Sunteți pe pagina 1din 69

Universitatea Tehnic Gh.

Asachi

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului

ndrumtor:

Student:
Grupa:

PLAN PROIECT DISCIPLINA


Managementul Productiei Chimice (MPC)

1
Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE............................................................................pag5
1.1 Prezentarea produsului.................................................................................................. pag 5
1.2 Identificarea clientilor potentiali.....................................................................................pag 7
1.3 Identificarea factorilor de succes.....................................................................................pag 9
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern....................................................pag 10
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale.................................................................................pag 11

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII ...............pag15


2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii.............................................................. pag 15
2.2 Amplasarea intreprinderii in zona industrial...............................................................pag 15
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata...pag 16
2.4 Alegerea felului cladirii ................................................................................................. pag 16
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii................................................................................. pag 17
2.6 Stabilirea structurii de productie .................................................................................. pag 17
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii ........................... pag 18

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI...........................pag 20


3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate........................................ pag 20
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie.........................................................pag 20
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie.................................pag 21
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza............................................................................pag 32
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie................................................................pag 35
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic........................................................................... pag36
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie............................................................pag37

2
ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII.......................................pag 38
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii............................ pag 38
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii............................... pag 38
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea
calitatii...............................................................................................................................pag 38
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii.....................pag38
4.5 Puncte de control........................................................................................................pag39

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE.....pag 39


5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii................................................................................pag 39
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii ............................................................pag 40
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii ...........................................................................pag 41
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii .....................................................pag 41
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii ....................................................pag 42
5.2 Proiectarea trasportului intern ........................................................................................pag 42
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern..........................................................pag 43
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului
intern.................................................................................................................................... pag43
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in ntreprindere.................................... pag 44
5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare......................................................................... pag45
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii..................................................pag46
5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite.........................................................pag 46
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii.................................pag 47

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE..............................................pag 50


6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie........................................................ pag 50
6.2.Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator tablonist....................... pag 50
6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna....................................................pag 53
6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor..................................................pag 54
6.5.Proiectarea conditiilor de munca............................................................................pag 56
6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca.................................................................. pag 58

3
6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie......................................................... pag 59
6.8.Calculul fondului de retribuire................................................................................. pag 59

Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII................pag 60


7.1.Proiectarea misiunii intreprinderii..........................................................................pag 60
7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor.....................................pag 60
7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate....................................................pag 61
7.4.Alegerea unei metode de conducere.......................................................................pag 62
7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat..............pag 63
7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor.......................................................pag 63
7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara.....................................................pag 65
7.8.Proiectarea unui contract individual de munca.........................................................pag 67
7.9.Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere..............................................................pag 67
7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager ...................pag 67
Bibliografie.................................................................................................................... pag 68
Anexe............................................................................................................................... pag 69

4
ETAPA 1 Lansarea in fabricatiei

1.1 Prezentarea produsului

JuiceRo este sucul natural 100% produs doar din mr ce v aduce prospeimea i gustul
fructelor. Avnd n compoziie doar mere romneti, sucul nostru reuete s asigure un gust
puternic i plcut, fr a sacrifica vigoarea pe care consumul de fructe o ofera organismului.
Sucul JuiceRo NU are n compoziia sa aditivi, colorani, stabilizatori, arome, zahr i/sau ap
adugate, precum i alte componente ale grupei amelioratorilor care se pun n sucuri n ziua
de azi pentru a le face mai vandabile. Noi considerm c gustul pe care un fruct l are n
momentul n care este cules este gustul pe care trebuie sa l aib i sucul n momentul n care este
n paharul consumatorului. De aceea, noi am ales s producem un suc natural, fr nimic
adugat, adresat celor ce s-au sturat s citeasc o etichet de suc ca pe un tratat de chimie
industrial.

Sucul nostru este produs doar din mere proaspt culese, pentru a se obine prospeimea i gustul
maxim al mrului la momentul stoarcerii. Prin procedeul de presare direct folosit, se asigur
mbutelierea sucului n mai puin de 10 minute de la stoarcere, astfel pstrndu-se tot timpul
anului acel gust extraordinar al unui mr crescut natural i cules exact la momentul propice.
Pulpa fin din suc i asigur o consisten superioar produselor obinute din concentrat,
contribuind la o experien gustativ sporit.

Sucul nostru este pasteurizat i ambalat n mod aseptic n sistem bag-in-box, ceea ce l protejeaz
de contactul cu aerul i i ncetinete oxidarea. Astfel, putem oferi o garanie de 1 an de la data
fabricaiei i de 30 de zile de la data primei deschideri a cutiei, cu condiia pstrrii cutiei la un
loc rcoros.

1.2 Identificarea clientilor potentiali

1.Cum a-ti aflat de existenta produsului nostru ?

5
a) Internet(site-ul firmei noastre);
b) Prieteni;
c) Reclame;
d) Altele, care? _____________

2. Prin ce credeti ca se caracterizeaza produsul nostru?

a) Varietate;
b) Pret;
c) Calitate.

3.Ce marci de bauturi racoritoare carbogazoase/necarbogazoase consumati?

_____________________________

4. Consumati bauturi racoritoare din gama JuiceRo?

a) Da;
b) Nu.

5. Considerati ca produsul nostru 100 % natural este pe gustul dumnevoastra?

a) Da;
b) Nu stiu;
c) Nu.

6. In ce ambalaj preferati produsele din aceasta gama ?

a) Sticla;
b) Cutie;
c) Altele, care? _____________

7. Care este pretul maxim pe care sunteti dispus sa-l platiti pentru o sticla de suc din gama
JuiceRo la o,5L ?

___________________________________________

8.Ati recomanda produsele noastre si altor potentiali clienti ?

6
a) Da;
b) Poate;
c) Nu stiu;
d) Nu.

9.Considerati ca pretul este unul satisfacator?

a) Da;
b) Nu.

10. Alte recomandari ________________________________________________________

Va multumim!

1.3 Identificarea factorilor de succes

Sucul natural de mere este bogat n acizi naturali, vitamine, minerale i este un
antioxidant puternic. Conform cercetrilor, mrul are o valoare special de vindecare datorita
pulpei fructului care este bogat in pectin, care este substanta fibrelor i se dizolv prin
maturizarea fructului. Pectina blocheaz asimilarea grsimilor i a colesterolului, prin acesta
reduce nivelul colesterolului din snge, iar n mod indirect previne i formarea colesterolului n
ficat, astfel avnd un rol important i n prevenirea precum i tratarea arterosclerozei i a
problemelor de fiar ( pietre la fiar). Un alt efect important este neutralizarea substanelor
cancerigene n intestinul gros, i prin acesta accelerarea eliminrii acestora. Sucul natural de
mere conine cu 50% mai mult vitamina A cu efect antioxidativ dect portocala. Vitamia A, pe
lng faptul c ncetinete procesele de nbtrnire, ajut n prevenirea rcelilor i al infeciilor.
Coninutul de vitamina C a sucului natural de mere protejeaz sntatea gingiilor i a venelor, iar
coninutul de vitamina B este responsabil pentru funcionarea sntoas a sistemului nervos.
Sucul natural mai conine caroten, vitamina D i F, precum i minerale: calciu, bor, zinc i
mangan. Sucul natural de mere regleaz nivelul insulinei din snge, de acea este recomandat i
diabeticilor. Cura sngele, venele, si fortifica sistemul nervos. Sucul natural de mere, dei nu
conine mult fier, totui are o substan care ajut asimilarea fierului din alte surse, cum ar fi

7
oule sau ficatul. Coninutul semnificativ de calciu este benefic organismului uman, prevenind
osteoporoza. Sucul natural proaspat este nviortor i are efect benefic asupra digestiei. Este
recomandat i n caz de febr, inflamaii, probleme respiratorii, insomnie, gut i probleme ale
sistemului digestiv. Este recomandat i n cazul dietelor i a curelor de slbire, deoarece
coninutul de energie i vitamine ntrzie senzaia de foame. Consumul sucului natural este
important pentru mmicile care alpteaz, gravide i pentru copii.
Sucul de mere se bucur, pe bun dreptate, de un foarte bun renume.

Mrul conine: ap, zaharuri, celuloza, acizi organici, protide, taninuri, pectine, lignine,
vitamine (A, B, C, PP), calciu, potasiu, sodium, fier, siliciu, bor, mangan, sulf. n coaja fructului
se afl de doua ori mai mult vitamina C dect n pulp. Mrul reprezint o adevarat sursa de
antioxidani (flavonaide i polifenoli) att de necesari distrugerii radicalilor liberi i ntririi
sistemului imunitar.
Merele ajut digestia, provocnd creterea secreiei salivare i gastrice. Deasemenea ele
provoac o eliminare masiv a acidului uric fiind utile att n afeciuni renale ct i n artrite,
reumatism i gut.

Proprieti:

stimulent i decongestiv hepatic;


antiseptic gastric i intestinal;
tonic al sistemului nervos;
antireumatismal;
tonic muscular;
depurativ;
diuretic;
calmant;
rcoritor;
laxativ.

Calitati si beneficii:

contine vitamina C: sustine sistemul imunitar, neutralizeaza radicalii liberi, asigura buna
functionare a tuturor celulelor din organism;
bogat in vitamina A: creste rezistenta organismului la infectii, imbunatateste vederea, asigura
buna functionare a sistemului osos si nervos;

8
complexul de vitamine B are efect neuroprotector in prevenirea aparitiei bolilor
neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson;
contine antioxidanti remarcabili, flavonoizi si polifenoli, cu efect preventiv impotriva tuturor
tipurilor de cancer;
continutul ridicat de fibre solubile mentine echilibrul zaharului in sange, stimuleaza tranzitul
intestinal, regleaza digestia, combate constipatia;
bogat in pectina, sucul de mere creste colesterolul bun (HDL), il scade pe cel rau (LDL) si
contribuie astfel la mentinerea sanatatii cardiovasculare, reducand riscul de ateroscleroza si
infarct miocardic.

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

Furnizori
Majoritatea furnizorilor de materie prima pentru produsele JuiceRo sunt din Romania. Atunci
cand necesarul de materie prima nu este atins din achizitiile nationale, apelam la furnizori straini
cu fructe si legume de calitate superioara.
Distribuitori
Pentru c drumul din gradina JuiceRo pn n casele voastre nu este unul uor, avem alaturi o
serie de parteneri care ne sprijin. Acetia sunt prietenii notri care ne ajut s v aducem gustul
naturii mai aproape:
- distribuitorul naional Whiteland cu depozitele din Bucureti, Constana, Craiova, Piteti,
Bacu, Iai, Galai, Braov, Timioara, Sibiu, Cluj i Oradea

9
- supermarket-uri i hypermarket-uri: Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Selgros, Real, Billa,
Unicarm, Mega Image, Interex, Auchan.

Concurenta

Caracteristica principal a pieei productorilor de sucuri naturale din Romnia este puternica sa
fragmentare: pe lng multinaionalele care fie produc, fie distribuie mrci strine, exist
numeroase mici businessuri cu producii foarte mici din punct de vedere cantitativ, de ordinul
ctorva zeci sau chiar sute de kg pe zi, localizate n urbanul mic i n mediul rural.

Clienti

Publicul int vizat este reprezentat de persoane cu venituri medii i mari, din mediul
urban si rural , din toata Romania, mari la cu un nivel de educaie cel puin mediu, atenti la pre,
care prefer s achiziioneze volume mari preuri avantajoase.

n ceea ce privete clienii persoane juridice, vizm vnzarea att ctre canalul HoReCa,
ctre magazinele naturiste, ct i ctre procesatorii locali sau regionali de suc concentrat. n
funcie de evoluia afacerii, vom explora i oportunitatea de exporta o parte din producie.

Marele public

Promovarea afacerii SC JuiceRo SRL se va face, n primul rnd, la punctele de vnzare


din pieele agro-alimentare, direct ctre clieni, prin oferirea de mostre cu sticle de suc. Aceast
strategie are avantajul de a fi ieftin i de a le oferi potenialilor cumprtori, n acelai timp,
ocazia de a ncerca produsele noastre. De asemenea, promovarea la punctele de vnzare ne va
furniza ocazia de a lua contact cu distribuitorii locali i regionali de produse agro-alimentare.

Un alt canal de promovare va fi participarea la trgurile de profil, att naionale, ct i


regionale.

