderea deţine patru depozite:
- zona de depozitare a materiei prime;
- zona de depozitare a produsului finit;
- zona de depozitare a ambalajelor si a combustibilului.

5.3.3 Proiectarea fluxului în materii din interiorul întreprinderii

Am optat pentru varianta care are capetele fluxurilor de materiale amplasate în vecinătate pe aceeași latură
mare.Varianta are avantaje prin folosirea unor rampe comune, posibilități mai largi de mecanizare și utilizare
mai rațională și complexă a forței de muncă și a dotărilor de primire și livare. Ţinând seama de particularităţile
materiilor prime folosite sunt propuse câteva reguli de depozitare:
- legătura dintre traficul interior și cel exterior să fie realizată printr-un număr minim de operații
intermediare;
- depozitarea materialelor se va face astfel încât să se evite pericolul de accidentare, incendii
și explozii;
- aşezarea materialelor în depozit se face astfel încât să poată fi găsite;
- depozitarea se face în aşa fel încât să asigure conservarea materialelor;
- la încărcarea și descărcarea materialelor angajații trebuie să fie așezați în așa fel încât să nu se lovească
între ei cu uneltele care le utilizează sau cu materialele manipulate.
Fluxul de material în depozite este prezentat în figura următoare:

Page | 32
Etapa 6: Managementul resurselor umane
6.1 Proiectarea fişei de post pentru șeful/ managerul de secție de producție

Fișă de post șef de secție

1. Denumirea postului: Șef de secție
2. Denumirea compartimentului: Secția de obținere a aspirinei
3. Numele si prenumele salariatului: ………………………
4. Cerințele postului:
a) studii - Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului;
b) experiență - minim 2 ani;
c) alte cerințe specifice - abilități foarte bune de comunicare,atenție la detalii.

5. Relații:
a) Ierarhice:
- este subordonat directorului tehnic și de producție,
- are în subordine - adjunctul, șefii de schimb și șefii formațiilor de lucru.
b) Funcționale - colaborează cu toate departamentele din întreprindere.
c) De colaborare - cu toți specialiștii din secție și întreprindere.
d) De reprezentare - cu liderul sindicat al secției și al societății.

6. Atribuții, lucrări, sarcini:

- Efectuează și răspunde pentru încercările și inspecțiile specifice recepției materiei prime, fluxului de
fabricație și produsului final așa cum sunt ele stabilite în planul de inspecții și încercări.
- Completează formularele de control cu rezultatul determinărilor și le îndosariază la sfârșitul schimbului
menținând ordinea în dosare.
- Pune etichete STOP pe materiile prime care nu au fost încă recepționate din punct de vedere calitativ și
care au sosit în depozit pe schimbul său.
- Înlocuiește etichetele STOP cu cele APROBAT când recepția a fost finalizată iar rezultatul este
corespunzător.
- Verifică periodic rețetele, comparativ cu specificațiile produsului; identifică punctele de inspecție și
determină amploarea controlului.
- Analizează datele rezultate în urma încercărilor și inspecțiilor împreună cu șeful de laborator și
directorul de calitate.
- Analizează conformitatea produsului în urma determinărilor și inspecțiilor efectuate cu condițiile
specificate.
- Menține înregistrările acestor evaluări și instruriri ale personalului.
- Realizează calibrarea instrumentelor de laborator și înregistrează aceste calibrări în fișele de laborator.
- Calculează abaterea standard de la masa netă a preambalatelor.
- Inspectează zonele de producție și depozitele pentru a verifica starea de curățenie a acestora.
- Verifică completarea formularelor de flux pe schimbul său.
- Participă după caz, la ședința de analiză a datelor și întocmește procesul verbal.
Page | 33
 - Participă ca auditor în echipă de audit atunci când este desemnat.
- Completează săptămânal, alternativ cu celălalt inginer tehnolog.
- Duce la îndeplinire orice alte sarcini date de șeful de laborator sau directorul calitate
- Asigură nivelul calitativ cerut prin documentația tehnologică

