FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

ECONOMIA ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE

FILIERA LAPTELUI

STUDENȚI: CÎRSTEI LOREDANA

MOCANU MIHAELA
CĂLINESCU MĂDĂLINA
PETRESCU CRISTINA
PAVEL ADRIAN
IONESCU ANDREI

BUCUREȘTI
2020
 Cuprins
INTRODUCERE..................................................................................................................................3
Prezentarea filierei de produs.............................................................................................................3
1.1 PRE-PRODUCȚIA LAPTELUI...............................................................................................3
1.1.1 IMPORTANȚA LAPTELUI..............................................................................................3
1.1.2 POLITICILE SECTORULUI PUBLIC............................................................................4
1.1.3 INSTITUȚII IMPORTANTE.............................................................................................6
1.1.4 PROGRAMAREA PRODUCȚIEI DE LAPTE................................................................6
1.1.5 ACCESUL LA MATERIALUL BIOLOGIC PERFORMANT.......................................8
1.2 PRODUCȚIA..............................................................................................................................9
1.2.1 SISTEME DE CREȘTERE A VACILOR.........................................................................9
1.2.2 ALIMENTAȚIA VACILOR DE LAPTE........................................................................10
1.2.3 REPRODUCȚIE ȘI AMELIORARE..............................................................................13
1.2.4 COSTRURILE DE PRODUCȚIE....................................................................................13
1.2.6 OBȚINEREA PRODUCȚIEI DE LAPTE......................................................................14
1.3 PRELUCRAREA.....................................................................................................................15
1.3.1 TRATAMENTE PRIMARE.............................................................................................15
1.3.2 COLECATRE ȘI TRANSPORT......................................................................................16
1.3.3 PRELUCRARE.................................................................................................................17
1.3.4 AMBALARE ȘI DEPOZITARE......................................................................................18
1.3.5 PERISABILITATE ȘI DESFACERE..............................................................................21
1.4 ETAPA DE DISTRIBUȚIE.....................................................................................................23
1.4.1 Oferta..................................................................................................................................23
1.4.2 Cererea...............................................................................................................................24
1.4.3 Comerțul exterior..............................................................................................................25
1. Fabrica de Lapte Braşov (Olympus) S.A..........................................................................26
2. Hochland Romania SRL....................................................................................................27
3. S.C Prodlacta S.A...............................................................................................................28

CAPITOL 2: PERORMANȚA ȘI COMPETITIVITATEA PE FILIERA LAPTELUI 25

CAPITOL 3. ANALIZA SWOT............................................................................................33

CAPITOL 4. CĂI/MĂSURI/SOLUȚII DE CREȘTERE A COMPETITIVITĂȚII PE

FILIERA DE PRODUS..........................................................................................................37
 INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri, laptele a reprezentat o sursă de hrană importantă.
Aliment complex și complet, este caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale:
lipide, proteine (dintre care cazeina prezintă importanță tehnologică pentru obținerea
brânzeturilor), glucide (glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric și piruvic).
Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesară o analiza care să pornească de la
importanța laptelui, obținerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea și
transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.

În cazul importanței, consumul de lapte asigură o bună dezvoltare fizică și intelectuală

pentru tineri, mărind totodată și rezistența organismului la boli, favorizând eliminarea
toxinelor din organism. Drumul laptelui începe cu ferma de vaci de unde acesta provine.
Modalitatea de hrănire, mediul de creștere, rasa, ereditatea, mulsul și intervalul dintre mulsuri,
perioada de lactație influențează producția și calitatea laptelui.

Prezentarea filierei de produs

1.1 PRE-PRODUCȚIA LAPTELUI

1.1.1 IMPORTANȚA LAPTELUI
Laptele are o importanţă deosebită deoarece asigură o valoare nutritivă bună
alimentelor. Valoare alimentară sau nutritivă a unui produs alimentar reprezintă calitatea sa
principală şi este cu atît mai mare, cu cît acesta raspunde mai bine nevoilor organismului. Un
rol important în realizarea unei alimentaţii rationale revine tocmai laptelui şi a produselor
lactate folosite ca atare sau preparate în combinaţie cu alte alimente. Laptele şi produsele
lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanătate.

De asemenea, din lapte se fabrica si branzeturi, care au o conservabilitate superioara

laptelui si care permiteau in trecut consumul de lactate si in perioadele in care vacile sau oile
aveau un proces de lactatie scazut. De remarcat ca in branzeturi se gasesc toate principiile
nutritive din lapte, dar in cantitati foarte mari, concentrate, ceea ce le ofera o valoare nutritiva
exceptionala.1

1.1.2 POLITICILE SECTORULUI PUBLIC

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a trebuit să se adapteze cerințelor
pieței și regulilor. Produsele sunt regăsite în Organizarea Comună a Pieței, ca urmare a
statutului Uniunii Europene de producător important de lapte și produse din lapte. Producția
U.E anuală de lapte este aproximată la 155 milioane de tone pe an.

În cazul unui dezechilibru, Uniunea Europeană oferă o plasă de siguranță. Intervenția

publică constă în cumpărarea unui bun de către autoritățile publice, care îl plasează în
depozitare publică atât timp cât este necesar, până când condițiile de piață permit repunerea sa
în circulație pe piață. În cazul sectorului produselor lactate, intervenția publică este
disponibilă pentru unt și lapte praf degresat.

Între 1 martie și 30 septembrie a fiecărui an, o cantitate maximă de 109 000 t de lapte
praf degresat și 50 000 t unt care respectă cerințele specifice de calitate poate fi oferită de
operatori privați, pentru a fi cumpărate la preț fix. După atingerea acestor volume, intervenția
continuă prin licitație până la sfârșitul perioadei de intervenție.

Prezenta lege reglementează sectorul laptelui și a produselor lactate, a preparatelor pe

bază de lapte și a celor ce au ca materie primă produse obținute din lapte și creează cadrul
juridic în ceea ce privește, prezentarea produselor și comercializarea acestora, urmărind, în
principal, sănătatea populaţiei, satisfacerea necesităţilor de consum ale tuturor categoriilor de
consumatori şi respectarea condiţiilor de igienă. Un exemplu reprezintă faptul că, pentru
comercializarea produselor sunt necesare informații ce trebuiesc regăsite pe etichetă în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele
alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr. 1.925/2006 ale
Parlamentului European și ale Consiliului.

1
https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/laptele-si-produsele-lactate-avantaje-si-probleme-
asociate-consumului/
 În cazul producătorilor, aceștia pot comercializa produse sub denumire de lapte si
produse lactate numai în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui, întocmit de
direcția tehnică de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Înființarea Registrului Laptelui în cadrul direcției tehnice de specialitate din Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu se aplică celor care obțin produse agricole în propria
fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu. Înscrierea celorlalți în acest
Registru este necesară cu 30 de zile înainte de începerea comercializării produselor. Pentru
înscrierea în Registrul Laptelui operatorii economici transmit la Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, următoarele informatii:

a) numele agentului economic

b) numarul autorizația sanitară veterinară de funcționare emisă de ANSVSA

c) numele produsului

Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra în circuitul
comercial,alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene si
fiind destinate doar autoconsumului.
Problemele care apar în cadrul legislativ în ceea ce privește laptele sunt:
-condițiile de aporbarea acumărării de lapte;
-organizarea exactă a pieței laptelui și a produselor din lapte;
-sprijinul financiar care este acordat producătorilor agricoli în sectorul zootehnic pentru
activitățile desfășurate;
-modalitățile de colectare, prelucrare, interpretare și distribuirea a datelor statistice analizate,
referitoare la piața produsului agriol furnizat.2
Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei
laptelui se refera la:
− eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece
− eliminarea graduala a restricTiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi
sansa
-pregatirea sectorului pentru această reformă radicală s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2%
a cotelor începand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani începand
din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%;

2
https://pdfslide.net/documents/filiera-laptelui-558463d4c2fc4.html
-ajustarea măsurilor și instrumentelor curente de sprijin al acestui sector, depasite în contextul
economic actual.

1.1.3 INSTITUȚII IMPORTANTE

Performanta economica a flierei este determinata de eficienta  activității organizatilor
instituționale , aleorganizatilor profesionale si interprofesionale, ale agenților economici care
acționează  in diferite fazeale flierei si de serviciile pe care acestea le pretează. 

