Proiect: Epurarea apelor uzate provenite din prelucrarea

pestelui si fructelor de mare

Grupa: 747 B
Specializare: Ingineria produselor alimentare
Proofesor coordonator:

Cuprins
1. Introducere

2. Impactul produs asupra mediului inconjurator 4

3. Impactul produs asupra solului si subsolului

4. Epurarea apelor uzate in prelucrarea pestelui si a fructelor de mare

Type chapter title (level 2) 5
Type chapter title (level 3)

Introducere

Petele constituie o important surs de proteine. Prin consumul de pe te i fructe de

mare asigurm organismului nostru nutrieni importani pe care nu i mai putem gsi n alte
surse. Totodat ne ofer o alternativ mai bun la alte tipuri de carne, con innd mult mai pu ine
substane nocive. Adesea cei care aleg o diet vegetarian, accept consumul de pete i fructe de
mare, pentru importana lor nutritiv.
Mai puin familiare sunt pentru noi fructele de mare. Printre acestea se numr molu tele
(caracatia, sepia, scoici, stridii, midii), crustaceele (crevei, homar).
Petele i fructele de mare sunt tratate cu o atenie diferit cnd vine vorba de momentul
introducerii n alimentaia copilului.
Petele i fructele de mare conin toi cei 8 aminoacizi eseniali de care organismul nostru
are nevoie i pe care nu i poate produce. Proteinele din pete i fructe de mare sunt mai u or
procesate de ctre organism dect proteinele din alte tipuri de carne. Valoarea proteic medie este
de 19%. n general petele este srac n grsimi. Totui, petele gras are acele grsimi bune
pentru organism, polinesaturate i mononesaturate. Aceste grsimi Omega 3 (DHA i EPA) sunt
eseniale pentru dezvoltarea creierului i pentru o bun funcionare a inimii i a ochilor. Aceste
grsimi joac un rol foarte important n dezvoltarea fetusului i n primii ani de via ai copilului,
dar i pentru vrsnici.
Excelent surs de vitamine din complexul B, n special de niacin, B12, B6. Con in i o
cantitate considerabil de tiamin.
Excelent surs de minerale. Important surs de calciu: n oasele moi ale petilor mici
cum ar fi sardinele i n petele conservat, cum ar fi somonul. Alte minerale: zinc (stridii i
crustacee), fier (crustacee, lufr, crevei), seleniu (orice fruct de mare n general), cupru, potasiu,
iod. Petele proaspt are un nivel sczut de sodiu.
Nivel sczut de colesterol n mai toate tipurile de pete. n crabi i homari, nivelul de
colesterol este echivalent cu cel din carnea roie de pui.
3

Uleiurile de pete au un efect de protecie n dezvoltarea unor boli cronice degenerative i

pot avea efecte terapeutice n cazuri de artrit, arteroscleroz i vasospasm.

Impactul produs asupra mediului inconjurator

Apele uzate menajere sunt evacuate la reteaua de canalizare a localitatii, iar apele uzate
tehnologice sunt epurate si evacuate in receptori naturali.
Prin epurarea apelor uzate tehnologice, cu ajutorul unei statii de epurare compacte,
moderne, se contribuie in mod semnificativ la reducerea concentratiilor poluantilor din apele
uzate rezultate, astfel incat valoarea poluantilor respectivi sa se inscribe in limitele impuse de
Normativul NTPA 001/2002 si sa nu determine modificari calitative ale receptorilor naturali.
Epurarea locala a apei rezultate de la centrala termica, evacuate in reteaua de canalizare a
localitatii, va permite respectarea conditiilor de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statiile de epurare NTPA 002/2002.
In cee ace priveste impactul produs asupra apelor ( subterane si de suprafata) de lucrarile
propuse, prin masurile de epurare prevazute si prin respectarea cerintelor impuse de Legea 10
,,Legea calitatii in constructii la realizarea constructiilor sistemului de epurare ( camine, cuve
beton etc), se contribuie la reducerea in mod semnificativ a impactului activitatii analizate, aupra
apelor.
Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa
Avand in vedere cele mentionate si analizand in context elementele proiectului,
consideram ca prin realizarea si exploatarea obiectivelui, nu se vor produce efecte colaterale din
puct de vedere hidoameliorativ asupra zonelor adiacente si nu vor fi afectate ecosistemele
acvatice.