7. Limite de competență:
- Dă dispoziții muncitorilor din subordine directă sau prin intermediul inginerilor.
- Acordă stimulente pentru realizări deosebite sau dă sancțiuni pentru încălcarea disciplinei de producție.
- Își dă acordul pentru înscrierea muncitorilor din subordine la examenul de promovare în categoria de
califcare.
- Propune majorarea sau diminuarea retribuției, corespunzător participării la realizări.
- Ia măsurile de difuzare a fișei de post pentru toate persoanele din subordine și de cunoaștere a
conținutului.
- Propune îmbunătățirea normelor de muncă existente conform situației existente și rezervelor de
îmbunătățire.
8. Responsabilități:
- Neîmplinirea din vina sa a atribuțiilor stabilite prin prezenta fișă atrage după caz răspunderea
disciplinară, administrativă, materială sau penală.
- Răspunde de realizarea producției în cantitate, calitatea și la termenele stabilite prin program.
- Răspunde de corectitudinea operațiilor efectuate.
- Răspunde de aplicarea măsurilor în secția pe care o conduce.
- Răspunde de utilizarea raționala și eficientă a forței de munca; de evitarea risipei, de înlaturarea
neglijenței.
- Răspunde de modul de aplicare a normelor și de propunerile de perfecționare a lor.
- Controlează și răspunde de cuprinderea în activitățile de perfecționare a întregului personal din
subordine.

9. Drept de semnătură:
Intern:
Extern:
10. Numele șefului ierarhic: ………………………
11. Sancțiuni pentru nerespectarea fișei postului sau a anexelor acestora: …………….................
12. Semnături:
13. Data semnării:

6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator

Pe baza consultării literaturii de specialitate referitoare la cerințele profesiei de operator chimist am întocmit
psihograma corespunzătoare.
Gradul de dezvoltare a trăsăturilor recomandate este indicat prin trei nivele diferențiate: normal, accentuat și
superior dezvoltat.
Pentru meseria de operator chimist principalele contraindicații sunt:
Page | 34
 - deficiență vizuală și auditivă;
- daltonism;
- alcoolism;
- temperament neechilibrat.

Nivel
Nr. Crt. Cerințe Superior
Normal Accentuat
dezvoltat

1. Rapiditatea reacțiilor

2. Acuitate vizuală

3. Dexteritate

4. Acuitate cromatică

5. Forță fizică

6. Acuitate acustică

7. Stăpânire de sine

8. Spirit de observație

9. Concentrare

10. Robustețe fizică

11. Responsabilitate

12. Gândire analitică

13. Lucru în echipă

14. Gândire critică

15. Inteligență

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

Metodele de determinare analitică a timpului de odihnă pornesc de la faptul că atât stabilirea gradului de
oboseală al executantului cât și stabilirea timpului necesar pentru odihnă nu sunt posibile fără precizarea
anumitor grade și criterii pentru fiecare factor de oboseală în parte. În acest sens se stabilește pentru fiecare
factor individual valori ale timpului necesar de odihnă, exprimat în procente din timpul productiv.
Bazându-se pe descrierea activității de operator chimist, prezentată în paragraful anterior, propunem
următoarele procente pentru timpul de odihnă din timpul productiv stabilit în funcție de gradul de influență al
factorului și de durata lui de acțiune.
Cotele procentuale de 𝑇𝑜 stabilite sunt trecute în tabelul următor:

Page | 35
 Cota
Grad de Durata de
Nr. Crt. Factori de solicitare procentuală de
solicitare acțiune
Ton

1. Efort prin solicitare statică Ușoară 20 0,5

2. Efort prin solicitare neuropsihică Complicat 50 3

3. Solicitare prin risc de pericol Mare 15 1

4. Solicitarea atenției Mijlocie 30 1
5. Pulberi Redusă 20 0.5
6. Temperatura aerului Ușor scăzută 15 1
7. Frecvența mișcărilor Moderată 40 1,5
8. Zgomot Moderat 20 0,5
9. Solicitare dinamică Neînsemnată 15 1
10. Monotonia muncii Mijlocie 30 1,5
11. Vibrația Ridicată 10 0,5
12. Iluminat - - -
13 Total - - 12

480 min …………….100

x min ……………….12
x = 57,6 minute pauză (se adoptă de 58 de minute)

Pe baza literaturii de specialitate și având în vedere particularitățile procesului tehnologic, am stabilit:

- durata optimă a schimbului – 8 ore, luând în considerare gradul de solicitare al executantului;
- timpul de odihnă calculat anterior este de 58 minute (timpul total).

Ținând cont de faptul ca procesul de refacere a organismului se realizează mai bine în cazul acordării unor
pauze cu durate reduse pe parcursul schimbului, se propune următoarea distribuție a timpului de odihnă:

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Pauză de 15 min. Pauză de 28 min. Pauză de 15 min.

