Sunteți pe pagina 1din 23

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, FACULTATEA DE ECONOMIE


AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI


SRATEGIA DE MARKETING LA
SC TRI 94 PROD COM BUZAU









STUDENT: MANTA ELENA-DIANA
GRUPA 1341
AN II

BUCURESTI 2013
2


Cuprins

1 . Obiectivele strategice ale Tri 94 Prod Com Buzau .................................................................................. 3
2. Analiza diagonistic de marketing .............................................................................................................. 4
2.1 Mediul de marketing ........................................................................................................................... 4
2.1.1.Macromediul ................................................................................................................................ 4
2.2. Micromediul ....................................................................................................................................... 8
2.2.1. Piata intreprinderii ...................................................................................................................... 8
2.2.2. Concurenta .................................................................................................................................. 8
2.2.3 Intermediari ................................................................................................................................. 9
2.3 Diagnoza mixului de marketing la intreprindere ................................................................................ 9
2.3.1 Strategia de produs .......................................................................................................................... 9
2.3.2 Strategia de pret ............................................................................................................................ 13
2.3.3 Strategia de distributie................................................................................................................... 14
2.3.4 Strategia de promovare ................................................................................................................. 15
2.4 Aprecierea activitatii de marketing prin metoda punctajelor .......................................................... 19
3. Analiza SWOT .......................................................................................................................................... 21
4. Formularea ipotezelor si obiectivelor de marketing................................................................................ 22
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 23







3


1 . Obiectivele strategice ale Tri 94 Prod Com Buzau

Societatea Tri 94 Prod Com Buzau produce carnati de Plescoi, pentru care a obtinut atestat de produs
traditional de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Reteta originala a
acestora a fost inregistrata de insusi administratorul societatii, Traian Papuc. Produsele comercializate de
acest mic producator local sunt reprezentate de carnati uscati de Plescoi, carnati afumati de Plescoi,
pastrama de oaie de Plescoi si babic de Plescoi
Tri 94 Prod Com Buzau i dorete s ndeplinesc cerinele calitative ale majoritii
consumatorilor, misiunea sa fiind aceea de a deveni productorul preferat n primul rnd de
consumatorii din vecintate. Valorile promovate n cadrul firmei sunt: eficiena, experiena,
competena, integritate profesional, transparena i grija permanent fa de consumator.
Obiectivele sunt stabilite de managementul de la cel mai nalt nivel i sunt n general
structurate pe urmtoarele 3 direcii si anume: pentru conducerea i dezvoltarea companiei,
pentru realizarea produsului i pentru sigurana alimentar.
Obiectivele stabilite pentru realizarea produsului cuprind att aspectele de volum i gam
ct i aspectele legate de identificarea i minimizarea pericolelor privind sigurana alimentar,
securitatea i sntatea consumatorilor.
La nivelul funciilor relevante obiectivele specifice sunt definite, cuantificate i transmise
prin documentele de planificare a acestora
Obiective cantitative:
Firma isi propune sa atinga o cota de piata de 1% pentru anul 2009;
Extinderea zonei de distributie In afara capitalei si cresterea volumului de marfa
distribuita de la 4000 la 6000 kilograme lunar;
Firma buzoiana isi propune ca in urmatorul an 30% din publicul tinta sa auda de existenta
societatii (ceea ce inseamna ca obiectivul de notorietate propus de firma este de 30%);
Realizarea unei rate a profitului de 20%.



4

Obiective calitative:
Pozitionarea produsului - firma doreste ca produsele oferite sa fie pozitionate in categoria
premium prin calitate si autenticitate;
Cresterea notorietatii carnatilor de Plescoi produsi In zona de origine;
Imaginea produsului - se doreste ca produsele oferite sa fie asociate cu trei caracteristici
principale, si anume: calitate, autenticitate, traditionalitate;
Ridicarea carnatului de Plescoi la rangul de simbol al traditiilor romanesti amenintate cu
disparitia de stilul de viata fast-food si de globalizare.


2. Analiza diagonistic de marketing

2.1 Mediul de marketing

Evoluia SC TRI 94 PROD COM BUZAU este marcat, n prezent, de amplificarea
interdependenelor cu mediul n care i desfaoar activitatea. Luarea n considerare a mediului
ambiant reprezint ocondiie fundamental a satisfacerii cantitative i calitative a unei anumite
categorii de trebuine,conducnd la elaborarea unor strategii i politici realist.