1.5. Proiectarea actiunilor promotionale

Pentru promovarea produsele am apelat la urmatoarele activiti:


-Reclame la televiziune,ziare,radio;
-Bannere instalate pe strzile principale ;
-Flyere ;
Ex: Banner

10
ETAPA 2 Amplasarea si planul general al intreprinderii

2.1 Determinarea amplasamentului ntreprinderii cu ajutorul metodei

ELECTRE

Amplasamentul ntreprinderii se va determina cu ajutorul metodei ELECTRE.

V1- Zona industrial


V2- Teren motenit n zona urban
V3- Zona rural
V4- Zona extravilan

Criterii de apreciere a variantelor:


c1- distana fa de clieni(km)
c2- posibilitatea de vnzare a produselor(calitative)
c3- gradul de poluare n zon(%)
c4- infrastructur(calificative)
c5- Cheltuieli pentru aprovizionare(lei)

S1- inginer chimist


S2- economist
S3- sociolog

11
S4- specialist de mediu

1. Determinarea coeficienilor de importan Kj pentru fiecare criteriu n parte:


C1 C2 C3 C4 C5
V1 30 B 80 FB 40
V2 80 S 40 B 80
V3 10 FB 60 FB 40
V4 15 B 50 B 50

C1 C2 C3 C4 C5
S1 5 7 8 8 9
S2 7 9 6 6 10
S3 8 8 7 7 8
S4 8 7 10 8 7
nij 28 31 31 29 34
= 153


Kj=

K1=28153=0,18

K2=31153=0,20

K3=31153=0,20

K4=29153=0,19

K5=34153=0,22
2. Determinarea notelor de apreciere a*ij
C1 C2 C3 C4 C5
V1 0,71 0,5 0 1 0
V2 0 0 1 0,5 1
V3 1 1 0,5 1 0
V4 0,92 0,5 0,75 0,5 0,5
Kj 0,18 0,20 0,20 0,19 0,22

Pentru determinarea notelor de apreciere se va folosi relaia de calcul a utilitilor notate


cu Uij
()=0
Uij=()=1()=0

12
aij- consecina variantei i n funcie de criteriul j
(aj)u=0- consecina defavorabil a criteriului j
(aj)u=1- consecina favorabil a criteriului j

Caz 1(pentru c1)


3080
(aj)u=0=80 U11=1080=0,71
8080
(aj)u=1=10 U21=1080=0
1080
U31=1080=1
1580
U41=1080=0,92
Caz 2(pentru c2)
(aj)u=0=FB S=0
(aj)u=1=S FB=1
B=0,5
Caz 3(pentru c3)
8080
(aj)u=0=80 U13=4080=0
4080
(aj)u=1=40 U23= =1
4080
6080
U33=4080=0,5
5080
U43=4080=0,75
Caz 4(pentru c4)
(aj)u=0=S S=0
(aj)a=1=FB B=0,5
FB=1
Caz 5(pentru c5)
4040
(aj)u=0=40 U15=8040=0
8040
(aj)u=1=80 U25=8040=1
4040
U35=8040=0
5040
U45=8040=0,5
3. Calculul indicatorilor de concorda Cvgvh

13
1
Cvgvh= * , a*gj a*hj
=1

Cvgvh-indicator de concordan
Kj-coeficient de importan al criteriului
a*gj, a*hj- note de apreciere
V1 V2 V3 V4
V1 0,42 0,99 0,58
V2 0,37 0,57 0,57
V3 0,41 0,42 0,42
V4 0,39 0,61 0,57

Cv1v2=(0,18+0,19)=0,37 Cv2v1=(0,20+0,22)=0,42
Cv1v3=(0,19+0,22)=0,41 Cv2v3=(0,20+0,22)=0,42
C1v4=(0,20+0,19)=0,39 Cv2v4=(0,20+0,19+0,22)=0,61

Cv3v1=(0,18+0,20+0,20+0,19+0,22)=0,99 Cv4v1=(0,18+0,20+0,20)=0,58
Cv3v2=(0,18+0,20+0,19)=0,57 Cv4v2=(0,18+0,20+0,19)=0,57
Cv3v4=(0,18+0,20+0,19)=0,57 Cv4v3=(0,20+0,22)=0,42

4. Calculul indicatorilor de discordan Dvgvh


0, >
Dvgvh={ 1
| |, <

V1 V2 V3 V4
V1 0,5 0 0,5
V2 1 1 0,5
V3 0,5 1 0,5
V4 0,5 0,92 0,5
0 0,71
01
Dv1v2=max| |=1 Dv2v1=max| 0 0,5 | = 0,5
01
0,5 1
0,71 1
0,5 1 01
Dv1v3=max|| 0 0,5 ||=0,5 Dv2v3=max| 0 1 |=1
11 0,5 1
00
0,71 0,92
0 0,92
0,5 0,5
Dv1v4=max| |=0,5 Dv2v4=max| 0 0,5 |=0,92
0 0,75
0,5 0,5
0 0,5

14
11 0,5 0,5
Dv3v1=max| |=0 Dv4v1=max| |=0,5
00 0,5 1
0,75 1
0,5 1
Dv3v2=max| |=1 Dv4v2=max|0,5 0,5|=0,5
01
0.5 1
0,92 1
0,5 0,75
Dv3v4=max| |=0,5 Dv4v3=max| 0,5 1 |=0,5
0 0,5
0,5 1
5. Alegerea variantei optime folosind metoda diferenei:
V1 V2 V3 V4
V1 -0,08 0,99 0,08 0,99
V2 -0,63 -0,43 0,07 -0,99
V3 -0,09 -0,58 -0,08 -0,75
V4 -0,11 -0,31 0,07 -0,35

VgVh=Cvgvh-Dvgvh
v1v2=0,37-1=-0,63 v2v1=0,42-0,5=-0,08
v1v3=0,41-0,5=-0,09 v2v3=0,42-1=-0,58
v1v4=0,39-0,5=-0,11 v1v3 =0,61-0,92=-0,31

v3v1=0,99-0=0,99 v4v1=0,58-0,5=0,08
v3v2=0,57-1=-0,43 v4v2=0,57-0,5=0,07
v3v4=0,57-0,5=0,07 v4v3=0,42-0,5=-0,08
Varianta optim este Voptim=0,99

2.2 Amplasarea ntreprinderii pe teritoriul localitii:

Cu ajutorul metodei Electre, am determinat amplasarea ntreprinderii, de unde am avut de


ales ntre zona industrial, zona urban motenit, zona rural i zona extravilan. Efectuarea
calculelor din metoda Electre, mi-a artat c firma ar fi cel mai bine amplasat n zona
industrial.

15
2.3 Stabilirea relaiilor de dependen ntre diferite compartimente i secia

proiectat:

1. Departament administrativ
2. Cabinet Medical
3. Sectia cercetare
4. Sectia de producie
5. Depart de resurse umane
6. Depozit materii prime
7. Depozit combustibil
8. Depozit ambalaje
9. Depozit produs finit
10. Secia mecanico-energetica
11. Secia transporturi
-vecintate necesar
-deprtare preferabil
-vecintate preferabil
-vecintatenecesar
-vecintateindiferent

2.4 Alegerea felului cldirilor:

Avnd n vedere specificul procesului tehnologic de obinere a sucului de mere am ales


un sistem monobloc pe orizontal. Sistemul ales, cu cladiri cu mai multe nivele prezinta
urmatoarele avantaje :
-folosirea eficienta a terenului ;
-reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnico-sanitare;
-permite amplasarea suprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice
pe verticala;
-necesitind cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului ;
-incalzire;
-stajele superioare fiind protejate impotriva prafului,frigului si zgomotelor.

16
2.5 Modaliti de extindere pentru amplasarea propus:
Avnd n vedere c ntreprinderea n cadrul creia am amplasat secia a crei organizare a
produciei i a muncii o proiectm,are prevzute dezvoltri ulterioarevom vedea prin planul
general de organizare a ntreprinderii suprafee pentru extindere astfel nct extinderile viitoare
s se fac cu cheltuieli minime si fr intreruperea produciei.
ntruct se consider c tipul cel mai raional de extindere e cel al dezvoltrii cldirilor
existente, am optat pentru acest soluie, lsnd mai mult spaiu liber ntre secii mergnd pe
extinderea in lungime a seciei.

2.6 Stabilirea structurii de producie:

ntreprinderea de obinere a sucului de


mere

Secii de baz Secii auxiliare Secii deservire Laboratoare


Sectia de transporturi
Secia de frabricare a
Secia de prelucrare a

Sectia depozite
materiilor prime

sucului

Secia de reparaii
Secia energetic

De cercetare
De control

17
2.7 Planul general al ntreprinderii

Departament de Depozit
resurse umane Depozit
combustibil
ambalaje

Departament de cercetare

Depozit produs finit


Sectia
Depozit materii

Departament de productie transporturi


prime

Vestiare Sectia mecanico-

Cabinet medical electrica

Departament administrativ

18
Etapa 3 PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCIEI

3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologiei adoptate:


Justificarea se face n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a unei instalaii
tehnologice, respectiv a procesului de fabricaie care a stat la baza proiectrii instalaiei.
Alegerea procesului trebuie s se fac n funcie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor
care determin criteriile. Aceste criterii i factorii lor sunt reprezentai n urmtorul tabel:

Nr. Criterii FACTORI


Crt.
0 1 2
1 Criterii tehnologice -simplitatea procesului: faze i operaii tehnologice ct
mai puine, fr fabricaii anexe, fr recirculri de
materiale
-controlul calitatii: volum minim de lucrari de laborator
,fara analize frecvente si cu aparatura ieftina.
-norme de consum: cat mai reduse;
-tehnologie cu consum ct mai sczut de energie
-flexibilitatea procesului, adaptri uoare pentru obinerea
unor produse diferite
-tehnologia ofer posibilitatea de perfecionare i
modernizare n viitor.
2 Materii prime i auxiliare -calitate necesar, corspunztoare normelor existente
-asigurarea cu materii prime i auxiliare, posibiliti de
procurare n prezent i n viitor
-se folosesc materiale care nu necesita pregatiri prealabile
-manipulare simpl i transporturi uoare
3 Utiliti -apa: condiii de calitate ct mai puin severe care s nu
necesite instalaii de tratare specifice i costisitoare
- energie electric, putere instalat ct mai mic, fr
variaii de sarcin, cu puine porniri i opriri
-agentul termic: daca se procura usor , instalatii auxiliare
necesare .
4 Produse secundare -cantitatea rezulatat ct mai mic
-s permit valorificarea lesnicioas a acestora
-consumatori probabili, cunoscui de la nceput cu
necesarul lor
5 Utilaje -posibiliti de procurare ct mai economicoase
-montajul cu mijloace simple , fara dispozitive speciale

19
-ntreinere ct mai uoar
-durat de funcionare ct mai mare
-necesar minim de piese de rezerv

3.2 Proiectarea desfurrii activitii de producie


Proiectarea desfurrii produciei se realizeaz cu ajutorul unui grafic.

Elaborarea acestui grafic urmrete succesiune numai a operaiilor de baz i a activitilor de


control,reprezentndu-se punctele n care materialele prelucrate intr sau nu n proces.

20
Borhot de mere
Enzime
Apa+detergent ExtractApa potabila Mere
Sortare
1

2 Spalare

Dozare
5 3 Maruntire

Limpezire
6 4 Presare
enzimatica

1
Suc brut

7 Filtrare

8 Pasteurizare
Spalare
2

2 Racire

Imbuteliere
9

Etichetare
10

11 Rectificare

3
21
3.2.2. Elaborarea graficului de analiza

DESCRIERE SIMBOL
D
1 Transport mere

2 Sortare

3 Apa potabila

4 Maruntire

5 Borhot de mere

6 Presare

7 Suc brut

8 Enzime

9 Dozare

10 Limpezire enzimatica

11 Filtrare

12 Pasteurizare

13 Racire

14 Extract

15 Apa+detergent

16 Spalare

17 Imbuteliere

18 Etichetare

19 Rectificare

20 Controlul calitatii

22
Tehnologia fabricarii sucului de mere

Sucurile sunt indicate i n bolile de ficat sau ale vezicii biliare datoritabsenei grsimilor i
cantitii mari de zaharuri i vitamine. Datorit coninutuluiredus de substane azotoase i a
aciunii de alcalinizare, sucurile de fructe suntindicate n bolile de rinichi acute i cronice.
Acestea previn formarea calculilorrenali sau biliari i sunt recomandate atunci cnd organismul
acumuleaz ocantitate mare de acizi n diabet, subnutriie i mbtrnirea esuturilor.
n cazurile de obezitate, cura cu sucuri de fructe atenueaz senzaia de foame
i permite eliminarea excesului de ap datorit srurilor de potasiu. Sucurile de
fructe au o actiune antiinfecioas i antimicrobian fiind recomandate n diverse
boli ale pielii; au aciune antitoxic prin protecia asupra: ficatului, splinei, rinichi
(sucul de mere, struguri, caise, coacze negre). Ca urmare a acestui fapt, industria
sucurilor de fructe s-a dezvoltat ncercnd obinerea de produse de o calitate
superioar.
Lucrarea de fa este structurat n mai multe pri, fiecare dintre acestea
avnd o importan deosebit n realizarea a ceea ce se numete produs finit.