Page | 36
 6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
Ținând cont de specificul procesului tehnologic,propunem următoarea variantă de alternare a schimburilor.
Regimul de lucru se face în 2 schimburi a câte 8 ore fiecare. Considerentele care au stat la baza alegerii
acestei variante sunt: necesitatea unui al treilea schimb care sa permită desfășurarea normal a lucrului în zilele
când celelalte schimburi au libere iar pe rând fiecare schimb va ocupa poziția schimbului trei.

Alternarea schimburilor pe o perioadă de o lună

Schimbul

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

A
B
C

08:00-
16:00
Liber
16:00-
00:00

6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă

Productivitatea muncii este în mare măsură influențată și de condițiile de muncă. Din aceste motive unul din
obiectivele principale ale proiectării organizării locului de muncă îl constituie proiectarea unor condiții raționale
de muncă.
Structura condițiilor de muncă:

Page | 37
 Pentru asigurarea unor condiții de muncă corespunzătoare,consultând literatura de specialitate am stabilit
următoarele valori ale factorilor de ambianță fizică și psihică:
Valoare
Nr. crt. Factori U.M.
Hala industială Tablou de comandă
Microclimat:
o temperatura o
C 14 – 18 19 – 21
1 o umiditatea % 40 – 60 40 – 60
o viteza aerului cm/s 15 – 40 15

200 – 500 50 – 100

2 Iluminat Luxi
Iluminat local Iluminat general
Cromatica funcțională:
o pereți Gri metalic Gri deschis
o plafon Alb Alb
o pardoseala Gri închis Maro
Gri deschis Albe
o uși și pervazuri
3 Culoare Gri -
o utilaje - Verde
o fond tablou de Negru Bej
comanda
o mobilier

Zgomot dB 70 60
4
Frecvență medie Frecvență medie
Vibrații -
5 Hz <2
Muzica funcțională:
- De camuflare a
zgomotului 10-15 min. înainte și după pauza de masă
6 dB
- De combatere a 20 min. înainte de sfarșitul schimbului
plictiseelei

Page | 38
6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă
Bărbați Funcții și studii Femei
Funcții de execuție
Elementare

Medii

Superioare

Funcții de conducere
Medii

Superioare

Studii
Sarcini Sex Total
Elementare Medii Superioare
B 5 3 0 8
Deservire F 0 0 0 0
T 5 3 0 8
B 0 0 5 5
Tablou de comandă F 0 0 1 1
T 0 0 6 6
B 0 14 5 19
Total fabricație F 0 3 2 5
T 0 17 7 24
B 0 4 3 7
Reparații F 0 0 0 0
T 0 4 3 7
B 0 2 1 3
Control calitate F 0 9 1 10
T 0 11 2 13
B 0 4 1 5
Gestiune,evidență F 0 2 1 3
T 0 6 2 8
B 5 27 15 47
Total 0 14 5 19
F
T 5 41 20 66
Page | 39
6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie

Șef secție
coordonator

Șef secție Șef secție Șef Șef Ing.

Ing. tehnic
sch. I sch. II laborator economist mecanic

Ing. tehn.
Ing. chimist Ing. chimist Laboranți Contabil Mecanici
junior

Operatori Operatori

6.8 Calculul fondului de retribuire (salarii)

Pe baza schemei tehnologice și a repartizării forței de muncă pe servicii, studii și sexe, am calculat fondul de
retribuiere asociată compartimentului organizațional de producție și per funcții asociate:
Total Retribuție Total
Loc de muncă Nr. schimburi Muncitori/sch
muncitori medie lunară (lei)
Deservire 3 1 3+5 1400 4200(+7000)
instalație
Tablou de 4 - - - -
comandă
Total fabricație 4 4 16+1 1600 27200
Reparații 4 1 4 1500 6000
Laborator 3 3 9+2 1800 19800

Gestiune, 1 6 6 1800 10800

evidență
TOTAL 46 75000

Page | 40
 Retribuție Total
Funcție Nr.schimburi Pers/schimb Total
medie lunară (lei)
Șef secție 3 1 3 3200 9600
Maistri 3 1 3 2200 6600
Ingineri chimiști 3 2 6 2800 16800
Economiști 1 1 1 2700 2700
Gestionari 1 1 1 2400 2400
Funcționari 1 4 4 1800 7200
Laboranți 3 3 9 2200 19800
Ingineri C.T.C. 2 1 2 3000 6000
Ingineri mecanici 3 1 3 2800 8400
Ingineri tehnici 3 1 3 2800 8400
Total: 35 87900

