Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGIA DE MARKETING LA
SC ANA SI CORNEL SRL
Coordonator:
Lect.univ.dr. Ion Raluca
BUCURESTI
2012
CUPRINS:
de afaceri de 50 milioane de euro. Localitatea n care isi desfoara activitatea este oraul Mizil,
din judeul Prahova.
Obiectivele strategice:
401640
399525
398174
396229
395252
393568
425872
423984
422839
421403
420405
419276
420822
417367
414872
412204
410734
408649
200374
198624
197277
195480
194836
193528
220448
218743
217595
216724
215898
215121
406690
406142
406141
405428
404923
404195
201266
200901
200897
200749
200416
200040
205424
205241
205244
204679
204507
204155
175,5
174,6
174,1
173,4
173,0
172,4
Dupa cum se observa din datele prezentate in tabelul de mai sus populatia scade de la an
la an atat in mediul urban catsi in cel rural, scaderea cea mai mare fiind la barbati. Acest lucru
poate fi folosit de societate pentru a-si indrepta atentia spre femei.
In urmatorul tabel este prezentata durata medie a vietii, pe sexe, in judetul Prahova. Din
acest tabel rezulta ca speranta medie de viata este mai mare la femei decat la barbati, societatea
putandu-si indrepta atentia asupra acestei categorii.
Prahova
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Feminin
71,82
72,27
72,61
73,14
73,98
73,96
75,69
76,15
76,27
76,78
77,69
77,86
68,07
68,48
69,01
69,55
70,32
70,15
Sursa:INSSE
Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la stabilirea migratiei
interne a populatiei in judetul Prahova. In urma datelor din tabel se constata o evolutie negativa a
migratiei(exista mai multe plecari decat sosiri in cadrul judetului) in perioada 2005-2010,
societatea putandu-si indrepta atentia spre alte judete unde exista o populatie mai numeroasa.
Urban
Rural
Sold
11788
9163
10866
12117
12184
11109
1278
910
735
1540
1193
1097
Prahova
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Sursa:INSSE
11428
9140
10557
12062
11700
10815
-360
-23
-309
-55
-484
-294
6218
4889
5808
6563
6564
5843
4580
3956
4764
4968
4887
4452
-1638
-933
-1044
-1595
-1677
-1391
5570
4274
5058
5554
5620
5266
6848
5184
5793
7094
6813
6363
n 2011, vnzrile la nivel national au sczut din cauza crizei i a fiscalitii ridicate, dar i
a informaiilor eronate aprute n pia cu privire la calitatea produselor autohtone, spun
reprezentanii ARC(Asociatia Romana a Carnii).
Aceste cauze persist i n acest an, astfel nct reprezentanii procesatorilor din industria
crnii nu sunt foarte optimiti, estimnd c reducerea de 15% de anul trecut se va regsi i n
acest an.
Piaa mezelurilor se ridic n acest moment la 1,2 miliarde euro, iar 95% din ceea ce se
consum din acest industrie este produs n Romnia, chiar dac 70% din materia prim folosit
se aduce din import. Industria de procesare a crnii din Romnia are n prezent 200 de uniti
agreate pentru export n UE, schimburi intracomunitare cu 18 ri i 20.000 de angajai direct i
n jur de 500.000 oameni integrai n industrii colaterale.
S.C. Ana si Cornel doreste sa vanda la export cat poate, pentru ca piata din Romania
este din ce in ce mai incerta.
In ceea ce priveste colaborarea cu marile lanturi de retail nu a fost considerata a fi o
afacere buna pentru societate, pentru ca, din concurenta acerba dintre acestea, producatorii cad
cel mai repede(fara lanturile proprii,societatea nu avea cum sa se dezvolte).
Ana si Cornel va derula in acest an investitii in valoare de 10 milioane de euro in
dezvoltarea capacitatii de productie intr-o fabrica de furaje, de la 7.000, la 12.000 de tone pe luna,
o parte din bani venind din finantare europeana. Pe langa acesti bani, vor investi din fonduri
proprii 4 milioane de euro in modernizarea unei ferme de porci din Ramnicu Valcea, de la 13.000
de porci, cati sunt crescuti acum, la 75.000.
In 2011, Ana si Cornel a investit 7 milioane de euro in cresterea capacitatii de productie a
mai multor ferme de pui din Ramnicu Valcea si in 2 platforme logistice la Ramnicu Valcea si
Popesti-Leordeni.
