UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICEN

CONDUCTOR TIINIFIC:
Conf. univ. dr. ZAHARIA CONSTANTIN

ABSOLVENT:
BUNIL DELIA MIHAELA

DROBETA TURNU SEVERIN

2017
1
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

STUDIUL PIEEI PRODUSELOR ALIMENTARE

TRADIIONALE DIN ROMNIA

CONDUCTOR TIINIFIC:
Conf. univ. dr. ZAHARIA CONSTANTIN

ABSOLVENT:
BUNIL DELIA MIHAELA

DROBETA TURNU SEVERIN

2017

2
 CUPRINS

Capitolul IPRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LITERATURII DE SPECIALITATE

....6
1.1.Nivelul de cunoatere teoretic n domeniul studiului pieei produselor alimentare
tradiionale ................................................................................ Error! Bookmark not defined.
1.2.Noiunea de produse alimentare tradiionale. Scurt istoric i caracteristici ale
produselor ................................................................................. Error! Bookmark not defined.
1.3.Legislaie cu privire la politica de calitate a produselor alimentare tradiionale
romneti. Instituii implicate n atestarea i promovarea produselorError! Bookmark not defined.
1.4.Produse alimentare tradiionale romneti ............... Error! Bookmark not defined.
Capitolul II STUDIU DE CAZ PRIVIND PIAA PRODUSELOR ALIMENTARE
TRADIIONALE N ROMNIA .........................................................................................18
2.1.Scurt istoric al produselor alimentare traditionale romanesti ..................................15
2.2.Cadrul legal al desfurrii activitii n domeniul produselor alimentare
tradiionale romneti................................................................ Error! Bookmark not defined.
2.3.Studiul pieei produselor alimentare tradiionale din RomniaError! Bookmark not defined.
2.4.Noiunea de produs alimentar tradiional ................ Error! Bookmark not defined.
2.5.Studiul mediului extern al ntreprinderilor productoare de alimente tradiionale
romneti................................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.6.Studiul situaiei ntreprinderilor productoare de alimente tradiionale romneti..Error! Bookmar
2.7.Studiul concurenilor................................................ Error! Bookmark not defined.
2.8.Studiul clienilor....................................................... Error! Bookmark not defined.
CONCLUZII I RECOMANDRI....................................... Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................46

3
 INTRODUCERE

Producerea , fabricarea si distribuirea produselor agricole si alimentare ocupa un loc

important in economia nationala si a UE.
De aceea este necesar sa se favorizeze diversificarea produselor agricole.Promovarea
produselor alimentare traditionale cu caracteristici specifice poate deveni un salt important
pentru economia rurala mai ales pentru zonele defavorizate sau indepartate de oras , atat prin
cresterea veniturilor agricultorilor, cat si pentru stabilitatea populatiei rurale in aceste zone
care , in unele cazuri, au ramas aproape depopulate sau cu o populatie imbatranita datorita
faptului ca tinerii ramasi in aceste zone nu au nicio sursa de venit.
Produsele alimentare traditionale reprezinta oglindirea trecutului in prezent iar
generatia actuala are datoria morala sa transmita traditia catre generatiile viitoare.Studiul
privind fabricarea si distribuirea produselor alimentare traditionale reprezinta un proces
complex si de actualitate deoarece consumul si cererea de astfel de produse este din ce in ce
mai mare.
Consumatorii romani incep sa aprecieze calitatea si naturaletea produselor alimentare
traditionale fiind dispusi sa plateasca un pret mai mare pe un produs de calitate. O data cu
integrarea tarii noastre in UE problema produselor alimentare traditionale romanesti a capatat
o importanta foarte mare deoarece producatorii romani trebuie sa devina competitivi pe piata
comunitara pentru a putea rezista unei concurente puternice. Potentialul agricol foarte mare al
Romaniei nu poate fi valorificat din mai multe cauze care trebuie analizate in amanuntime si
gasite urgent solutii pentru rezolvarea acestei probleme.
Intreprinderile producatoare de produse alimentare traditionale trebuie incurajate
pentru a se dezvolta si a obtine o productie mai mare si un profit pe masura care sa fie
reinvestit.
In prezenta lucrare mi-am propus sa dezbat pe larg toate aceste aspecte. Lucrarea este
structurata pe doua capitole care cuprind fiecare alte subcapitole.
In capitolul I am incercat sa redau o privire de ansamblu asupra literaturii de
specialitate, nivelul de cunoastere teoretica in domeniul studiul pietei produselor alimentare
traditionale romanesti precum si intelegerea notiunii de produs alimentar traditional
romanesc.

4
 Capitolul al II-lea cuprinde cadrul legal al desfasurarii activitatii in domeniul
produselor alimentare traditionale romanesti precum si studiul privind producatorii, piata
produselor, concurentii si clintii care privesc produsele alimentare traditionale romanesti.
Produsele alimentare traditionale romanesti reprezinta o veche problema a
organismelor abilitate sa se ocupe de aceasta, dar in acelasi timp va fi o permanenta
provocare pentru acestea deorece aceste produse reprezinta ,,emblema nostra nationala,, atat
pe plan national cat si international.

5
 Capitolul I
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LITERATURII DE
SPECIALITATE

1.1. Notiunea de produs alimentar traditional

PRODUS ALIMENTAR TRADIIONAL inseamna produs alimentar fabricat pe

teritoriul naional i pentru care se utilizeaz materii prime locale; care nu are n compoziia
lui aditivi alimentari; care prezint o reet tradiional; un mod de producie i/sau de
prelucrare i un procedeu tehnologic tradiional i care se distinge de alte produse similare
aparinnd aceleiai categorii.
PRIN TRADIIONALITATE intelegem elementul sau ansamblul de elemente prin
care un produs se distinge de alte produse similare aparinnd aceleiai categorii;
tradiionalitatea nu poate s se limiteze la o compoziie calitativ sau cantitativ ori la un mod
de producie stabilit printr-o reglementare comunitar sau naional ori prin standarde
voluntare; totui aceast regul nu se aplic dac reglementarea sau standardul respectiv a
fost stabilit n vederea definirii tradiionalitii unui produs.
Ce este si ce conditii trebuie sa indeplineasca un produs traditional?
Produsul traditional este acel produs alimentar care indeplineste urmatoarele
conditii:
este fabricat pe teritoriul national;
pentru fabricarea produsului se folosesc materii prime locale (adica materie prima
produsa pe teritoriul national);
nu are in compozitie aditivi alimentari;
prezinta o reteta traditionala, un mod de productie si/sau de prelucrare si un procedeu
tehnologic traditional;
se distinge de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii.
Conform Ordinului 690/2004, prin "produs traditional" se intelegea acel produs
obtinut din materii prime traditionale, care prezenta o compozitie traditionala sau un mod de
productie/ de prelucrare care reflecta un procedeu tehnologic de productie si/sau de prelucrare
traditional si care se distingea de alte produse apartinand aceleiasi categorii.

6
 Astfel, se observa prin comparatie, ca Ordinul 724/2013, impune conditii mai
restrictive in ceea ce priveste locul de fabricare, respectiv pe teritoriul national; materiile
prime care trebuie sa fie locale si continutul produsului, care nu trebuie sa aiba aditivi
alimentari.
Mai mult, Ordinul 724/2013 expliciteaza notiunea de "materie prima locala",
denumita traditionala prin vechiul ordin, si anume, acea materie prima utilizata la obtinerea
produsului, materie produsa pe teritoriul tarii respective. In plus, se specifica faptul ca
procesul de obtinere trebuie neaparat sa cuprinda si operatiuni de prelucrare realizate manual.
Cum putem verifica daca un produs este traditional sau nu?
Logo-ul
,,Cea mai simpla metoda de a verifica daca un produs este unul traditional atestat, mai
ales daca te afli deja in fata raftului, este sa cauti logo-ul national pe eticheta,, spune D.
Niculescu.
Incepand cu luna decembrie 2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
(MADR) a impus marcarea produselor traditionale romanesti cu un logo care mentioneaza
faptul ca produsul respectiv este atestat de MADR, in partea de sus avand insemnul de
,,PRODUS TRADITIONAL,, ,iar in partea de jos este scris ,,ROMANIA ,, pe un fundal
tricolor(foto 1.1).