Tehnologia fabricarii sucului de mere

Proprietatile produsului finit

Culoarea, gustul si aroma sucului de mere

Sucurile de fructe sunt produse destinate consumului direct i sunt obinute


prin extragerea sucului celular din fructe prin presare. Din punct de vedere
tehnologic sucurile de fructe pot fi clasificate n sucuri fr pulp (limpezite) i
sucuri cu pulp (nectare). Sucurile naturale sunt cele obinute dintr-un singur fruct,
iar cele cupajate sunt obinute prin amestecarea a dou, trei sucuri de specii de
fructe diferite.
La prelucrarea merelor n vederea obinerii sucului s-a stabilit c 2 parametrii
eseniali ai sucurilor culoarea i aroma, sunt foarte sensibili, n sensul c sufer
degradri atunci cnd ajung n contact cu diferii factori inevitabili n timpul
prelucrrii.
Dintre factorii care influeneaz negativ calitatea aromelor i coloranilor din
sucuri cei mai importani sunt fenomenele de oxidare, cldura i manipulrile.
Culoarea limpede trebuie s fie alb glbuie pn la slabe nuane de verde, n
funcie de soiul supus prelucrrii.

23
Aroma este plcut specific merelor utilizate ca materie prim, fr mirosuri
strine de mucegai sau oet.
Aromele sunt componente volatile i se gsesc n cantiti foarte mici, cel mai
adesea sub 1 p.p.m. Aromele fructelor rezult prin combinarea unui nr. mare de
substane. n cazul aromei de mere, nr. de substane aromate depete cifra de 70.
Principalele substane aromatizante identificate la mere sunt: alcooli cca 92 %,
aldehide 6 % i eteri 2 %.
Deoarece aromele sunt volatile se poate mpiedica pierderea lor din sucuri, prin
evitarea nclzirii timp ndelungat la temperaturi mai mari dect cele indicate i
evitarea vnturrii sucului.Gustul uor astringent, acrior este dat de taninuri.
Substanele tanante precipit n prezena substanelor proteice, proprieti care se
afl la baza limpezirii sucului prin tratare cu gelatin.
n cazul n care sucurile se brunific prin reacii de oxidare enzimatice sau
neenzimatice are loc i o alterare a aromelor. Astfel sucul devine nchis la culoare
fr gust i arom specific.
Accidentele si defectele de fabricaie ale sucurilor sunt, de cele mai multe ori,
datorate microorganismelor care pot afecta parial sau total calitatea acestora.
Schimbri mai profunde se datoreaz mucegaiurilor, care elaboreaz enzime
pectolitice ce pot produce clarificarea sucurilor. Phyalophora mustea poate
produce o mbrunare a sucurilor dup cum aspectul micilaginos poate fi produs
datorit prezenei speciilor Leuconostoc. n sucuri pot aprea anumite cantiti de
alcool, uneori din folosirea unei materii prime ce a suferit un proces lung de
depozitare datorate propriilor enzime din esutul vegetal. Procesul de apariie a
alcoolului se datoreaz n principal drojdiilor i mai rar a mucegaiurilor i
bacteriilor.
Se tie c o dat cu zdrobirea unui mr imediat ncep modificri ale culorii (se
brunific) ca urmare a expunerii pulpei i sucului la un contact direct cu O 2 din aer.
Aceast modificare a culorii este rezultatul activitii enzimelor oxidante care se
pot dezvolta n mediu prielnic. Se mai constat c n acest caz au loc distrugeri ale
aromei i ale substanelor colorante specifice.
Odat cu pierderea integritii fructelor, la zdrobire sau cnd sunt lovite,n

24
locurile unde coaja, pielia sunt distruse n contact cu aerul atmosferic, apar
imediat fenomene de fermentare sau mucegire i oetire.
Fenomenul de oxidare enzimatic poate fi prevenit prin prezena vitaminei C,
care mpiedic transformarea polifenolidelor n substane de culoare brun.
Oxidrile neenzimatice se datoreaz unor reacii de oxidare accelerate de
prezena srurilor de fier i cupru. Aceste sruri pot ajunge n sucuri n urma
contactului cu utilaje confecionate din Fe i Cu pe care acizii din suc le atac uor.
Astfel se recomand construirea utilajelor din materiale rezistente la aciunea
acizilor (plastic i oel inoxidabil). Fermentarea sucului din cauza pasteurizrii
insuficiente sau a nchiderii neermetice are loc sub aciunea drojdiilor. Zahrul din
suc este transformat n alcool etilic i dioxid de carbon, modificndu-se astfel
proprietile organoleptice. n acest caz se are n vedere respectarea parametrilor
unei pasteurizri eficiente i o mbuteliere corespunztore care s asigure condiiile
de calitate necesare pstrrii pe timp ndelungat.
Msurile de prevenire a accidentelor datorate microorganismelor, se realizeaz
prin respectarea duratelor de sterilizare i fr derogri de la igien din cadrul
fluxului tehnologic.
Durate prelungite ale tratamentelor termice pot conduce la schimbarea culorii i
gustului, prin formarea hidroxi-metil-furfurolului. Prezena acestuia s-a constatat n
cazul depozitrii la temperaturi de peste 30 C i n prezena surselor puternice de
lumin.Depozitarea sticlelor cu sucuri de fructe se face n ncperi rcoroase, ferite
de lumin.

Aspecte microbiologice ale sucului de mere

n procesul tehnologic de extracie de pe suprafaa fructelor, microorganismeletrec n suc.


Sucurile de fructe i buturile rcoritoare au pH redus si conin cantiti
importante de glucide, nct devin medii selective ce favorizeaz creterea
drojdiilor.
Stabilitatea biologic a sucurilor de fructe este influenat de:
- intensitatea contaminrii iniiale e sucurilor care se reflect n cantitatea
i natura microorganismelor prezente n suc dup ambalare;
- compoziia chimic a sucului, respective de coninutul n glucide,
combinaii asimilabile de azot, substane minerale, vitamine, valoare pH, rH;
- diferii factori de producie pot cauza distrugerea sau ndeprtarea
microorganismelor, ca de exemplu: pasteurizarea, sterilizarea, blanarea, turnarea
la cald, filtrarea sterilizant, adugarea de conservani ;
- temperatura de pstrare; n domeniul temperaturilor de refrigerare se

25
reduce viteza de cretere i nmulire a microorganismelor, prelungindu-se
perioada de pstrare;
- rezistena microorganismelor prezente in suc la aciditatea
natural,sensibilitatea la ali factori restrictivi.
Alterrile microbiene ale sucurilor de fructe
Se datoreaz aciunii unui numr mare de factori din exterior precum i a unor
specii de drojdii, mucegaiuri i bacterii.
Drojdii. Drojdiile produc alterri n proporie de 90% i se dezvolt pn la
valori de pH=2,5 cu o certere ncetinit de la valori de pH < 3.
Sub aciunea drojdiilor se produc urmtoarele modificri:
- creterea de celule conduce la apariia tulburelii, a sedimentului,
formarea de flocoane sau voal,
- fermentaia alcoolic a glucidelor cu degajare de CO2 cu mrirea presiunii
n recipient, cu bombaj sau spargerea recipientului, formarea de spum, scurgeri
prin neetaneiti,
- modificarea calitilor senzoriale prin nrutirea gustului prin formarea
de: acizi volatili, diacetil, esteri i destabilizare datorat reaciilor enzimatice.
Mucegaiuri. Se produce mucegirea dac exist goluri de aer i este produs de
specii ale genurilor Phyalophora, Byssochlamis, Penicillium, Aspergillus.
Mucegaiuri ale genului Penicillium descompun acidul citric i acidul ascorbic i
formeaz ali acizi ca de exemplu acid oxalic, acid gluconic cu modificarea de
gust, cu imprimarea unui miros specific de mucegai. Mucegaiurile pot forma o
pelicula la suprafaa sucurilor i pot elibera substane colorate sau s degradeze
pigmenii naturali ai sucului. n sucul de mere Aspergillus flavus a produs la
temperatura camerei n timp de 7 zile o cantitate de aflatoxine B 1 pn la 1,2 mg
cm-3 iar n mustul de struguri roii n condiii similare pn la 16,7 mgcm-3.
Mucegaiuri din genul Phyalophora produc alterarea sucurilor pasteurizate la
sticle; sporii sunt distrui la 71 C dup 21 minute.
Bacterii. Se mai ntlnesc i alterri datorate bacteriilor lactice din genurile
Lactobacillus i Leuconostoc. n sucurile de citrice bacteriile lactice ncep s fie
inhibate la pH 4 i de prezena D-limonen cu efect bacteriostatic. Bacteriile lactice
ale genului Lactobacillus transform acidul malic n acid lactic i CO2 dnd tulburare, modificri
de gust (borit) i bombaj. n prezen de zaharoz formeaz
substane de natur poliglucidic, dextranul care imprim o consisten filant
produselor alterate.

Variante tehnologice de fabricatie

26
Utilaje / Procesul schematic

Spalare si macinare

proces controlat automat de presa


reglarea calitatii pastei
constructie specializata si compacta

Presare

functionare continua
randament ridicat
constructie specializata

27
Filtrare si decantare

curatarea filtrelor fara intreruperea procesului tehnologic


rezervor de decantare temporara
constructie din inox alimentar

Pasteurizare

functionare automata
imbuteliere doar dupa atingerea temperaturii de pasteurizare
placi speciale pentru transferul de caldura

Imbuteliere

vas compensator dotat cu siguranta de supraplin


compatibil cu pungi de 3, 5, 10 litri
programarea greutatilor de imbuteliere

Fiecare tip de suc are o tehnologie specific de obinere, dar fiecare tehnologie

28
cuprinde operaii de baz pentru obinerea sucului printr-un procedeu mecanic sau
prin difuzie, precum i de limpezire a sucului brut prin diverse procedee.

Sucul de mere poate fi obinut prin:presare, centrifugare, difuzie.

a)Obinerea sucului prin difuzie. Aceast metod prezint avantajele unui


randament ridicat n suc, a unei productiviti ridicate precum i reducerea
cantitii de substan uscat care rmne n tescovin. Dezavantajul pe care l
prezint este alimentarea continu a instalaiei. S-a constatat c sucurile obinute pe
aceast cale sunt de bun calitate, compoziia chimic nu difer substanial de a
celor obinute prin presare, dar se consider necesar specificarea pe etichet a
acestui procedeu.Se recomand pentru obinerea de sucuri n cazul folosirii ca
materie prim a fructelor uscate.
b)Obinerea sucului prin centrifugare. Separarea prin centrifugare a sistemelor
eterogene se face pe baza diferenelor dintre densitile fazelor. Obinerea sucului
cu ajutorul centrifugelor este rapid dar productivitatea este mic. Pentru diferene
de densitate de peste 3 % separarea se realizeaz n condiii bune. Cnd diferena
scade sub 1 % curenii de lichid format perturb operaia.Principalii factori care
condiioneaz extracia sucului sunt: turaia centrifugei, durata centrifugrii, gradul
de umplere al centrifugei i gradul de mrunire a materiei prime; n ce privete
randamentul n suc, s-a stabilit c durata centrifugrii are o influen predominant
fa de viteza de centrifugare. Cele mai utilizate sunt centrifugele filtrante, cu ax
vertical i tambur filtrant conic perforat.
c)Obinerea sucului prin presare. Zdrobitura de fructe se poate presa la rece
imediat ce a fost obinut sau dup ce n prealabil a fost supus unui tratament
termic (60 65 grade C, 10 20 min) favorizeaz plasmoliza parial a celulelor
fructelor i chiar spargerea pereilor celulari.
Procedeul de presare se execut n prese hidraulice care realizeaz presiuni
mari de presare sau cu pachete, dar acestea au dezavantajul ca pachetele s se
prbueasc dac nu sunt bine aezate sau coloana este prea nalt.
Randamentul n suc obinut din fructe (litru/kg fructe) variaz att n funcie de
puterea de presare aplicat ct i de specia de fructe i starea lor de maturitate.