Impactul produs asupra solului si subsolului

4

Poluanti ce pot afecta solul si subsolul zonei

Posibilitatea de infiltrare a apelor uzate menajere ca urmare a pierderilor prin reteaua
de canalizare;
Ca masuri de protectie privind impactul asupra solului si a subsolului sunt:

realizarea retelelor de canalizare a apelor uzate din materiale de calitate, omologate;

aigurarea unei executii si exploatari corespunzatoare a acestor retele;
colectarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor, evacuarea lor in timp util, in

vederea aigurarii protectiei solului si din acest punct de vedere;

utilizarea rezervorului cu manta dubla, pentru depozitarea combustibilului.
La poluarea solului din zona amplasamentului, mai pot contribui sursele puctuale

determinate determinate de degradare sau avarierea conductelor subterane de colectare a apelor

uzate menajere. Dar prin utilizarea materialelor modern (PVC dur pentru canalizare) cu calitati
deosebite in ceea ce priveste rezistenta in timp si asigurarea etanseitatii acestor instalatii, prin
respectarea prevederilor Legii 10,

privind calitatea in constructii, se contribuie in mod

semnificativ la reducerea impactului respectiv asupra factorilor de mediu ,, Solul si Subsolul.

Prin colectarea si evacuarea controlata a deseurilor rezultate, in locuri special amenajate
se contribuie la reducerea impactului acestor deseuri asupra solului si subsolului.
Modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si subsolului
Prin respectarea masurilor si propunerilor prezentate mai sus, masuri care contribuie la
reducerea impactului asupra solului si subsolului se considera ca nu vor interveni modificari in
calitatea si structura solului si subsolului.

Epurarea apelor uzate provenite din prelucrarea

5

pestelui si a fructelor de mare

In industria de prelucrare a pestelui si a fructelor de mare se folosesc urmatoarele trepte

de epurare a apei uzate:

treapta mecanica;
treapta macanico-chimica;
treapta mecanico-biologica;
treapta chimica;

Statia de epurare mecanica

Este utilizat pentru apele cu continut redus de substante organice, in care predomina
particule minerale in suspensie. Poate retine intre 40-60% din suspensiile aflate in apa 20-40%
din incarcatura de consum bio-chimic de O2 si intre 10-20% din incarcatura de fosfor si azot.
Impuritat
i grosiere
Ape uzate

Dezintegrato
Nisip

Deznisipato
Separatoar
e de
namol primar
Decantoare
primare

Platforma
de drenaj

Namol
deshidratat

Apa drenaj
Efluent
La intrarea in treapta mecanica intotdeauna sunt montate primele instalatii de sitare care
au rolul de a retine impuritatile grosiere. Optional in paralel cu instalatiile de sitare se poate
monta un dezintegrator care are rolul de a Receptor
marunti impuritatile grosiere de unde acestea pot fi
reintroduse in statii de tartare. La iesirea din statia de sitare apa uzata ajunge in deznisipator unde
se indeparteaza nisipul si pietrisul fin. Dup ace trece prin deznisipator apa uzata ajunge in
separatorul de grasimi in care cu ajutorul procedeelor , unde prin procedee de barbotare sau
6

flotatie se indeparteaza grasimile. Urmeaza decatoarele unde au loc sedimentarea suspensiilor

sau a impuritatilor de dimensiuni foarte mici care formeaza namolul primar.
Urmeaza treapta biologica formata din
doua instalatii si anume: bazinul de aerare cu
namol activ in care exista microorganisme care
degradeaza materia organica si decatorul secundar
in care se face clarificarea suplimentara. Namolul
primar obtinut din decantorul primar si namolul
secundar in exces se depoziteaza in bazine de
amestec dupa care are loc ingrosarea prin operatii
de presare sau centrifugare pentru a elimina apa in
exces. Namolul ingrosat este introdus in digestoare
anaerobe in care sunt conditii controlate de Ph si temperature, si in abesnta oxigenului are loc
generarea biogazului prin fermentarea materiei organice.
Biogazul ( gaz metan ) in amestec cu dioxid de carbon, vapori de apa, hidrogen
sulfurat si urme de alte substante este supus unor procedee de epurare. Gazul metan este folosit
in centralele termice . Digestatul sau faza solida ramasa in digestor este utilizat ca ingrasamant
pentru terenurile agricole. Apele epurate , rezultate din aceste procese sunt deversate intr-un
emisar ( receptor).
Instalatii din treapta mecanica
Epurarea mecanica sau prima are ca scop indepartarea din apele uzate prin procedee
fizico-chimice a impuritatilor grosiere, a suspensiilor abrasive ( nisip si pietris) a suspensiilor
usoare adica grasimile si uleiuri a suspensiilor decantabile de materie minerala /organica si a
suspensiilor coloidale. Treapta mecanica cuprinde instalatii pentru separarea materialelor
plutitoae de la suprafata apei ( solzi, cozi, branhii etc) separarea particulelor mari aflate in
suspensie in apa , retinerea nisipului. Separarea prin barbotare/insuflare de aer la joasa presiune a
grasimilor si decantarea suspensiilor fine.
Instalatiile de sitare- sunt plasate primele la intrarea intr-o statie de epurare .
Materialele retinute se evacueaza ca atare din site/gratare sau pot fi maruntite pana la 1.5 cm in
dezintegratoare mecanice.