Foto 1.1.1- logo-ul produsului alimentar traditional

Orice produs alimentar traditional trebuie sa figureze in RNPT(REGISTRUL

NATIONAL AL PRODUSELOR TRADITIONALE)
REGISTRUL NAIONAL AL PRODUSELOR TRADIIONALE registru nfiinat
i administrat de Direcia General Industrie Alimentar, prin compartimentul de specialitate

7
cu atribuii n domeniul produselor tradiionale din cadrul Ministerului Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale
Pentru a figura n REGISTRUL NAIONAL AL PRODUSELOR TRADIIONALE
produsul tradiional trebuie s fie fabricat din materii prime locale; s prezinte o reet
tradiional specific locului de prelucrare, prin care s reflecte un tip tradiional de producie
i/sau de prelucrare, s aib n procesul de obinere a produsului i operaiuni de prelucrare
realizate manual i s dovedeasc un mod de lucru tradiional.
Caietul de sarcini trebuie s cuprind n mod obligatoriu urmtoarele elemente:
NUMELE PRODUSULUI:
Numele trebuie s fie unic pentru a se putea diferenia produsul de alte produse
similare, unicitatea numelui este un prim pas spre personalizarea acestuia care poate constitui
un bun instrument de marketing, o protecie a proprietii intelectuale asupra reetei i a
modului de obinere a produsului.
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR PRODUSULUI TRADIIONAL:
n funcie de specificitatea fiecrui produs n parte se va face referire la principalele
nsuiri organoleptice, fizico-chimice i microbiologice, respectiv: aspect, consisten ,
culoare, gust, arom, miros,umiditate , substane grase, sare, proteine, aciditate, densitate;
flor bacterian specific unde este cazul. Informaiile din aceast seciune trebuie s fie
confirmate prin buletinele de analiz care vor fi ataate conform Articolului 7 aliniatul (1 ).
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR MATERIILOR PRIME:
Aceste cerine sunt extrem de importante. Volumul de informaii necesar prezentrii
caracteristicilor materiilor prime depinde foarte mult de grupa de produse din care face parte
produsul. Pot exista urmatoarele tipuri de grupe de produse: produse din carne, produse
lactate, produse de panificaie, produse din legume i fructe, produse din pete, buturi,
grsimi vegetale, alte produse. Dup cum prevede i textul din Ordinul 724/2013 materiile
prime nu trebuie s conin n compoziia acestora adaosuri, ele constituind una din verigile
cele mai importante n obinerea unui produs de calitate superioar care s se diferenieze n
mod clar de alte produse din aceeai categorie. n contextul caietului de sarcini materia prim
reprezint componentele principale folosite la prepararea produsului (carne si condimente).
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR INGREDIENTELOR FOLOSITE N
PROCESUL DE FABRICAIE:
Se enumer i se descriu ingredientele folosite n procesul de fabricaie. La fel ca i n
cazul materiilor prime nici aceste ingrediente nu trebuie s conin adaosuri aa cum sunt ele

8
indicate n Articolul 6 aliniatul d) din Ordinul 724/2013. Trebuie fcut o difereniere clar
ntre materiile prime i ingredientele folosite.
DESCRIEREA METODEI DE PRODUCIE:
Se vor descrie n detaliu toate etapele procesului de producie, evideniindu-se n mod
deosebit operaiunile realizate manual. Se va face referire la metoda de producie care trebuie
s fie tradiional. Se vor respecta cantitile de legume astfel nct produsul finit s se
ncadreze n descrierea din caietul de sarcini. Ustensilele folosite n cazul n care sunt
tradiionale vor fi specificate la descrierea metodei de producie. In situaiile n care, lemnul
de diferite esen influeneaz unele caracteristici organoleptice ale produsului finit trebuie
specificat acest detaliu important. Alte elemente care pot prea minore i sunt importante n
definirea caracteristicilor tradiionale ale metodei de producie trebuie menionate.
DESCRIEREA ELEMENTELOR SPECIFICE PRIVIND AMBALAREA:
n aceast seciune se va prezenta modul de ambalare, tipul ambalajului, materialele
din care sunt confecionate acestea, precum i influena lor asupra produsului finit. Se vor
evidenia n mod expres data producerii i termenul de valabilitate. n funcie de modul de
ambalare i de comercializare al fiecrui produs n parte vor fi fcute precizri clare n caietul
de sarcini, acestea se vor referi la: comercializarea la bucat, vrac, borcan,sticl, etc. Fiecare
produs etichetat conform legislaiei n vigoare va avea pe ambalaj informaii referitoare la:
coninut, productor, data produciei,termenul de valabilitate precum i alte detalii conform
HG 106/2002.
DESCRIEREA ELEMENTELOR CARE DEFINESC SPECIFICITATEA
PRODUSULUI FINIT:
Specificitatea reprezint trsturile ce individualizeaz produsul descris n caietul de
sarcini, acestea sunt caracteristici proprii, dominante, particulare sau definitorii ale prdusului.
Se precizeaz n mod expres nsuirile organoleptice i fizico-chimice aa cum sunt
enumerate n Articolul 6 aliniatul g). n funcie de fiecare produs se pot prezenta i alte
caracteristici care sunt definitorii pentru specificitate.
CERINELE MINIME I PROCEDURILE DE VERIFICARE I CONTROL ALE
TRADIIONALITII PRODUSULUI:
n funcie de produsul obinut i de tradiiile locale exist diferite metode de verificare
a tradiionalitii i trebuie specificate operaiunile executate manual. Specificitatea reetei,
modul i ustensilele de lucru reprezint de asemenea, cerine minime de verificare a
tradiionalitii. Personalul cu atribuii de control conform ordinului 724/2013 este obligat s

9
verifice la faa locului tradiionalitatea produsului. Aceste metode trebuie detaliate pentru a
demonstra tradiionalitatea produsului. Specialitii care vor analiza caietul de sarcini vor fi
astfel informai de procedurile practice care se folosesc pentru verificarea i controlul
tradiionalitii produsului.
CAPACITATEA DE PRODUCIE REALIZAT:
Se completeaz cu producia zilnic respectndu-se limitele maxime prevzute n
actul normativ. n situia n care produsul tradiional este sezonier se vor preciza concret
lunile n care se desfoar procesul de producie.
DATE, NSCRISURI, REFERINE BIBLIOGRAFICE.CU REFERIRE LA
VECHIMEA PRODUSULUI:
Aceast seciune se va completa cu informaii referitoare la vechimea produsului n
zona de producie i tradiia preparrii respectivului produs. Aceste informaii se pot obine
din documentarea facut pe baza consultrii unor monografii locale, lucrri de specialitate,
documente vechi din arhive, publicaii referitoare la produsele propuse pentru atestare i alte
surse. n situaia n care, nu sunt gsite documente scrise care s dovedeasc vechimea i
tradiionalitatea produsului, se recomand obinerea unei declaraii de notorietate din partea
unei asociaii locale a productorilor de produse tradiionale, conform modelului anexat. Prin
asociaie local se nelege o organizaie care s aib sediul social n acelai jude cu
productorul care solicit atestarea. Este foarte important ca documentele ataate privind
vechimea produsului s fie lizibile, s se precizeze sursa (autorul, titlul, editura, anul
apariiei) i s cuprind informaii clare cu referire la produs. Nu este indicat s se fac o
descriere foarte amnunit cu un volum exagerat de informaii referitoare la zona geografica
sau la istoria zonei produsului respectiv (de exemplu istoria apariiei dulceii n urm cu mii
de ani).
Exemplu: continut caiet de sarcini branza(foto2. 1.2 , foto 3 1.2)
Numele produsului Branza de MANASTUR, MOIECIU, NASAL,TAGA etc
Descrierea naturii si caracteristicilor materiilor prime si/sau ingredientelor utilizate:
lapte de vaca sau bivolita, capra, oaie, seminte (chimen, telina,marar, etc), alte ingrediente.
Descrierea metodei de preparare a produsului cu referire la traditionalitatea acesteia.
Vor fi descrise toate operatiunile in ordinea desfasurarii inclusiv depozitarea si conservarea
produsului (amestecare, fierbere, pasteurizare, fermentare, maturare, taiere, afumare,
adaugare de cheag, ambalare, depozitare, etc) cu referire la traditionalitate.

10
 Descrierea caracteristicilor traditionale. Reteta( lapte de vaca in amestec cu lapte de
bivolita, capra, oaie)
Mod de preparare ( un anumit tip de cheag, un anumit mod de maturare, afumare,
fermentare etc)
Anumite tipuri de ingrediente
Prezentare (scoarta de brad, putinei, chisca de porc,etc)
Descrierea caracteristicilor produsului
Gramajul
Modul de ambalare (in saramura, vid, natural, etc)
Indicarea caracteristicilor organoleptice, fizice, chimice si microbiologice
Cerinte proceduri de verificare si control ale traditionalitatii.
Parametrii tehnologici (durata, temperaturi, proprietati organoleptici) inspectorii
DADR
Parametrii fizico- chimici si microbiologici inspectorii DSVSA

Foto 2.1.2 branzeturi

11
 Foto 3.1.2 branzeturi

1.2. Cadru legal al desfasurarii activitatii in domeniul produselor alimentare

traditionale romanesti

Datorita faptului ca producerea ,fabricarea si comercializarea produselor agricole si

alimentare a reprezentat un proces complex , a fost necesar sa se puna la dispozitia
operatorilor economici din domeniu, intrumente care sa le permita cresterea valorii de piata a
produselor, elemente de protectie a consumatorilor impotriva abuzurilor si de asemenea
garantarea corectitudinii tranzactiilor comnerciale.S-a creat cadrul legal pentru inscrierea in
Registrul National al Produselor Traditionale a produselor alimentare traditionale romanesti
in urmatoarea forma:
ORDIN PENTRU MODIFICAREA ORDINULUI MINISTRULUI
AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, AL MINISTRULUI SANATATII SI AL
PRESEDINTELUI AUTORITATII NATIONALE PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORILOR NR 724/1.082/360/2013 PRIVIND ATESTAREA PRODUSELOR
TRADITIONALE
Acest ordin este structurat din 14 articole care prevad in ordine urmatoarele precizari:
conditiile si criteriile pentru atestarea produselor nationale;
definitia notiunii de produs alimentar traditional;
materiile prime si reteta folosite la fabricarea produsului;