Limpezirea sucului

Limpeditatea sucului este o proprietate a sucului mbuteliat pentru consum. Este


important pentru consumator ca sucul s fie limpede fr depozit chiar dac
aceasta nu este un semn de alterare. Limpeditatea de durat se cere n general
pentru toate tipurile de sucuri ea trebuind s fie stabil la variaiile de temperatur,
aerare, iluminare, ceea ce n practic se obine prin operaia de stabilizare a
limpiditii.

a) Limpezirea prin sedimentare (autolimpezire)

29
Sedimentarea particulelor se supune legii cderii corpurilor ntr-un mediu care
opune rezisten micrii lor sub efectul gravitaiei. Viteza de limpezire spontan
depinde n mare msur de prezena coloizilor protectori.
innd seama de necesitatea punerii n consum a sucurilor i de folosire a
vaselor de depozitare de mare capacitate, care mpiedic sedimentarea, actualmente
se utilizeaz procedee rapide de limpezire (cleirea, filtrarea i centrifugarea).

b)Metoda nclzirii rapide.


Se bazeaz pe coagularea substanelor proteice prin nclzire. Scderea brusc
a temperaturii care se face imediat dup nclzire reduce solubilitatea pectinei i
duce la o bun nclzire a sucului. nclzirea se face la temperaturi de 80 o C n 10
20 secunde iar rcirea se face brusc pn la 15 - 20 oC, ceea ce provoac scderea
solubilitii substanelor coagulate i se produce sedimentarea.

c)Limpezirea prin cleire

Cleirea const n adugarea n suc a unor substane limpezitoare care n urma


coagulrii antreneaz particulele n suspensie din suc. Cleiurile mai des folosite
sunt gelatina, iar dintre substanele anorganice bentonita. Aceast metod are ca
dezavantaj posibilitatea introducerii fierului n suc, putnd provoca casarea feric.
Se va alege cleiul i doza care limpezete cel mai bine sucul n timp scurt, ce las
un volum mic de depozit i care nu d supracleiri. Separarea sucului limpede de
clei se face prin decantare, dup care sucul se filtreaz.

d)Limpezirea enzimatic

Are loc n trei faze:


- Faza de stabilizare, cnd scade brusc vscozitatea;
- Faza de sedimentare (fenomen de floculare);
- Faza de pectoliz (cnd se produce descompunerea substanelor pectice).
Tratarea enzimatic se face prin adaos 2 8 enzime pectolitice la circa 50 o
C, 30 minute i prezint urmtoarele avantaje: se mrete randamentul obinerii unui suc
limpede, fr suspensii, se fixeaz mai bine culoarea sucului i se
mbuntete gustul.

.Alegerea variantei optime

Ca variant optim de fabricare a sucului de mere limpede am ales obinerea


acestuia prin presare i ca operaie ulterioar, limpezirea prin adaos de preparate
enzimatice, datorit avantajelor pe care le prezint cele dou variante de operaii.
n continuarea acestei lucrri se va prezenta n detaliu descrierea procedeului
adoptat n vederea obinerii unui produs de calitate ce i pstreaz caracteristicile

30
n timp.

Detalierea operatiilor din schema tehnologica

Caracteristicile tehnologice succesive pentru fabricarea sucului de mere


limpede, fr pulp sunt urmtoarele:
Sortarea cuprinde ndeprtarea nu numai a fructelor vtmate ci i a celor
imature sau trecute de maturitatea de consum. Fructele imature dau un randament
sczut la presare i un suc greu limpezit; fructele ajunse la stadiul de postmaturitate
sunt afnate, greu de presat i dau sucuri tulburi. Instalaiile moderne de sortare au
banda construit role de oel inoxidabil ce se rotesc n jurul axului permind
expunerea ntregii suprafee a fructului i o bun sortare.
Splarea fructelor se execut cu scopul de a elimina impuritile existente, de
a reduce ntr-o msur ct mai mare reziduul de pesticide i microflora epifit. S-a
demonstrat c o bun splare are o eficacitate asemntoare cu tratarea termic la
1000 C, timp de 2 3 minute.
Pentru splarea fructelor cu textur tare (mere, pere, caise) se folosesc
mainile de splat cu band i ventilator.
Mrunirea fructelor se aplic prin rzuire la fructele smnoase i are ca
scop reducerea volumului individual al particulelor imateriale sub aciunea forelor
mecanice sau hidraulice.
Mainile de tiat fructe pot realiza tierea acestora n diferite forme i
dimensiuni, fiind prevzute cu accesorii speciale i dispozitive speciale de rzuire
pentru o mrunire avansat,deoarece la executarea acestei operaii se cere s se
evite inerea n contact prelungit al fructelor zdrobite cu aerul.
Presarea poate avea loc la rece imediat dup ce au rezultat merele zdrobite n
operaia anterioar i se execut n general n prese cu pachete sau hidraulice la o
presiune de 25 30 Kgf / cm2 suprafa de presare.

Factorii care influeneaz presarea:


Principalii factori care determin procesul de presare a unui produs pot fi
mprite n dou grupe:
Factorii care caracterizeaz proprietile fizico mecanice ale
produsului:
- modul de presare ce depinde de felul produsului, structura lui;
- coeficientul de presiune lateral, care este raportul ntre mpingerea elastic
orizontal i presiunea vertical activ;
- umiditatea, temperatura i compoziia granulometric a produsului.
n grupa a II a intr factorii de presiune:
- presiunea specific de presare;
- frecarea produsului de agregatele de presare;
- regimul de presare.
Randamentul presrii
Pentru obinerea unui randament mai bun la presare se practic, cnd s-a
ajuns cu presarea la presiunea maxim, decomprimarea, prin slbirea presrii, i

31
apoi se reia presarea.
Se consider c presarea s-a terminat cnd nu se mai scurge must din pres,
iar zdrobirea presat s fie ct mai uscat posibil, adic lipsit de suc. Randamentul
n suc obinuitdin fructe (l / kg fructe) variaz att n funcie de puterea de presare aplicat ct
ide specia de fructe i starea de maturitate.
Presarea este un proces n timpul cruia au loc o serie de procese mecanice,
chimice i microbiologice.
n urma proceselor mecanice are loc o dezintegrare a celulelor ce const n
separarea fluidului (sucului) n vederea valorificrii sub aciunea unor fore. Sub
aciunea comprimrii, sistemul capilar elimin faza lichid pn n momentul cnd
capilarele ajung la dimensiuni ce nu permit separarea n continuare de lichid.
Dintre procesele chimice care influeneaz negativ calitatea aromelor, culorii
sucului rezultat n urma presrii cele mai importante sunt cele de oxidare. Oxidarea
sucurilor are loc pe cale enzimatic sau neenzimatic.
Oxidarea enzimatic se datoreaz enzimelor naturale din fructe care ajung i n
sucuri. Acestea oxideaz taninul, polifenolii din care ajung s fie transformai n
substane de culoare brun, nedorit. Prin procesele de oxidare se distrug multe din
substanele care cuprind aroma i fructuozitatea specific a sucurilor.
Oxidrile neenzimatice ce au loc n sucuri i care, de asemenea produc
modificri ale culorii se datoreaz unor reacii de oxidare accelerate de prezena
srurilor de fier i cupru. Aceste sruri pot ajunge n sucuri n urma contactului sucului cu
obiecte i utilaje confecionate din Fe, Cu pe care acizii din suc le atac
uor.
Modificrile culorii sucurilor mai are loc i n urma reaciei dintre zaharuri i
substanele proteice, substane care se afl n mod natural n sucuri. n zdrobitura
de fructe, microorganismele gsesc toate condiiile pentru dezvoltarea i nmulirea
lor. n acest fel ele aduc modificri produsele transformndu-le din suc n cidru,
oet i n final n produse improprii pentru consum.
n condiiile obinuite de lucru sucurile ajung s conin un numr suficient
de mare de microorganisme din aer, de pe utilaje, care s le fermenteze. n cele mai
multe cazuri
fermentaia este alcoolic, datorit degajrilor de CO2 din suc, cu formare de
spum, acesta fermenteaz i astfel se obine cidru.
Dintre microorganismele predomin drojdiile Apiculatus care pot realiza o
concentraie n alcool de 6 8 % volum i consum fructoza, iar produsul obinut
are caracteristici specifice cidrului.

Prelucrarea sucului

Sucul tulbure obinut n urma presrii este supus unor operaii cu ajutorul
crora n final va fi un produs corespunztor cerinelor consumatorilor.
Limpezirea enzimatic
Sucurile obinute prin presare sunt foarte opalescente, uneori chiar tulburi.
Separarea particulelor solide de lichid se realizeaz n urma tratamentului
32
enzimatic.
Limpezirea enzimantic se bazeaz pe hidroliza substanelor pectice, ceea ce
micoreaz vscozitatea sucurilor i uureaz filtrarea. Tratamentul enzimatic
const n adugarea de preparate enzimatice sau sub 2 ore la 50 0 C, temperatur ce
nu trebuie depit. Controlul operaiei se face prin verificarea vscozitii sucului.
Uneori limpezirea enzimatic se completeaz cu operaia de colaj, prin
adugarea de 5 8 g/hl gelatin alimentar care provoac flocularea particulelor
aflate n suspensie sub influena taninului coninut n suc.

Filtrarea sucului

Filtrarea este operaia de separare a sistemelor eterogene fluid solid n fazele


componente cu ajutorul unui strat filtrant cu structur poroas, prin care poate trece
numai faza fluid. Operaia de filtrare este influenat de o serie de factori ca:
natura, forma i dimensiunile particulelor, concentraia, cantitatea suspensiei i
temperatura. Creterea temperaturii de filtrare
influeneaz favorabil filtrarea, fie prin micorarea vscozitii, fie prin
modificarea granulometriei.
Filtrarea sucului limpezit se poate executa n filtre pres.

Pasteurizarea

Prin pasteurizare se urmrete ca n final sucurile nchise n recipiente s fie


lipsite de microorganisme n stare vital.
Pasteurizarea este sterilizarea la o temperatur mai micde 1000 C. Procesarea termic a
sucurilor ambalate n recipientse poate face prin nclzirea direct cu abur saturat, cu ap
cald,cu aer cald n convenie forat. n acest caz caz se utilizeaz
nclzirea cu abur saturat.
Factorii influeneaz procesul de pasteurizare
- Numrul de microorganisme cnd acest numr este mare datorit
folosirii unor fructe alterate, a unor utilaje necurate, prelucrrii n neigienice
corespunztoare, trebuie prelungit durata de pasteurizare.
- Rezistena la cldur a microorganismelor n sucuri microoganismele se
pot afla n diferita stadii de dezvoltare. Atunci cnd se afl n form vegetativ,
microorganismele se inactiveaz mai uor la temperaturi sub 100 0 C, iar cnd se
afl i sub form de spori, acetia fiind mai rezisteni, este nevoie de temperaturi
mai mari pentru inactivare. Cel mai puin rezistente la cldur sunt mucegaiurile i
din ce n ce mai rezistente drojdiile apoi bacteriile.
- Aciditatea mediului la aceeai temperatur i durat de pasteurizare sunt
inactivate mai uor microorganismele care se afl ntr-un mediu acid (n cazul
sucurilor).Cu ct crete coninutul n aciditate se poate reduce temperatura i durata
de pasteurizare.
- Viteza de ptrundere a cldurii pn la centrul buteliilor de sticl cu suc
este influenat de grosimea pereilor, de mrimea buteliei, de consistena i
temperatura iniial a sucului.

