U.S.A.M.

V BUCURESTI

SPECIALIZARE : AGRIBUSINESS
MASTER – ANUL I

Tehnica si Economia Productiei

Analiza tehnico-economica in sectorul de obtinere a branzei telemea din

cadrul S.C. BRANZAVICA S.R.L.

Student: Ursache P Marius Bogdan

 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA IN SECTORUL DE
OBTINERE A BRANZEI TELEMEA DIN CADRUL S.C.
BRANZAVICA S.R.L.

IMPORTANTA PRODUCTIEI DE LAPTE. TENDINTE SI DISPONIBILITATI. CONSUM

PE PLAN MONDIAL SI NATIONAL.

Importanta economica. In cadrul produselor animaliere,

productia de lapte ocupa al doilea loc dupa carne, ca importanta economica
si alimentara, fiind una din cele mai ieftine surse de proteina animala cu
valoare biologica ridicata. In tarile cu zootehnie avansata, valoarea
productiei de lapte reprezinta circa 30-40% din venitul brut al productiei
agricole. In conditiile civilizatiei moderne, consumul de lapte si produse
lactate pe locuitor reprezinta un indicator important al standardului de viata,
laptele si derivatele sale fiind indispensabile in asigurarea unei alimentatii
stiintifice, rationale.

Importanta trofico-biologica. Laptele si produsele obtinute din

prelucrarea lui constituie alimente valoroase in hrana omului. Prin continutul
variat si bogat in substante nutritive, laptele reprezinta alimentul ideal
pentru copii, indispensabil mai ales in primele luni de viata. Pentru
majoritatea bolnavilor, convalescentilor si a muncitorilor care lucreaza in
mediu toxic, laptele este un aliment valoros si necesar, avand o deosebita
actiune de fortificare a organismului. Fiecare component al laptelui prezinta
un rol incontenstabil din punct de vedere nutritiv si biologic, in apararea si
mentinerea starii de sanatate a organismului.

PREZENTAREA GENERALA A

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

1.1. CADRUL JURIDIC AL S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. este persoana juridica romana, avand

forma juridica de societate cu raspundere limitata.

Data inceperii activitatii este 15.10.2009.

Societatea este administrata si reprezentata cu puteri depline de

Limona Zoita, in calitate de administrator unic.

Capitalul social initial a fost fixat la suma de 2.000.000 lei, impartit in

20 parti sociale, in valoare de 100.000 lei fiecare parte.
 PROFILUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE

Profilul de activitate al societatii este agro-alimentar, iar obiectul de

activitate il constituie producerea si comercializarea produselor lactate. Aceasta
fabrica, axata in principal, pe producerea de cascaval, este singura de acest fel din
judetul Calarasi.

Structura personalului.

Odata cu cresterea productiei a crescut si numarul

personalului, trecand astfel la o organizare pe compartimente si ture astfel:
receptie si pasteurizare, fabricatie, ambalari, depozitare si livrare,
laborator, desfacere, urmarirea si lansarea productiei. Primele
compartimente lucreaza in ture, asigurand un flux continuu, livrarea si
desfacerea – program zi, numai contabilitatea lucreaza program de 8 ore
fara duminici.

Societatea are 34 de salariati care asigura desfasurarea activitatii

in conditii optime la 7.000 l/zi – 12.000 l/zi lapte in structuri diferite.

Structura personalului care asigura desfasurarea activitatii este:

- director executiv
- administrator
- contabil sef
- secretara
- 2 contabili
- 2 laboranti;
- 2 sefi de tura;
- 5 soferi;
- 1 sudor;
- 1 electrician;
- 17 muncitori calificati direct productivi.

PRODUSE OBTINUTE IN S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. este axata pe prelucrarea de cascaval,

fiind

singura fabrica de acest fel din judetul Calarasi.