Cifra de afaceri a grupului este estimata la 180 de milioane de euro, cu 20% mai mult
decat in 2010, cand s-au inregistrat vanzari de 150 de milioane de euro.
Grupul detine un lant de magazine, care la ora actuala numara 100 de unitati, in mai multe
judete. In magazine se vinde 100% marfa proprie.
In 2010, grupul de firme al familiei Paraschiv au investit 900.000 de euro intr-un depozit
logistic la Ramnicu-Valcea in scopul unei mai bune aprovizionari a judetelor Hunedoara si Gorj.
Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza
si de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai
putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de
interventie a statului n economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a
societatii.
n Romnia, este relevant crearea si perfectionarea cadrului juridic menit s asigure un
comportament al agentilor economici si nu numai, baza pe respectarea legilor n consens cu
valorile culturale fundamentale ale societtii.
Mediul economico-legislativ trebuie s asigure:
2.1.2.1 Piata
Scderea puterii de cumprare a populaiei a dus la o stagnare a pieei de preparate din
carne. Deprecierea leului corelat cu celelalte efecte ale contextului actual va duce, pe lng
scderea consumului, la o cretere mai lent a cererii pentru produsele premium n raport cu cea
pentru produsele destinate segmentului low-cost i mediu.
Capacitatea pietei
Din anul 2007 compania Ana si Cornel se situeaza constant in primele trei locuri in topul
celor mai importante companii producatoare de mezeluri din Romania, avand o capacitate de
productie de 20000 de tone si o productie efectiva anuala de aproximativ 18000 de tone de
mezeluri.
Infiintata in anul 1994 cu capital privat propriu, compania ajunge in anul 2010 la un numar
de peste 800 de salariati, la o cota de piata de 6% si la o cifra de afaceri de 50 milioane euro.
Aria pietei
Produsele de la Ana i Cornel" ajung, printr-un sistem de distribuie bine organizat, n
cteva regiuni importante din ar: Muntenia, Dobrogea, Banat i Oltenia.
Structura pietei
Piata tinta in cadrul societatii Ana si Cornel este piata nationala.
Romanii sunt consumatori importanti de produse din carne, 84% dintre acestia
afirmand ca, in mod frecvent, consuma astfel de produse. Majoritatea celor care sunt nonconsumatori de produse din carne, prefera carnea proaspata, putini fiind cei vegetarieni sau cei
care urmeaza o dieta stricta fara carne.
Consumatorii romani pun pretul cel mai mare pe calitatea produselor, pe gradul lor de
siguranta n consum, si mult mai putin pe modul de prezentare, pe designul ambalajului sau al
etichetei. Cea mai mare parte a romnilor prefera sa cumpere produse de la magazinele locale, de
cartier datorita faptului ca achizitiile de bunuri alimentare se facde mai multe ori pe saptamna,
iar magazinele locale se afla n aria de rezidenta a lor. n ceea ce priveste modul de a protesta la
defectele de calitate, consumatorii prefera mai degraba sa nu mai achizitioneze pe viitor produsul
alterat dect sa depuna plngeri. Cei care reclama totusi o fac n principal la magazin si nu la
ANPC.
Exigentele viitoare sunt legate de calitate, dar si de sporirea eforturilor procesatorilor de a
comunica cu clientii lor. Reclama are o mai mica importanta conform raspunsurilor, desi n
realitate aceasta influenteaza ntr-un anumit grad decizia de cumparare si notorietatea marcilor.
mod normal, o nteprindere poate opera n trei tipuri de pieti: piete ale consumatorilor individuali,
piete industriale, piete internationale.
Magazinele alimentare actioneaz n principal pe piete ale consumatorilor individuali,
alctuite din persoane si gospodrii care cumpr pentru consum personal. Succesul magazinelor
Ana si Cornel se datoreaz relaiilor competitive pe termen lung cu consumatorii, oferindu-le o
calitate superioar.
Consumatorul ocup un loc foarte important n obiectivele i deciziile viitoare pe care le
ia firma, relaiile societatii Ana si Cornel cu consumatorii fiind modelate de o serie de orientri
strategice:
- acordarea unei atenii maxime clienilor pentru a obine satisfacie mare prin calitate i
valoare,n condiii bneti mai avantajoase;
- reducerea timpului de livrare a produselor pe pia realizarea unor relaii de lung durat
cu clienii.