2.1.1.Macromediul

Aceast analiz, ca prim pas in elaborarea strategiei firmei, cuprinde forele externe
careacioneaz asupra ntreprinderii, macromediului i a micromediului stimulnd sau
frnndactivitatea desfurat de aceasta





5

2.1.1.1.Mediul demografic


Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numrul i structura pe sexe
a populaiei ce face parte din piaa firmei, att sub aspectul volumului, ct i al dinamicii i
evoluiei n timp.n general, pe ansamblul economiei se constat o uoar scdere a
populaiei,datorit scderii natalitii, a cstoriilor la vrst naintat i tendinei generale de a
pune pe prim plan cariera.
Marimea populatiei si tendintele sale sunt importante pentru aprecierea pietei.
Cresterea populatiei inseamna sporirea nevoilor si are un rol important in aprecierea cererii de
bunuri si servicii insa in cazul nostru numarul populatiei este in scadere.


In ultimul an populatia Buzaului a scazut. Putem spune ca numarul populatiei are o influenta
nesemnificativa in ceea ce priveste cosumul carnatilor de Plescoi.
Marimea populatiei si tendintele sale sunt importante pentru aprecierea pietei.
Cresterea populatiei inseamna sporirea nevoilor si are un rol important in aprecierea cererii de
bunuri si servicii insa in cazul nostru numarul populatiei este in scadere.


6

2.1.1.2.Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care
influeneazcapacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul su de activitate, dar i
posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii.ntre
factorii care influeneaz puterea de cumprare se numr: rata inflaiei, evoluia preurilor,
modele de consum ale populaiei, rata omajului, veniturile reale i structura comerului cu
ridicara
In ciuda nivelului de trai relativ mai bun din primele luni ale lui 2010, romnii sunt nc
departe de standardele de via din 2008, anul premergtor crizei.
Rata inflaiei in noiembrie 2010 fa de noiembrie 2009 a fost de 6,7%. Preurile
mrfurilor alimentare au crescur cu 6,5%, cele ale mrfurilor nealimentare cu 6,9%, iar
tarifele serviciilor cu 7%. n aceeai perioad produsele de morrit i panificaie au nregistrat o
creterede 6,6%.
n 2011, primul an de cretere economic a Romniei de la nceputul crizei, se poate
spune c romnii au simit i n buzunare un pic de revigorare. Inflaia sczut i salariile n
uoar cretere au creat premisele pentru mbuntirea nivelului de trai


2.1.1.3. Mediul natural

Mediul natural deine un rol din ce n ce mai important n perioada actual n
proiectareai desfurarea activitiilor economice.Condiiile naturale determin modul de
localizare, de distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit
obiectivulactivitii. n aceast categorie se nscrie i necesitatea evitarii poluarii. Sunt
reglementate normestricte privind modalitatea de colectare a produselor alimentare i
nealimentare, a deeurilor


7

2.1.1.4. Mediul tehnologic

Mediul tehnologic n care opereaz firma este alctuit din numeroi factori ce concur la
realizarea produselor i serviciilor precum ca nivelul tehnic al utilajelor i echipamentelor,
calitatea tehnologiilor,activitatea de cercetare-dezvoltare, licene i brevete nregistrate,
capacitatea de creaie-inovaie-invenie.Aceast component a macromediului implic firma att
ca beneficiar, ct i ca furnizor, maiales prin intermediul pieei.
Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuine ale
consumatorilor i influeneaz deciziile de marketing referitoare la noi produse i servicii,
ambalare, promovare,ditribuie etc. Firmele care nu se adapteaz la noile tehnologii i pun n
pericol existena petermen lung, pierznd clientela n favoarea conurenilor.n acelai timp,
tehnologiile avansatenecesit pregatirea att a personalului, dar i a consumatorilor care nu sunt
ntotdeaunareceptivi.Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea const n realizarea
producieide mas i desfacere maxim ct mai eficient
Tehnologia informaional tinde s ocupe un rol important pe pia, nzestrarea cu
acesttip de tehnologie permite obinerea unor rezultate mai bune. Distribuirea rapid i n timp
optimeste asigurat prin maini i utilaje performante care contribuie la cretrea productivitii
peansamblu a societii.A obine o informaie n timp util, nseamn c poi s fii cu un pas
faaceluilalt

2.1.1.5. Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc si sitemul de valori, obiceiurile, tradiiile, credinele
inormele care guverneaz statutul oamenilor n societate constituie mediul
cultural.Acesteelemente formeaz comportamentul de cumprare i consum, delimiteaz
segmentele de pia idelimiteaz tipologiile specifice ale cumprtorilor.Mediul cultural
contribuie la exprimareaexigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i
maniera distribuirii lor, ct siconinutul i forma comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor
transmise.
Religia i naionalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului
consumatorului,aspecte ce trebuie luate n considerare de ctre firm.Obiceiurile de consum i
8

personalitatea indivizilor este influenat de tipul de religie, sarbtorile i tradiiile fiecrei
etnii.Populaia vizat de firm esteconstituit, n general de romni, iar religia cu cea mai mare
pondere este cea ortodox.Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de
mediul cultural, l reprezint nivelul educaional , firma privind aceast influen prin dou
aspecte: potenialul de instruire al personalului propriu i nivelul de cunotine al clienilor.