Pe langa cascaval, fabrica produce si alte branzeturi si produse

poraspete, ca:

 Branza telemea;
  Branza de burduf;
 Casuri;
 Unt de cascaval – materie prima pentru branza topita;
 Smantana consum;
 Smantana frisca.

MATERII PRIME SI AUXILIARE UTILIZATE IN PROCESUL

INDUSTRIAL PENTRU OBTINEREA BRANZETURILOR

In sectorul industrializarii laptelui, pe langa materia prima de baza care este

laptele, se mai folosesc o serie de produse si materiale care participa direct
sau indirect la obtinerea si desfacerea laptelui si produselor lactate destinate
consumului uman.

Laptele

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. colecteaza laptele de doua ori pe zi vara

si o data pe zi iarna, de pe rute care se formeaza pe zone ale judetului:

 Coslogeni I – Coslogeni II – Roseti – Modelu;

 Calarasii Vechi – Odobescu – Galatui – Independenta;
 Cunesti – Gradistea 3 – Gradistea 4 – Gradistea 5, precum si de la
fermele Floroaica, Valcele, Ograda.

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. mai colecteaza laptele si din gospodariile

taranesti. Transportul laptelui se face respectand conditiile igienico-
sanitare impuse.

Laptele este ambalat in vase, bidoane sau cisterne din sticla,

metal inoxidabil, vase emailate sau din cupru cositorit. Ambalajele se inchid
ermetic cu capace metalice sau de cauciuc, bine spalate si dezinfectate.

Pastrarea laptelui se face in incaperi curate, aerisite si fara miros

strain: maximum 140 C la laptele de vaca; maximum 150 C la laptele de
capra si oaie.

Laptele este transportat in bidoane asezate in vehicule curate.

Cheag praf

Se prepara din stomac uscat de vitel sau miel.

Este o pulbere fina, uniforma, fara granulatii sau corpuri straine, cu

cristale fine de sare. Este de culoare alba, cu nuanta cenusie sau galbuie,
uniforma in toata masa. Mirosul este caracteristic. Contine apa max. 5%,
clorura – max. 75%. Puterea de coagulare (unitati Soxhlet) este de
minimum 1:100.000. Se depoziteaza in incaperi uscate si intunecoase, la
temperatura de +10…+180C. Termen de garantie : 2 luni de la data
fabricatiei.

Sare (clorura de sodiu)

Se refera la sarea utilizata pentru consumul populatiei si in

industria alimentara, obtinuta prin recristalizare sau macinarea si sortarea
sarii naturale. Se prezinta sub doua tipuri :

 sare obtinuta prin evaporare (cristalizata) – A ;

 sare gema comestibila – B.

Societatea se aprovizioneaza cu sare de la diferite depozite din oras.

Clorura de calciu cristalizata

Substanta este folosita ca adaos la laptele destinat fabricarii

branzeturilor, pentru imbunatatirea capacitatii de coagulare a acestuia.

Se prezinta sub forma de cristale cuerci, delicvescente, de culoare

alba, solubile in apa. Contine 0,01% sulfati (SO4) ; 0,003 % metale grele
(Pb) ; 0,5% magneziu si metale alcaline ; 0,0005% arsen ; 0,001% fier.

Se ambaleaza in borcane din material plastic bine inchise, evitandu-

se contactul cu aerul.

Decolorant pentru lapte

Pentru obtinerea unor branzeturi din lapte de vaca cu o culoare cat

mai alba, se folosesc anumite substante decolroante (Blancol, Blego etc.).
Este de culoare verzuie, uniforma, fara miros, gust sarat, slab acid,
densitate mai mare ca 1, solubil in lapte. Este ambalat in bidoane de
material plastic. Se pastreaza in ambalajul original, bine inchis (nu este
permisa transvazarea in alt vas pentru depozitare). Temperatura de
depozitare este de 10…150C.