-Fond de retribuire asociată compartimentului organizațional de producție = 75000 lei/lună

-Fond de retribuire per funcții asociate = 87900 lei/lună
-Fond de retribuire pentru total personal = 162900 lei/lună

Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii

7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii
Satisfacerea cerințelor clienților reprezintă misiunea noastră principală. Le ascultăm dorințele și le oferim
cele mai potrivite soluții, în condiții de maximă seriozitate și responsabilitate. Urmărim îmbunătățirea continuă
a performanțelor și a calității serviciilor oferite, pe baza observațiilor și a sesizărilor clienților, întrucât și
micșorarea cantităților de poluanți prin instalarea filtrelor și sistemelor de recirculare a acestora pentru a proteja
mediul înconjurator. Asigurăm instruirea și pregătirea continuă a personalului, pentru dezvoltarea
competențelor profesionale și a abilităților de a oferi servicii de cea mai înalta calitate.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii

Principalele obiective ale întreprinderii sunt:
▪ optimizarea procesului de producție și automatizarea totală a producției;
▪ fabricarea produselor de înaltă calitate;
▪ menținerea și diversificarea pieței;
▪ lansarea pe piețele europene;
▪ asigurarea unor condiții favorabile de muncă angajaților;
▪ mărirea resurselor fizice și financiare.

Page | 41
7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
1.Cercetare si dezvoltare:
- angajarea de personal calificat;
- organizarea de training pentru perfecţionarea a 5 angajaţi din comparimentul de producţie, în situaţia în
care beneficiază de studii adecvate, iar societatea dispune de resursele financiare necesare, având ca scop
creşterea efecienţei şi a productivităţii, precum şi gradul de specializare al personalului.
- achizitionarea unor utilaje de ultimă generație;
- obținerea de contracte cu firme din strainatate;
2.Productie:
- procurarea materiilor prime de calitate și la preț cât mai avantajos;
- obținerea produselor de calitate;
- îmbunatatirea calității produselor;
- menținerea pe piața a produsului.
3.A fi comercial:
- oferte promoționale;
- încheierea de contracte atât în țară cât și în străinătate;
- asigurarea de servicii de transport;
- posibilitatea returnării produsului daca nu este în conformitate cu standardele impuse.
4.Resurse umane:
- organizarea unor training-uri de perfecționare;
-condiții de muncă cât mai favorabile;
-salarii bine cotate;
-motivarea angajaților prin prime, concedii.

7.4 Alegerea unei metode de conducere/ management

Managementul prin obiective reprezintă cel mai larg utilizat sistem de planificare, luare de decizii şi
control.
Pentru ca managementul prin obiectve să funcționeze este esenţial ca membrii organizaţiei să aibă o
viziune comună şi unitară asupra obiectivelor organizaţiei şi să conştientizeze importanţa rolului pe care ei îl au
în realizarea acestor obiective.
Managementul prin obiective poate fi exprimat prin următoarea schemă:
Obiective Companie --> Obiective Departamente --> Obiective individuale.
Managementul prin obiective are rolul ca o parte din capacitatea de decizie şi implicit a responsabilității să fie
transferată spre nivelurile de execuţie, astfel încât la toate nivelurile organizaţiei, fiecare angajat să-şi elaboreze,
implementeze şi optimizeze propriile planuri de activitate, care să determine realizarea obiectivelor generale ale
organizației.

Page | 42
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat
Eficienţa şi eficacitatea organizaţională depind în mare măsură de abilitatea managerilor de a trimite mesaje
în interiorul şi în afara organizaţiei cu eficacitate maximă. S-au identificat anumite deprinderi şi abilităţi care să
ajute la eficientizarea procesului de comunicare între manager şi angajat, cum ar fi:
 Folosirea unui limbaj adecvat și respectuos în comunicare;
 Utilizarea unui limbaj accesibil cu recurgerea la diverse surse de informație (imagini, grafice, scheme,
etc.) pentru a transmite cât mai clar mesajul;
 Respectarea ierarhiei angajaționale;
 Expunerea și analiza feedback-ului în vederea asigurării unei recepții bune a mesajului;
 Încurajări și laude dedicate angajaților ce vor spori motivația și spiritul de echipă.