2.2. Micromediul
Micromediul firmei sau mediul apropriat cuprinde totalitatea componentelor mediului
extern cu care intreprinderea intra in relatii permanente pentru implinirea obiectivelor de
marketing, micrometrul extern este format din clienti, furnizori, intermediari, concurenti si
public.
Relatiile de piata sunt stabilite cu clientii, furnizorii si intermediarii pe baze contractuale.

2.2.1. Piata intreprinderii

Piaa ntreprinderii reprezint msura n care produsele unei anumite ntreprinderi
(bunuri materiale i/sau servicii) au ptruns n consum.
Avand in vedere magazinul de desfacere din soseua Morarilor, adresa la care se
desfasoara si procesul de productie, pricipala cale de distributie este prin vanzare directa care
clienti. Prin pesoanele juridice , painea si produsele de panificatie ale SC KAN-IMPEX SRL
ajung catre clientii finali prin distributie in magazinele acestora

2.2.2. Concurenta

Legea pe piata mezelurilor este facuta de cei cinci mari: Campofrio, Cris Tim, Angst, Aldis si
Caroli, ce detin o cota cumulata de piata de peste 40%, batalia dintre companii dandu-se pe toate
segmentele. Pe piata locala, CrisTim, Aldis, Caroli, Angst sau Campofrio duc o lupta care a ajuns uneori
si In instanta (pentru salamul sasesc de exemplu).
9

De altfel, Angst a raportat afaceri de 60 milioane euro pentru anul 2007, in timp ce
Caroli&Gourmet a avut o cifra de afaceri de 95,5 milioane euro. Analizate din perspectiva cifrei de
afaceri realizate de toti procesatorii de carne in 2007 (circa 700 milioane euro), cotele corespunzatoare
celor doi producatori converg catre cotele de piata anuntate.
Influenta pe piata a firmelor mari depinde si de zonele unde produc si mai ales comercializeaza
produsele. Gigantii industriali se folosesc de traditie comercializand produse dubioase, care nu respecta
retetele originale.
In cazul carnatilor de Plescoi, in afara de marii producatori, concurenta mai este data si de micii
producatorii locali. Lupta concurentiala este astfel impartita intre marii producatori, care comercializeaza
produsele in marile centre comerciale, fara a respecta reteta originala, si micii producatori, care desi au
avantajul calitatii si autenticitatii produsului, dispun de puteri financiare reduse, care nu le permit
producerea si comercializarea la nivel inalt, categorie in care se incadreaza si Tri 94 Prod Com.

2.2.3 Intermediari

SC TRI 94 PROD COM isi vinde produsele finale direct catre condumatori , nu are
intermediari.

2.3 Diagnoza mixului de marketing la intreprindere

2.3.1 Strategia de produs

Politica de produs este un ansambru de strategii si tactici, prin care societatea se
raporteaza permanent la cerintele pietei, modeland componentele ofertei in raport de dorintele
consumatorului.
Obiectivele sunt stabilite de managementul de la cel mai nalt nivel i sunt n
general structurate pe urmtoarele 3 direcii si anume: pentru conducerea i dezvoltarea
companiei, pentru realizarea produsului i pentru sigurana alimentar
10

SC Tri 94 Prod Com SRL Buzau produce urmatoarele produse traditionale pentru care a obtinut atestat
de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale:
Carnati uscati de Plescoi;
Carnati afumati de Plescoi;
Pastrama de Oaie de Plescoi;
Babic de Plescoi

Carnati de Plescoi (reteta originala)
Ingrediente: carne de oaie (sau doua treimi carne de oaie si o treime carne de vita), usturoi, ardei
iute, cimbru, mat subtire de oaie.
Preparare: In mod normal, carnatul de Plescoi se pregateste numai din carne de oaie, dar, In
cazul In care aceasta este prea grasa, adica are mai mult seu, compozitia se drege cu carne de vita, Insa
fara a depasi proportia de 2 la 1. Dupa ce carnea de oaie este curatata de pe oase, Intr-un ceaun se fierb
oasele si cu zeama rezultata, calduta, se framanta carnea tocata In care se adauga usturoi, ardei iute sau
cimbru. Este ideal sa fie folosit ardei iute, rosu. Cu aceasta compozitie vor fi umplute matele de oaie.
Carnatii vor fi apoi uscati si afumati, ei putand fi serviti atat cruzi, cat si pregatiti la tigaie sau la gratar.
Membranele folosite sunt naturale, comestibile;
Se livreaza vrac sau cryovac;
Conditii de pastrare si depozitare:
- Temperatura: 10 - 12 C
- Umiditate: 75%
- Termen de valabilitate: 7 zile.