12
 procesul tehnologic, care obligatoriu trebuie sa cuprinda si operatiuni executate
manual, pentru fabricarea produsului;
date cu privire la caietul de sarcini(descris in subcapitolul anterior);
documentele necesare pentru atestarea produsului;
institutiile autorizate care au rolul de a controla fabricarea produsului;
reguli privind modul de comercializare a produsului;
etichetarea produsului ;
normele si masurile legale care pot fi aplicate in cazul constatarii unor neregului
privind fabricarea , etichetarea, ambalarea, depozitarea si comercializarea produsului;
Ultimul articol (Art.14)se refera la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei si
termenul de aplicare al ordinului.
La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului
agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind
condiiile i criteriile pentru atestarea produselor tradiionale, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I nr. 938 din 14 octombrie 2004.
Nevoile pietei mereu in schimbare si criza economica impun continuarea procesului
de reforma in cadrul legislatiei privind obtinerea de produse alimentare traditionale in
vederea unei mai bune protectii a mediului si a unei dezvoltari rurale mai eficiente.Legislatia
europeana de etichetare a calitatii protejeaza un mare numar de denumiri utilizate pentru
desemnarea produselor agricole si alimentare traditionale. Munca agricultorilor si
producatorilor de alimente este apreciata si valorizata contribuind astfel la dezvoltarea si
conservarea vietii in mediul rural.Aceeasi legislatie le garanteaza consumatorilor ca pot avea
incredere in produsele alimentare care poarta eticheta de calitate acceptata in UE.Totodata
sistemul legislativ in vigoare asigura potejarea denumirii produsului pentru a nu putea fi
folosit de alti producatori.
Eticheta trebuie sa contina urmatoarele:
denumirea de origine protejata;
indicatie geografica protejata;
specialitate traditionala garantata;
De asemenea producatorii de produse alimentare trebuie sa detina o autorizatie sanitar
veterinara in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr.57/2010 care
trebuie sa cuprinda informatii despre incaperile in care se prepara , se trateaza , se
prelucreaza si se depoziteaza produsul respectiv dupa cum urmeaza:

13
 materialele din care sunt confectionati peretii
materialele din care sunt confectionate pavimentele
materialele din care sunt confectionate plafoanele sau , daca nu exista plafon ,
suprafata interioara a acoperisului
materialele din care sunt confectionate ferestrele si celelalte deschideri
materialele din care sunt confectionate usile
Unitile care fabric produse alimentare care beneficiaz de derogri de la
Regulamentul (CE) 852/2004 trebuie s dein:
un spaiu de lucru de mrime suficient pentru ca recepia materiei prime i
prepararea produselor alimentare ce prezint caracteristici tradiionale s se
desfoare n condiii igienice adecvate; construcia trebuie s fie conceput i
realizat astfel nct s exclud contaminarea materiei prime i a produselor
alimentare ce prezint caracteristici tradiionale;
un spaiu pentru depozitarea produselor finite n condiii corespunztoare;
un numr adecvat de faciliti pentru splarea i dezinfectarea minilor cu ap cald i
rece curent sau cu ap premixat la o temperatur adecvat;
faciliti pentru igienizarea containerelor folosite pentru transportul materiei prime,
precum i a echipamentelor i ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor
alimentare ce prezint caracteristici tradiionale;
ventilaie adecvat, natural sau artificial, i, acolo unde este necesar, faciliti pentru
evacuarea corespunztoare a aburilor i vaporilor;
iluminat natural sau artificial adecvat;
un spaiu separat sau un dulap prevzut cu cheie pentru stocarea detergenilor i
dezinfectanilor; dezinfectantele i substanele similare trebuie s fie aprobate pentru
utilizare n industria alimentar conform procedurii naionale i s fie folosite astfel
nct s nu aib efecte adverse asupra echipamentelor, ustensilelor, materiilor prime i
produselor alimentare ce prezint caracteristici tradiionale; containerele n care sunt
depozitai detergenii i dezinfectanii trebuie s fie uor identificabile i s poarte
etichete cu instruciuni de folosire; folosirea detergenilor i dezinfectanilor trebuie s
fie urmat de splare i cltire cu ap potabil;
un spaiu separat sau un dulap prevzut cu cheie pentru stocarea materialelor de
igienizare i de ntreinere;

14
 un spaiu separat sau un dulap prevzut cu cheie pentru pstrarea echipamentului de
protecie al persoanelor care prepar produse alimentare ce prezint caracteristici
tradiionale;
mijloace corespunztoare i eficiente de protecie mpotriva duntorilor, cum ar fi
insecte, roztoare i altele;
surs de ap potabil, care s respecte cerinele stabilite n Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu modificrile i completrile ulterioare;
containere speciale cu nchidere ermetic pentru deeurile i subprodusele care nu
sunt destinate consumului uman;
sisteme de drenare i evacuare a apelor reziduale, care s corespund condiiilor de
igien prevzute de legislaia n vigoare;
persoanele care prepar i/sau manipuleaz materiile prime i produsele alimentare ce
prezint caracteristici tradiionale trebuie s respecte un nivel ridicat de igien
personal, s poarte mbrcminte adecvat i curat i, dup caz, mbrcminte de
protecie i s fac dovada strii de sntate printr-un act medical eliberat conform
legislaiei naionale n vigoare.
n cazul stnelor care dein atestat pentru fabricarea produselor lactate ce prezint
caracteristici tradiionale condiiile minime sunt reprezentate de:
un spaiu de lucru de mrime suficient pentru ca activitile de recepie a laptelui i
fabricare a produselor lactate ce prezint caracteristici tradiionale s se desfoare n
condiii igienice adecvate; construcia trebuie s fie conceput i realizat astfel nct
s exclud contaminarea laptelui i a produselor lactate ce prezint caracteristici
tradiionale;
n funcie de tipul de produse fabricate, un spaiu pentru maturarea produselor lactate
ce prezint caracteristici tradiionale;
un spaiu de mrime suficient pentru depozitarea produselor finite n condiii
corespunztoare;
surs de ap potabil, care s respecte cerinele stabilite n Legea nr. 458/2002, cu
modificrile i completrile ulterioare;
faciliti pentru splarea minilor, prevzute cu substane pentru igienizare i cu
mijloace igienice de uscare a minilor;

15
 faciliti pentru igienizarea containerelor folosite pentru transportul laptelui, precum i
a echipamentelor i ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor lactate ce
prezint caracteristici tradiionale;
ventilaie natural adecvat i, acolo unde este necesar, faciliti pentru evacuarea
corespunztoare a aburilor i vaporilor;
iluminat natural sau artificial adecvat;
un spaiu separat sau un dulap prevzut cu cheie pentru stocarea detergenilor,
dezinfectanilor i a materialelor de igienizare; dezinfectantele i substanele similare
trebuie s fie aprobate pentru utilizare n industria alimentar conform procedurii
naionale i folosite astfel nct s nu aib efecte adverse asupra echipamentelor,
ustensilelor, laptelui i produselor lactate ce prezint caracteristici tradiionale;
containerele n care sunt depozitai detergenii i dezinfectanii trebuie s fie uor
identificabile i s poarte etichete cu instruciuni de folosire; folosirea detergenilor i
dezinfectanilor trebuie s fie urmat de splare i cltire cu ap potabil;
mijloace corespunztoare i eficiente de protecie mpotriva duntorilor, cum ar fi
insecte, roztoare i altele;
containere speciale cu nchidere ermetic pentru deeuri i pentru subprodusele care
nu sunt destinate consumului uman, cum ar fi zer, zar;
persoanele care prepar i/sau manipuleaz laptele i produsele lactate trebuie s
respecte un nivel ridicat de igien personal, s poarte mbrcminte adecvat i
curat i, dup caz, mbrcminte de protecie i s fac dovada strii de sntate
printr-un act medical eliberat conform legislaiei naionale n vigoare.

1.3. Institutii implicate in atestarea si promovarea produselor alimentare

traditionale

Operatorii economici care produc produse tradiionale sunt obligai s permitaccesul

n unitate i n secia de producie a organelor de inspecie si control i spunla dispoziie
informaiile i documentele solicitate de ctre reprezentanii Ministerului Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale, Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor i a personalului
mputernicit de ctre Ministerul Snttii.
1.Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) prin structurile teritoriale ale
Direciei Inspecie de Stat desfoarinspecii n unitile de producie prin consilierii cu

16
atribuii de inspecie n domeniul industriei alimentare din cadrul direciilor pentru
agriculturjudeene i a Municipiului Bucureti, pe baza planului de inspecii i control anual
i de cte ori este nevoie n urma reclamaiilor primite.
Inspectorii completeazprocese verbale de control,conform formularului tip elaborat de
MADR.
2.Ministerul sntii (MS) prin structurile teritoriale de inspecie i control din cadrul
direciilor de sntate publicjudeene i a Municipiului Bucureti, efectueazcontrolul
oficial, conform legislaiei n vigoare i a competenelor dispune msurile legale care se
impun.
3.Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor (ANPC) prinstructurile
teritoriale de inspectie i control desfoarcontroale n reeaua de comercializare pentru
verificarea conformitii etichetriii logoului produselor tradiionale. Nerespectarea
condiiilor i criteriilor pentru atestarea produselor tradiionale n urma notificrii trimise de
ctre direciile pentru agriculturjudeene sau a municipiului Bucureti, Autoritatea
Naionalpentru Protecia Consumatorilor sau Ministerul Sntii, atrage luarea de msuri
administrative de ctre personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale :
anularea atestatului de produs tradiional;
radierea din RNPT ;
retragerea logoului .