Produsele Ana si Cornel se gsesc n reelele proprii de magazine.
2.1.2.3 Concurenti
Concurena societii vine n special din partea acelor firme ce produc si comercializeaz
produse din carne.
Tabel nr. 4
Denumire companie
Tip produs
Produse din carne de
porc, vita, oaie.
Mezeluri din carne de
pui si porc.
Specialitati
Mezeluri
Carne si preparate din
carne
Mezeluri
promoii;
calitatea
personalului
i serviciilor
oferite;
2.1.2.4 Intermediari
Produsele de la Ana i Cornel" sunt transportate printr-un sistem de distribuie propriu
bine organizat, n cteva regiuni importante din ar: Muntenia, Dobrogea, Banat i Oltenia. Tot
ceea ce produc, ntreaga gam de produse, se bazeaz pe tradiie i obiceiuri ct mai sntoase de
preparare, pentru c este n grija societatii consumatorii s aib pe mas numai ce este mai bun.
Intotdeauna Ana si Cornel a dorit s fie aproape de clienii lor, s tie ce ii doresc, s
stie ce le place, s stie ce s le aduca pe mas n momentele petrecute cu familia. Pentru ca ei s
aib zilnic cele mai proaspete i mai sntoase mezeluri care s i ncnte cu gustul i savoarea lor
Crnai Cabanos
Crnai cu unc
Crnai de cas
Crnai de grtar
Crnai olteneti
Sunca Praga
Slanina de casa
Crnciori de bere
Crnati Polonezi pui
Salam Victoria
Salam cu piept de pui
Pastrama de pui
Salam de var
Salam demisec
Toba extra
Salam rnesc
Salam Torpedo
Salam Turist
Salam Veronez
Scarita de porc extra
Costi afumat extra
Jambon
Kaiser piept
Muchi file
Pastram de porc
DILEME
- Salam italian
PIETRE DE MOARA
- Jambon
VEDETE: Sunt produse care au o cota relativa de piata inalta si la fel si rata de
crestere a pietei. Acestea sunt unc Praga si Salam cu sunca.
DILEME: Aceste produse sunt in general nou lansate, cu o cota mica de piata, ce
necesita investitii majore si nu aduc un profit important datorita cotei mici de piata.
Conform matricei BCG, de mai sus, salamul italian este considerat a fi o dilema,
deoarece este un produs nou lansat pe piata ce nu detine momentan o cota de piata iar
procentul de consumatori care au gustat acest produs nu este relevant. Pentru acest produs
trebuie mai mult timp sa fie testat, iar pe baza rezultatelor societatea trebuie sa ia decizia
daca trebuie sa continue productia lui sau trebuie sa se redirectioneze catre ceva nou
VACI DE MULS:
2008
Cheltuieli marketing
470, 000
Sursa: Date oferite de Ana si Cornel
Ani
2009
580,000
2010
649,200
Din acest tabel se constata ca firma aloca sume din ce in ce mai mari pentru
activitatea de marketing, lucru foarte bun pentru o mai buna cunoastere a firmei, dar si a
produselor acesteia de catre consumatori.
Tinand pasul cu evolutia societatii compania s-a dezvoltat si in mediul online. Pe
langa pagina oficiala de internet, doreste sa fie si mai aproape de consumatori, astfel ca
de curand a lansat si pagina de facebook pentru a afla opiniile si dorintele consumatorilor.
Firma investeste sume importante in campanii de promovare a produselor: organizare de
concursuri, activitati promotionale.
2.3 Auditul functiilor de marketing
2.3.1. Strategiile de produs
Din punct de vedere al gradului de innoire a produselor, societatea Ana si Cornel
adopt strategia de perfectionare a produselor. Consider ca aceasta strategie este cea
potrivita,deoarece societatea pune un accent ridicat pe calitatea si imbunatatirea
permanenta a produselor sale.
promovare se fac prin intermediul unor concursuri o data la cateva luni, sau prin
montarea de panouri publicitare in momente bine alese ale anului.