Materiale pentru ambalat

Pentru ambalarea branzei telemea si a altor produse se folosesc

pungi si saci subtiri care se executa prin taiere si sudare din folii suflate de
polietilena de joasa densitate.
 Pe ambalajele de transport se pun etichete ce contin: marca de
fabrica, denumirea si dimensiunile produsului, masa neta, data fabricatiei,
STAS.

Grosimea foliei de polietilena variaza intre 0,025 si 0,200 mm.

Ambalajele din folie de polietilena trebuie sa fie netede, lipsite de

rupturi, perforatii, pete, corpuri straine sau alte defecte, care sa le
micsoreze rezistenta. Peretii ambalajelor trebuie sa se desfaca usor cu
mana.

TEHNOLOGIA DE OBTINERE A BRANZEI TELEMEA IN

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

In S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. se obtine branza telemea clasica si

cu inglobare de proteine (STAS 1981-80).

Branza telemea face parete din grupa branzeturilor in saramura.

Aceasta grupa de branzeturi se caracterizeaza printr-o tehnologie specifica
de prelucrare a laptelui si de maturare-pastrare in saramura. Sistemul de
pastrare in saramura asigura o durata lunga de conservare (pana la 1 an),
ceea ce constituie o caracteristica importanta, atat din punct de vedere
calitativ, cat si economic a acestor branzeturi.

Dintre toate sortimentele de branzeturi care se fabrica in tara

noastra, branza telemea este cea mai rapsandita, apreciata si cautata de
consumatori. Aceasta branza este cunoscuta si sub numele de „branza alba”
sau „branza de Braila”, stransul branzeturilor in saramura este socotita o
branza egipteana cunoscuta inca din timpurile antice. In functie de conditiile
climatice si de modul de prelucrare a laptelui in diferite tari, se produc
diferite sortimente de branza alba in saramura: romaneasca, bulgareasca,
sarbeasca, greceasca.

Cuvantul telemea este de origine turca, avand semnificatia de felie

de la cuvantul turc „telim”, sau branza cu gauri de la cuvantul „telme”. In
tara noastra, fabricarea branzei telemea din lapte de vaca a inceput in
timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar la scara industriala dupa anul
1960.
 PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BRANZEI
TELEMEA (PROCEDEUL CLASIC)

Schema procesului de fabricatie

Procesul de fabricatie al branzei telemea in S.C. „BRANZAVICA”

S.R.L. urmareste schema de mai jos:

I Receptionarea cantitativa si calitativa a laptelui

Normalizarea

Pasteurizarea

Racirea pentru inchegare28-35 °C

Introducerea in saruri de claciu

II Pregatirea laptelui pt. inchegare

Introducere maia

III Inchegarea
Introducere Cheagului

IV Prelucrarea coagulului
Taierea I, II si presarea

V .................................................
Portionarea casului

VI ............................................... Sararea umeda si uscata

VII................................................
Ambalarea

VIII......................................................... Maturarea

IX ................................................... Depozitarea- livrare

 Etapele procesului tehnologic de obtinere a branzei telemea

Receptionarea laptelui

Calitatea produsului finit este influentata in mare masura de insusirile

laptelui utilizat pentru prelucrare. Receptionarea laptelui se face sub aspect

cantitativ si calitativ.

- Receptionarea cantitativa: consta din masurarea sau cantarirea

laptelui. Pe baza cantitatii de lapte introdusa in procesul de
prelucrare, se stabilesate cantitatea de cheag si saruri minerale ce
trebuie adaugate. Avand in vedere cantitatea de lapte utilizata si
cantitatea de branza obtinuta, prin raportarea lor, se poate stabili
randamentul / sau consumul specific realizat. Randamentul este
cantitatea de branza in kg care se obtine din 100 l lapte.

Bazinele de receptie au forma paralelipipedica si sunt confectionate

din hotel inoxidabil si asezate pe un suport metalic. Au capacitati diferite,
de la 500 pana la 1000 l. Masurarea se face cu ajutorul galactometrului.