17
 Capitolul II
STUDIU DE CAZ PRIVIND PIAA PRODUSELOR ALIMENTARE
TRADIIONALE N ROMNIA

2.1. Scurt istoric al produselor alimentare traditionale romanesti

Studiu efectuat privind opinia consumatorilor vis-a-vis de ce reprezinta pentru ei un

produs alimentar traditional:

Produsele tradiionale au o cretere semnificativ n toat Europa, ca o reacie de

rspuns la apariia reelelor de retail. Calitative sunt produsele de la origini, iar piaa crete cu
riscul de a dizolva identitatea iniial a unui produs. Spre exemplu, parizerul. Reeta original
este a unui romn de origine polonez i este compus jumtate din grsime de porc i
jumtate din pulp de vit. Produsul, realizat n felul asta, este relativ bun calitativ, ns n
timp, datorit productorilor speculani, a aprut pe pia un produs din ce n ce mai ieftin.n
linii mari, putem vorbi de o direcionare subtil a pieei. Consumatorul e direcionat de
advertising spre produsele de cel mai mic pre. Ideea e uor forat, n fapt el este
direcionat spre retail. Nimeni nu mai vorbete de raportul calitate/pre. Oamenii ar trebui s-
i pun ntrebarea: cel mai mic comparativ cu ce?Direcionarea de care vorbesc este voit i
i sugereaz de fapt s te lupi pentru promoii. Romnia, spre exemplu, are un snobism tipic
romnesc.

18
 Agricultura reprezint una dintre ramurile economiei care furnizeaz beneficii directe
populaiei i economiei globale, ns, pe de alt parte, prin practicarea unor sisteme de
producie intensive, ea constituie un poluator important al mediului, cu referire la sol, apei de
suprafa, pnzei freatice i aerului.Ocupaiile de baz ale locuitoriilor Romniei au fost, nc
din cele mai vechi timpuri, agricultura, creterea animalelor i vntoarea. Relieful Romniei
fiind bogat reprezentat att de zone de lunc, cmpie, de zone deluroase i intracolinare
precum i de numeroase nlimi montane, dezvoltarea culturilor agricole i pomicultura au
oferit posibilitatea dezvoltrii unei bogate tradiii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor,
legumelor i fructelor. Bogia fneelor rspndite pe coamele dealurilor i poalele munilor
a oferit posibiliti mari de cretere a animalelor. Astfel buctria romneasc se bucur de o
gam variat de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul,
aromele folosite precum i prin tehnicile de elaborare. Bogia vnatului rspndit n pdurile
romneti a adus dup sine tiina preparrii vnatului n diverse mncruri i preparate.Prin
intersectarea culturilor, buctria romneasc a fost influenat de buctria balcanic, de cea
german, srbeasc, italian, turc, i maghiar, dar nu numai, tiut fiind faptul c diversitatea
gusturilor i rafinamentul preparatelor din toate rile lumii sunt apreciate de marii
cunosctori ai tradiiilor popoarelor.
Prin formarea sa daco-roman, cultura gastronomic a poporului romn a motenit
numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plcinta, cuvnt care a pstrat sensul iniial al
termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perioare, grecii musaca, de la bulgari
exist o larg varietate de mncruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar nielul vine de la
austrieci.
Unul dintre feluri de mncare tipic romneti este mmliga. Aceasta este o fiertur
de fin de porumb, cu sare i uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brnz n funcie de
preparatul final obinut. Ea era folosit foarte des n alimentaia ranilor agricultori i a
cresctorilor de animale i nlocuia pinea care n perioada istoric pre-industrial era
obinut n gospodrie prin prelucrarea manual. Foarte des n buctria romneasc se
folosete carnea de porc, dar se consum i carnea de vit, pui, oaie sau miel, precum i carne
de vnat.
Praznicele rnduite de Biseric au adus un aport deosebit n cultura gastronomic
romneasc, aducnd o gam foarte bogat de bucate de srbtoare. Specifice praznicelor
sunt mncruri precum crnai, caltaboi, piftia, cozonacul,sarmale. Mesele principale sunt
micul dejun, prnzul i cina.

19
 Micul dejun poate fi alctuit din produse lactate: lapte, brnz, iaurturi, brnzeturi
proaspete sau fermentate, cereale sau pine; produse din carne: salam, unc, slnin; ou
preparate fierte, omlet, ochiuri sau n diverse combinaii cu legume i carne, fructe proaspete
sau preparate sub form de gemuri sau dulceuri. Pentru persoanele care lucreaz pn trziu
dup ora 17 micul dejun este necesar s fie mai consistent, renunnduse deseori la masa de
prnz care se poate nlocui cu o gustare.
Prnzul obinuit este alctuit din trei feluri de mncare: ciorb sau sup, din carne i
legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne;
felul doi mncare alctuit din legume, sau legume i carne n diferite moduri de preparare,
soteuri, mncruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alctuit din prjituri, plcinte, fructe, tarte
sau preparate din aluaturi i fructe. Pentru zilele de srbtoare, duminica sau praznicele
cretine, se adaug la masa de prnz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne nsoite de
diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brnzeturi sau preparate cu brnz, plcinte,
merdenele, pateuri, i se adaug un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prjituri, torturi,
brnzeturi cu fructe. Pentru copii n perioada de cretere (2-8 ani), adolesceni (15-18 ani) i
persoanele n vrst (66-100 plus) coninutul meselor de peste zi se suplimenteaz cu o
gustare la ora 10 dimineaa, constnd dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de
fructe, un fruct sau o felie de pine cu carne sau brnz, i se adaug nc o gustare la ora 17
alctuit dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pine cu unt, gem, cu preparate
uoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru cretinii care respect posturile rnduite de
religia organizat, o atenie deosebit trebuie acordat aportului zilnic de calorii i vitamine,
raportat la munca prestat i atenie deosebit pentru a nainta n rbdare i nfrnare, nsoii
de sfaturile medicului. Buctria romneasc ofer o gam bogat i variat de mncruri i
produse de post.
Cina are aceeai compunere ca i prnzul, ns se exclud n general alimentele a cror
digestie presupune un efort ndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maionez,
ou sau icre.
Conform ghidului de bune practici in atestare emis de MADR in anul 2014, produsul
traditional este un produs alimentar fabricat pe teritoriul national si pentru care se utilizeaza
materii prime locale, care nu are in compozitia lui aditivi alimentari si prezinta o reteta
traditionala, un mod de productie si/sau de prelucrare, inclusiv un procedeu tehnologic
traditional si care se distinge de alte produse asemanatoare.

20
 Specialistii spun ca inregistrarea unui produs traditional nu este in prezent simpla, dar
este esentiala pentru a incuraja diversificarea productiei, dar si pentru a oferi clientilor si
doritorilor siguranta calitatii.
Ordinul de atestare a produselor traditionale nr. 360 din 31 octombrie 2013, elaborat
de Ministerul Agriculturii impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
(ANPC,foto 4.2.1) si Ministerul Sanatatii, stabileste conditiile si criteriile pentru atestarea
acestora. Conform ordinului, Directia Generala de Industrie Alimentara, prin compartimentul
de specialitate cu atributii in domeniul produselor traditionale din cadrul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR, foto 5.2.1), infiinteaza si administreaza Registrul
National al Produselor Traditionale (RNPT). Registrul se publica anual pe siteul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, ordinul prevede ca inregistrarea sa nu fie
permisa in cazul unui produs a carui traditionalitate se datoreaza doar provenientei sau
originii sale geografice si aplicarii unei inovatii tehnologice.

Foto 4.2.1 sigla ANPC

21
 Foto 5.2.1 sigla MADR

Produsul nu poate fi inregistrat daca se refera doar la cerinte de ordin general

utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevazute de o reglementare comunitara
specifica, daca este inselator, cum este in special cel care se refera la o caracteristica evidenta
a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini si nici asteptarilor consumatorilor cu
privire la caracteristicile traditionale ale produsului, se arata in document.

2.2. Studiul pietei produselor alimentare traditionale romanesti

22
 Piata pentru produsele traditionale romanesti creste de la un an la altul. Multe produse
traditionale romanesti au fost inregistrate la Ministerul Agriculturii si cauta piata de desfacere
locala sau nationala.
In Uniunea Europeana, piata produselor traditionale cumuleaza vanzari de 14 miliarde
de euro anual. In Romania, comercializarea acestor produse se face preponderent in targuri si
piete, doar un numar restrans fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Acele produse
cumuleaza insa vanzari anuale de peste 100 milioane de euro, conform statisticilor MADR.
92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie obtinut din materii prime
traditionale romanesti, iar 84% se asteapta ca inclusiv modul de prelucrare/productie sa aiba
la baza un procedeu traditional romanesc. Cu alte cuvinte, majoritatea consumatorilor
considera ca un produs trebuie sa indeplineasca simultan cele doua criterii pentru a fi
considerat traditional.
Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat
sunt:
gustul - produsele traditionale sunt mai gustoase decat produsele alimentare obisnuite;
modul de comercializare - ar trebui sa fie vandute si in hipermarketuri si
supermarketuri in spatii special destinate, nu doar in targuri si piete;
sunt mai sanatoase si mai hranitoare decat produsele alimentare obisnuite.
Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspectul produselor (sunt mai
apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele legate de pret, cei mai multi
afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.
Cu ocazia desfasurarii zilelor Municiupiului Drobeta Turnu Severin(21-23 aprilie
2017,foto 6,7.2.2) am efectuat un sondaj de opinie cu privire la preferintele si cantitatile de
produse alimentare traditionale.Sondajul a fost efectuat pe 550 de respondenti , iar rezultatele
au fost urmatoarele:
28 % din consumatori cumpara de 2-3 ori pe saptamana produse traditionale
26% se aprovizioneaza o dat pe saptamana
22% cumpara de 2-3 ori pe luna produse traditionale
Rezulta ca 76% dintre consumatori sunt clienti fideli iar clientela si piata este
asigurata.