Organisme instituționale  cu atribuții pe fliera laptelui:

 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltării  rurale (MAPDR)

 Agenta Natonala Veterinara  din Romania si Institutul pemtru Igiena responsabila cu
acreditarea laboratoarelor  din cadrul fabricilor de procesare a laptelui
 Agenta Natonala de Consultanta  Agricola
 Departamentul Administrativ a Cotei de Lapte  (DACL) din cadrul Agentei Natonale
pentru Ameliorare și Reproducție in Zootehnie (ANARZ)

Organizații profesionale si asociatii din cadrul flierei laptelui: 

 
1.Asociata Patronala Romana din Industria  Laptelui (APRIL)
2.Asociata pentru  Promovarea Calității  Laptelui (APCL)
3.Asociata Specialistlor din Industria  Laptelui (ASIL)
4.Fundata pentru Controlul Calității Laptelui (FCCL)
5.Alianța pemtru  Promovarea Educatonala a Laptelui;
6.Asociația Generala a Crescătorilor  de Taurine din Romania

1.1.4 PROGRAMAREA PRODUCȚIEI DE LAPTE

Organizarea producției în fermele zootehnice este conditionata de durata de programare,
prin care se stabileste volumul productiei ce se va realiza in decursul unui an, precum si
complexul de activitati ce asigura realizarea productiei programate.

Programarea productiei de lapte este influentata de mai multi factori, printre cei mai
importanti sunt urmatorii:
  Rasa;
 Structura de varsta a efectivului de vaci;
 Durata unei lactatii;
 Conditiile de intretinere.

Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie,

programarea pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode, cum ar fi:

 Metoda curbei de lactatie; Curba de lactatie reprezinta ponderea procentuala a

productiei de lapte pe luni de lactatie, in raport cu productia medie pe intreaga lactatie.
 Metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie; Metoda productiei medii
zilnice pe luni de lactatie se bazeaza pe ponderea productiilor medii zilnice pe luni de lactatie,
determinate, in mod diferentiat, in raport cu productia medie anuala pe animal furajat.
 Metoda bazata pe folosirea unitatii conventionale. In acest caz, productia
zilnica de lapte este constanta si corespunde lunii a VI a de lactatie, diferentiindu-se in raport
cu nivelul programat al productiei medii de lapte pe animal furajat.

Toate aceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil, a efectivului de vaci pe luni

de lactatie si pe luni calendaristice.

Date necesare pentru a realiza programarea productiei de lapte:

1. Programul de monte si fatari;

2. Situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se determina
in raport cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);
3. Programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;
4. Productia medie anuala de lapte prevazuta;
5. Curba lactatiei;
6. Productiile medii zilnice pe luni de lactatiei in functia de productie media
anuala;
7. Coeficientii de transformare a vacilor fizice in ,,vaci unitati ipotetice ";
8. Durata perioadei de lactatie;
1.1.5 ACCESUL LA MATERIALUL BIOLOGIC PERFORMANT
Materialul genetic utilizat poate determina cresteri ale productivitatii si niveluri ridicate
de venit. Accesul micilor fermieri la materialul genetic de calitate este o
constrangere serioasa, predominant fiind sistemul traditional de reproductie 
Însemanarea artificiala este o metoda moderna utilizata în reproductia animalelor,
metoda care a capatat o larga raspandire datorita avantajelor tehnice si economice pe care le
prezinta, fata de reproducerea naturala.
Avantajele însamantarii artificiale sunt:

- folosirea mai intensa a reproducatorilor de mare valoare, sporind ameliorarea

animalelor;

- scade numarul de reproducatori masculi necesari, realizand, astfel,

economii apreciabile de

- folosirea mai intensa a reproducatorilor de mare valoare, sporind ameliorarea

animalelor;

- scade numarul de reproducatori masculi necesari, realizand, astfel,

economii apreciabile de nutreturi, adaposturi, personal.

- materialul seminal recoltat de la reproducatori se poate conserva timp îndelungat;

- conservarea materialului seminal determina posibilitatea transportului acestuia la

distanTe foarte

- conservarea materialului seminal determina posibilitatea transportului acestuia la

distanTe foarte mari, chiar importuri (Romania importa material seminal din Olanda);

- se evita raspandirea bolilor contagioase.

Rasele de taurine care se cresc în Tara noastra se împart în doua grupe: rase autohtone si
rase importate.

1. Din rasele autohtone fac parte: Baltata Romaneasca, Bruna de Maramures si Pinzgau
de Transilvania.

2. În rasele importate sunt cuprinse rasa Friza, Simmental, Schwyz etc. Rasa are o
influenta hotaratoare asupra productiei medii de lapte obtinuta anual, productie care variaza
de la 2000-2500 litrii de lapte la rasa Pinzgau de Transilvania la 4500-5000 litrii de lapte la
rasa Friza.

1.2 PRODUCȚIA
1.2.1 SISTEME DE CREȘTERE A VACILOR
Creşterea vacilor de lapte reprezintă o ocupaţie de bază în zonele rurale şi montane,
asigurând stabilitate forţei de muncă, precum şi venituri ritmice crescătorilor. De asemenea,
permite valorificarea superioară a furajelor obţinute pe suprafeţele furajere în sistem natural
(păşuni naturale).

Sistemele de creştere şi exploatare a vacilor de lapte pot fi grupate astfel:

• sisteme de creştere în stabulaţie, cu animale legate – Acest sistem presupune ținerea

animalelor tot timpul anului în adăpost, pe standuri, iesle, precum și în padoc. Prin specificul
adăposturilor construite în cadrul acestui sistem, se urmărește să se asigure fiecărei vaci spațiu
optim pentru odihnă și igienă, precum și posibilitatea unei hrăniri și mulgeri cât mai
corespunzătoare.

• sisteme de creştere în stabulaţie, cu animale libere - În acest sistem de producţie

vacile se pot mişca liber. Toate elementele componente ale adăpostului trebuie proiectate
astfel încât să permită animalelor să le întrebuinţeze în mod corespunzător cu funcţiile lor.

• sisteme de creştere mixte- În adăpostul cu stabulaţie liberă, fără cuşete, exploatarea

animalelor se face pe aşternut permanent, iar în adăpost se disting două zone: zona de odihnă
şi zona de mişcare şi acces a animalelor la iesle şi padoc. Zona de odihnă a vacilor şi
tineretului trebuie să cuprindă cel puţin 70% din suprafaţa totală şi trebuie prevăzută cu
aşternut permanent de paie şi zonă de plimbare şi acces al animalelor la furajare. Zona de
odihnă va fi delimitată cu o bordură din beton sau cu un dulap de lemn înspre zona de mişcare
şi acces al animalelor în padoc.

În cazul modernizării sau construirii de adăposturi noi, în care vacile se întreţin în

sistem legat, exploatarea acestora se face pe un stand (pat) de odihnă, care poate avea
lungimea variabilă de 160-180 cm şi o lăţime de 110-115 cm şi care este compartimentat cu
bare metalice pentru două locuri de vaci. Lungimea standului fiind variabilă, aceasta se
dimensionează în funcţie de rasa de taurine crescută în corelaţie cu sistemul de legare ales.
Amenajarea interiorului grajdului trebuie să permită asigurarea condiţiilor optime de lucru
pentru crescător şi, în acelaşi timp, un confort sporit pentru animale.

1.2.2 ALIMENTAȚIA VACILOR DE LAPTE

Durata lactaţiei la vacile de lapte este de 305 zile. Pe parcursul ei, furajarea se face
diferenţiat, existând două perioade: primele 100 de zile de la fătare (faza ascendentă), de la
100 zile până la înţărcare. Întrucât necesarul de energie şi de substanţe nutritive al unei vaci
este influenţat de evoluţia curbei de lactaţie, precum şi de starea fiziologică, modul de hrănire
trebuie adaptat acestor cerinţe. Strategia de hrănire specifică ce trebuie practicată în faza
ascendentă a curbei de lactaţie.

Alimentaţia în perioada colostrală

Odată cu fătarea începe perioada colostrală, care are o durată de până la 7 zile. Imediat
după fătare, pentru a se susţine efortul depus, vacilor li se pot administra terciuri apoase de
tărâţe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale (1 kg de concentrate la 5 kg de apă), în
cantităţi de 10-15 kg.