- Receptionarea calitativa: se face din punct de vedere organoleptic,

fizico-chimic si microbiologic, conform standardelor in vigoare.

Examenul organoleptic se refera la caracteristicile de culoare, miros,

consistenta si gust ale laptelui. Rezultatul examenului organoleptic se

inscrie intr-o fisa de caracterizare a laptelui.

Examenul fizico-chimic cuprinde o serie de determinari specifice, in

laboratorul fabricii prevazut cu o dotare tehnica adecvata si de personal
calificat in acest scop.

Pasteurizarea laptelui se face in mod obligatoriu in cazul

laptelui colectat si prelucrat in fabrici. Este o faza deosebit de importanta a
procesului de fabricatie a branzei telemea. In urma cercetarilor efectuate,
s-a stabilit un regim de pasteurizare, pentru toate tipurile de lapte,
tmperatura de 67-680C, cu mentinerea laptelui la aceasta temperatura 20
minute. S-a considerat ca acest regim de temperatura asigura eficacitate
din punct de vedere bacteriologic si nu produce modificari sensibile ale
componentilor laptelui. In S.C. „BRANZAVICA” S.R.L., laptele se
pasteurizeaza la temperatura de 71-740C, in pasteurizatoare cu placi.

Fazele punerii in functiune a aparatului de pasteurizare cu placi,

sunt urmatoarele:

- umplere aparat cu apa rece;

 - pornire in regim de spalare pana se incalzeste apa la temperatura de
80-850C;

- trecere pe regim automat;

- alimentare cu lapte prin cadere libera in bazinul de alimentare si

evacuare apa di aparat.

Pregatirea laptelui pentru inchegare se face dupa pasteurizarea

laptelui, cand raceste la temperatura de 32-330C, i se adauga 10-15
g clorura de calciu la 100 l lapte si maia de bacterii lactice selectionate
in proprotie de 0,04-0,05%, in functie de anotimp si temperatura
mediului; de obicei vara se foloseste maia in proportie de 0,15-0,4%.

In cazul laptelui proaspat, cu aciditate redusa, dupa insamantarea

cu maia la temperatura de 380C, se mentine la temperatura de inchegare,
inca 30 minute pana la o ora, asigurandu-se astfel dezvoltarea bacteriilor
lactice si cresterea aciditatii.

In sezonul de vara, daca laptele are o aciditate mai ridicata, se

renunta la faza de maturare si se adauga enzima coagulanta in momentul
atingerii temperaturii deinchegare.

Inchegarea laptelui se face la temperatura de 31-330C, cantitatea de

enzima coagulanta trebuind sa asigure o durata de coagulare de 60-
90 minute. Inchegarea se va face la o temperatura mai joasa si intr-
un timp mai scurt, daca laptele prezinta o aciditate mai ridicata.

Coagularea cu ajutorul enzimelor asigura inglobarea sarurilor de

calciu in masa de coagul, intrucat in urma gelificarii cazeian nu-si pierde

calciul, ea fiind transformata din fosfocazeinat in paracazeinat, care retine
calciul existent, dar, in schimb, aproape toata albumina trece in zer.
Prezenta ionilor de calciu permite aparitia unor „punti de legatura”, prin
unirea de catre ei a gruparilor –OH ale acidului fosforic cu cele carboxilice
(-COOH) din molecula de cazeina. Laptele cu un continut ridicat de globulina
are, de asemenea, un efect inhibator de coagulare a cazeinei, cum este
cazul colostrului, care nu coaguleaza sub actiunea cheagului.