23
Foto 6.2.2

Foto 7.2.2

24
 2.3. Studiul producatorilor de produse traditionale

Situatia produselor alimentare traditionale romanesti la sfarsitul lui 2016 a fost

discutata la o intalnire a unor reprezentanti GAL impreuna cu persoane , asociatii si fundatii
interesate de acest domeniu.
Produse romanesti cu indicatie geografica IGP, DOP, STG. In perioada martie mai
a.c. au avut loc in 20 judete intalniri de lucru organizate de catre directiile agricole, ca urmare
a solicitarii conducerii MADR, tinand cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare
referitor la inregistrarea unui numar de 14 produse cu indicatie geografica pana in anul
2020(tabel 1.2.2).
Astfel, in judetele Tulcea, Galati, Braila, Brasov, Valcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu,
Arad, Mures, Neamt, Suceava, Bistrita Nasaud, Maramures, Salaj, Bihor, Satu Mare,
Botosani, Iasi si Bacau au avut loc prezentari ale legislatiei europene si nationale care
reglementeaza modul de obtinere a recunoasterii la nivel european al unor produse cu
caracteristici speciale, cu traditie de producere si cu o calitate superioara.
La aceste intalniri au participat in medie un numar de 50 persoane din diferite sectoare
de activitate, in principal mici fermieri, producatori agricoli, procesatori din domeniul
agroalimentar, reprezentanti ai Grupurilor de Actiune Locala GAL, reprezentanti ai
fundatiilor si asociatiilor din domeniu.
De asemenea, au fost prezenti si presedintii Consiliilor Judetene, prefecti, primari,
directori ai institutiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de
decizie locali care pot determina evolutii pozitive in dezvoltarea segmentului de produse cu
indicatie geografica.
In urma acestor intalniri au fost identificate o serie de produse cu potential de
inregistrare pe schemele de calitate europene si nationale dintre care amintim: Telemea de
Vaideeni, Telemea de Sibiu, Branza de burduf de Bran, Gem de rabarbar, Branza de
Gulianca, Salata tulceana cu icre de stiuca, Virsli de Hunedoara, Paine de Pecica, Salam de
Nadlac, Salinate, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneasca, Varza de
Toboliu, Bere nemteana, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei etc.
Reamintim ca in prezent Romania are inregistrate ca indicatii geografice patru
produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP) (foto 8.2.3), Salamul de Sibiu
(IGP), Novac afumat din Tara Barsei (IGP), Telemea de Ibanesti (DOP). Alte trei produse se
afla in analiza la Bruxelles respectiv Carnati de Plescoi ((IGP) (foto 9.2.3), Scrumbie de
Dunarea afumata (IGP)(foto 10.2.3) si Cascaval de Saveni (IGP). Tot ca indicatii geografice
25
protejate sunt inregistrate si se afla intr-un proces de verificare si un numar de noua bauturi
spirtoase: Vinars Tarnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea,
Palinca, Horinca de Camarzana, Tuica de Arges (foto 11.2.3), Tuica Zetea de Mediesu Aurit.

Foto 8.2.3 Magiun de Topoloveni Foto 9.2.3 Carnati de Plescoi

Foto 10.2.3 Scrumbie de Dunare afumata

26
 Foto 11.2.3 Tuica de Arges

Tabelul 1.2.3. Situaia repartizrii productorilor pe categorii de produse 2013

REPARTIZAREA PRODUCATORILOR PE CATEGORII DE PRODUSE
Categorie de produse Nr. produse
Produse lactate 1.073
Produse din carne 728
Produse panificatie 492
Miere 7
Bauturi alcoolice 231
Bauturi nealcoolice 9
Conserve din legume si fructe 79
Alte produse alimentare 65
Total 2.684
Sursa: MADR

27
 La datele respective s-au adaugat in 2014, 20 de produse de panificatie si din carne ,
in 2015 , 73 produse din carne si panificatie , in 2016 , 28 produse din lapte si carne , iar in
2017 , pana in momentul actual , 2 produse de panificatie.Astfel la ora actuala exista peste
2800 produse alimentare traditionale romanesti inregistrate la MADR (foto 12.2.3).

Foto 12.2.3 produse alimentare traditionale

Nu intotdeauna mediul in care isi desfasoara activitatea intreprinderile care realizeaza

produse alimentare traditionale ofera conditii favorabile procesului de productie.Orice
intreprindere pentru a obtine performanta trebuie sa aiba capacitatea sa se adapteze la
conditiile mediului extern.Mediul extern al intreprinderilor producatoare de alimente trebuie
sa aiba urmatoarele carecteristici:
Furnizorii de mrfuri, spre deosebire de furnizorii ntreprinderilor din alte domenii de
activitate, nu pot avea dect o poziionare local, comun cu ntreprinderile
productoare de asemenea produse. Acest lucru genereaz o serie de restricii, limitri
i dificulti suplimentare n aprovizionarea cu materiile prime din care se realizeaz
produsele alimentare tradiionale, precum insuficiena cantitativ i neuniformitatea
calitii
Prestatorii de servicii trebuie s dispun de o serie de instalaii, spaii frigorifice i
mijloace de transport speciale pentru a pstra integritatea i calitatea produselor
alimentare tradiionale pe drumul lor de la productori pn la consumatori.
Furnizorii de for de munc au o influen considerabil asupra ntreprinderii
Specific ntreprinderilor productoare de alimente tradiionale din Romnia este i
dificultatea recrutrii i angajrii personalului calificat n meseriile din industria

28
 alimentar, datorit faptului c sistemul romnesc de nvmnt postrevoluionar a
renunat la nvmntul profesional.
Organismele publice constituie o component important a mediului ntreprinderii. .
ntreprinderile din sectorul produselor alimentare tradiionale, n plus fa de
ntreprinderile din alte sectoare de activitate trebuie s se supun i controlului
Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale.
Mediul demografic din Romnia, cu o natalitate aflat n scdere continu, va crea
unele probleme privind cererea de produse alimentare tradiionale.
Mediul economic este constituit din ansamblul elementelor care compun viaa
economic a spaiului n care activeaz ntreprinderea.
n condiiile unui nivel redus al veniturilor populaiei din Romnia, alimentele
tradiionale sunt mai degrab produse de lux, la care are acces numai o parte redus a
populaiei.
Mediul tehnologic are cea mai mic influen asupra ntreprinderilor productoare de
alimente tradiionale deoarece Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea
produselor tradiionale, interzice aplicarea inovaiilor tehnologice la realizarea
produselor tradiionale.
Aceste prevederi legale au ca efecte pstrarea tradiiei tehnologice i blocarea
accesului inovaiei i progresului tehnologic, meninerea caracterului manufacturier al
produselor alimentare tradiionale, performane economice mai modeste, generate de o
productivitate a muncii mai sczut, de costurile de producie mai mari i de limitarea
nivelului produciei prin prghii administrative i nu ca urmare a cerinelor pieei.
Mediul juridic din Romnia ne arat c realizarea i comercializarea produselor
alimentare tradiionale este un domeniu foarte strict reglementat i cu stabilitate
precar.
Mediul natural intr tot mai mult n preocuprile tuturor ntreprinderilor i vizeaz n
general, problemele de poluare i de protecie a acestuia. Condiiile pedoclimatice pe
care le ofer mediul nconjurtor din Romnia sunt foarte favorabile pentru realizarea
unor caniti mari de produse alimentare tradiionale cu o calitate excepional.
Studiul asupra intreprinderilor producatoare de alimente traditionale din Romania
reprezinta o problema deosebit de importanta.Aceste intreprinderi genereaza oferta pe piata
de produse alimentare traditionale romanesti.Cele mai multe produse atestate sunt cele din
carne , urmate de cele lactate , de cele de panificatie si ce cele din legume si fructe.Cele mai

29
putine produse atestate fac parte din categoria bauturilor alcoolice.Producatorii care fabrica
produse alimentare traditionale romanesti sunt intreprinderi mici organizate sub diferite
forme juridice (PFA , SRL,II).Avand uneori o productie limitata cantitativ trebuie sa gaseasca
modalitati de vanzare a produselor.
Producatorii de produse traditionale si ecologice considera ca vanzarea directa este
ceea care se adapteaza cel mai bine la structura lor de productie agricola.
La inceput producatorii agricoli aleg vanzarea directa in targuri ocazionale. Targurile de
produse traditionale si ecologice se tin in toate judetele tarii, in marile orase resedinta de judet
sau in micile orase cu ocazia unor evenimente culturale, religioase sau traditionale.
Sunt cunoscute targurile de la Muzeul Taranului Roman Bucuresti(foto 13.2.3), Muzeul
ASTRA Sibiu, Targul de Bunatati de la Ploiesti, Sinaia sau Campina, Targul de la Romexpo
Bucuresti, Targul de la Ministerul Agriculturii, Targurile de agricultura INDAGRA
Bucuresti, AGRARIA Cluj, BUCOVINA Suceava, AGROMALIN Arad, etc. Participa in
general cei care realizeaza produse dupa retete consacrate, produse traditionale, dar si
produse ecologice, care si-au castigat un binemeritat renume.