33
mbutelierea (dozarea) sucului

mbutelierea reprezint un complex de operaii i anume: splarea sticlelor,


dozarea sucului, capsularea i etichetarea.
Splarea sticlelor. Splarea sticlelor are o importan deosebit n asigurarea
unor produse de calitatea superioar, operaia urmrind dou scopuri:
1. Sticla trebuie s fie perfect curat, respectiv, s fie transparent, strlucitoare.
Aceast condiie este asigurat dac sticlele care prsesc maina de splat sunt
acoperite cu o pelicul uniform i completat cu ap. O splarea insuficient se
recunoate datorit formrii de picturi de ap pe suprafaa sticlelor.
2. n afar de puritatea fizic este necesar s se realizeze i o puritate
microbiologic.
Calitatea splrii depinde de natura i concentraia soluiilor, de temperatura
fiecrui lichid i mai ales a celui cald, de durat de meninere n main a
temperaturii ridicat, precum i de efectul mecanic realizat.
Pentru a asigura curirea recipientelor i ndeosebi eliminarea florei
microbiene, principalul rol l are temperatura de splare.
S-a stabilit c aciunea de nmuiere, dizolvare i dezinfectare a unei soluii
detergente crete proporional cu temperatura. Astfel, dac la o nmuiere timp de 5
minute, la temperatura de 43,3 oC, este necesar o concentraie de 4,8 % detergent,
prin ridicarea temperaturii la 54,3 oC i 65,3 oC, se poate reduce concentraia la
2,16 % i respectiv la 1 % detergent pentru acelai efect de curire-dezinfectare. n
consecin se poate realiza o economie de detergent prin ridicarea temperaturii n
zona cea mai fierbinte a mainii (pn la 80 85 oC), avnd grij s se evite
spargerile prin oc termic. Pentru a preveni aceast situaie este necesar ca
diferena de temperatur ntre dou zone consecutive s nu depeasc 35 oC.
n procesul de splare o deosebit importan o are presiunea jeturilor i
gradul de agitare a lichidelor, realizat prin antrenarea buteliilor. Pentru fiecare tip
de main exist o diagram indicat de constructor, care are ns o valoarea
orientativ, deoarece, n funcie de ambalaj (gradul de murdrie a sticlei) trebuie
stabilit de fiecare dat o diagram real adecvat.

Dozarea

Dozarea este operaia realizat n scopul umplerii recipientelor utilizate n


ambalare. Dozarea sucului se realizeaz la maina de dozare la volum constant ce
asigur i nchiderea recipientelor.
mbutelierea asigur realizarea condiiilor care vor permite pstrarea pe o
durat de timp ndelungat. nchiderea va asigura imposibilitatea ptrunderii
aerului i a altor impuriti precum i a diverselor organisme care pot deteriora
calitativ sucurile (fermentaia alcoolic, oetirea).O dat cu alegerea buteliilor i
modului de nchidere se va urmri s se respecte condiiile de calitate pe care
acestea trebuie s le ndeplineasc, precum i modul lor de folosire.
Printr-o mbuteliere bine efectuat se reduce spargerea sticlelor i alterarea
produselor n timpul pstrrii.

34
nchiderea buteliilor

n urma ambalrii nchiderea buteliilor se vor face cu capsule metalice


(coroan). Capsulele sunt confecionate din tabl decapat, lcuit, tabl cositorit
sau tabl de aluminiu cu grosimea de 0,27 0,33 mm. n interiorul capsulei care are nlimea de
6,3 7,1 mm se gsete o garnitur cu diametrul de 26,7 + 0,2 mm
care, atunci cnd este confecionat din plut aglomerat, are grosimea de 3 + 0,33
mm, iar cnd este confecionat din plut are grosimea de 2,5 + 0,1 mm.
Pentru conservri de lung durat, discul de plut trebuie prevzut cu o
rondel de acetat de celuloz, policlorur de vinil, polietilen sau aluminiu, numit
spot. Pluta poate fi nlocuit cu materiale plastice; n interiorul capsulei se toarn
soluie de copolimer, care este uscat apoi n cuptor. Pentru aceasta se utilizeaz
capsule cu nlimea de 5,6 + 6,4 mm.
Pentru mbutelierea sucurilor se poate folosi o gam mare de tipuri de
ambalaje (carton, plastic,sticle), dar cele mai folosite sunt buteliile de sticl cu
nchiderea cu capsule tip coroan.

Depozitarea (pstrarea) sucurilor


Buteliile cu sucuri pasteurizate se depoziteaz n spaii rcoroase, aerisite,
ferite de lumin, nghe sau cldur. Se evit manipularea lor dintr-un loc n altul.
Recipientele cu suc pasteurizate se pot pstra de la o recolt de fructe la alta.

Materii auxiliare

Pe lng materiile prime de natur vegetal, n componena produselor


intr n mod obligatoriu o serie de alte materiale, adeseori n proporii mici, dar
care joac un rol nsemnat n determinarea nsuirilor i valorii nutritive.
Apa este unul din factorii eseniali n desfurarea activitii unei fabrici de
buturi rcoritoare. Dup destinaia pe care o are n cursul diverselor procese de
fabricaie, apa se clasific n ap destinat scopurilor tehnologice (vine n contact
direct cu materii prime i intr n compoziia produselor), ap folosit la
alimentarea cazanelor de vapori i ap ntrebuinat la rcirea recipientelor,
splarea diferitelor agregate ale liniilor de fabricare cum i ntreinerea igienei
generale n fabrici.

3. 3 Stabilirea structurii procesului de producie:

Nr. Felul procesului Caracterizare Concretizare


Crt.
-producerea sucului
1. Proces de baz Asigur transformarea materiei de mere din mere
prime n produs finit
Asigur desfurarea normal a -controlul puritii
2. Procese auxiliare proceselor de baz sucului de mere
-controlul umiditii

35
sucului de mere
-controlul
concentraiei sucului
-alimentarea
instalaiei cu mere n
maina de producie
-transportul sucului de
3. Procese de servire Deserverc procesele 1 i 2 cu mere
materii prime i informaii -controlul tehnic de
calitate
4. Procese anexe Asigur valorificarea deeurilor -valorificarea
resturilor din mere

3. 4 Caracteristicile procesului tehnologic:

Nr. Caracteristici Valori


crt.
1. Felul procesului continuu
2. Tipul produciei serie
3. Destinaia produselor Intern 50% i extern 50%
4. Factorii care influeneaz organizarea produciei -natura materiei prime
-natura procesului tehnologic
-natura procesului finit

3.5 Proiectarea amplasrii elementelor liniei de fabricaie. Dimensionarea


suprafeei pentru amplasare:

36
Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

Camera pentru evidenta


Birouri calculatoarelor

Rezervor
Bazin apa spalare presare
Rezervor
macinare

Magazie
materii Recipient de
prime stocare Macinare Presare
materie
prima
Rezervor de
Filtrare si decantare
decantare
temporara

Rezervor de Pasteurizare
filtrare

Imbuteliere

Produs

Atelier pentru
reparatii Magazie pentru produs
finit

37
Etapa 4 PROIECTAREA ASIGURRII CALITII
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitii:

Cea mai important secie dintr-o ntreprindere este cea de Asigurare a Calitii unde se
fac numeroase teste i numeroase cercetri n vederea fabricrii produsului de calitatea dorit.
Astfel obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi:
Realizarea controlului propriu-zis a produselor
Respectarea parametrilor tehnologici
Respectarea procesului de fabricaie
Depistarea cauzelor i remedierea eventualelor defecte de prelucrare
mbuntirea continu a calitii produsului

4.2 Proiectarea atribuiilor compartimentului de asigurare a calitii:

Monitorizarea tuturor informaiilor privitoare la calitate


Controlul personalului care se ocup cu utilajele
Controlul personalului de la materii prime(ntreprindere)
Verificarea produsului obinut dup fiecare proces
Monitorizarea tuturor greelilor i remedierea acestora

4.3 Proiectarea atribuiilor conducerii tehnice a procesului de producie


privind asigurarea calitii:

Asigurarea intrrii n secie numai a materiilor prime corespunztoare


Supravegherea angajailor
Angajaii s fie mbrcai cu uniforme
Respectarea orei de munc

4.4 Proiectarea atribuiilor a operatorilor chimiti privind asigurarea calitii:

Respectarea condiiilor de munc ntr-un process


Respectarea utilizrii utilajelor dup o anumit regul
Respectarea reetei de producie a produsului dorit
Supravegherea utilajelor automatizate

38
4.5 Punctele de control pe fluxul de fabricaie:
n urma consultrii documentaiei privind tehnologia de fabricaie a sucului de
mere am stabilit urmatoarele puncte de control pe flux:

Nr. Faza de fabricaie Parametrii controlai Frecvena controlului


Crt.
1. Pregtirea materiei prime(mere) Cantitatea de 1 dat/schimb
materie prim
Compoziia materiei 2 dat/ schimb
prime
2. Temperatur 1 dat/ora
Filtrarea sucului Concentraia 1 dat/sarj
Presiunea 1 dat/or
3. Pasteurizarea Umiditatea 1 dat/ or
Compoziie 1 dat/sarj
Temperatur 1 dat/ or
presiune 1dat/or

4. Obinerea sucului de mere Compoziia chimic 1 dat/ sarj


Vscozitiatea 1 dat/sarj

Etapa V:Proiectarea activitatilor auxiliare si de deservire

5.1. Proiectarea activitatilor de reparatii


In cadrul intreprinderii chimice in care se afla amplasata sectia de obtinere a sucului
de mere activitatile se desfasoara in cadrul sectiei mecanice, energetice, compartimentul
transporturi si depozite.
In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele probleme:
5.1.1Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Se face pornind de la ultima reparatie capitala. Presupunem ca a avut loc in februarie 2014.

Graficul ciclului de reparatii este prezentat in tabelul 5.1.

39
Utilaj Data ultimei Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.
repartiei Rk

Filtru Februarie
presa
2014 Rk

2015 Rc1
Rt

2016
Rt

2017 Rc2 Rc1 Rt


Rt

Rc1 RC1
Rt Rt Rt Rc2 Rt Rk
Rk

8000h

16000h

32000h

111,11=80000h

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii


Datele necesare elaborarii unui plan de reparatii sunt prezentate in tabelul 5.2.

Utilaj Ciclu de reparatii Durata de Serviciu Numar de schimb

Rt Rc1 Rc2 Rk 32 3

Filtru presa 8000 16000 32000 80000

40
1 an = 8760 ore

1 luna = 720 ore

b) Calculul elementelor necesare elaborarii planului de reparatii

Calculul numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii


Calcului numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii :
Numarul de reparatii curente de gradul doi (RC2) intre doua reparatii capitale (RK) , notat cu m:
m = (DRk / DRc2) -1 = (80000 / 32000) - 1 = 1,5 ;

DRK - durata dintre doua RK


DRC2 - durata dintre doua RC2

Numarul de reparatii curente de gradul unu( RC1) intre doua RC2 , notat cu q , este :
q = (DRc2 / DRc1) -1 = (32000 /16000) - 1 = 1 ;

Numarul de revizii tehnice (Rt) intre doua RC1 , notat cu r , este :


r = (DRc1 / DRt) -1 = (16000 / 8000) - 1 =1 ;

Numarul de luni intre doua Rk->Rk (din normativ)/numarul de ore dintr-o luna(720)

Rk=80000/720=111,11

Rc2=32000/720=44,44

Rc1=16000/720=22,22

Rt=8000/720=11,11

5.1.3. Proiectarea obiectivelor a activitatii de reparatii


Principalele obiective ce stau in fata compartimentului de intretinere si reparatii sunt:

mentinerea utilajelor in perfecta stare de functionare;


evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibilitatilor de declansare a avariilor;
efectuarea reparatiilor la timp si de calitate;
realizarea reparatiilor cu personal calificat;
limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor.

41
5.1.3. Proiectarea organizarii activitatii de reparatii
Organizarea reparatiilor se face dupa urmatoarele sisteme :
a) Centralizat : Toate lucrarile de evidenta, planificare, pregatire si executarea
interventiilor la utilaje se efectueaza de catre compartimentul mecanic. Se aplica bine la
intreprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea utilajelor sa fie redusa.
b) Descentralizat : Lucrarile de intretinere, reviziile tehnice si reparatiile curente se
executa la nivelul sectiilor de productie, care sunt dotate cu masini, utilaje, A.M.C.-uri si
personal de specialitate. Reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catre
sectia mecanica.
c) Mixt : Aceasta forma de organizare se situeaza intre cele doua extreme
prezentand un grad mai mare sau mai mic de centralizare sau descentralizare.