Prelungirea sau scurtarea duratei de inchegare influenteaza negativ

consistenta si calitatea coagulului format. Durata prea lunga de inchegare

favorizeaza aparitia unui coagul moale si cu aciditate ridicata. Inchegarea
rapida asigura obtinerea unui coagul dens, dar care inglobeaza o cantitate
mare de zer, ce va fermenta ulterior, favorizand aparitia gustului acru.
Cantitatea de cheag necesara este in functie de puterea de coagulare a
solutiei folosite.
 Aprecierea momentului final al inchegarii se stabileste astfel:

 Aprecierea consistentei coagulului, prin palparea cu dosul palmei a

suprafetei acestuia;
 Introducerea degetului aratator in masa coagulului, la marginea
vasului si scoaterea lui usor, indoit; daca pe suprafata lui nu raman
urme si resturi de coagul, iar zerul este limpede si marginile rupturii
sunt drepte, procesul de coagulare se considera incheiat;
 Apasarea coagulului cu fata palmei in apropiere de peretii vasului,
daca coagulul se desprinde usor, iar zerul este limpede, coagulul este
gata si se poate trece la prelucrarea lui.

Sararea poate fi umeda si uscata.

 Sararea umeda. Calupurile de pe crinta se introduc in bazinul de

saramura, pe un rand sau pe mai multe randuri, in navete metalice
din hotel inox sau dinmaterial plastic. La interval de 7-9 ore, calupurile
se intorc. La introducerea in bazin si apoi la intoarcerea pe fata
superioara se presara sare granulata cu dimensiunea granulelor de 3-
4 mm (cate 10-15 g de calup). Durata de saramurare a branzei este
de 14-16 ore.

 Sararea uscata: se face dupa scoaterea din saramura a bucatilor de

branza. Aceasta sarare se poate face pe crinta sau in navete, timp de
10-12 ore, in care interval bucatile de branza se intorc de 1-2 ori. Pe
suprafata, cat si sub bucati se presara sare granulara (10-15 granule
de sare la bucata).

Maturarea

Dupa terminarea fazei de sarare, branza trece la fermentare

(maturare), ultima etapa a procesului tehnologic de fabricatie. Branza
cruda sufera acum o serie de transformari, care ii modifica atat aspectul
si proprietatile organoleptice, cat si compozitia chimica, definitivandu-se
acele caracterisitic de gust si aroma specifice sotimentului ce urmeaza a
fi obtinut.

Maturarea normala a branzei telemea este determinata de o

fermentatie lactica, moderata, care insa trebuie sa se desfasoare in asa
fel incat, sa asigure un proces de acidifiere in anumite limite de aciditate
specifice fiecarei faze a procesului de fabricatie. Fermentarea lactozei
incepe inca de la inchegarea laptelui, continua in timpul presararii si
sararii si se termina in mod obisnuit la 15-25 zile de la inceputul
fabricarii. Astfel, aciditatea branzei creste continuu, de la 40-500T si
ajunge la peste 250-3000T in produsul maturat. Cresterea aciditatii
branzei inca din faza initiala de maturare este de o importanta
hotaratoare pentru calitatea si conservabilitatea ei.
 Pentru maturare, branza telemea se mentine la temperatura de 14-
160C, timp de 20-25 zile. In acest interval, produsul matureaza, limita
minima de aciditate a produsului maturat se considera 2500T si a saramurii
de zer 1500T. Se mai poate face maturarea initial la temperatura de 16-
180C, timp de 10-12 zile, si apoi la temperatura de 10-120C pana cand
produsul ajunge la aciditatea de 2500T.

In timpul maturarii, branza telemea trebuie sa fie bine acoperita cu

saramura. La intervale de 6-7 zile se afce amestecare saramurii prin
intoarecere de cate 3-4 ori a ambalajelor de branza, controlandu-se cu
aceasta ocazie calitatea branzei si cantitatea de saramura din ambalaje. La
terminarea fazei de maturare, branza telemea se poate da in consum sau
este depozitata.

In incaperea de maturare, branza este asezata pe stelaje fixe.

Stelajele fixe sunt confectionate din lemn de rasinoase, din metal si material
plastic. Pe stelaje sunt fixate polite – scanduri mobile din lemn de rasinoase,
pe care sunt asezate bucatile de branza.