Se va asigura şi accesul la fân de bună calitate, de preferinţă fânuri cultivate (lucernă,

amestec de graminee cu leguminoase) sau otavă. În zilele următoare se menţine fânul la
discreţie, iar amestecurile de concentrate se vor da în cantităţi crescânde, astfel ca la sfârşitul
perioadei să se ajungă la 3-4 kg/zi.

Alimentaţia în primele 3 luni de lactaţie

După perioada colostrală, în hrană se introduc suculentele, în cantităţi crescânde, astfel

ca la 8-10 zile de la parturiţie raţia să fie completă. Din acest moment, se practică o
alimentaţie de stimulare a producţiei de lapte care să corespundă valorilor de necesar
suplimentate.Este şi perioada în care vacile răspund foarte bine la utilizarea nutreţurilor
concentrate, motiv pentru care se administrează pentru a se pune în valoare potenţialul
productiv al animalelor. În perioada cu alimentaţia cea mai abundentă, în acest interval de 90-
100 zile se poate obţine până la 70% din producţia totală de lapte a lactaţiei.
 Raţie pentru primele 100 zile de lactaţie

Se prezintă o raţie întocmită pentru o vacă cu o producţie zilnică de 35 litri de lapte (cu
3,8-4% grăsime) şi o greutate corporală de 650 kg, care se află în primele 100 zile de lactaţie,
respectiv în faza ascendentă a curbei de lactaţie. Pentru o astfel de producţie, cerinţele
animalului sunt relativ mari, pentru a asigura starea de saţietate, conform tabelelor de
normare, având nevoie de 26,6 kg SU sau 16-18,1 kg UIDL, pentru energie 24,50 UNL,
pentru proteină 2100 g PDI.

Dacă se practică furajarea din stoc este bine să asigurăm o raţie de bază formată din fân
sau din semifân de lucernă, ca sursă de proteină, şi un siloz de porumb recoltat în faza de
pârgă pentru energie. Cele două furaje, în cantităţi de 8 kg fân şi 25 kg siloz, satisfac
saţietatea animalului prin depăşirea minimului de 16 UIDL. Se observă că din punct de vedere
energetic se poate obţine o producţie de 14,9l până la 16,4 litri de lapte.

Dacă în această perioadă nu se vor administra şi alte categorii furajere, producţia de

lapte va oscila între 14,9 l şi 16,4 l, putând fi chiar mai ridicată, dar vaca slăbeşte dacă este
„bună de lapte”, deoarece face apel la rezervele corporale.

Tabelul 1.1. Structura raţiei

Sursă: Agrobiznes

Pentru că în primele 100 zile de lactaţie trebuie evidenţiat potenţialul productiv al

animalului, se recurge şi la concentrate, în acest caz tărâţele de grâu. Dacă se dau 2 kg de
tărâţe cantitatea de lapte care se poate obţine este de 18,5 l în cazul UNL şi 19,8 l pentru
PDIE, diferenţa de producţie fiind de numai 1,3 litri de lapte între cele două criterii.

Concentrate de producţie

Pentru exteriorizarea potenţialului productiv se vor prepara şi administra aşa numitele

„concentrate de producţie”, care reprezintă amestecuri de concentrate bine echilibrate, 1 kg
din acest preparat putând susţine o producţie de circa 2 litri de lapte. În cazul nostru,
administrând treptat amestecul de producţie, se ajunge la 11 kg/zi, iar producţia zilnică la 35 l
lapte.

Tabelul 1.2. Concentrate de producţie

Sursă: Agrobiznes

Amestecul de producţie se constituie din ingrediente obişnuite, respectiv 66,5% grăunţe

de cereale (orz cu triticale sau grâu), 30% şroturi de floarea-soarelui, la care se adaugă
macrosărurile – sare 1%, cretă furajeră 0,5%, fosfat dicalcic 1% şi premixuri minerale 1%.
Aceste cereale se recoltează deja şi sunt disponibile în ferme.

La verificarea raţiei constatăm acoperirea indicilor nutritivi, o structură adecvată fazei

ascendente a curbei de lactaţie, cu circa 42% concentrate (0,37 kg concentrate/l lapte), cu
suculente de circa 32% şi fibroase 25%. Pentru o astfel de producţie este satisfăcut raportul
energo-proteic şi cel mineral al raţiei furajere.
1.2.3 REPRODUCȚIE ȘI AMELIORARE
Cheia pentru o bună reproducție a animalelor constă în a avea animale sănătoase care
trăiesc în natură pe pășuni sănătoase. Cum am precizat și anterior, tipurile de bovine care
produc lapte trebuiesc hrănite cu iarbă proaspătă, verde, se adapă cu apă curată, zona
principală de păsunat fiind în natură pe o pășune cât de poate de sănătoasă.

Pentru o bună desfășurare a procesului de reproducție, trebuiesc respectate o serie de

atribuții vitale pentru a duce acest ciclu până la bun final care să dea randament ridicat,
precum:
-alegerea sau selecția atentă a reproducătorilor, fapt ce duce la un cicilu bun al acestui lucru;
-mediul de viață în care sunt ținute animalele, care trebuie să fie unul cât mai prielnic, unde li
se acordă atenția necesară creșterii riguroase a animalellor, precum: hrănirea care joacă cel
ami important rol, îngrijirea care prezintă un factor esențial în ducerea ciclului de reproducție
la final, precum și adăpostirea, factor de care trebuie ținut cont, deoarece prin urmarea tututor
acestor condiții adunate toate dau un randament ridicat în producția respectivă, fără a se face
excepții.

1.2.4 COSTRURILE DE PRODUCȚIE

Pentru a determina eficiența unei activități este necesar a compara veniturile și toate
cheltuielile antrenate de obținerea acestor venituri. Acțiunea de comensurare a tuturor
categoriilor de cheltuieli este dificilă în cazul gospodăriilor țărănești deoarece munca este
furnizată de familie și nu este evidențiată valoric.

Tipurile de cheltuieli variază mult în raport cu mărimea fermei. Unele categorii pot lipsi
în cazul unităților foarte mici (gospodăriile familiale). În cadrul acestor categorii de cheltuieli,
unele dețin o pondere mai ridicată, astfel: furajele reprezintă între 40 si 80% din costul unitar
total al produselor zootehnice, în funcție de produs și de specia de animale. Nutrețurile
combinate conțin toate elementele nutritive necesare sănătății animalelor și realizării unor
randamente superioare.

Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decât în Ungaria, Polonia sau
Slovacia, potrivit datelor dintr-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe de altă parte, cele mai
recente comparaţii de preţuri în UE realizate de Eurostat arată că România avea în 2008 cel
mai scump lapte proaspăt în retail.
 În ultimii ani, situaţia privind preţul mediu al laptelui în România s-a prezentat astfel:

Tabelul 1.3 Preţul mediu al laptelui în România

Categorie Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Preţul mediu 2,05 2,04 2,13 1,89 2,01

al laptelui

-lei/litru-

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (2020)

Având în vedere că în anul 2008 în România se înregistra cel mai scump lapte, în
prezent, situația privind prețul mediu al laptelui în România a prezentat o scădere, situație
raportată anului 2015. Perioada 2015-2019 a avut fluctuații privind prețul mediu al laptelui, în
anul 2019 existând o scădere de 1,95%.

1.2.6 OBȚINEREA PRODUCȚIEI DE LAPTE

Procesul tehnologic de obținere a laptelui de consum în mod normal începe cu

condiționarea laptelui după mulgere, urmând apoi prelucrarea propriu zisă în fabrică. Laptele
colectat trebuie să fie natural, integral (laptele integral este laptele obținut de la animale
sănătoase, netratat termic, din compoziția căruia nu s-a extras nimic și nici nu i s-au adăugat
substanțe străine).

Principalele faze tehnologice pentru obținere a laptelui de consum sunt următoarele:

Recepție calitativă și cantitativă

 recepția calitativă constă în analiza organoleptică și examenul fizico-chimic

și microbiologic, prin analize de laborator;
  receptia cantitativa se efectueaza prin cantarire sau/si numarare, in functie de
sortimentul produselor si tipul ambalarii acestora.

Curățire și filtrare- în prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmărește

îndepărtarea impurităților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea
bazinului de recepție, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă.

Standardizare conținut de grăsime-scopul standardizării este de a oferi laptelui un

conținut de grăsimi definit, garantat.