Foto 13.2.3 Targul de produse la Muzeul taranului roman Bucuresti

Al doilea pas pentru producatori este vanzarea directa in piete permanente cu sectoare
pentru produse taranesti la taraba si la standuri special amenajate. Marile piete municipale au

30
amenajari pentru o gama larga de produse lactate, de carne, legume, fructe, produse de
panificatii, flori, arbori arbusti, etc.
Tot in piete si in marile cartiere din orase, cei care s-au dezvoltat indeajuns au trecut
la al treilea pas, respectiv vanzarea prin magazinele proprii(foto 14.2.3).

Foto 14.2.3 Imagini magazin de produse traditionale

Pentru aprovizionarea lor, deschise in mai multe locatii, producatorii si-au diversificat
gama de produse si au trecut la o organizare mai buna a activitatilor de procesare, depozitare
si distributie, dar si la investii pe masura.
Cei mai cunoscuti producatori de produse ecologice si traditionale au trecut la pasul al
patrulea, respectiv la livrarea directa la domiciliu consumatorului, fie prin reteaua de
magazine online, fie prin livrarea cosului saptamanal pe baza de comanda.
Al cincelea pas la care vor sa ajunga majoritatea producatorilor este vanzarea directa
din ferma(foto 14.2.3), care este de fapt cea mai interesanta. Pentru a parcurge acesti pasi este
necesar ca producatorii sa castige suficienta incredere din partea consumatorilor. Este de
asemenea important ca fermele ecologice si de produse agroalimentare traditionale sa fie
atractive, bine organizate, sa ofere produse de calitate si gustoase, si de o mare diversitate pe
parcursul intregului an. Pe langa seriozitate, abilitati de comunicare, producatorii trebuie sa
ofere si servici complementare (agroturistice, agropedagogice, sociale, etc.).

31
 Foto 15.2.3. Vanzare direct de la ferma

2.4. Studiul concurentilor produselor alimentare traditionale

In urma unei analize efectuata asupra concurentilor pe care ii pot avea intreprinderile
din sectorul produselor alimentare traditionale , acestia pot fi grupati in mai multe categorii:
Concurenii reprezentai de ctre ntreprinderile din Romnia care au obinut atestatul
pentru produsele alimentare tradiionale pe care le fabric. Aceast categorie de
concureni este cea mai numeroas i nu ar trebui s ridice probleme foarte mari
pentru productorul autohton de produse alimentare tradiionale.
Concurenii reprezentai de ctre ntreprinderile din Uniunea European care produc i
vnd n Romnia produse alimentare tradiionale din rile lor, prin intermediul
lanurilor de hipermarketuri.
Concurenii reprezentai de ctre ntreprinderile din Romnia care realizeaz produse
alimentare obinuite pentru a satisface aceleai nevoi de hran.
Concurenii reprezentai de ctre ntreprinderile din exteriorul Romniei care
realizeaz produse alimentare obinuite pentru a satisface aceleai nevoi de hran,
Concurenii care practic o concuren neloial, utiliznd diverse metode nelegale
pentru a obine avantajul competitiv pe pia,precum oferirea unor informatii
incorecte despre caracterul tradiional al produselor, fr ca acestea s fie atestate i
nregistrate n Registrul Naional al Produselor Tradiionale; folosirea pe etichete sau
pe ambalaje ori pentru publicitatea produselor alimentare a unor termeni care induc

32
 consumatorului ideea fals de produs fabricat dupa metode i reete tradiionale,
chiar dac a fost fabricat n regim industrial; folosirea denumirii de produs
tradiional pentru produse alimentare fabricate dupa tehnologii industriale,
standardizate;vnzarea produsului sub o alt denumire dect cea cu care este
nregistrat produsul in Registrul naional al produseor tradiionale; practicile
incorecte ale comercianilor n relaia cu consumatorii etc.
Un alt tip de clasificare a concurentei pe piata produselor alimentare traditionale poate
fi urmatorul:
concurena dintre formatele cash & carry i super/hypermarketuri/discounteri;
concurena dintre formatele cash & carry si micile magazine de comer cu
amnuntul;
concurena dintre hyper/supermarketuri/discounteri si micile magazine
decomercuamnuntul (comertradiional);
Economistii analizeaza structura pietei pentru a intelege modul in care furnizorii
raspund cererii consumatorilor, precum si mobilitatea cu care sunt folosite resursele.
Cele doua extreme ale structurii pietei, frecvent folosite in aceasta analiza, sunt:
concurenta perfecta
concurenta imperfecta
monopolul pur
Aceste doua forme au caracteristici diametral opuse si corespund urmatoarelor
situatii:
in cazul concurentei perfecte exista multi vanzatori ai aceluiasi tip de produse, nici
unul dintre acestia neputand sa stabileasca pretul;
in cazul monopolului pur, un singur vanzator detine controlul intregii piete, deci si al
pretului.
Concurenta perfecta
Atunci cand numarul cumparatorilor si al vanzatorilor unui anumit tip de produs este
suficient de mare, pretul acestuia este considerat ca fiind dat. Toti participantii pe piata
respectiva sunt considerati primitori de pret, deoarece ei nu pot, nici singuri, nici in grup, sa-l
stabileasca sau sa-l modifice.
Deci, in aceasta situatie, pretul nu se afla sub controlul primitorilor de pret, depinzand
numai de nivelul ofertei si al cererii. Nici un consumator nu va reusi sa cumpere la preturi
mai mici decat pretul pietei. Pe de alta parte, nici un producator nu va putea vinde la preturi

33
mai mari decat pretul pietei, deoarece consumatorii isi pot procura bunurile mai avantoj, de la
alti ofertanti.
Primitor de pret este deci vanzatorul (cumparatorul) care considera pretul pietei ca
fiind dat.

fig.1.2.4 Curba cererii firmei unei organizatii perfect concurentiale

Curba CC' a cererii pe o piata cu concurenta perfecta este orizontala (figura1.2.4).

Indiferent de cantitatea vanduta, firma va obtine pretul pietei P0. Alura orizontala a
curbei cererii reprezinta caracteristica esentiala a concurentei perfecte.
O piata caracterizata printr-o concurenta perfecta indeplineste patru conditii:
existenta unui numar mare de firme primitoare de pret;
toate organizatiile de pe piata respectiva trebuie sa realizeze acelasi tip de produs.
Produsele sunt diferentiate.
toti cumparatorii trebuie sa detina informatii precise, pentru a putea fi siguri ca
preturile produselor realizate de diferiti concurenti din ramura respectiva sunt intr-
adevar identice.
libera intrare pe piata ca si libera iesire de pe piata.
Concurenta imperfecta
Concurenta perfecta reprezinta numai una dintre extremele structurii de piata. Alaturi
de organizatiile perfect concurentiale, pe piata coexista alte trei tipuri de organizatii:cele
aflate in concurenta monopolistica, oligopolul si monopolul pur, acesta din urma
reprezentand cealalta extrema a structurii de piata.

34
 O firma imperfect concurentiala este aceea care exercita un oarecare control asupra
pretului produselor sale.
Conditiile in care firma poate detine controlul asupra pretului sunt urmatoarele:
fiecare firma detine un segment de piata important;
fiecare firma produce un bun care se diferentiaza de cele ale concurentilor;
O organizatie imperfect concurentiala raspunde la cel putin una dintre cele doua
cerinte.
Pentru a intelege de ce aceste doua trasaturi permit unei organizatii sa controleze
pretul produselor, sa analizam ce se intampla cu o firma care fabrica cea mai mare parte a
productiei care se vinde pe piata - de exemplu o intreprindere producatoare de otel. Prin
pozitia pe care i-o confera importanta segmentului de piata pe care il detine, aceasta poate
manevra pretul pietei, prin modificarea nivelului productiei proprii. In situatia in care acesta
intreprindere si-ar reduce productia, cantitatea de otel oferita pe piata ar scadea uficient astfel
incat pretul otelului sa creasca. Invers, cresterea productiei ar deterina reducerea pretului.
Controlul asupra pretului il poate detine si o organizatie care se adreseaza unui
segment mic de piata, dar care ofera un produs care diferentiaza net de cele ale concurentilor.
Sa luam exemplul unui restaurant de tip fast-food, de exemplu al unuia din reteaua
Mc Donald's. Desi meniurile oferite sunt aceleasi in toate restaurantele din acesta retea, ele se
diferentiaza fata de cele ale altor tipuri de restaurante.
Daca o parte a clientilor prefera acest gen de servicii si produse, pretul lor poate creste
putin, fara a determina reducerea vanzarilor. Daca, dimpotriva, pretul s-ar reduce putin,
numarul de clienti ar creste.
Am vazut ca cererea pentru produsele organizatiilor perfect concurentiale este perfect
elastica, deoarece acestea nu detin controlul asupra pretului. Alura curbei cererii in cazul
concurentei perfecte este deci orizontala. In cazul firmelor imperfect cncurentiale, alura
curbei este descedenta, datorita celor doua posibilitati existente: fie de a creste pretul si de a
vinde o cantitate mai mica, fie de a reduce pretul si de a vinde o cantitate mai mare.