Temperatura are un rol foarte important in reglarea procesului de

maturare al branzeturilor: o temperatura ridicata favorizeaza inmultirea si
activitatea microorganismelor, iar scaderea temperaturii, dimpotriva,
franeaza dezvoltarea lor, intarziind prin aceasta maturarea. In fabrica,
incalzirea se realizeaza sub pardoseala, cu ajutorul unor tuburi incalzite.

Sistemul de racire este un simplu racitor de perete.

Ambalarea.

Pentru ambalarea branzei telemea si a altor produse se folosesc pungi

si saci subtiri, care se executa prin taiere si sudare din folii suflate de
polietilena de joasa densitate.

Pe ambalajele de transport se pun etichete ce contin: marca de

fabrica, denumirea si dimenasiunile produsului, masa neta, data fabricatiei,

STAS.

Grosimea folieie de polietilena variaza intre 0,025 si 0,200 mm.

Ambalajele din folie de polietilena trebuie sa fie netede, lipsite de

rupturi, perforatii, pete, corpuri straine sau alte defecte care sa le micsoreze
rezistenta. Peretii ambalajelor trebuie sa se desfaca usor cu mana.

Sudurile trebuie sa fie continue si sa aiba o rezistenta la tractiune

cu maximum 20% mai mica decat rezistenta minima a tipului de folie din
care este executat ambalajul respectiv.
 Depozitarea de lunga durata necesita ca branza telemea sa aiba un
continut in apa de 50-52%, aciditate peste 2500T, miar saramura o
aciditate minima de 1500T.

Depozitarea se face in ambalaje originale pe gratare din lemn, la

temperatura de 1…80C, in spatii frigorifice. Branza telemea proaspata se

depoziteaza la temperatura de 4…80C.

in timpul depozitarii, ambalajele cu branza se verifica periodic la 45

de zile si se evita pe cat posibil inlocuirea saramurii din ambalaje, pentru a
preveni astfel aparitia unor defecte.

Transportul.

Conditiile de transport trebuie sa asigure mentinerea calitatii

produselor. O importanta deosebita o prezinta temperatura branzeio si a

mediului inconjurator. In mod obisnuit, temperatura de transport este de
0-80C, insa se poate admite si temperatura de –1…-50C.

Temperaturile ridicate in timpul transportului produc o exudare a

grasimii, maresc pierderile in greutate si favorizeaza deformarea bucatilor
de branza. Temperaturile scazute (sub -100C) favorizeaza inghetarea apei
din branza si modificarea calitatilor organolpetice, in special structura, dupa
dezghetare.

CARACTERISTICILE BRANZEI TELEMEA

Branza telemea se prezinta sub forma de bucati paralelipipedice cu

latura bazei de 9-11 cm si inaltimea 8-10 cm, in greutate de circa 1 kg sau
bucati cu baza triunghiulara (greutate circa 0,5 kg).

o Caracteristicile organoleptice: depind de tipul de telemea (oaie,

vaca) si determina clasificarea pe calitati. In general, branza telemea
se prezinta astfel:

- aspect exterior – bucati intregi, cu suprafata curata, pe care pot aparea

seminte de negrilica;

- aspect in sectiune – pasta curata, uniforma, poate prezenta goluri de

presare;

- consistenta – masa compacta, legata, de consistenta uniforma, se rupe

usor fara a se sfarama;
- culoare – la telemea de oaie culoarea este alba si in ruptura prezinta
aspect portelanos, la telemeaua de vaca – alba sau alba cu usoara nuanta
galbuie;

- miros - gust – placut, specific branzei maturata din lapte de oaie sau vaca,
acrisor, usor sarat.

o Caracteristicile chimice: sunt prezentate in tabelul nr.3.2.