Omogenizare – pasteurizare- este o operație tehnologică care are drept scop

stabilizarea emulsiei de grăsime în materia primă pentru evitarea separării grăsimii la
suprafața produsului finit și obținerea unei consistențe cât mai omogene.

Ambalare-pentru distribuirea laptelui de consum în rețeaua comercială este necesar să

fie preambalat în ambalajele de desfacere prevăzute.

Depozitare, transport și livrare laptelui de consum- laptele de consum ambalat în

diferite tipuri de ambalaje este depozitat până la expediere în camere, la o temperatură de
depozitare de 2-4° C.

1.3 PRELUCRAREA
1.3.1 TRATAMENTE PRIMARE
Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importantă pentru a evita deprecierile
calitative ale laptelui. În primele două ore după muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru
o inactivare a microorganismelor, fiind necesară răcirea laptelui la circa 4 grade C, prin
folosirea de apă rece, gheață sau agent frigorific.
În timpul operației de răcire, laptele trebuie agitat din când în când pentru uniformizarea
temperaturii și reducerea timpului în care se face răcirea. Această răcire, fără continuarea altui
tratament, asigură stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot să apară deprecieri enzimatice cu
modificări de gust și miros.
Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat după muls se referă la igienizarea
acestuia, operație care constă în tratamente termice și chimice, precum:
 1.pasteurizarea: la cca 60 C în scopul distrugerii formelor vegetative ale
microorganismelor; pasteurizarea este importantă deoarece are rol bactericid, fără a influența
valoarea nutritivă a laptelui.
2.sterilizarea și fierberea: în cazul în care laptele se consumă în timp scurt; este un
tratament aplicat de către toate unitățile de obținere a laptelui și toate gospodăriile.
3.administrarea de perhidrol care, prin punerea în libertate a unui atom de oxigen, inhibă
organismele anaerobe. 3

Sursele de contaminare a laptelui, sunt:

-oamenii care lucrează în sfera producerii, colectării, industrializării sau comercializării;

-animalele, în mod deosebit cele bolnave, datorită unor infecții la nivelul glandei mamare, a
pielii, a tubului digestiv, microorganismele pot ajunge în lapte;

--rozatoarele și insectele, îndeosebi muștele, gândacii și furnicile; mediul înconjurător: apa,

aerul, solul, dejecțiile;

-utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curățate, spălate, dezinfectate.4

1.3.2 COLECATRE ȘI TRANSPORT

Pentru ca laptele să ajungă la unităţile de procesare în timpul cel mai scurt este necesară
colectarea lui. Arealul din care se colectează laptele pentru aprovizionarea cumaterie primă a
unei unităţi de procesare, constituie zona de colectare a unităţii respective.
 
Preluarea laptelui de către unităţile de procesare, de la furnizori, se face în mod obişnuit
de două ori pe zi, respectiv dimineaţa şi seara. În anumite zone de colectare, laptelese
transportă numai o dată pe zi, dimineaţa.
 
Zona de colectare cuprinde mai multe subunităţi reprezentate de puncte de strângere a
laptelui și centre de colectare.

3
https://lege5.ro/Gratuit/gy4tmnby/lapte-crud-productie-primara-reguli?dp=geztomzzgu3tk
4
https://conspecte.com/merceologia-marfurilor-alimentare/microbiologia-laptelui-si-a-produselor-din-
lapte.html
 Punctul de strângere al laptelui este cea mai mică subunitate de colectare a laptelui,
având rolul de preluare a laptelui de la nivel comunal sau zonal. Recepţia laptelui la punctele
de strângere se face, de obicei, de două ori pe zi, respectiv dimineaţa şi seara. În
situaţiacolectării o singură dată pe zi, nu se admite fermierului amestecarea laptelui de
dimineaţă cucel de seară, întrucât laptele păstrat pe timpul nopţii poate avea aciditate crescută
şi ulteriormărește
 aciditatea laptelui proaspăt.

Utilajele pentru recepția și răcirea laptelui în zona de colectare sunt: măsurătorul cu

flotor, bazinele de recepție, bazinele pentru răcirea bidoanelor cu lapte, instalațiile pentru
răcirea laptelui la ferme, răcitoare cu plăci și gheț.

Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate,

acoperite, curate, fără miros străin.

1.3.3 PRELUCRARE
Prelucrarea produselor lactate se realizează printr-o metodă automatizată și într-o
anumită ordine. În funcție de echipamentul disponibil, înghețată, lapte praf și produse din
aceasta pot fi produse la uzină. Spațiul fabricilor are trei module principale: un depozit, un
laborator și o unitate gospodărească. Se poate produce produse achiziționate frecvent:
chefir, lapte pasteurizat, iaurt, smântână, brânză de căsuță, lapte copt fermentat.
Pentru depozitarea produselor există frigidere. Potrivit producătorilor experimentați, o
fabrică modulară își plătește singură în doi ani. Această perioadă este relativ scurtă, astfel că
activitatea de procesare a laptelui are sens .
Diferitele procese de tratare păstrează calitatea laptelui, cresc gradul de siguranță a
acestuia și permit producția de produse lactate de calitate. Procedeele de bază ale prelucrării
laptelui sunt degresarea, omogenizarea, adăugarea de grăsime, tratarea termică, fermentarea și
coagularea.
Procedurile descrise sunt utilizate atunci când este necesar în funcție de tipul de produs
și pot fi adaptate în conformitate cu caietul de sarcini sau se utilizează alte activități de
prelucrare în mod corespunzător.

Există următorii indicatori de care trebuie să țienem cont în realizarea acestui proces:
 Degresarea- în recipientul de degresare, grăsimea din lapte este separată de laptele
degresat datorită densității scăzute.
Omogenizarea prin acest procedeu, se reduce dimensiunea granulelor de grăsime din
grăsimea laptelui degresat.
Adăugarea de grăsime-grăsimile degresate sunt introduse din nou în lapte într-o
proporție specificată.
Pasteurizarea- în acest proces de tratare termică, laptele crud este încălzit și menținut
la o temperatură de 75 °C timp de 15 secunde și apoi este răcit la 4 °C. Temperatura ridicată
distruge microorganismele patogene dăunătoare și scade perisabilitatea.
Procedura UHT- înseamnă încălzirea de scurtă durată a laptelui la o temperatură
ridicată (142 °C), care durează doar câteva secunde. Acest lucru permite prelungirea
termenului de valabilitate a laptelui fără a adăuga conservanți și permite păstrarea ambalajului
de lapte nedeschis la temperatura camerei.
Microfiltrarea -prin această procedură, majoritatea microorganismelor sunt îndepărtate
fizic și, prin urmare, laptele poate fi prelucrat la o temperatură mai scăzută.
Fermentația- acesta este procesul de fermentare a acidului lactic cu ajutorul bacteriilor
de acid lactic, care transformă zahărul lactic în acid lactic.
Coagularea- acest procedeu este folosit în producția de brânză. În acest caz, proteinele
din lapte se coagulează și o parte din apă este extrasă din lapte sub formă de zer. În
majoritatea brânzeturilor, coagularea se realizează prin adăugarea unui starter care conține
enzime pentru degradarea proteinelor.

1.3.4 AMBALARE ȘI DEPOZITARE

Ambalarea laptelui și ambalarea produselor lactate este deobicei folosită pentru
protejarea conţinutului de oxigen şi umiditate. Ambalajele de lapte şi ambalajele de brânză
asigură prospeţimea şi valabilitatea extinsă a produselor lactate.
Ambalarea este definita ca reprezentand operatia, procedeul sau metoda prin
care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului, in timpul
manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii, contribuind si la inlesnirea acestor operatii
Ambalarea este definită ca reprezentând operația, procedeul sau metoda prin
care se asigură, cu ajutorul ambalajului, protecția temporară a produsului, în timpul
manipulării, transportului, depozitării, vânzării, contribuind și la înlesnirea acestor operații
 Evoluția actuală a exigențelor igienico-sanitare și ale consumatorilor impun ca
ambalajele folosite pentru desfacerea laptelui la consumator să raspundă la urmatoarele
cerințe principale:
- Să protejeze produsul împotriva contaminării;

- Să reziste la manipulări;

- Să poată fi ușor spălat și dezinfectat;

- Să aibă costuri reduse.