Orice statie de epurare trebuie sa aiba minim doua site una active si una de rezerva si sunt
conectate intre ele sau se pot izola pentru a realiza interventii fara a opri fluxul de apa uzata
supusa tratarii. Organele principale de lucru ale instalatiei de sitare sunt suprafete active pentru
retinerea impuritatilor , acestea pot fi formate din : bare paralele care formeaza intre ele
interspatii sub forma de punte prin care trece apa uzata si in acest caz se numeste gratar si al
doilea caz pot fi impletituri de panza/table perforate, la care suprafata de trecere este sub forma
de ochiuri si se numeste sita.
8

Clasificarea gratarelor sunt :

dupa dimensiuni fantelor de
trecere a apelor uzate:
gratare rare folosite in
statiile de epurare cu
debite de 10 metri
cubi /zi si se folosesc
pentru limpezirea si
extragerea impuritatilor
grosiere, dar si pentru a
proteja gratarele dese
care urmeaza pe flux .
Distanta dintre baza este
de
40-450
mm
,
inclinarea barei este de
45 si curatarea se face manual;
gratare dese se folosesc pentru retinerea impuritatilor de dimensiuni mai mici , spatial
dintre bare este de 40-60 mm pentru curatarea manuala si 16-20 mm pentru curatarea
automatizata, inclinarea este de 60-70 fata de orizontala pe sensul de curgere a apei
in canal.
in functie de valoarea unghiului de inclinare a barelor fata de orizontala sunt trei
categorii:
gratare dese, curatare manuala, unghi 30-45;
gratare rare, curatare manuala, unghi 45-75;
gratare cu curatare mecanica, unghi 45-90.
Dupa nu sunt curatate periodic se va produce infundarea gratarelor cu depuneri.
Se realizeaza un canal de ocolire in paralel cu gratarul pentru ca gratarul principal sa nu
functioneze, unde apa sa poata ocoli prin canalul de ocolire.
dupa modul de curatare a suprafetei active a gratarelor
gratare cu curatire manuala;
gratare cu curatire mecanica- gratarele dese asigura urmatoarele avantaje, se asigura
permanent conditii corespunzatoare pentru curgerea apei se evita formarea de depuneri de
gunoaie cu miros neplacut . Se realizeaza economia fortei de munca , mecanismele de
curatare au functionare intermitenta si sunt comandate de instalatii de automatizare cu
plutitoare.

Clasificarea sitelor :

site rotative- este formata dintr-o table cilindrica captusita cu o suprafata filtranta din
panza. Toba este actionata in miscare de rotatie de un motor electric ,transmisie prin
curea trapezoidala si cuplaj. Apa uzata este pompata printr-o palnie in zona conica a
tamburului , iar faza lichida trece prin panza filtranta fiind clasificata si evacuate din
9

instalatie. Impuritatile solide sunt retinute pe

suprafata interioara a panzei, dupa care sunt
curatate manual si evacuate intr-un jgheab
colector;
site vibratoare- este formata dintr-un tambur ,
cilindrul vertical este captusit cu o suprafata de
separare de tip retea cu ochiuri. Tamburul este
antrenat in miscare circulara prin intermediul
unui mecanism cu escentric. Apa uzata este
proiectata pe suprafata de separare prin care
trece doar faza lichida, iar particulele solide
raman pe suprafata de separare de unde sunt
indepartate datorita vibratiilor.
site coanda- este o sita statica compusa din trei
panouri formate din bare orizontale profilate cu
dimensiuni ale fantelor intre 0.125-2.5 mm
dispuse la unghiuri fata de orizontala. Principiul
de functionare se bazeaza pe efectul de alipire al
jetului de lichid la profilul la care se face curgerea
(
efect Coanda). Apa uzata este introdusa prin
pompare in conducta astfel incat la intrarea prin partea superioara a panourilor sa aiba
viteza de 1.2-1.4 m/s. Apa curge de-a lungul panourilor si capata acceleratii datorita
imbinarii acestuia cu unghiul de 45-65 fata de orizontala. Apa se separa de particulele
solide prin alipire la profilele barelor, iar particulele solide isi continua curgerea de-a
lungul panourilor. Pe panoul inferior este namolul care curge cu viteza mai mica datorita
miscarii, inclinatiei fata de orizontala si sunt eliminate prin jgheab.

10

11