Caracteristici chimice pentru diferite tipuri de telemea

Tipul Telemea de oaie Telemea de vaca

Calitatea Superioara I II I II
Apa, % max. 55 55 55 55 57 57
Grasime,
raportata la 50 47 47 50 42 40
s.u., % min.
Clorura de 2,5-4 2,5-4
sodiu %

VANZAREA PRODUSELOR LA

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

Desfacerea produselor societatii este buna si chiar in perioada de

vara societatea a vut lichiditati pentru a-si plati laptele. Partenerii societatii
sunt societati serioase cu putere economica si buni cunoscatori in
desfacerea produselor lactate, ceea ce nu este chiar asa de usor si necesita
multe cunostinte.

Vanzarea produselor – in general – se realizeaza (en-detail) cu

ridicata.

Livrarea se realizeaza din depozite (3 depozite frigorifice de 15000-

20000 tone).

Expedierea produselor catre diversii parteneri din Calarasi,

Bucuresti, Constanta, Covasna, se realizeaza cu mijloacele de trasnport
proprii societatii.
 CLIENTII CU CARE COLABOREAZA

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

Clientii sunt definiti ca fiind persoane fizice sau juridice in calitate

de cumparatori sau beneficiari potentiali sau efectivi ai unor bunuri
materiale oferite spre vanzare de catre un agent economic numit vanzator.

Partenerii societatii sunt firme serioase cu putere economica, dintre

care pe primul loc se situeaza S.C. COVALACT S.A. din judetul Covasna,
care a achizitionat si a platit in luna mai (anul 2011) peste un miliard lei,
contravaloare cascaval baschiu din lapte de oaie pentru relatia Grecia.

Alt partener serios este S.C. COSTIN&COSMIN S.R.L. din Bucuresti,

care realizeaza o vanzare de aproximativ 100000 mii de lei/luna.

In zona Constanta, societatea colaboreaza cu S.C. MAMON S.R.L.

cu o pondere de 30-40 mii de lei/luna.

Produsele societatii sunt vandute in Bucuresti si de alte societati ca

de exemplu:

 S.C. MODERN S.R.L.;

 S.C. GMM PREST SERV COM S.R.L.;
 S.C. TOMIS S.R.L.;
 S.C. GENERAL TRADING S.R.L.;
 S.C. ROTISERIA CAMPINITA S.R.L.;
 S.C. LOTUS PROD COM S.R.L.
 S.C. TIPO AKTIS S.A., societate care realizeaza etichetele firmei.

Produsele sunt vandute si in Calarasi, prin diverse societati

comerciale.

Modul de plata se realizeaza prin cecuri, ordine de plata si numerar.

Nu exista probleme de neplata.

Societatea stabileste pretul de livrare, care este mai mare cu 10-

15% fata de costul de productie si care asigura o rentabilitate minima,
aceasta fiind esenta prioritatii economice.

Evolutia preturilor de vanzare pe perioada 2011-2013 la

principalele produse se regaseste in tabelul nr. 4.9.
Evolutia preturilor de vanzare la principalele produse in perioada 2011-
2013

- lei/kg –

Nr. Produs 2011 2012 2013

crt.
1 Telemea vaca 7 8 8.5
2 Telemea oaie 8 9 10.5
3 Telemea mixta 7 9 10
4 Cascaval vaca 9 11 13
5 Cascaval oaie 9.5 12 13
6 Smantana 3 3.5 4

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, preturile produselor au crescut de
la an la an cu aproximativ 10%.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Etapa in care traim se caracterizeaza printr-un sistem alert al

schimbarilor, al mutatiilor de tot felul si nu exista, deocamdata, nici un
indiciu ca el va incetini. In aceste conditii, apare necesitatea ca orice
organism economic sa se adapteze, sa se transforme, sa se schimbe pentru
a putea supravietui si functiona in mod corespunzator.

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. este singura unitate din judetul Calarasi

axata pe producerea de cascaval (cascaval de vaca, cascaval de oaie,
cascaval mixt, cascaval de capra) si branza telemea cu inglobare de
proteine serice.