- Să aibă aspect comercial plăcut

- Să asigure distribuţia eficientă a produsului;

- Să protejeze componentele nutritive și aroma;

- Să mărească termenul de valabilitate al produsului;

- Să transmită informaţii despre produs.

Conform cerintelor din punct de vedere igienico-sanitar și ale consumatorilor, ambalajele

folosite trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

 Să protejeze produsul împotriva contaminării;

 Să reziste la manipulări;
 Să poată fi ușor spălat și dezinfectat;
  Să aibă costuri reduse.
 Să aibă aspect comercial plăcut
 Să asigure distribuţia eficientă a produsului;
 Să protejeze componentele nutritive și aroma;
 Să mărească termenul de valabilitate al produsului;
 Să contina detalii de produs.

TIPURI DE AMBALAJE:

 Sticle sau pungi de plastic;

 Ambalajele din carton;

 Recipiente din sticlă

1.3.5 PERISABILITATE ȘI DESFACERE
Laptele și produsele lactate suferă în timpul operațiunilor de transport, depozitare și
manipulare unele modificări cantitative și calitative cunoscute sub denumirea de perisabilități.
Acestea se refera la:
• Creșterile și descreșterile în greutate la diferite sortimente de brânzeturi care variază în
funcție de sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitării, de gradul de maturare al
brânzeturilor, de umiditate;
• Perisabilitatea în timpul transportului variază în funcție de tipul produsului, felul
transportului, tipul de autovehicul ( frigorific sau nefrigorific ), tipul de ambalaj, anotimp.
Oricât de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs.
• De asemenea, produsele lactate pot prezenta modificări ale proprietăților organoleptice
și fizico-chimice, numite defecte, datorate calității necorespunzătoare a materiei prime,
nerespectării procesului de fabricație și a igienei.

În următoarele tabele, vom prezenta câteva defecte ale produselor lactate:

Tabelul 1.4 Laptele

Nr. Criteriu Defectul Cauzele apariției Măsuri de

prevenire
1. Lapte murdar Condiții neigienice de Curățirea
recoltare grajdului, a
uneltelor
2. Gust de furaje Alimentația Schimbarea hranei
animalelor cu ceapă
sau usturoi
3. Gust sărat Laptele din ultima Acest lapte se
perioadă a lactației mulge separat
sau colostral
4. Gust acru, amar Descompunerea Igienizare
 componentelor
laptelui
Sursă: www.scrigroup.com

În ceea ce privește laptele proaspăt, cum am menționat și mai sus în tabel sunt diverși
factori care influențează produsul, factori care duc la infestarea laptelui, iar metodele de care
trebuie să ținem cont pentru a evita aceste problemem sunt descrise în tabelul anterior.

Tabelul 1.5 Laptele praf

Nr. criteriu Defectul Cauzele apariției Măsuri de prevenire
1. Aglomerarea laptelui, Absorbția umezelii Ambalaje ermetice
praf în bulgări
2. Gust și miros de seu Oxidarea grăsimii, Ambalarea
acțiunea luminii produsului ferit de
lumină și de aer
Sursă: www.scrigroup.com
În ceea ce privește laptele praf, acesta este un produs cu anumite caracteristici fizico-
chimice si defecte specifice, care difera de la un sortiment la altul.

Tabelul 1.6 Smântâna

Nr. criteriu Defectul Cauzele apariției Măsuri de

prevenire
1. Prea fluidă Nerespectarea Respectarea
maturării, a duratei de temperaturii
maturare
2. Aspect stratificat Conținut redus de Normalizarea
grăsime smântânii
Sursă: www.scrigroup.com
Smântâna este un produs care se poate strica destul de ușor, dar acest fenoment se
întâmplă în special când, condițiile de menținerea a acestui produs nu este în paramentrii
constanți, precum și conținutul redus în grasimi pe care îl apre produsul.

Tabelul 1.7 Brânzeturi

Nr. credit Defectul Cauzele apariției Măsuri de

prevenire
1. Gust rânced Acțiunea lipazei din Se evită
lapte, mai ales la prelucrarea acestui
sfârșitul perioadei de lapte
 lactație
2. Gust amar Cantitate prea mare Folosirea
de cheag cheagului în
cantitatea necesară
Sursă: www.scrigroup.com

Pe partea brânzeturilor, aici sunt mai mulți factori care influențează negativ producerea
sau parcursul acestui tip de produs, fiind unul ușor perisabil. După cum se poate vedea și în
tabelul anterior gustul rânced și amar sunt principalele defecte ale acestui produs, folosită ca
metodă de prevenție prelucrarea laptelui pentru evitarea acestui defect.

1.4 ETAPA DE DISTRIBUȚIE

1.4.1 Oferta
Cantitatea de lapte de vacă achiziționată de la exploataţiile agricole şi centrele de
colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în luna noiembrie 2019 cu 6,8%, faţă de luna
octombrie 2019, și cu 1,2% faţă de luna noiembrie 2018, potrivit Institutului Național de
Statistică (INS). S-a redus, de asemenea, și volumul de produse lactate obținute în noiembrie
2019 comparativ cu luna anterioară, astfel: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi
alte produse lactate similare) cu 3935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-
7,7%), lapte de consum cu 1884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%), brânzeturi cu 306 tone
(-4,0%).

Producția românească de unt a înregistrat o cădere atât la nivelul primelor 11 luni din
2019, comparativ cu perioada similară de anul trecut (cu 219 tone), dar și în noiembrie 2019
față de aceeași lună din 2018. Pe parcursul primelor 11 luni din 2019, cantitatea de lapte de
vacă achiziționată de unităţile procesatoare a crescut, în total, cu 12.509 tone comparativ cu
aceeași perioadă din 2018, (+1,2%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate în primele 11
luni din 2019 la: lapte de consum cu 20.631 tone (+7,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut,
lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone
(+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%).

În Romania, există 267 de fabrici producatoare de lactate, care proceseaza peste 1,8
milioane de tone de lapte anual.

În ultimii 5 ani, producţia de lapte a înregistrat situaţia prezentată în tabelul 1.4.

 Tabelul 1.8. Producţia de lapte

Categorie Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Producţia de 49.156 48.133 46.615 46.741 46.161

lapte

-Mii
hectolitri-

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (2020)

Producția de lapte a înregistrat în perioada 2015-2019 o evoluție nefavorabilă, anul

2019 raportat anului de bază 2015 surprinde o scădere a producției de lapte în România cu
6,09%.

1.4.2 Cererea

Laptele face parte din categoria produselor strategice. Ocupă locul al doilea după carne în
economia naţională.

Materia primă pentru industria laptelui și a produselor lactate o constituie laptele de vacă,
de oaie, capră, bivoliță. Este alimentul cel mai complet și mai usor asimilat de organism,
constituind unul din alimentele de baza în nutriția omului.

Tabelul următor ilustrează consumul de lapte și al produselor din lapte în perioada

menționată.

Tabelul 1.9 Consumul de lapte și produse din lapte în România

-litri- 2014 2015 2016 2017 2018

Lapte si
produse din 251,5 250,7 253,6 251,4 258,3
lapte
Sursa: Institutul Național de Statistică(2020)
 În cadrul tabelului anterior în care se prezintă situația consumului de lapte și a
produselor din lapte în România, se constată o evoluție în perioada 2014-2018 prin creșterea
consumului cu 2,70% în perioada actuală raportată perioadei de bază.

Tabelul 1.10 prezintă evoluția cheltuielilor cu laptele în perioada analizată.

Tabelul 1.10 Cheltuielile cu laptele exprimat în lei/locuitor

2015 2016 2017 2018 2019

Urban
18,25 18,2 19,57 21,18 22,2

Rural 10,88 11,58 11,9 12,97 14,03

Total 14,85 15,13 16,02 17,38 18,43

Sursa: Institutul Național de Statistică(2020)

Tabelul 1.10 surprinde o evoluţie a cheltuielilor atribuite laptelui şi a produselor din lapte
în perioada 2015-2019. Mediul urban evidenţiază o creştere a cheltuielilor cu 22%, iar mediul
rural o creştere de 40%, ceea ce denotă un consum mai mare în mediul rural.

1.4.3 Comerțul exterior

În cazul comețului exterior sunt cuprinse importurile, exporturile și balanța comercială,
calculată ca rezultat dintre import și export.