35
 Figura 2.2.4 ilustreaza acest lucru. Curba cererii in conditiile concurentei imperfecte

Din figura se poate observa ca o organizatie care actioneaza in conditii de concurenta

imperfecta, pentru a-si putea mari pretul de la P0 la P2, trebuie sa-si reduca productia de la
Q0 la Q2. Invers, daca doreste sa-si mareasca productia de la Q2 la Q0, trebuie sa-si reduca
pretul de la P2 la P0.
Monopolul pur
Monopolul pur se afla fata de concurenta perfecta la extrema opusa a structurii pietei.
In situatia monopului pur nu exista concurenta.
Asa cum ii arata si numele, combinatia a doua cuvinte grecesti mon si polein (singur
si vanzator), monopolul este unicul ofertant de pe o anumita piata, intrarea altor firme fiind
restrictionata legal sau pe alte cai. Prin urmare, monopolul si ramura coincid.
Monopolurile pot fi proprietate de stat sau particulara. Desi monopolul detine
controlul intregii piete, si poate astfel stabili pretul, curba cererii ii limiteaza posibilitatile de
vanzare si veniturile. Daca totusi pretul creste prea mult, cererea poate disparea. Pentru
sporirea volumului vanzarilor, pretul trebuie redus.
Controlul monopolistului asupra pretului si a veniturilor consta in studierea
elasticitatii cererii. La randul ei, elasticitatea este conditionata de existenta marfurilor
substituibile. De aceea, pentru monopolist este vitala blocarea intrarii concurentilor pe piata.
Cele mai importante bariere in calea intrarii altor firme pe piata sunt secretul de
productie, tehnologia speciala, controlul asupra materiilor prime cheie, brevetul.

36
 Desi avantajele pe piata ale monopolului sunt indiscutabile, el este obligat totusi sa
tina seama de legea cererii. Pretul si cantitatea ceruta fiind invers proportionale, cu cat va
creste pretul, cu atat va scadea cantitatea vanduta. Deoarece detin controlul asupra pietei,
monopolurile pot cauta si stabili ombinatia cea mai profitabila intre pret si cantitatea vanduta,
combinatie care maximizeaza diferenta dintre veniturile totale si costurile totale, deci profitul.
Din acest motiv, monopolurile au fost denumite si cercetatori de pret.
Cercetatori de pret sunt acele organizatii care detin puterea de monopol, putand stabili
pretul.
In cazul monopolului, curba cererii coincide cu cea a ramurii, avand o traiectorie
descedenta. De aceea, venitul marginal este mai mic decat pretul cu care se vinde fiecare
unitate de productie suplimentara. Conducerea monopolului stie ca productia suplimentara
reduce venitul obtinut de pe urma acesteia, deoarece pretul scade pe masura reducerii cererii.
Figura 3.2.4. prezinta relatia dintre venitul marginal (VM), pretul (P) si venitul total (VT), in
cazul in care cererea este descrescatoare. Cu cat cererea este mai putin elastica, fiecare unitate
produsa suplimentar va determina reducerea mai mare a pretului si, deci, a venitului.

Cererea, venitul total si venitul marginal fig 3.2.4.

La orice nivel al productiei, cu cat cererea este mai putin elastica, cu atat curba VM a
venitului marginal se plaseaza mai jos in comparatie cu cea a cererii.
Fiind data o anumita curba a cererii, venitul marginal scade cu atat mai mult sub
nivelul pretului, cu cat productia este mai mare.
Peste o anumita productie la cresterea vanzarilor costurile cresc mai repede decat
veniturile, le depasesc si apar pierderi din ce in ce mai mari. Ca urmare, venitul marginal
devine negativ. Deci, asa cum reiese din figura 3.2.4., venitul total incepe sa scada.
37
 Atunci cand pretul nu asigura recuperarea cheltuielilor variabile pe termen scurt,
monopolistul decide incetarea temporara a oferirii de produse, iar daca pretul este mai mic
decat cheltuielile medii totale pe termen lung,monopolul paraseste piata.
Spre deosebire de firmele perfect concurentiale, care accepta pretul stabilit in functie
de cerere si oferta, monopolul este un cercetator de pret. Fiind singurul ofertant de pe piata, el
ajuta sa se stabileasca pentru produsul sau acel pret care ii maximizeaza profitul. Spre
deosebire de firma perfect concurentiala, care isi stabileste pretul la nivelul costului marginal,
monopolul isi va maximiza profitul, practicand preturi mai mari. Cresterea pretului peste
nivelul costului marginal reprezinta o masura a puterii de monopol.
Pretul care maximizeaza profiturile se obtine prin controlul asupra cantitatii oferite.
Cantitatea aleasa spre a fi oferita pe piata de monopol va fi aceea la care costul
marginal este egal cu venitul marginal.

2.4. Studiul clientilor produselor alimentare traditionale

Prin comparatie, rezultatele cercetarii realizate de compania Exact Cercetare si

Consultanta arata faptul ca 92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie
obtinut din materii prime traditionale romanesti, iar 84% se asteapta ca inclusiv modul de
prelucrare/productie sa aiba la baza un procedeu traditional romanesc(foto 16.2.4).

Foto 16.2.4 Framantatul painii manual

38
 Cu alte cuvinte, majoritatea consumatorilor considera ca un produs trebuie sa
indeplineasca simultan cele doua criterii pentru a fi considerat traditional. Altfel spus,
alimentele de genul "jumari de porc" realizate din carcase de porc importate din Argentina si
topite in regim industrial nu sunt asociate de consumator cu notiunea de traditional. La fel
cum nu sunt asociate acele produse care in mod obisnuit sunt prelucrate prin procedee
industriale, cum ar fi apa minerala carbogazoasa, berea etc. Mai putin importante pentru el
sunt criteriile ce tin de modalitatea de comercializare (de unde reiese ca acesta se asteapta sa
regaseasca aceste produse si in comertul modern, nu doar in targuri si piete), dar si criteriile
legate de producatori, consumatorul fiind prea putin interesat (20%) daca produsul este
realizat doar de persoane particulare. Conform acestui studiu, principalele criterii pe care
trebuie sa le indeplineasca un produs alimentar pentru a fi considerat traditional romanesc
sunt absenta conservantilor si a E-urilor (29%), reteta traditionala (27%), sa fie natural,
obtinut cu ingrediente naturale (23%), sa fie mentionata zona in care a fost produs initial
(17%).
Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat
de Exact Cercetare si Consultanta, sunt: gustul - produsele traditionale sunt mai gustoase
decat produsele alimentare obisnuite; modul de comercializare - ar trebui sa fie vandute si in
hipermarketuri si supermarketuri in spatii special destinate, nu doar in targuri si piete; sunt
mai sanatoase decat produsele obisnuite si sunt mai hranitoare decat produsele alimentare
obisnuite. Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspectul produselor (sunt mai
apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele legate de pret, cei mai multi
afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.
Profilul cumparatorului cu afinitate semnificativa pentru produsele traditionale
cuprinde persoanele cu varsta intre 35-54 ani, angajati cu functie de conducere sau studii
superioare.(citeste studiul integral...)
Femeile si cei care locuiesc in orase mici (sub 50.000 de locuitori) cumpara mai des
ali mente traditionale romanesti decat restul cumparatorilor.
O alta companie de cer cetare - Unlock Market Research - a realizat in luna martie
pentru revista Piata o cercetare cantitativa al carei rezultat este in parte similar concluziilor
anterioare. Atunci cand sunt rugati sa se gandeasca spontan la ce inseamna un produs
traditional, 47% dintre consumatori mentioneaza specificul zonal/regional al produselor drept
principalul atribut definitoriu, ingredientele naturale (31%) si retetele traditionale (30%) fiind
urmatoarele clasate. Astfel, definitia care maximizeaza intelegerea conceptului de produs
traditional in randul consumatorilor, atingand 96% dintre acestia, si care limiteaza totodata
39
numarul de caracteristici definitorii utilizate, cuprinde urmatoarele atribute: produse mai
sanatoase decat celelalte produse similare; produse obtinute/prelucrate prin procedee
traditionale; produse realizate de catre producatori autohtoni/nationali. Cercetarea cantitativa
realizata de Unlock indica ingredientele traditionale ca factor primordial in definirea
produsului traditional, precum si modul de prelucrare al acestora si retetele utilizate. Pe de
alta parte, diferentierea clara a produselor in cadrul categoriei din care fac parte nu este
privita ca un atribut definitoriu pentru un produs traditional. (citeste studiul integral...)
La nivelul Uniunii Europene, produsele traditionale, modalitatile de certificare si
conditiile general impuse sunt prevazute in Regulamentul CE nr. 509/20.03.2006 al
Consiliului privind specialitatile traditionale garantate din produse agricole si alimentare si in
Regulamentul CE nr. 1216/18.10.2007 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului CE nr. 509/2006 al Consiliului. Pornind de la cele doua documente, fiecare
stat membru a adaptat propria legislatie atat la cea europeana, cat si la conditiile proprii
generate de cerintele consumatorilor.
Astfel, in Germania, trei landuri au adoptat un regulament special care diferentiaza
produsele traditionale industriale, pe categorii, prin: ingrediente, reteta, modul de prelucrare
si cantitatea de conservanti. In acest fel, produsele traditionale taranesti de casa au o eticheta
ce le evidentiaza fata de produsele traditionale industriale, in timp ce produsele traditionale
cu conservanti si aditivi, pentru prelungirea termenului de garantie, au o eticheta speciala, fie
ca sunt obtinute in gospodaria taraneasca sau sunt prelucrate industrial. In Austria, produsele
traditionale taranesti de casa au un regim special de comercializare si etichetare fata de
produsele traditionale taranesti industriale, care sunt comercializate in regimul normal al
alimentelor.
In Olanda, fermele care au instalatii proprii de preparare a branzeturilor(foto 17.2.4)
realizeaza doua tipuri de produse sub acelasi brand si pe baza aceleiasi retete: un produs
traditional fara conservanti, cu termene de garantie intre 48 de ore si 7 zile, in functie de
sortiment, produs ce este etichetat ca fiind traditional, si un altul la care se adauga conservanti
si are o perioada de garantie intre 30 de zile si trei luni, pe a carui eticheta scrie "produs
realizat dupa reteta traditionala", ceea ce nu inseamna ca este traditional. Produsele au preturi
diferite si se gasesc alaturate in rafturile magazinelor, consumatorul urmand sa aleaga pe care
il prefera.