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor

 Oferirea titlului, însoțit de diploma “angajatul lunii/anului” împreuna cu un bonus într-o formă oarecare
(materială, financiară sau zile libere);
 Amenajarea unei încăperi comode și plăcute, unde angajații se vor putea odihni în timpul pauzei;
 Oferirea premiilor și/sau bonusurilor lunare angajaților ce prezintă performanțe, respectă disciplina sau
lucrează suplimentar;
 Organizarea petrcerilor corporative;
De exemplu: înaintea sărbatorilor de iarnă;
 Training-uri și stagii de muncă platite.

7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI)

Dispoziţii Generale
Regulamentul de ordine interioară, se aplică tuturor salariaţilor indiferent de durata contractului
individual de muncă, persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestări
servicii în baza unor convenţii civile, elevilor, studenţilor aflaţi în practică în cadrul societăţii.
Personalul are obligaţia ca, pe perioada detaşării sau delegării la alte unităţi, să respecte atât prevederile
cuprinse în prezentul regulament cât şi reglementările proprii ale unităţilor respective.
Regulamentul de ordine interioară cuprinde politica de disciplină şi organizarea muncii, igiena şi
securitatea muncii, obligaţiile conducerii, obligaţiile şi drepturile salariaţilor, ţinând seama şi de următoarele
reguli:
a) dreptul de asociere sindicală este garantat salariaţilor, în condiţiile legii. Cei interesaţi pot, în mod liber,
să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora.
b) salariaţii se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având că scop reprezentarea
intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor.
c) salariaţii îşi pot exercita dreptul la grevă în condiţiile legii.
d) în cadrul societăţii, unde salariaţii nu sunt organizaţi în sindicat salariaţii îşi pot alege reprezentanţi în
condiţiile legii.
e) reprezentanţii salariaţilor participă la stabilirea măsurilor privind: condiţiile de muncă, sănătate şi
securitatea muncii salariaţilor în timpul exercitării atribuţiilor lor, buna funcţionare a societăţii.
f) reprezentanţii salariaţilor îşi dau avizul în toate problemele de natura celor prevăzute mai sus precum şi
în orice alte situaţii, la solicitarea conducerii societăţii.
g) avizul reprezentanţilor salariaţilor are caracter consultativ şi este întodeauna dat în scris şi motivat.
h) prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu.
Page | 43
 Timpul de muncă şi de odihnă
Conform legislaţiei în vigoare, durata timpului de muncă al fiecărui salariat este de 8 ore pe zi, respectiv
de 40 de ore săptămânal şi se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile.
Programul normal de lucru în zilele de luni până vineri inclusiv, începe la ora 07:00 şi se termină la ora
15:30.
Rămânerea în cadrul societăţii peste programul normal de lucru, se face numai cu aprobarea conducerii
acesteia.
Durata timpului de muncă în condiţiile deosebite pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în astfel
de condiţii, fără că aceasta să ducă la o scădere a salariului, se stabileşte de conducerea societăţii;
Conducerea societăţii îşi rezervă dreptul, respectând limitele şi procedurile impuse de legislaţia în vigoare
de a modifica programul de lucru în funcţie de nevoile serviciului.
Înainte de începerea programului de lucru, precum şi la sfârşitul orelor de program, salariaţii sunt obligaţi
să semneze condica de prezenţă de la compartimentul sau locul de muncă unde sunt încadraţi. Conducătorul
locului de muncă are obligaţia să vizeze zilnic condica de prezenţă, la începerea şi la sfârşitul programului de
lucru.
Salariaţii care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să raporteze superiorului ierarhic situaţia,
chiar dacă este vorba de un caz de forţă majoră. În afara cazurilor neprevăzute, toate absenţele trebuie autorizate
în prealabil de superiorul ierarhic. În cazul în care absenţa s-a datorat unui motiv independent de voinţa celui în
cauză ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic trebuie informat imediat, acesta fiind cel în măsura să aprecieze,
în toate cazurile, dacă este necesar să se ia masuri sau să se propună măsuri disciplinare.