Avand in vedere particularitatile procesului de productie precum si dimensiunile


utilajelor am optat pentru organizarea reparatiilor, in cadrul intreprinderii chimice in care este
situata sectia proiectata, in sistem partial descentralizat. Utilajele folosite au greutate mare, sunt
voluminoase si din aceasta cauza ridica probleme la demontarea si transportul lor la sectia
mecanica. Acest sistem prezinta urmatoarele particularitati, avantaje si dezavantaje:
- lucrarile de intretinere, reviziile tehnice si reparatiile curente se executa la nivelul
sectiilor de productie, care sunt dotate cu masini, utilaje, A.M.C.-uri si personal de specialitate.
-reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catre sectia
mecanica.

Avantaje:

realizarea unei legaturi active intre sectiile de productie si cele de reparatii;


reducerea personalului conducator pentru aceste activitati;
costuri mici la nivel de sectie.

Dezavantaje:

personalul pentru reparatii mai numeros;


grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut;
imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2.Proiectarea transportului intern


In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele probleme:

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern

42
Dintre obiectivele organizarii rationale a transportului intern mentionam:
Amplasarea rationala a depozitelor;
Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizarii lui;
Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrarile de incarcare si descarcare;
Mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
Dimensionarea rationala a cailor de circulatie si acces;
Asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si
dispeceratul mijloacelor de transport;
Reducerea cheltuielilor de transport.

5.2.2. Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea


transportului intern
Dintre regulile ce trebuie respectate mentionam:
Reducerea la minimum a activitatii transporturilor;
Asigurarea unui flux de transport rectiliniu fara intoarceri si incrucisari;
Neutilizarea muncitorilor direct productivi in transporturi;
Evitarea pierderilor si deteriorarilor pe parcursul transportului intern.

5.2.3.Stabilirea trasnporturilor care se realizeaza in intreprindere

Desfasurarea conducerii, productiei si a muncii in cadrul sistemului de fabricatie


comporta o serie de operatii de transport pentru materiale,utilitati, informatii si personal.
Transportul materialelor detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de
transport.
Materialele ce se transporta in cadrul intreprinderii S.C. JuiceRo. S.R.L. constau
din:
materii prime si auxiliare pentru care se indica ca sistemele de transport sa fie
situate in partea de intrare a sistemelor de fabricatie;
materiale si ambalaje care se cer fi transportate in diferite zone de fabricatie;

43
materiale reactante si semifabricate care sunt deplasate intre faze tehnologice,
folosind mai ales conductele;
produsele finite.

Transportul utilitatilor necesare fabricatiei chimice este organizat dupa cum urmeaza:
pentru agenti termici (abur si apa calda) utilizati pentru operatiile tehnologice, de
incalzire si igienizare;
pentru apa tehnologica potabila si distinct pentru apa industriala;
pentru colectare, tratare si evacuare ape uzate;
pentru combustibili;
pentru energie electrica, cuprinzand sistemul de alimentare de la reteaua nationala
si unitati de transformare;
protectia instalatiilor care se realizeaza prin sisteme de legare la pamant a
echipamentelor ce opereaza cu tensiuni ridicate, sisteme de captare si transmitere la pamant a
fulgerelor, etc.;
aer comprimat (pentru automatizare, pentru transport, pentru refulare).
Organizarea transportului utilitatilor se realizeaza prin sisteme liniare (cu sens
unic) pentru apa tehnologica, energia electrica, combustibil, instalatie de protectie si de
alimentare cu aer si prin sisteme circulare pentru agenti termici si frigorifici, ape industriale si
uzate, ceea ce permite recuperarea si recircularea agentului.
Pentru transportul informatiilor se utilizeaza transmiterea directa sau prin
intermediul suportilor de informatii, scop in care se poate prevedea prelucrarea automata a
datelor.
Transportul personalului are rolul de a asigura o deplasare operativa si fara efort, spre
si de la locul de munca, precum si in cadrul zonei de responsabilitate ce-i revine.

5.3. Proiectarea activitatii de depozitare


Pentru a identifica obiectivele si problemele care se cer a fi avute in vedere in legatura cu
proiectarea depozitelor este necesar sa cunoastem care sunt operatiile pe care le comporta aceste
procese si care sunt principalele tipuri de depozite utilizate intr-o intreprindere chimica.

44
Indiferent de continutul depozitarii si varianta tehnica utilizata in acest scop, procesul de
utilizare comporta o serie de operatii ce decurg dintr-o schema logica a acestuia.
Pentru a se realiza o proiectare rationala a depozitelor din industria chimica, este foarte
important sa se precizeze cat mai clar conditiile pe care le pretind de la acestea materiile prime si
materialele ce trebuie depozitate.
Principalele grupe de conditii ce se impun a fi avute in vedere la proiectarea si
organizarea unui depozit sunt:
1) conditii de incarcare a depozitului;
2) prescriptiile fata de ambianta, respectiv conditii de microclimat, cerinte igienico-sanitare;
3) dotarile obligatorii pentru buna functionare a depozitului, care au ca obiect usurarea conditiilor
de pastrare si manipulare, pentru crearea factorilor de ambianta favorabila si pentru buna
desfasurare a proceselor ce au loc in activitatea depozitului;
4) conditiile constructive ce decurg din cerintele specifice ale pastrarii instalatiilor, amplasarii in
fluxul tehnologic.
Proiectarea depozitelor nu trebuie sa se faca separat, ci ea trebuie sa fie tratata in
ansamblu prin abordarea intregului sistem logistic de productie, transport si depozitare in care se
integreaza.
Problemele ce se vor solutiona in cadrul acestei subetape sunt:

5.3.1.Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii


Obiectivele principale ale organizarii rationale a depozitelor sunt urmatoarele:

a) asigurarea unei eliberari rapide a materialelor depozitate prin:

aplicarea unui plan rational de aranjare a materialelor in depozit;


folosirea unor mijloace de depozitare adecvate;
simplificarea documentatie de eliberare a materialelor.

b) asigurarea unui cost minim de depozitare prin:

utilizarea rationala a suprafetelor si volumului disponibile;


folosirea unui personal calificat.

c) simplificarea operatiilor de inventariere prin:

amplasarea rationala a materialelor;


folosirea mijloacelor moderne de depozitare;
accesibilitatea directa la materialele depozitate.

d) modificarea rapida a amplasarii materialelor in incinta depozitului:

45
folosirea unor suporturi de depozitare adecvate.

e) introducerea sistemului informatic care sa usureze realizarea mai usor a metodologiei


de inventariere.

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite


In cadrul intreprinderii unde este amplasata sectia de obtinere a sucului de mere este necesar sa
existe 3 zone de depozitare destinate:
1) zona depozitare materii prime;
2) zona depozitare produs finit;
3) zona depozitare ambalaje, reactivi, combustibili;
Avand in vedere ca intreprinderea in cadrul careia am amplasat sectia de obtinere a
sucului de mere a carei organizare a productiei si a muncii o proiectam, are prevazute dezvoltari
ulterioare, vom prevedea prin planul general de organizare al intreprinderii suprafete pentru
extindere astfel incat extinderile viitoare sa se faca cu cheltuieli minime si fara intreruperea
productiei.
Intrucat intreprinderea proiectata are prevazute dezvoltari ulterioare, s-au prevazut in
planul general al intreprinderii suprafete pentru extindere. Apreciem ca tipul cel mai rational de
extindere este cel al cladirilor deja existente.

5.3.3. Proiectarea fluxurilor de materiale din interiorul depozitelor

Cunoscand operatiile ce urmeaza a fi executate in depozit si suprafetele sau volumele


necesare pentru depozitare si pentru restul operatiilor, se trece la etapa de proiectare a fluxurilor
si de amplasare interioara a diferitelor activitati ce se vor efectua.
Conceperea fluxurilor din depozit trebuie sa tina seama de urmatoarele
considerente:
in ele sa se includa toate operatiile de la momentul primirii pana la cel al expedierii;
amplasarea in plan sau in spatiu a operatiilor sa permita o desfasurare logica, in
succesiune fireasca, fara intoarceri evitabile;
pentru depozitele in care se vor desfasura mai mult fluxuri paralele, fiecare din
aceste se vor trata separat, insa se va avea in vedere si modul lor de conjugare in ansamblul
depozitelor;
reducerea traseelor de transport si spatiilor ocupate de acestea.
Variantele de rezolvare a fluxurilor de materiale din depozit pot fi numeroase:
a) cu desfasurare liniara a fluxului, materialele intrand pe la unul din capetele
depozitului si fiind evacuate pe la celalat capat. In acest caz se prevad culuare longitudinale,
deplasarile efectuandu-se intr-un singur sens.

46
b) cu desfasurarea capetelor de flux (iesiri si iesiri) pe 2 laturi perpendiculare
ale depozitului , metoda indicata pentru pastari de lunga durata si care nu necesita preluarea in
ordinea primirii, avand ca avantaje faptul ca micsoreaza spatiile de circulatie.
c) cu fluxuri de materiale ale caror capete sunt amplasate in vecinatate, pe
aceeasi latura mare sau mica. Varianta are avantaje prin folosirea unor rampe comuna,
posibilitati mai largi de mecanizare si utilizare mai rationala si complexa a fortei de munca si a
dotarilor de primire si livrare.
Amenajarea materialelor in interiorul depozitului se va face tinand seama de
urmatoarele reguli:
afectarea suprafetelor sa se faca in asa fel incat zonele care necesita cele mai
simple si mai scurte manipulari si transporturi sa fie atribuita materialelor cu cele mai frecvente
miscari;
daca depozitul are mai multe puncte de primire, respectiv expeditie, aranjarea
stivelor trebuie facuta tinand cont de aceste puncte, astfel incat efortul de manipulare si transport
in depozit sa fie minim;
aranajarea paletelor sa se faca cat mai compact pentru a reduce suprafete de
circulatie;
asezarea materialelor in depozit trebuie facuta in asa fel incat ele sa se poata gasi
repede;
sa se evite mutarea de mai multe ori a materialului depozitat;
atat la intrare cat si la iesirea din depozit, materialul trebuie manipulat o singura
data;
manipularea sa se faca cu grija, protejand materialul contra degradarii prin lovire.
Aleg varianta cu desfasurarea liniara a fluxului , materialele intrand pe la unul din
capetele depozitului si fiind evacuate pe la celalalt capat, in cazul acesta prevazandu-se culuare
longitudinale cu efectuarea deplasarilor intr-un singur sens.
Tinand cont de particularetatile materiei prime si de sistemul de depozitare in vrac,
se propun urmatoarele reguli de depozitare pentru sucul de mere :
legatura dintre traficul interior si cel exterior sa fie realizata printr-un numar de
operatii intermediare;
depozitarea suclui de mere sa fie ferit de umezeala pentru a evita compactizarea
acestuia;
inaltimea de depozitare sa nu fie prea mare pentru a evita accidental sau blocarea
cailor de acces;
sa se evite in limita posibilitatilor mutarea de mai multe ori a materialului
depozitat;
depozitarea sucului de mere sa fie facuta de o parte si de alta a cailor de acces,
pentru a nu stanjeni functionarea benzii rulante.