40
 Foto 17.2.4 Fabrica prelucrarea laptelui

In urma cercetarilor referitoare la clienti , analiza efectuata asupra acestora a pus in

evidenta faptul ca motivatia consumului de produse alimentare traditionale este influentata in
principal de doua motive , respectiv sarbatori si obisnuinta.Ar mai fi obiceiurile mostenite si
alte motive care determina cumparatorii sa se orienteze asupra achizitionarii produselor
alimentare traditionale(tabel 2.2.4).

Tabel 2.2.4 sondaj privind perioada de cumparaturi saptamanala

41
 Referitor la perceptia cumparatorilor asupra elementelor definitorii ale produselor
traditionale majoritatea sustin ca produsul alimentar traditional trebuie sa fie fabricat dupa un
proces tehnologic traditional , sa nu contina conservanti chimici , sa fie realizaat din materii
prime provenite din zona respectiva(zona unde isi desfasoara activitatea producatorul), sa se
deosebeasca de alte produse similare , iar o pondere mai mica de consumatori sustin ca
produsele traditionale trebuie sa fie realizate in gospodariile taranesti.Cu toate acestea, in
Romania , consumul de produse alimentare traditionale este mai redus probabil din cauza
pretului mai ridicat si de neincrederea consumatorilor in informatiile cuprinse pe eticheta
produsului.
Cele mai preferate produse alimentare traditionale sunt cele din categoria
preparatelor din carne , a produselor de panificatie , a produselor lactate si a produselor din
legume si fructe.Cu privire la locul de unde sunt cumparate aceste produse , cercetarile arata
ca cele mai multe sunt de pe piata locala , din minimarketuri , din gospodariile taranesti si
foarte putine din supermarketuri.
In ceea ce priveste pretul produselor alimentare traditionale , un numar destul de mare
de cumparatori sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru un produs alimentar traditional.

42
 CONCLUZII

Pn n prezent, sectorul agroalimentar romnesc a fost caracterizat de o integrare

sczut a participanilor pe filierele agroalimentare, n special pentru produse cum ar fi
laptele, legumele i fructele. Lipsa informaiilor despre piaa agroalimentar, atractivitatea
redus a asocierii pentru productorii agricoli, eficacitatea sczut a contractelor dintre
operatorii economici, lipsa instalaiilor de ambalare i etichetare i inexistena burselor
agricole funcionale sunt principalele cauze care au determinat gradul redus de integrare pe
pia a produselor agricole romneti.
Piaa agroalimentar romneasc estenc departe de performanele din celelalte
state membre, ceea ce face ca decalajele de productivitate s devin i mai accentuate. Cu
toate acestea, locul ocupat de ara noastr la multe dintre produsele de origine animal i
vegetal ntrete concluzia existenei unui potenial de producie semnificativ al sectorului
agroalimentar romnesc.
Ca urmare a cooperrii dintre micii fermieri, vor fi posibile aciuni inovatoare care nu
pot fi realizate n afara unei forme asociative. Astfel, vor putea fi dezvoltate noi moduri de
pstrare a produciei agroalimentare (pentru creterea siguranei alimentare), produse adaptate
mai bine cerinelor pieei i metode de utilizare a deeurilor i de epurare a apei, pentru
protejarea mediului. Sprijinirea cooperrii actorilor din sectorul agroalimentar n scopul
comercializrii produselor n cadrul lanurilor scurte va facilita utilizarea modalitilor
inovatoare n domeniu i atragerea unor noi categorii de consumatori.
Posibilitatea comercializrii produselor alimentare obinute la nivel local prin lanuri
scurte i prin piee locale va deveni o component important a sectorului agroalimentar din
Romnia. Astfel, vnzarea direct a produselor proaspete va reprezenta o surs important de
venit pentru o mare parte dintre micii fermieri.
n concluzie, noua programare ofer premisele unei dezvoltri durabile a pieei
produselor agroalimentare romneti, competitiv la nivel european i n conformitate cu
standardele de calitate. Prin dezvoltarea de proiecte-pilot, produse, noi practici i tehnologii,
va crete valoarea adugat a produselor agroalimentare i forestiere i se va consolida rolul
fermierilor i al silvicultorilor n cadrul lanului de aprovizionare.
Ideea introducerii unor sisteme de calitate i de promovare a produselor europene a
venit dintr-o necesitate clar: productorii mici i fermierii de la nivel european i naional nu

43
au posibilitatea financiar s i creeze programe proprii de marketing i astfel, prin lipsa
promovrii acestora pe pia, devin victimele propriilor produse de calitate.
Dei cele mai multe dintre statele membre au alocat fonduri pentru a sprijini
productorii s ajung pe pia i s i certifice terenurile, produsele agricole, vinurile etc.,
productorii romni nu au primit un astfel de sprijin.
n aceast direcie, la nivel naional exist:
schema privind produsele tradiionale, care conine i componenta de control, dup
modificarea Ordinului nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor
tradiionale, i este definit prin diversitate i produse locale, fiind corespondentul
produselor IGP (indicaie geografic protejat) i DOP (denumire de origine protejat)
de la nivel european;
schema privind reetele consacrate (cu peste 30 de ani de tradiie), corespondentul
naional al STG (specialiti tradiionale garantate), fiind definit prin uniformizarea
produsului fabricat dup un standard (reet).
Prin sprijinul nerambursabil acordat, FEADR nu a pus accentul pe investiii n
infrastructur, ci pe produs. n acest context, n vederea mbuntirii calitii produciei i a
produselor europene, prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru
dezvoltare rural acordat din FEADR se are n vedere promovarea organizrii lanului
alimentar, inclusiv n ceea ce privete procesarea i comercializarea produselor agricole,
bunstarea animalelor i gestionarea riscurilor n agricultur. Aceast prioritate pune accentul
pe mbuntirea competitivitii productorilor primari printr-o mai bun integrare n lanul
active de la 1 decembrie 2015, cnd a intrat n vigoare Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.
Noul regulament este mult mai cuprinztor, permind accesul mai multor tipuri de produse.
Cu toate acestea, vor fi punctate suplimentar schemele de calitate. Avantajele aduse de acesta
este c toate proiectele depuse se bucur de condiii de egalitate, existnd un singur apel
anual cu depunere centralizat, la o nou agenie european, care va avea sediul la
Strasbourg.
Pentru creterea competitivitii tuturor tipurilor de agricultur i a viabilitii
exploataiilor, noua PAC acord sprijin fermierilor i grupurilor de fermieri care particip
pentru prima dat la schemele de calitate prevzute n art. 16 din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013. Conform acestor scheme, pentru perioada 2014-2020 au fost introduse elemente
noi, care privesc beneficiarii, produsele i schemele eligibile n cadrul acestei msuri:

44
 grupuri de fermieri, ca beneficiari pentru a participa pentru prima dat la aceste
scheme, i grupuri de productori, pentru activiti de informare i promovare
sprijinite prin art. 16, alin. (1) i (2) din Regulamentul (UE) nr.1305/2013; scheme
de certificare a exploataiilor agricole, pentru produse agricole i alimentare sau
pentru bumbac, recunoscute de statele membre;
schemele de calitate pentru alte scopuri dect consum uman i/sau noi produse care
nu se regsesc n anex;
bumbac, menionat n mod explicit n art. 16;
anumite produse agricole organice;
anumite produse enumerate n Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1151/2012;
buturile spirtoase cu indicaie geografic protejat;
denumirile de origine protejat i indicaie geografic protejat pentru vinurile
aromatizate;
scheme noi cu meniunea calitate facultativ (de exemplu, produs montan)
prevzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul
calitii produselor agricole i alimentare, cu modificrile i completrile ulterioare;
scheme voluntare de certificare a produselor agricole recunoscute de statele membre
ca aplicnd orientrile UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de
certificare voluntar a produselor agricole i alimentare;
activiti de informare i promovare, urmate de sprijin din partea statelor membre
pentru intrri noi n sistemele de calitate protejate eligibile. n concluzie, sistemele de
calitate le ofer fermierilor i productorilor oportuniti pentru a accesa pieele
globale i instrumente corespunztoare de identificare, dar i posibilitatea promovrii
acelor produse ale cror caracteristici specifice sunt protejate la nivel naional i
european. n aceast din urm direcie, se impune asocierea fermierilor i a
productorilor n organizaii care s valorifice n comun zestrea local i/sau
naional i s asigure creterea valorii produselor respective pe pia.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Gherasim, A. Studiul pieei, Ed. Economic, Bucureti, 2005

2. Magdalena Turek Rahoveanu, Manole, V. -Piaa produselor tradiionale din Romnia,
Ed. Ars Academica, Bucuresti
3. Publicatie tematica nr 27/An II
4. Revista Piata.ro
5. Zaharia, C., Ioana Zaharia - Bazele marketingului, Ed. Universitaria, Craiova, 2006
6. www.adevarul.ro
7. www.avocatnet.ro
8. www.cortiaz.ro
9. www.gazetadeagricultura.info
10. www.madr.ro
11. www.retete-gustoase.ro

46