Concediul de odihnă, concediul medical şi alte concedii

Salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii. Toţi
cei menţionaţi la alin.a) au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă
de zile în raport cu vechimea lor în muncă, astfel:
- concediul de odihnă se efectuează, de regulă, integral sau se poate acorda fracţionat dacă interesele serviciului
o cer sau la solicitarea salariatului dacă nu este afectată desfăşurarea activităţii, cu condiţia ca una dintre fracţiuni
să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.
- in afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul următoarelor evenimente
familiale deosebite:

- căsătoria salariatului – 5 zile;

- naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;
- decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile;
Concediul plătit se acordă, la cererea salariatului, de conducerea societăţii.
Prestarea orelor suplimentare, peste durata normală de lucru, se admite numai cu aprobarea societăţii:
pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile
nelucrătoare salariaţii au dreptul la recuperare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 zile sau cu plată unui
spor de 75% la salariul de bază.

Igiena și securitatea
Art.13. Conducerea societăţii are obligaţia să asigure condiţii normale de lucru, de natură să le ocrotească
sănătatea şi integritatea fizică, după cum urmează:
- instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară, impun fiecărei persoane să vegheze
atât la securitatea şi sănătatea să, cât şi a celorlalţi salariaţi din societate.
-fumatul în incinta societăţii în alt loc decât cel stabilit cu aceasta destinaţie este cu desăvârşire interzis ca
şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice.
Page | 44
 -in prezenţa semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorită căreia aceasta ar putea
să nu mai poată executa sarcinile de serviciu şi care poate determina crearea unei situaţii periculoase, conducerea
compartimentului va dispune un consult medical al salariatului respectiv. Acest consult medical, va avea drept
scop, respectând secretul medical, precizarea unui diagnostic, pronunţarea unei atitudini, recomandarea unui
tratament medical dacă este necesar. În aşteptarea unei soluţii definitive, persoanei în cauză îi va fi interzis să–şi
mai exercite munca.
-salariaţii beneficiază de grupuri sanitare curate şi dotate cu materiale de strictă necesitate, în vederea creării
unui confort necesar respectării intimităţii fiecăruia, precum şi pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor.
-efectuarea curăţeniei în birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate electrocasnice şi
materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri disciplinare şi vor atrage sancţionarea
disciplinară a celor ce se vor face vinovaţi de încălcarea acestora.
Reguli de disciplină
Art.18. – Recompense
Salariaţii în urma realizării sarcinilor la nivelul standardelor de performanţă stabilite prin fişa postului, pot
beneficia de recompense potrivit legii.
Art.19. – Abateri disciplinare
Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi, indiferent de funcţia pe care o ocupa, a obligaţiilor de serviciu,
inclusiv a regulilor de comportare prevăzute în prezentul regulament, constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează potrivit legislaţiei în vigoare.
Sunt abateri disciplinare:
 întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
 întârzierea în mod repetat de la ora de începere a programului de lucru;
 absenţe nemotivate de la serviciu;
 intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
 atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
 nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
 refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile prevăzute în fişa postului;
 neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
 manifestări care aduc atingere prestigiului societăţii;
 exprimarea sau desfăşurarea, în calitate de salariat ori în timpul programului de lucru, a unor opinii sau
activităţi publice cu caracter politic;
 încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţa neloială;
 părăsirea serviciului fără motiv întemeiat şi fără a avea în prealabil aprobarea şefului ierarhic;
 desfăşurarea unei activităţi personale sau private în timpul orelor de program;
 solicitarea sau primirea de cadouri în scopul furnizării unor informaţii sau facilitări unor servicii care să
dăuneze activităţii societăţii;
 introducerea, distribuirea, facilitarea introducerii sau distribuirii în unitate a băuturilor alcoolice, pentru a fi
consumate la locul de muncă;
 întrarea şi rămânera în societate sub influenţa băuturilor alcoolice;
 introducerea, posedarea, consumarea, distribuirea sau vinderea de substanţe / medicamente al căror efect pot
produce dereglări comportamentale;
 întruniri de orice fel care nu privesc activitatea profesională;
 desfăşurarea activităţilor politice de orice fel;
 orice alte fapte interzise de lege.