Tabelul 1.11 are rolul de a ilustra situația comerțului exterior, unde sunt scrise
numerele înregistrate pentru cele 3 componente ale comerțului exterior.

Tabelul 1.11 Comerțul exterior

Sursa: https://insse.ro/cms/ro
 Pe tot parcursul anilor analizați, balanța comercială a fost negativă, deoarece cantitatea
importată de lapte a depășit cantitatea exportată.

O creștere a avut-o importul de lapte, care în anul 2018 a crescut de 2,1 ori în comparație
cu anul 2014, pe când cantitatea exportată a crescut mai puțin față de import, respectiv de
1,39 ori, ceea ce a dus implicit la o menținere a balanței comerciale negative.

CAPITOL 2: PERORMANȚA ȘI COMPETITIVITATEA PE FILIERA LAPTELUI

INTRODUCERE

Sectorul laptelui este primul sector al producţiei agricole europene, în expresie valorică
reprezentând aproximativ 14% din valoarea acesteia. Industria laptelui din cadrul Uniunii
Europene este renumită pentru calitatea produselor, nu numai pentru celebra brânză ci, în
acelaşi timp şi pentru o gamă variată de iaurturi, smântână şi îngheţată. UE este un actor
principal pe piaţa mondială a produselor lactate fiind primul exportator pentru numeroase
produse din lapte, în special brânză.

În ultimii 24 de ani, producţia mondială totală de lapte a crescut cu 32% în timp ce producţia
mondială de lapte pe cap de locuitor a scăzut cu 9%. Producţia mondială de lapte nu a ţinut
pasul cu creşterea populaţiei lumii. Declinul în producţia mondială de lapte pe cap de locuitor,
este rezultatul unor producţii mai mici în ţările dezvoltate, în timp ce producţia de lapte pe cap
de locuitor a crescut uşor în ţările în curs de dezvoltare în aceeaşi perioadă. Spre deosebire de
ţările dezvoltate, unde se constată că producţia de lapte tinde să crească, ca urmare a creşterii
randamentului pe cap de animal, în ţările în curs de dezvoltare creşterea producţiei se
datorează în principal creşterii efectivului de vaci de lapte şi a numărului de ferme şi nu
creşterii productivităţii.

Romania a importat produse lactate si oua in valoare de 84,8 milioane de euro, in primele
doua luni din 2018, in crestere cu 4,1% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce
exporturile s-au majorat cu 25,2%, cifrandu-se la 21,4 milioane de euro, conform datelor
centralizate de Institutul National de Statistica (INS).

Desi exporturile de produse lactate si oua au inregistrat un avans considerabil in ianuarie si

februarie 2018, valoarea consemnata a fost de aproape patru ori mai mica decat cea a
importurilor de astfel de produse. Astfel, deficitul comercial pe acest segment se ridica la 63,4
milioane de euro.

Anul trecut, Romania a importat o cantitate de lapte brut de 131.315 tone, in crestere cu 0,9%
(1.130 tone) fata de anul 2016 si a colectat o cantitate de lapte de vaca de la exploatatiile
agricole de 1,028 milioane de tone, cu 8% (1,02 tone) mai mult fata de anul precedent,
conform datelor INS.

In primele doua luni din 2018, exporturile FOB au insumat 10,88 miliarde euro si au crescut
cu 11,6% comparativ cu perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, iar importurile CIF au insumat
12,539 miliarde euro, in crestere cu 13,9%.
 1. Fabrica de Lapte Braşov (Olympus) S.A

Descriere

Anul 1999 a fost unul semnificativ pentru compania Olympus, fiind anul în care
aceasta a intrat în cultura gastronomică din România, existând în următorii 10 ani o evoluţie
considerabilă, compania achiziţionând fabrici renumite de prelucrare a laptelui, din Grecia, şi
totodată a fost construit un depozit frigorific dotat cu cea mai înaltă tehnologie la Crevedia,
urmând fabrica de lapte de la Halchiu, judeţul Braşov.

Lactatele Olympus sunt produse de un grup de companii deţinut de o familie care a

dezvoltat o tradiţie a producerii produselor lactate.

Evoluţia cotei de piaţă

Cotă de piaţă
18
15.59
16
14 12.73
11.54
12
10 9.29
8.02
8
6
4
2
0

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Fig.2.1 Evoluţia cotei de piaţă Fabrica de Lapte Braşov

Sursă: Prelucrare proprie pe baza informaţiilor oferite de Risco.ro

Conform datelor din figura 1.1.15 demonstrează o evoluţie a cotei de piaţă prin
creşterea acesteia cu 94,38%.

2. Hochland Romania SRL

Descriere
 Compania Hochland a luat naștere în 1927, când Georg Summer și Robert Reich au
înființat fabrica de brânzeturi Hochland. Astăzi, cu o experientță de peste 85 de ani în
domeniul brânzeturilor, Hochland este o companie de familie. Are 16 fabrici, în 8 țări, în care
lucrează peste 4000 de angajați.

Produsele Hochland au intrat pe piața românească în 1993, prin intermediul companiei

Whiteland, iar Hochland Romania a luat naștere oficial în 1998 prin achiziționarea fabricii de
la Sighișoara, unde începe să producă brânză topită.

Evoluţia cotei de piaţă

În ceea ce privește evoluția cotei de piață, graficul următor o ilustrează în perioada 2015-
2019.

Cotă de piaţă
-%-

13.52
10.87
9.03
7.07
5.12

2019 2018 2017 2016 2015

Fig. 2.2 Evoluția cotei de piață Hochland România

Sursă: Prelucrare proprie conform datelor oferite de Risco.ro (2020)

Cota de piaţă în intervalul de timp 2015-2019 a avut o evoluţie prin creşterea cu

164%.

3. S.C Prodlacta S.A

Descriere

Acum mai bine de 100 de ani, meșterii lăptari au dat naștere primelor lactate din Țara
Barsei, sub numele de Prodlacta. Calitatea produselor ProdLacta este principiul de ghidare
care își pune amprenta asupra dorințelor în fiecare zi. Produsele sunt realizate din lapte
colectat din regiunile montane, de la oameni care pun dragoste în ceea ce fac și care au dat
dovadă de dăruire pentru a aduce în casele fiecăruia produse lactate de calitate.
 Evoluţia cotei de piaţă

Fig. 2.3 Cotă de piaţă Prodlacta

Conform graficului anterior, cota de piață a societății comerciale ProdLacta înregistrează

o creștere progresivă în perioada analizată 2015-2019, în anul 2019 fiind de trei ori mai mare
decât în primul an menționat.

2.1 Cota de piață a exporturilor de lapte

Tabel 1. Reprezentarea exportului național și mondial de lapte (5 ani)

Anul Valoarea exportului Valoarea totala a exportului Cota de piață a

național de lapte (1000/$) mondial de lapte (1000/$) exporturilor de lapte (%)

2014 27.877 9.914.095 0,28%

2015 20.992 7.659.743 0,27%
2016 20.992 7.701.135 0,33%
2017 33.705 9.645.719 0,35%
2018 43.119 9.731.691 0,44%
Sursă: Prelucrare proprie a datelor de pe Faostat

Grafic 2.4 Reprezentarea grafică a cotei de piață a exporturilor de lapte

 Cota de piata
0.50%
0.45% 0.44%

0.40%
0.35%
0.35% 0.33%
0.30% 0.28% 0.27%
0.25%
0.20%
0.15%
0.10%
0.05%
0.00%
2014 2015 2016 2017 2018

Cota de piata

Sursă: Prelucrare proprie a datelor de pe Faostat

În cadrul graficului prezentat anterior, în ceea ce constă evoluția cotei de piață a

exportului de lapte, putem observa că între primul an de analiză, 2014 și următorul an 2015 se
înregistrează o scădere a cotei, de aproximativ 0,1%, situație considerată nefavorabilă.

Începând din anul 2015 până în ultimul an de analiză se observă o creștere continuă a
acestui indicator, respectiv o creștere de 0,17% între anii 2015-2018, situație considerată
favorabilă.

2.2 Indicele exportului net(NX)

Indicele exportului net se calculează cu ajutorul următoarei formule: NX = (Xi-Mi) /
Yi * 100. Următorul tabel ilustrează evoluția acestuia pe o perioadă de 5 ani, 2014-2018, în
România.