47
Etapa VI: Proiectarea managmentului resurselor umane.

In cadrul acestei etape sau rezolvat urmatoarele probleme:

6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

FISA POSTULUI
1.Denumirea postului : Sef sectie de obtinere a sucului de mere
2.Nume, prenume titular : .
3.Cerinte:
a)Studiile necesare: tehnice superioare
Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica

b)Limitele de vrsta: - minimum 25 ani


- maximum 55 ani
Vrsta ocupantului: 35 ani

Experienta minima de specialitate : 2 ani


Experienta titularului de post: 7 ani

d) Valoarea minim admis pentru testul de:-competenta profesionala-10


- compentent managerial : 8

Valoarea testului sustinut de titular:-compententa profesionala : 10


- compentent managerial :
e) Calitati: - fizice si morale - comportamentele detinute de titularul postului cerute de functie :-
rezistenta fizica
- dinamism;
- fermitate
- onestitate
-spirit de initiativa

48
4.Relatii
a) Ierarhice: - este subordonat directorului tehnic si de productie.
- are n subordine adjunctul, sefii de schimb si sefii formatiilor de lucru.

b) Functionale: cu serviciile Plan- Prognoza- Pregtire- Programare- Urmrirea Productiei-


Asigurarea Calitatii- Management- Marketing- Aprovizionare- Resurse Umane.
c) De control- cu CTC- Laboratoare
d) De colaborare-cu sectiile de productie
e) De reprezentare- cu liderul sindicat al sectiei si al societtii
5.
Atributiile sefului de post sunt urmtoarele:
- coordoneaz, ndrum, controleaz si rspunde de ntreaga activitate din cadrul sectorului;
- organizeaz activitatea de productie a sectorului si rspunde prin msurile pe care le ia
de ndeplinirea ritmic, calitativ si la termen a programului de productie stabilit;
- ia msuri si rspunde de cresterea productivittii muncii;
- asigur si rspunde de ncrcarea si buna utilizare a capacittilor de producie si a fortei de
munc;
- verific ncadrarea n normele de munc;
- asigur si urmreste respectarea disciplinei tehnologice preocupndu-
se de mbunttirea proceselor tehnologice, de introducerea procesului tehnic de producie;

- repartizeaz personalul din subordine pe locuri de munc si schimburi, conform cu


necesittile realizrii programului de productie;
- rspunde, n zona sa de responsabilitate, de aplicarea corect a Contractului Colectiv deMunc,
a Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-iului, a Deciziilor si Notelor de serviciu de
la nivelul societtii si sectiei;
- execut orice alte sarcini primite de la seful ierarhic care nu contravin Contractului Colectiv
de Munc, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si
Notelor de Serviciu ale unittii si sarcinilor de productie;

49
- este obligat s sesizeze n scris orice neregul constatat ntre dispozitie si legalitate.
6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator- tablonist

Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele profesiunii de operator


tablonist, am intocmit psihoprofesiograma corespunzatoare.
Gradul de dezvoltare a trasaturilor recomandate este indicat prin trei nivele diferentiate si
anume: foarte important, important si neimportant.
Psihoprofesiograma este prezentata in tabelul 6.1

Trasaturi Foarte important Important Neimportant

1. Acuitate vizuala


2. Acuitate auditiva

3. Atentie concentrata

4. Atentie distributiva

5.Integritatea membrelor

superioare

6. Integritatea membrelor

inferioare

7. Dexteritate manuala

8. Rapiditate in miscari

9. Gindire logica

10. Inteligenta

11. Constiinciozitate

12. Rezistenta la monoto-

nie

13.Rezistenta la
solicitareneuropsihica

50
Tabel 6.1. Psihoprofesiograma corespunzatoare meseriei de operator-tablonist

6.2.Stabilirea pa baze analitice a timpului de odihna

Pentru ca sa se poata stabili numarul pauzelor de odihna ce trebuie acordate, durata si


continutul lor, precum si momentul acordarii in cadrul schimbului trebuie sa se tina cont de
urmatoarele elemente:
Oboseala in cadrul unui schimb nu creste liniar ci exponential, in functie de
prelungirea activitatii efectuate la o oboseala existenta;
Refacerea organismului nu se face liniar, ci mai eccentuat la inceputul pauzei;
Pe baza procesului de refacere a organismului s-a tras concluzia ca o serie de pauze
scurte sunt mai avantajoase decat o pauza lunga si are efecte pozitive asupra folosirii timpului de
munca in cadrul schimbului;
Durata pauzelor scurte reglementate trebuie sa creasca de-alungul schimbului.
La repartizarea rationala a pauzelor de odihna trebuie sa se stabileasca varianta optima,
avand in vedere faptul ca productivitatea muncii in dinamica sa are trei perioade: de crestere la
incepututl schimbului, de stabilire la un nivel maxim si de reducere.
a) perioada de acomodare cu lucrul;
b) perioada capacitatii de munca;
c) perioada de dezvoltare a oboselii.
Deci, problema care trebuie rezolvata este de cate pauze si ce durata fiecare, trebuie
stabilite in cadrul schimbului de munca pentru a nu se produce scaderi bruste ale productivitatii
muncii.
Literatura de specialitate recomanda introducerea pauzelor de odihna in
perioadele in care capacitatea de muncasi respectiv productivitatea muncii tind sa scada.
In practica se folosesc doua forme de alternare a pauzelor de odihna:
forma generala a unei pauze de durata variabila afecatata masei;
forma, mai rar folosita in prezent, de a introduce pe langa pauza de masa pauze
scurte de alungul schimbului.
Pauza de masa poate dura intre 15-30 minute si se plaseaza de obicei la mijlocul
schimbului. Mutarea ei spre inceputul schimbului ar insemna ca aceasta sa coincida cu orele
cand se obtine cea mai inalta productivitate; mutarea spre farsitul zilei de munca ar insemna ca
productivitatea muncii sa continue sa scada mult timp si va atinge cel mai scazut nivel, dupa care
pauza de masa nu va mai fi eficienta.
Introducerea pauzelor scurte, care intarzie aparitia fenomenului de oboseala si
impiedica scaderea productivitatii muncii ca urmare a oboselii, trebuie sa tina seama de curba
productivitatii muncii si de urmatoarele constatari:
la lucrarile care necesita efort, incordare intelectuala mare si atentie deosebita,
pauzele trebuie sa fie mai frecvente, dar de durata mai mica (3-5 minute);
la lucrarile grele care cer eforturi fizice mari, pauzele vor fi mai putin frecvente, dar
de durata mai mare;

51
la lucrarile executate cu eforturi fizice neinsemnatesi cu ritm de munca scazut, se
pot acorda doua pauze scurte, repartizate inainte de pauza de masa cu 1,5-2 ore si dupa 1,5-2 ore
de la pauza de masa.
Recomandarile facute nu trebuie aplicate mecanic; alegerea regimului de munca si
odihna trebuie sa se faca pe baza studierii atente a conditiilor concrete in care se desfasoara
activitatea respectiva.
In tabelul 6.2. sunt prezentati factori care influienteaza munca operatorului chimist,
gradul de solicitare .

Tabelul 6.2.

Factori de Grad de solicitare Durata de actiune %Tor


Solicitare [minute]
1 .Efort prin solicitare complicat 20 0.5
Neuropsihica
2 .Incordarea organu- moderat 30 0.5
lui de simt
3. Monotonia muncii moderat 3 0.5
4.Efort prin solicitare mijlocie 25 1
statica

5.Zgomot moderat 20 0,5

6. Frecventa m mijlocie 40 1,5


7.Temperatura aerului crescuta simtitor 60 3,5
Total 8%

Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna activa :

480 ore / saptamana..100

x 8%

x = 38 minute

52
Cele 38 minute rezultate ca timp de odihna activa vor fi distribuite conform figurii 6.1.

Pentru schimbul de dimineata, figura arata astfel:

pauza de 10 minute pauza de 18 minute pauza de 10 minute

1 2 3 4 5 6 7 8

Figura 6.1 Distribuirea de odihna activa pe parcursul unui timp

6.3. Proiectarea graficului de alternare a schimburilor

Cercetarile arata ca cea mai mare productivitate a muncii se obtine in schimbul de dupa
amiaza si in adoua jumatate a saptamanii de lucru, iar in ultima zi din saptamana nivelul
productivitatii muncii are tendinta sa scada.

Pentru activitatea practica este important sa stabilim ciclul de rotatie a schimburilor.

Literatura de specialitate recomanda diferite variante in functie de natura procesului de


productie si de numarul schimburilor.

La organizarea alternarii schimburilor trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

a) toti muncitorii care lucreaza in acelasi schimb sa fie tratati in mod egal din punct de
vedere al succesiunii timpului de lucru si al timpului liber;
b) muncitorii sa nu aiba de prestat schimburi duble;
c) sa existe planuri ale alternarii schimburilor pentru intregul an in vederea organizarii
timpului liber de catre fiecare muncitor in parte;
d) regimul pauzelor sa corespunda cerintelor procesului de munca.
Alternarea schimburilor se poate face noapte - dupa amiaza dimineata.

Alternarea se poate face in 6 zile, 5 zile, 4 zile, 3 zile, inainte sau inapoi.

53
Propunem desfasurarea active in 3 schimburi cu o durata de 8 ore fiecare, pentru pauza de masa propunem 30
de minute.

Graficul de alternare a schimburilor este prezentat in tabelul 6.3.

Ziua
Schimbul
LMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMM
A 1 2 3 L L 1 2 3 L L 12 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1

B 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2

C 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3

D L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L

E L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L

Figura 6.3 Stabilirea regimului de munca pe durata unei luni

Considerentele care au stat la baza alegerii acestei variante sunt:


necesitatea unui al patrulea schimb care sa permita desfasurarea normala a lucrurlui in zilele cand
celelalte schimburi sunt libere;
timpul de odihna la trecera dintr-o tura in alta este aproximativ constant.
pe rand fiecare schimb va ocupa pozitia schimbului pentru care in majoritatea timpului dubleaza tura de
dimineata;
succesiunea de alternare a turelor este 1, 2, 3, si acordarea liberelor pentru un schimb este in zilele de
sambata, luni, duminica.
alternarea de la o tura la alta la schimbul patru se face fara variatii prea mari, schimbul ramanand minim
trei zile sa lucreze intr-o tura .

6.5.Proiectarea conditiilor de munca

Pentru asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare, consultind literatura de specialitate am


stabilit urmatoarele valori ale factorilor de ambianta fizica si psihica ( tabelul 6.5. )

54
Tabelul 6.5.

Nr. Crt. Factori U.M. Hala Indus- Tablou de

triala comanda

1. Microclimat

Temperature; C 14 16 16 18
Umeditate;
Viteza aerului; % 40 60 40 60
Noxe;
cm / s 15 - 40 15

2. Iluminat luxi general general si

300 local

200 - 500

3. Cromatica functio-

nala

Pereti; gri deschis; crem;


Plafon;
Pardoseala; alb; alb;
usi si pervazuri;
gri inchis; maro;

albastru; bej inchis;


utilaje;
fond panou tablou; deschis;
de comanda
gri mijlociu;
mobilier;
verde metalizat;

havan havan;

4. Cromatica pentru

55
securitare

conducte; apa gri;

gaze nocive

- galben;

5. Zgomot Db. 70 (pentru frec Pana la 70 (pentru

venta medie); frecventa medie);

6. Muzica functionala min Emisiuni de 10 -15 inainte si

4 reprize; dupa inceperea

schimbului;

15 inainte si dupa masa;

20 inainte de sfirsitul

schimbului;

Tabelul 6.5. Factori de ambianta fizica si psihica

6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca


Numarul de persoane se trece deasupra simbolului cu cifre arabe. Numarul de schimburi
se trece in dreptul simbolurilor cu cifre romane.
Planificarea necesarului de angajati in cadrul sectiei de obtinere a sucului de mere
este prezentata in figura 6.6.

Barbati Functii/Studii Femei


Functie de executie
Studii elementare

Studii medii

56
Studii superioare

Functie de conducere
Studii medii

Studii superioare

Tabel 6.6. Legenda pentru planificarea necesarului de forta de munca

Nr.ctr Sarcini Sexul Studii Total


elementare medii superioare
1 Instalatie B 5 5 10
F 4 - 2 6
T 4 5 7 16
2 Intretinere B - 4 2 6
mecanica F - 1 - 1
T - 5 2 7
3 Intretinere B - 5 1 6
electrica F - - - -
T - 5 1 6
4 Total fabricatie B - 14 8 22
F 4 1 2 7
T 4 15 10 29
5 Control B - - - -
de calitate F - 3 2 5
T - 3 2 5
6 Gestiune, B - - - -
evidenta F - 1 1 2
T - 1 1 2
7 Total B - 23 16 39
F 8 6 7 21
T 8 29 23 60

57
Birouri Camera pentru evidenta
calculatoarelor

Rezervor Rezervor
Bazin apa spalare macinare presare

Magazie
materii Recipient de
Macinare
prime stocare materie Presare
prima

Rezervor de decantare
Filtrare si decantare

Rezervor de
Pasteurizare
filtrare

Imbuteliere

Produs
Atelier pentru reparatii

Magazie pentru produs


finit
Figura 6.7. Necesarul de forta de munca

6.7. Proiectarea organigramei sectiei de productie

58
Organigrama firmei este prezentata in figura 6.7.

Sef sectie

Sef schimb Ing. chimist

Controlor
Ing. electric
calitate

Mecanic Electric Operator Operator Operator Operator Operator


sch. sch. principal 1 2 3 4

Figura 6.7. Organigrama sectie

6.8. Calculul fondului de retribuire

Functie Nr. sch. Nr. sch. Total Retributie Total retributie


medie lunara
Sef sectie 1 1 1 5500 Ron 5500 Ron
Ing. chimist 2 2 6 2200 Ron 4400 Ron
Gestionar 1 3 4 1000 Ron 1000 Ron
Operator chimist 1 1 4 1800 Ron 1800 Ron
Maistru1 3 2 7 1500Ron 4500Ron
Maistru 2 1,2 2 6 1500 Ron 4500 Ron
Control calitate 2 3 4 1600 Ron 4800 Ron
Operatori 1,2,3,4 3 2 16 1000 Ron 1200 Ron
Electricieni 1,2 3 6 800 Ron 4800 Ron
Mecanici 1 3 6 800 Ron 4800 Ron

Tabelul 6.8. Fondul de retribuire

Etapa VII: Proiectarea managementului intreprinderii

59
In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele aspecte:

7.1. Proiectarea misiuni intreprinderii

Suntem o intreprindere care produce suc de mere 100 % natural si care dispune de o dotare
tehnologica moderna si de ultima generatie.