In functie de
adopta strategia
Critic
Slab
Mediu
Bine
0-20
puncte
21-40
puncte
41-60
puncte
61-80
puncte
Foarte
bine
81-100
puncte
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Interpretare:
In urma datelor din tabel se observa ca Ana si Cornel realizeaza o activitate de
marketing eficienta obtinand nota de 4,16 in cadrul auditul macromediului de marketing
precum si 4,28 la auditul micromediului. In urma acestei analize reiese faptul ca
puterea mica de cumparare a populatiei este data de medi ul economic slab
dezvoltat. Mediul tehnologic si cel cultural sunt punctele forte in cadrul auditului
macromediului de marketing. In ceea ce priveste nota obtinuta pentru auditul
micromediului de marketing nu este d e p a r t e d e c e e a a m a c r o m e d i u l u i d e
m a r k e t i n g i n t r u c a t d e p i n d e d e e a . A uditul performanei activitii de marketing
a obtinut cea mai mica nota din intreaga activitate de marketing a societatii si anume nota
3. Auditul functiilor de marketing a primit nota de 3,75. Aceasta nota se datoreaza
calitatii produselor, distributiei bine puse la punct, insa societatea nu exceleaza la
capitolul promovare(mai ales in televiziune, presa scrisa etc.)
Puncte slabe:
- Inexistena unor mijloace de protecie a mediului;
- Activitatea de promovare nu este foarte bine dezvoltata.
Oportunitati:
- Extinderea imagini marcii;
- Extinderea retelei de magazine;
- Posibilitatea exportarii produselor.
Amenintari:
- Criza economica ce implica scaderea puterii de cumparare;
- Influena mediului cultural: comportamentele diferite de cumprare i consum n
diferite zone ale globului genereaz discrepane;
- Concurenta acerba in domeniu, existenta unor firme ce practica strategia costurilor
scazute;
Penetrarea de noi piee sau cucerirea de noi segmente de pia se poate utiliza prin
combinarea unei politici promoionale cu o politic de preuri adecvat care s vizeze n
special grupurile socio-economice cu venituri n cretere ce tind s dobndeasc un statut
social superior manifestat i prin schimbarea preferinelor de utilizare. Noul stil de via
spre care sunt atrase aceste grupuri socio-economice, implic i un nou model de
utilizare, fiind atrai de produse din sortimente diverse superioare cu preuri superioare.
Campaniile publicitare i promoionale se pot sprijini, acolo unde legislaia permite.
Conotaiile sociale i politice ale instalatiilor pot fi cu succes valorificate cu ocazia
manifestrilor culturale, reuniunilor politice, tiinifice de prestigiu, precum i a celor
mondene.
Se ncheie contracte cu posturile de radio si televiziunile locale pentru publicitate,
deasemenea se pot imparti pliante, cataloage, brosuri. Societatea va folosi strategia pull
(de tragere), strategie ce
Produs
Salam Victoria
Pret
Mediu
Lider
Sunca Praga
Inalt
Lider
Salam Italian
Mediu
Pretul de penetrare
Distributie
Canal direct
Control ridicat
Strategie extensiva
Canal direct
Control ridicat
Strategie extensiva
Canale direct
Control ridicat
Strategie exclusiva
Tabel nr. 7
Promovare
Pull strategy
Strategie ofensiva
Strategie ofensiva
Pull strategy
Strategie ofensiva
Strategie concentrata
Pull strategy
Cornel-mezeluri de familie si patrunderea produselor societatii pe piata supermarketurilor, vor fi si numeroase cheltuieli, cum ar fi:
Specificare
1. Extinderea retelei de magazine
2. Extinderea imagini marcii
3. Identificarea unor poteniali clieni pe
piaa extern i intern
4. Lrgirea reelei comerciale prin vnzarea
n supermarket-uri
Total venituri estimate
Tabel nr. 10
Specificare
Venituri
Cheltuieli
Rezultate estimate
Valoare (lei)
138800
116800
22000
BIBLIOGRAFIE:
1. Manole, V., Stoian, Mirela
2. Stoian,Mirela
Ecomarketing,Editura ASE,Bucuresti,2007;
3. Manole, V.
5. http://www.ghidafaceri.ro/sc/776719/Ana_si_Cornel;
6.http://www.magazinulprogresiv.ro/articol/1779/Cum_si_a_croit_producatorul_Ana_si_
Cornel_un_drum_direct_la_consumator.html;
7. http://www.rma.ro/im/pc/studiu%20consumatori.pdf;
8. http://www.revistabiz.ro/milionarul-din-provincie-36.html;
9. Institutul National de Statistic, www.insse.ro;
10. www.anasicornel.ro.