Tabelul 2.2.1 Indicele exportului net

2014 2015 2016 2017 2018

Valoare 23274 16314 18879 20069 20441
import(1000$)
Valoare 27877 20992 25374 33705 43119
export(1000$)
Producție 2129427 2076154 2030736 1968534 1968934
totală(1000$)
 Indicele exportului 0,21 0,23 0,32 0,7 1,15
net
Sursa: Faostat

În cadrul graficului 2.2.1. se prezintă evoluţia indicelui exportului net la nivelul

României.

Sursa: Faostat

Fig.2.5 Indicele exportului net

Pe parcursul perioadei 2014-2018 indicele exportului net la nivelul României a

înregistrat evoluţii de la an la an, existând o creştere treptată a indicatorului, în perioada
actuală fiind o majorare a indicelui exportului net de 447,61%, procent raportat anului de bază
2014.

2.3 . Indicatorul Balassa (RCA- Avantajul comparativ relevat) 

            Acest indice este de forma:

            RCAij = Xij/Xwi * Xje/Xwe

Xij = valoarea exportului ţării j a produsului i;

Xwi = valoarea exportului mondial al produsului i (cu excepţia exportului ţării j);

Xje = valoarea exportului total al ţării j;

Xwi = valoarea totală a exporturilor (cu excepţia exportului ţării j);

Tabel 1: Valoarea exportului României a laptwlui proaspăt (1000 $)

2014 2015 2016 2017 2018
Valoare 47.337 40.724 36.715 36.608 43.812
indicator
Sursa: FAO
Tabel 2: Valoarea exportului mondial al laptelui proapăt (1000$)
2014 2015 2016 2017 2018
Valoarea 12.486.432 9.667.622 9.787.090 11.492.574 11.916.790
indicatorului
Sursa: FAO
Tabel 3: Valoarea exportului total al României (1000 $)
2014 2015 2016 2017 2018
Valoarea 7.179.868 6.275.010 5.680.475 6.078.854 6.294.428
indicatorului
Sursa: FAO
Tabel 4: Valoarea totală a exportului (1000$)
2014 2015 2016 2017 2018
Valoarea 1.223.560.864 1.057.080.050 1.036.475.414 1.079.939.104 1.095.762.741
indicatorului
Sursa: FAO
Tabel 5: Indicatorul Balassa
2014 2015 2016 2017 2018
Valoarea 0,021 0,024 0,019 0,017 0,020
indicatorului
Sursa: Prelucrarea proprie a datelor

Grafic 2.7: Reprezentarea grafică a indicatorului Balassa (Avantajul comparativ relevat)

 INDICATORUL BELASSA

0.02

0.02
0.02
0.02
0.02

2014 2015 2016 2017 2018

Conform calculelor efectuate și prezentate în graficul de mai sus, se poate observa o fluctuație
ușoară a rezultatelor obținute, valoarea cea mai mare a indicatorului a fost înregistartă în anul
2015, de 0,024.

CAPITOL 3. ANALIZA SWOT

1) Tabel 3.1: Analiza SWOT a etapei de pre- producție

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Odată cu intrarea în Uniunea  Registrul Laptelui în cadrul Direcției
Europeană, România a trebuit să se Tehnice de Specialitate nu se aplică
adapteze cerințelor pieței și regulilor, celor care obțin produse agricole în
astfel s-au majorat investiţiile în propria gospodărie și care depășesc
ferme de creştere a vacilor şi unităţi necesarul de consum propriu
de procesare.
 Problemele care apar în cadrul
 Politicile sectorului public surprind legislativ: condițiile de aprobarea
legi care reglementează sectorul acumulării de lapte; organizarea
laptelui și a produselor lactate și exactă a pieței laptelui și a
creează cadrul juridic în ceea ce produselor din lapte; sprijinul
privește prezentarea produselor și financiar care este acordat
comercializarea acestora, urmărind producătorilor agricoli în sectorul
sănătatea populaţiei, satisfacerea zootehnic pentru activitățile
necesităţilor de consum ale tuturor desfășurate; modalitățile de
categoriilor de consumatori şi colectare, prelucrare, interpretare și
respectarea condiţiilor de igienă. distribuirea datelor statistice
  Preponderenţa capitalului privat analizate.
motivează desfăşurarea unor
activităţi profitabile de obţinere a  Lipsa unor cantităţi mari de lapte
producţiei de lapte. marfă destinate industrializării.
 Însemănarea artificială este o metodă
 Dificultăţile regăsite în sectoarele de
modernă utilizată în reproductia
reproducţie şi selecţie.
animalelor, metodă care are avantaje
tehnice si economice faţă de
reproducerea naturală.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Utilizarea metodelor de programare  Productia de lapte este neuniformă în
pe luni şi trimestre în decursul decursul perioadei de lactaţie.
perioadei de lactaţie.
 Instabilitatea sistemului legislative.
 În cazul unui dezechilibru, Uniunea
Europeană oferă o plasă de  Lipsa cunoştinţelor necesare
siguranță. producătorilor de lapte

 Remarcarea pe pieţe noi

Sursa: Prelucrare proprie a informațiilor

2) Tabelul 3.2: Analiza SWOT a etapei de producție

Gama variată de produse oferite consumatorilor, inclusive produse

ecologice și tradiționale.
Efective mari de specii producătoare de lapte: vaci, bivoliţe, ovine,
Puncte forte caprine.
Practicarea sistemelor extensive de creştere a vacilor creează premise
pentru obţinerea produselor lactate ecologice.
Costuri reduse de obţinere a producţiei de lapte.
Fragmentarea şi dimensiunea medie extrem de redusă a fermelor de vaci
de lapte (1,2 milioane de producători, cu 1,46 capete vaci pe exploataţie).
Lipsa unor ferme de vaci de dimensiuni care să asigure obţinerea unor
cantități mari de lapte marfă destinate industrializării.
Puncte slabe Lipsa ofertei concentrate de lapte.
Randamentele medii de lapte pe vacă se menţin la un nivel scăzut ca
urmare a dificultăţilor majore din sectoarele de reproducţie şi selecţie,
producerea furajelor etc.
Materia primă, laptele, care variază cantitativ de la un anotimp la altul
Potenţialul de pajişti şi fâneţe al României.
Cota de lapte negociată de România cu Uniunea Europeană.
 Orientarea producătorilor agricoli către organizarea în cooperative.
Oportunităţi Posibilităţi de introducere şi amplificare de know-how şi tehnologii
moderne.
Pătrunderea pe noi pieţe mai ales în situaţia postaderării.
Proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea zonelor
rurale.
Insuficienţa capitalului pentru dezvoltarea activităţii.
Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperării între producători pe
filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe pieţe.
Lipsa informaţiilor de piaţă pentru producătorii de lapte.
Ameninţări Înăsprirea legislaţiei de protecţie a mediului, ce pune sub semnul întrebării
existenţa în viitor a sectoarelor benefice ale firmelor.
Dobânzile ridicate şi perioadele de graţie reduse pentru creditele
investiţionale.
Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestată prin
frecvente schimbări ale reglementărilor.
Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte și produse lactate poate
submina eforturile sectorului de a ridica standardele producției de lapte.