Page | 45
 Obligaţiile conducerii societăţii
Conducerea societăţii în vederea bunei desfăşurări a activităţii se obligă:
 Să pună la dispoziţia salariaţilor spaţiu de lucru cu dotări, mijloace materiale şi de lucru necesare asigurării
unor condiţii corespunzătoare de muncă pentru atingerea standardelor de performanţă cerute îndeplinirii
sarcinilor ce-i revin fiecăruia;
 Să urmărească periodic modul în care dotarea compartimentelor de muncă este realizată, în raport de
cerinţele şi specificul fiecărei activităţi;
 Să organizeze activitatea salariaţilor ţinând cont de strategia de dezvoltare, precizând prin fişa postului
atribuţiile fiecăruia în raport de studiile, pregătirea profesională şi specialitatea acestora, stabilind în mod
corect şi echitabil volumul de muncă al fiecăruia;
 Să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor, atât în cadrul societăţii cât
şi în afara acesteia;
 Să organizeze periodic forme de instruire şi formare profesională în raport de realizarea şi calitatea muncii
fiecărui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;
 Să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;
 Să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la securitatea muncii şi
prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi de odihnă, acordarea drepturilor pentru muncă prestată;
 Să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite.
Obligaţiile salariaţilor
Salariaţii au îndatorirea:
o Să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de
serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii societăţii;
o Să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le
revin;
o Să răspundă, potrivi legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia pe care o deţin, precum şi a
atribuţiilor ce le sunt delegate;
o Să se conformeze dispoziţiilor date de şefii cărora le sunt subordonaţi direct, cu excepţia cazurilor în care
apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale;
o Să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile legii;
o Să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştiinţă
în exercitarea funcţiei;
o Să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, daruri sau alte avantaje.
o Să îşi perfecţioneze pregătirea profesionala fie în cadrul societăţii, fie urmând cursuri de perfecţionare
organizate în acest scop;
o De a lucra în societate cel puţin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau
perfecţionare cu o durata mai mare de trei luni, în ţara sau în străinătate;
o Să se conformeze programului de lucru al societăţii;
o Să anunţe, personal sau prin altă persoană, conducerea societăţii situaţia în care, din motive obiective ori
din cauza îmbolnăvirii absentează de la serviciu, în cursul zilei în care are loc absenţa, sau în cel mult 24
de ore;
o Să aibă o atitudine demna şi corectă, respectuoasă, dând dovadă de iniţiativă, creativitate, spirit
constructiv, prezenţă de spirit, capacitate decizională operativă, diplomaţie;
o Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici orice neregulă constatată, abateri sau greutăţi în muncă;
o Să aibă o comportare corectă şi demnă în cadrul relaţiilor de serviciu, să-şi ajute colegii sau colaboratorii
în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de serviciu şi să se suplinească în cadrul specialităţii lor;

Page | 46
 o Să se prezinte la serviciu în ţinută decentă, să facă şi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă,
conform sarcinilor ce-i revin prin fişa postului;
o Să fumeze numai în spaţiile special amenajate;
o Să cunoască şi să respecte politicile de securitate şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor;
o Să nu utilizeze timpul de lucru în scopuri personale;
o Să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament
săvârşită de alţi salariaţi, sau, vizitatori ai societăţii;
o Să respecte în totalitate prevederile prezentului regulament şi să păstreze confidenţialitatea privind
conţinutul acestuia.

7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

încheiat și înregistrat sub nr. ... / ......... în registrul general de evidență a salariaților

A. Părțile contractului
Angajator - persoană juridică/fizică ................ , cu sediul/domiciliul în .............. , înregistrată la registrul
comerțului/autoritățile administrației publice din ................ sub nr. ............... , cod fiscal .............. , telefon
............. , reprezentată legal prin ................ , în calitate de .................. , și salariatul/salariata -
domnul/doamna .................... , domiciliat/domiciliată în localitatea .............. , str. .............. nr. ..... ,
județul ............ , posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pașaportului seria ........ nr. ....... ,
eliberat/eliberată de ........... la data de ........... , CNP ................. , autorizație de muncă/permis de ședere în scop
de muncă seria .......... nr. ............... din data ..................... ,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiții asupra cărora am convenit:

B. Obiectul contractului: ...................................................................................

C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ........................... urmând să înceapă activitatea la data de ...................... .
b) determinată, de ......... luni, pe perioada cuprinsă între data de .............. şi data de .............. /pe perioada
suspendării contractului individual de muncă al titularului de post.

D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfășoară la (secție/atelier/birou/serviciu/comportament etc.)............ din sediul social/punct de
lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului ......................... .
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfășura activitatea astfel: ...................
Notă:
Dacă salariatul nu are un loc de muncă fix ci iși desfășoară activitatea în mai multe locuri de muncă, aceste
locuri de muncă se înscriu la pct. 2 de la litera D.