Fabrica are o constructie moderna, la alegerea amplasamentului

avandu-se in vedere cooperarea cu alte obiective privind exploatarea in
comun a surselor de retele energetice, alimenatrea cu apa, canalizarea, a
drumurilor si a unor dotari social-sanitare. Terenul pe care este amplasat
fabrica este plan, nivelul panzei de apa freatica fiind la minimum 2 m fata
de cota pardoselii, iar cel al apei de infiltretie la 1,5 m. Amplasarea
obiectivelor in incinta unitatii asigura traseele cele mai economice, precum
si un grad optim de ocupare cu utilaje si instalatii a ariei tehnologice, a
suprafetei de productie care necesita igienizare permanenta.

Referitor la asigurarea calitatii produselor, S.C. „BRANZAVICA” S.R.L.

urmeaza sa se acrediteze pentru sistemul HACCP (Hazard Analysis Critical
Control Points – Analiza riscurilor. Puncte de control). Acest sistem este
indispensabil pentru industria alimentara si reprezinta o metoda de
abordare sistematica a asigurarii calitatii igienico-sanitare a
produselor. Este bazat pe identificarea, evaluarea si tinerea sub control a
tuturor riscurilor ce ar putea interveni in procesul de fabricare, manipulare
si distributie a produselor.
 Din punct de vedere economico-social, societatea a avut profit atat
brut cat si net numai in anul 2013, in valoare de 225814 mii lei. In anii 2011
si 2012 nu s-a inregistart profit, ci pierdere, de 2.312.132 mii lei in anul
2011 si de 2.569.036 mii lei in anul 2012, deoarece ritmul cresterii
cheltuielilor a fost mai mare decat ritmul cresterii veniturilor.

Cifra de afaceri a inregistrat o crestere usoara (de 1,11 ori in anul

2012 fata de anul 2011; de 1,20 ori in anul 2013 fata de anul 2011 si de
1,08 ori in anul 2013 fata de anul 2012), o asemenea situatie putand fi
apreciata ca pe deplin pozitiva din punct de vedere economico-financiar.

Pentru redresarea economico-financiara a societatii, s-au luat

urmatoarele masuri:

 s-au incheiat contracte pe termen lung cu furnizorii de materii prime;

 livrarea produselor se face numai clientilor buni platnici;
 fabricarea numai a acelor produse care au asigurat desfacerea;
 societatea nu are restante la plata obligatiilor bugetare calculate si
retinute prin stopaj la sursa din drepturile salariale.

S.C. „BRANZAVICA” S.R.L. isi propune in viitor marirea capacitatii

de productie, prin infiintarea unei noi fabrici mult mai mari, cu utilaje
moderne si cu un numar mult mai mare de personal.

Alaturi de finalitatea economica a societatii, ultimii ani au

demonstrat necesitatea luarii in considerare si a finalitatii sale sociale. In
zilele noastre, fara indoiala, resursa umana este considerata a fi intr-o
pozitie de „arbitru” intre obiectivele economice ale societatii si imperativele
sociale si umane.

Societatea a inteles ca motivarea personalului este una din

parghiile de succes in obtinerea de rezultate excelente. S-a inteles ca
mangementul nu trebuie sa fie orbit doar de persepctiva profitului, ci trebuie
sa se preocupe ca personalul pe care il conduce sa dobandeasca sentimentul
implicarii totale in bunul mers al societatii. Pentru aceasta s-au utilizat
diverse metode de recompensare a personalului.

Pentru extinderea pietei, trebuie eliminate fluctuatiile mari de

preturi la produsele lactate. Acest lucru este necesar si pentru protectia
consumatorilor, cat si pentru cresterea competitivitatii in vederea
echilibrarii balantei de plati.

Viitorul societatii este asigurat mai de graba de oameni decat de

produse. Managerii trebuie sa gandeasca, in egala masura, la ceea ce ofera
angajatilor si la ceea ce asteapta de la ei, daca doresc obtinerea
performantelor astepate.