Vrem sa oferim clientilor nostri produse de calitate iar sub acest motiv ne preocupa permanent
dezvoltarea si modernizarea companiei prin investitii in utilaje si instalatii pentru realizarea
produselor , precum si imbunatatirea activitatii noastre. Dorim de asemenea sa ne implicam in
activitatile de export si sa oferim in continuare produse si servicii de buna calitate, la un pret
accesibil.

7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale sectiei


Printre obiectivele noastre fundamentale se numara:

marirea pietei de desfacere cu 2 % in urmatorii 3 ani;


satisfacerea cerintelor noi ale clientilor;
adaptarea la pretul pietei;
organizarea anuala a unor programe de training pentru angajati;
editarea unei gazete semestriale in scopul cresterii eficace a
comunicarii cu angajatii si clientii.

7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate


Domeniile de activitate din cadrul sectiei sunt urmatoarele:

- cercetare dezvoltare;

- productie;

- resurse umane;

a) Cercetare dezvoltare:
- acordarea a 2 % din profitul anual pentru cercetare;
- angajarea a 2 cercetatori pentru indeplinirea sarcinilor;
- investirea in cercetare cel putin la nivelul competitiei;

60
- incurajarea schimburilor de experienta in domeniul cercetarii-dezvoltarii;
- dotarea in permanenta cu laboratoare de cercetare cu aparatura moderna;

b) Productie:

- inventarea de noi arome ale sucurilor ;


- fabricarea si ambalarea produselor;
- achizitionarea de materie prima de calitate;
- intretinerea permanenta si corecta a utilajelor;
- asigurarea de forta de munca foarte buna.

c) Resurse umane:

- efectuarea de schimburi de resurse umane pentru a dezvolta comunicarea si increderea;


- alocarea sarcinilor si responsabilitatilor, astfel incat fiecare partener sa se specializeze in
ceea ce face mai bine;
- personal calificat si cu experienta;
- salarizare adecvata pentru munca prestata;
- sustinerea unor programe de perfectionare;
- respectarea orarului de munca de catre angajati.

d) Comercial:

- gasirea unui partener adecvat cu obiective compatibile si capabilitati complementare;


- gama de produse ( sucul de mere) trimisa distribuitorilor pentru a fi livrata mai departe
clientilor;
- asigurarea de conditii de transport corespunzator;
- cucerirea de noi piete de desfacere;
- informarea in legatura cu evidenta comerciala.

e) Financiar:

- sisteme de distributie cu costuri reduse;


- investitii de capital sustinute si acces la capital;
- alocarea salariilor pentru angajati.

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Analizand literatura de specialitate, am ales ca metoda de conducere cea pe baza de obiective.

61
Metoda de conducere pe baza de obiective este o metoda de management prin care managerii
impreuna cu angajatii definesc obiective pentru fiecare departament, proiect si persoana,
obiective care ulterior sunt utilizate pentru monitorizarea nivelului de performanta realizat.

Principalele etape care definesc managementul prin obiective sunt:

- Stabilirea obiectivelorveste cea mai dificila etapa ce implica angajatii de pe toate


nivelurile ierarhice. Obiectivele pot fi cantitative sau calitative, dupa cum rezultatele sunt
sau nu cuantificabile. Implica necesitatea de a privi dincolo de activitatile zilnice si de a
raspunde la intrebari cum ar fi : Ce incercam sa realizam?. Un obiectiv bun ar trebui sa
fie concret si realist. Acesta trebuie stability de catre angajat impreuna cu managerul sau,
printr-un acord comun, determinand astfel atasamentul fata de realizarea obiectivelor. In
cazul echipelor, intreaga echipa trebuie sa participe la stabilirea obiectivelor.
- Dezvoltarea planurilor de actiune. Planurile de actiune se stabilesc atat pentru indivizi
cat si pentru departamente.
- Analiza progresului analizat. Este importanta pentru a vedea daca planurile de actiune
functioneaza asa cum trebuie. Analizele pot lua forma unor intalniri informale intre
manageri si subordonati si se pot desfasura lunar, trimestrial, semestrial, anual sau
biannual. Controlul periodic permite managerilor si angajatilor sa sesizeze daca sunt pe
drumul cel bun si daca sunt necesare actiuni corective. In acest sens, nici managerii si
nici angajatii nu trebuie sa ramana blocati in anumite circumstante, ci trebuie sa fie
pregatiti sa intreprinda orice actiuni se dovedesc a fi necesare pentru a obtine rezultate
semnificative.
- Evaluarea performantei realizate.Poate avea loc in cadrul procesului general de
management si masurare a performantei organizatiei. Este legata de cresterile salariale si
de alte recompense acordate angajatilor.
Evaluarea performantelor la nivel de departament si de organizatie, prefigureaza
obiectivele ce trebuie stabilite pe anul urmator.

- Avantaje: eforturile, atat ale managerilor cat si ale angajatilor sunt


focalizate asupra unor activitati care vor conduce la realizarea obiectivelor. Performanta
poate fi imbunatatita la toate nivelurile organizatiei deoarece angajatii sunt dedicati atingerii
obiectivelor si sunt motivati.

- Dezavantaje: apar atunci cand organizatia trebuie sa faca fata unor


schimbari rapide /constante /periodice. In aceste cazuri, mediul si activitatile interne nu au
acea stabilitate necesara pentru a putea masura performanta realizata si a o compara cu
obiectivele stabilite. Existenta unei organizari mecaniciste, caracterizata de sarcini si reguli
strict definite, mai putin comparabila cu accentual pus pe colaborarea dintre manager si
angajati la stabilirea obiectivelor si care poate descuraja participarea angajatilor in acest
proces.

62
7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si
subordonat

Regulile de comunicare eficienta intre manager si subordonat sunt:

- intre manager si subordonat trebuie sa fie o comunicare transparenta;

- managerul trebuie sa isi dirijeze subordonatii spre indeplinirea sarcinilor;

- comunicarea intre manager-subordonat trebuie sa fie mereu;

- managerul are obligatia sa comunice subordonatilor ce s-a discutat la ultima conferinta la care
a participat;

- managerul cauta si transmite informatii catre subordonati;

- subordonatii trebuie sa comunice managerului tot ce se intampla la efectuarea unei lucrari;

- in timpul unei conversatii, atat managerul cat si subordonatul trebuie sa isi supravegheze si sa
isi controleze limbajul trupului si cel verbal.

7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

Regulile de motivare a angajatilor sunt urmatoarele:

- stabilirea unui spatiu de munca adecvat muncii prestate de angajat;

- acordarea unui salariu de merit pentru merite deosebite recunoscute pe parcusul activitatii
prestate;

- felicitarea angajatului de catre manager cu ocazia unei excelari in domeniu sau cu ocazia unui
lucru bun facut in cadrul organizatiei;

- marirea salariului angajatului in functie de performanta angajatului;

- program flexibil de lucru.

63
7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara sau <<Proiectarea unui
ROI pentru sectie cu urmatoarele capitole>> :
Cap 1. Accesul in intreprindere

Cap 2. Organizarea timpului de lucru

Cap 3. Obigatiile salariatilor

Cap 4. Sanctiuni disciplinare

CAPITOLUL 1. Accesul in intreprindere

Accesul in intreprindere se face obligatoriu pe la poarta, unde fiecare angajat scrie intr-un caiet
special numele, data, si ora intrarii in firma, iar la terminarea programului va scrie si ora la care a
parasit intreprinderea.

Fiecare angajat va prezenta la poarta legitimatia emisa de unitate pe numele acestuia in


momentul angajarii.

Nu este permis ca angajatii sa vina de acasa imbracati cu hainele ce trebuie purtate


obligatoriu numai in intreprindere. La inceputul fiecarei ture ei trebuie sa se schimbe din hainele
personale in hainele impuse de unitate.

CAPITOLUL 2. Organizarea timpului de lucru

In aceasta intreprindere se lucreaza in trei schimburi , fiecare schimb avand durata de opt ore.

In apropierea unei sarbatori legale se organizeaza munca in asa fel incat angajatii sa aiba
cateva zile libere in acea perioada.

In fiecare tura trebuie sa existe pauza de 10 minute.

CAPITOLUL 3. Obligatiile salariatilor

Sa insuseasca sis a respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora.

Sa desfasoare activitatea astfel incat san u expuna la pericol de accidentare sau


imbolnavire profesionala atat persoana proprie cat sip e celelalte persoane participante la
procesul de munca.

64
Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului
pentru care a fost acordat.

CAPITOLUL 4. Sanctiuni disciplinare

O sanctiune disciplinara este avertismentul scris. De asemenea angajatul mai poate avea parte si
de o retrogradare din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 zile.

Reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%, sau suspendarea


contractului individual de munca pentru o perioada de timp ce nu poate depasi 10 zile lucratoare,
sunt alte variante de sanctionare ce pot afecta angajatul.

7.8. Proiectarea unui contract individual de munca pentru inginerul chimist

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat, in.. din data..in registrul de evidenta a salariatilor

A. Partile contractului
B. Obiectul contractului
C. Durata contractului
a) nedeterminata, salariatul/a . urmand sa inceapa activitatea la data
b) determinate, ..luni, pe perioada cuprinsa intre data de .. si data de

D.Locul de munca

1. Activitatea se desfasoara la
2. In lipsa unui loc de munca fix, salariatul va desfasura activitatea astfel ..
E. Felul muncii

- Functia/ meseria . Conform Clasificarii Ocupatilor din Romania

F. Atributiile postului

- Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului.

G. Conditii de munca

65
H. Durata muncii

1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de . Ore/ zi, ore/ saptamana.

2. Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: . Ore zi/ ore
noapte/ inegal

3. Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte
lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihna este de .. zile lucratoare, in raport cu durata


muncii/ norma intreaga, fractiune de norma.

De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de .

Se acorda zile libere si in zilele de sarbatoare legala

J. Salariul

1. Salariul de baza lunar brut . Lei;

2. Alte sporuri/ indemnizatii .. Lei;

3. Ore suplimentare . Lei;

4. Data la care se plateste salariul .

K. Conditii de munca si protectia muncii si P.S.I.

a) locuri de munca cu conditii normale;

b) locuri de munca cu conditii deosebite: nocive/ grele/ periculoase

c) parametrii de microclimat vor fi urmariti in vederea luarii masurilor specifice de


protectie a muncii.

L. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca.

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor.

66
N. Alte dispozitii finale.

ANGAJATOR SALARIAT

DIRECTOR GENERAL ..

7.9.Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

Pentru intreprinderea noastra am ales ca slogan :

Vii cu mere, pleci cu suc !

7.10. Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

C+M=R
C-creativitate;

M-munc;

R-rezultate.

67
Bibliografie

1. Monica Voicu, L. Lupu MANAGEMENTUL SI INGINERIA SISTEMELOR DE


PRODUCTIE, Institutul Politehnic, Iasi

2. Monica Voicu, Costache Rusu BAZELE MANAGEMENTULUI , Casa de Editura


Venus, 2005

3. http://www.itmiasi.ro/formulare/Contract%20individual%20de%20munca.pdf

4.www.chimopar.com

68
Anexa 1:

69