Sursa: Prelucarere proprie a informațiilor

3) Tabelul 3.3: Analiza SWOT a etapei de prelucrare

- Aplicarea tratamentelor primare

- Prelucrarea este automatizată
- Procesul de prelucrare se realizează
Puncte tari într-o ordine anume
- Procesele de prelucrare păstrează
calitatea laptelui
- Protejarea laptelui prin ambalare
corespunătoare
- Existența unei singure zone de
colectare
- Diferența dintre preţul de achiziţie şi
Puncte slabe preţul mai ridicat practicat pe piaţa

Oportunități
Amenințări
Sursa: Prelucarere proprie a informațiilor
4) Tabelul 3.4: Analiza SWOT a etapei de distribuție
PUNCTE TARI
 Posibilitatea de creștere prin
extinderea în teritoriu și
diversificarea ofertei de produse
 Lanțul distribuției diminuat
 Piața consumului de lapte în creștere
 Hypermarket-urile şi supermarket-
urile oferă o gamă largă de produse
lactate, la preţuri accesibile
consumatorilor
 Gamă variată de produse oferite
consumatorilor, inclusiv produse
lactate ecologice şi tradiţionale.
- Dependența față de producătorii
locali de lapte
- Ritmul de aprovizionare
- Dezvoltarea unor noi tehnologii de
prelucrare a laptelui
- Posibilitatea realizării unui sistem de
monitorizare a trasabilităţii pe filiera
laptelui
- Găsirea unor surse mai ieftine în ceea
ce privește materia primă
- Apariția crizelor financiare
- Concurența atât la nivel național, cât
și în afara granițelor
- Calitatea precară a laptelui
- Defecțiuni tehnice apărute în timpul
procesului de prelucrare
- Creșterea prețului materiei prime
PUNCTE SLABE
 Posibilitatea întârzierii în livrare,
datorate condițiilor de trafic
 Reticența inițială a unor consumatori
față de idea de a nu controla
cumpărarea laptelui
 Exportul de produse de lapte în afara
țării deficitar
 Lipsa majoră de orientare spre piaţă
a multor producători
 Performanţa economică pe filiera
laptelui şi a produselor lactate se
menţine scăzută, în toate
componentele, datorită
competitivităţii reduse în raport cu
 concurenţa produselor din import

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Creșterea constantă a populației  Criza economică care poate duce la o

 Creșterea numărului de familii cu
zopii din zonele rezidențiale
 Creșterea veniturilor populației
 Creşterea consumului de cereale la
micul dejun determină creşterea
cererii de lapte şi iaurt
 Înfiinţarea centrelor de colectare la
nivel de comună şi creşterea
eficienţei celor existente
eventuală diminuare a cererii
 Diversificarea continua a metodelor
de distribuție la marii producători
 Penetrarea masivă a importurilor de
produse lactate de calitate, pe piaţa
românească

Sursa: Prelucarere proprie a informațiilor

CAPITOL 4. CĂI/MĂSURI/SOLUȚII DE CREȘTERE A COMPETITIVITĂȚII PE

FILIERA DE PRODUS

1. Etapa de pre-producție

Soluții de creștere a competitivității

 Reglementări guvernamentale ce permit aplicarea Registrului Laptelui cel puțin

gospodăriilor care depășesc necesarul de consum propriu
 Cadrul legislativ bine structurat astfel încât dificultățile înregistrate anterior sa nu
genereze probleme. Soluțiile sunt reprezentate de: simplificarea birocrației, fonduri ce
susțin producătorii.
 Stimularea și suținerea financiară a producătorilor pentru industrializarea laptelui.
 În cadrul sectoarelor de reproducție și selecție să existe un mod organizat de
desfășurare a activității, o soluție optimă fiind îngrijirea animalelor pentru perpetuarea
speciei.

Căi de creștere a competitivității

 Investirea în îmbunătățirea tehnologiei pentru fiecare centru de recoltare al laptelui

  Posibilitatea oferită de UE de restructurare a sectorului laptelui, carea devenit una
dintre provocările noi pe care statele membre le pot integra în programul lor de
dezvoltare rurală
 Integrarea pe segmetul de piață BIO ( ecologic) cu produse lactate care să
îndeplinească toate reglementările acestei nișe de piață.

Măsuri de creștere a competitivității

 Utilizarea unei rețete de furajare unică pe tot parcursul anului. Uniformitatea hranei
contribuie la asigurarea unei cantități uniforme de lapte și nu permite modificarea
parametrilor calitativi ai laptelui.
 Elaborarea unor măsuri pentru atingerea echilibrului pieţei, stabilizarea preţurilor
laptelui şi produselor lactate, asigurarea unui nivel de trai echitabil producătorilor şi
îmbunătăţirea competitivităţii produselor lactate românești pe pieţele naţionale.
 Organizarea anumitor sesiuni de instruire de către stat în vederea specializării în
domeniu.

2. Etapa de producție
Soluții de creștere a competitivității

 Soluția pentru rezolvarea problemelor generate de fragmentarea fermelor de vaci de

lapte este reprezentată și realizată prin asocierea fermelor mici în organizații
economice reprezentate de cooperative.
 Ajutor financiar prin fonduri europene pentru dezvoltarea fermelor mici.
 Productivitatea majorată astfel încât să existe o ofertă concentrată de lapte. O soluție
pentru ca productivitatea să crească este reprezentată de îngrijirea animalelor, mărirea
efectivului acestora și includerea unor sisteme muzicale pentru stimularea producției
de lapte.
 Randamentul scăzut al producției de lapte poate avea ca soluție în ceea ce privește
sectoarele de reproducție și selecție un mod optim prin care să se realizeze activitatea,
îngrijirea animalelor fiind punctul cel mai important în aceste sectoare.
 Asigurarea condițiilor climatice optime și a nutrienților necesari indiferent de anotimp.

Căi de creștere a competitivității

 Exploatarea oportunității teritoariale, prin inițiative de integrare în piața laptelui de noi

antreprenori
  Uniunea în cooperative a producătorilor locali, peste tot în țară, pentru o creștere
însemnată a producției.
 Investirea în astfel de tehnologii pentru rezultate cât mai favorabile
 Asigurarea de către producător/ antreprenor, că va beneficia în urma proiectelor de
dezvoltare, ce au în vedere producția de lapte. Cunoașterea oportunităților de care
beneficiază antreprenorii
 Integrarea cu produse specifice pieței BIO. Extinderea gamei de produse a
producătorului

Măsuri de creștere a competitivității

 Elaborarea unui plan de investiții național de care fermierii pot beneficia.
 Crearea cooperativelor pentru a sprijini colaborarea dintre producători.
 Aplicarea măsurilor ce presupun reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
 Stabilirea unui nivel minim de calitate pentru a crește standardele producției de lapte.

3. Etapa de prelucrare

Soluții de creștere a competitivității

 Crearea mai multor zone în care sa se realizeze colectarea cu ajutorul fondurilor

europene.
 Diminuarea diferenței intre prețul de achiziție și prețul ridicat de pe piață are drept
soluție reducerea taxelor distribuitorilor sau cumpărarea directă de la producător.
 Creșterea ritmului de aprovizionare se poate realiza prin suplimentarea numărului de
autovehicule de aprovizionare.

Căi de creștere a competitivității

 Prin dezvoltarea unei tehnologii prin care s-ar eficientiza și s-ar mări viteza de
prelucare a laptelui
 Prin creșterea numărului de producători care ar duce la scăderea preturilor materiei
prime

Măsuri de creștere a competitivității

  Sprijinirea fermierilor prin acordarea de subvenții.
 Respectarea standardelor de calitate ISO.
 Modernizarea tehnologiilor de prelucrare a laptelui.
 Subvenții acordate de stat fermierilor în vederea minimizării creșterii prețului de
materie primă.

4. Etapa de distribuție

Soluții de creștere a competitivității

 Pentru a nu exista întârzieri în ceea ce privește distribuția, soluțiile esențiale sunt

reprezentate de alegerea unui interval orar mai puțin aglomerat pentru livrare, dar și
mărirea programului de lucru pentru a nu permite posibile întârzieri.
 Certificatele de calitate asigurate de producători reprezintă soluția esențială pentru
reducerea reticienței în probarea calității laptelui a consumatorilor.
 Exportul deficitar de produse lactate în afara țării subliniază necesitatea axării
producătorilor la nivel național.
 Orientarea redusă spre piață a mai multor producători evidențiază nevoia cursurilor de
formare și pregătire a fermierilor, dobândirea informațiilor necesare activității în care
se desfășoară.
 Programe europene pentru încurajarea viitorilor fermieri în dezvoltarea fermelor de
lapte prin susținerea acestora atât financiar cât și prin teorie.

Căi de creștere a competitivității

 Odată cu creștere populației, distrubuția laptelui se poate realiza mai ușor dacă tot mai
multe persoane se vor angaja pe aceasta filieră
 Datorită creșterii populației în zonele rezidențiale, producătorii de lapte vor avea tot
mai multe șanse de a își vinde marfa
 Prin construirea unui centru de colectare comun la nivel de comună, fermierii vor
putea vindea marfa mult mai rapid și astfel va creștere și competitivitatea pe această
filieră.

Măsuri de creștere a competitivității

 Analizarea constantă a comportamentului consumatorului, astfel încât putem reduce
producția în perioade slabe de consum.
 Crearea unei flote proprii pentru distribuirea laptelui.
 Creșterea calității produselor lactate și formarea unui brand național.