Page | 47
E. Felul muncii
Funcția/meseria ..................................... conform Clasificării ocupațiilor din Romania

F. Atribuțiile postului
Atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexa la contractul individual de muncă*).
1. Criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului
.................................................................................................................................

G. Condiții de muncă
1. Activitatea se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991, privind stabilirea duratei timpului
de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucreaza in condiții deosebite - vătămătoare, grele sau
periculoase.
2. Activitatea prestată se desfășoară în condiții normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr.
263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile și completările ulterioare.

H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de .......... ore/zi, .......... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmează: ............. (ore zi/ore noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate modifica in condițiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă
aplicabil.
2. O fracțiune de normă de .......... ore/zi, ......... ore/săptămână ....................... .
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .............. (ore zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica in condițiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă
aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente
destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecințelor acestora.

I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de ............ zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (norma întreagă,
fracțiune de normă).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de .....................

J. Salariul:
1. Salariul de bază lunar brut: .............lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ........................................ ;
b) indemnizații ............................... ;
b1) prestații suplimentare în bani .........................................
b2) modalitatea prestațiilor suplimentare în natură .....................................
c) alte adaosuri .....................
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în
zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform
contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plătește salariul este/sunt ...
Page | 48
K. Drepturi și obligații ale părților privind securitatea și sănătatea în muncă:
a) echipament individual de protecție ............. ;
b) echipament individual de lucru ............. ;
c) materiale igienico-sanitare ............. ;
d) alimentație de protecție ............. ;
e) alte drepturi ți obligații privind sănătatea și securitatea în muncă ............. .

L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de ....................... zile calendaristice;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003- Codul
muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003- Codul muncii,
cu modificările și completările ulterioare sau Contractului colectiv de muncă aplicabil;
d) in cazul în care salariatul urmează să-și desfașoare activitatea în străinătate, informațiile prevăzute la art. 18
alin. (1) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, se vor regăsi și în contractul individual de muncă;
e) alte clauze.

M. Drepturi și obligații generale ale parților

1. Salariatul are, în principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la securitate și sănătate în muncă;
f) dreptul la acces la formare profesională.
2. Salariatului îi revin, în principal, urmatoarele obligații:
a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a indeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei
postului;
b) obligația de a respecta disciplina muncii;
c) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
d) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
e) obligația de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvărșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii,
contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern;
d) să stabilească obiectivele de performanță individuala ale salariatului.

4. Angajatorului îi revin, în principal, urmatoarele obligații:

a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activității;
a1) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv
de muncă și din lege;
b) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și
Page | 49
condițiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor
de muncă;
d) să elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea
desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate;
e) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

N. Dispoziții finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispozițiile Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii și ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de
angajatori/sectoare de activitate, înregistrat sub nr. ........... / .............. la inspectoratul teritorial de muncă a
județului/municipiului ........................... /Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune
încheierea unui act adițional la contract, conform dispozițiilor legale, cu exceptia situațiilor în care o asemenea
modificare este prevăzută în mod expres de lege.

Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în doua exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract
individual de munca sunt soluționate de instanța judecatorească competentă material și teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,
.................................. …………………………………
Reprezentant legal,
......................................

Pe data de .......................... prezentul contract incetează în temeiul art. ...... din Legea nr. 53/2003- Codul
muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
.................................

Page | 50
7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager

𝑪 ∗ 𝑴𝟎 ∗ 𝑰
𝑬=
𝑻
 E – eficiența muncii unui manager;
 C – calitatea muncii;
 M0 – motivația oferită subordonaților;
 I – Inițiativă;
 T – timpul în care managerul găsește soluția unei problemei.

Page | 51
 Bibliografie
1. https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Ingineria-procesului-de-
obtine71.php?fbclid=IwAR2MHqsXVgWuaNe825sfppVzH2onNBpQgpa2pQ4IKDbdLeFtNRqsyrAUE
KY
2. https://graduo.ro/referate/chimie-organica/sinteza-aspirinei-
400007?fbclid=IwAR0fGk_y9BXSmgBXZVwIx8WnZ4QyaJfmNb_aceodJ6_KM3HDFpGRWHcaWt
M
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aspirin%C4%83
4. https://www.creeaza.com/familie/medicina/ASPIRINA-DOZAREA-ASPIRINEI773.php
5. Șef lucr.dr.ing. Ionuț-Viorel Herghiligiu - “ Management și ingineria sistemelor de producție – îndrumar
de lucrări și proiect ”

Page | 52