In cazul mezelurilor, ambalajul reprezinta unul din elementele care poseda deosebite valente
comunicationale.
Conceperea prototipului unui nou produs are in vedere urmatoarele aspecte:
Numele. In alegerea numelui s-a tinut cont atat de usurinta de citire, pronuntare si memorare, cat
si de universul pe care il evoca. Asfel, am ales sa promovam produsul sub numele simplu de
11

Carnati de Plescoi, comercializat sub marca Datina. Aceasta denumire urmareste sa transmita
ideea de traditie in alimentatie si de continuitate a acesteia in stilul de viata al romanilor.
Ambalajul a fost conceput astfel incat sa raspunda functiei de conditionare a produsului,
respectiv sa-i asigure protectia impotriva agentilor din mediul ambiant, pastrarea integritatii
formei si continutului pe timpul transportului, manipularii si depozitarii. Luand in considerare si
functia promotionala a ambalajului, pentru proiectarea lui am pornit de la preferintele
consumatorilor, astfel incat ambalajul sa ramana in contact cu consumatorul si dupa actul de
cumparare. Urmarind atributiile de natura comunicationala ale ambalajului, am vizat indeplinirea
functiilor:
Atragerea atentiei consumatorului;
Convingerea consumatorului privind concordanta dintre promisiunile facute prin intermediul
publicitatii si calitatea produsului;
Construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca si consumator;
Informarea consumatorului asupra gramajului, termenului de valabilitate si a altor elemente
caracteristice produsului.




12



In aceste conditii, ambalajul ne ofera o ultima sansa de a emite un mesaj cu privire la produs.
Numit de unii vanzatorul mut, un ambalaj bine conceput va avea puterea de a atrage atentia
consumatorului, de a-i starni curiozitatea, de a-i inspira incredere si de a-l indemna sa cumpere.

In ceea ce priveste identitatea marcii s-au luat in considerare numele de marca, sigla, emblema
si logoul.
Numele de marca este Datina, format dintr-un substantiv plin de semnificatie, facand trimitere
la traditie.
Fiind o componenta esentiala a produsului, marca serveste la identificarea acestuia, diferentiindu-
l in raport cu cele ale firmelor concurente. Marca ii confera produsului identitate, atragand atentia asupra
lui si facilitand pastrarea sa in memoria cumparatorului.
Alaturi de numele de marca, am considerat ca logo-ul poate completa in mare masura identitatea
produsului nostru. Astfel am folosit un logo iconografic, alcatuit din numele marcii scris intr-un mod
special si incadrat intr-un semn grafic, alaturi de sloganul Statornicia gustului si de cele trei stelute care
simbolizeaza inalta calitate a marcii.
13

Culorile nu sunt alese intamplator, ele avand, fiecare, cate o semnificatie: fundalul verde
sugereaza natura, prospetime, vitalitate, iar cele trei stelute galbene garanteaza calitatea superioara a
acestei marci.







2.3.2 Strategia de pret

n cadrul societatii obiectivele strategiilor de pret sunt stabilite att pe termenlung, ct si
pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaza largirea clienteleisi consolidarea si
cresterea pozitiei concurentiale pe piata. Pe termen scurt companiile sistabilesc obiective legate
de vnzari, mai precis, maximizarea cantitativa a acestoraCarnatii de Plescoi sunt cel mai scump
produs alimentar traditional romanesc, pretul unui kilogram atingand la distribuitor valoarea de 15
euro.Majoritatea celor care cumpara preparate din carne opteaza pentru cele mai ieftine produse. In egala
masura, calitatea produselor si raportul calitate/pret reprezinta in continuare un important criteriu de
selectie pentru consumatori, pe piata observandu-se o reorientare a consumatorilor catre produsele
premium, dupa o perioada lunga in care cel mai bine vandute produse au fost cele din segmentul
economic.
Intrucat Carnatul de Plescoi este un produs care ofera o calitate exceptionala, pretul practicat este
ridicat in comparatie cu cel al altor produse din aceeasi gama. Astfel, strategia de pret a marcii utilizata de
Tri 94 Prod Com va fi cea a pretului premium (skimming price), accesibil numai unei anumite categorii
de consumatori (celor cu venituri medii si ridicate).

14


2.3.3 Strategia de distributie

Politica de distributie se refera la activitatea generatoare de canale de distributie catre
client si de modele de comunicare cu clientii.
Obiectivele politicii de distributie ale ambelor companii pot fi definite astfel:
- Asigurarea disponibilitatii produselor pentru un numar ct mai mare de consumatori
- Recunoasterea marcii de un numar ct mai mare de consummator
- Un control ct mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca produsele ajung
la consumatorul final pastrndu-si standardele de calitate

Tri 94 Prod Com distribuie carnatii fabricati chiar in Plescoi in retelele de magazine Gima si
Albinuta. Desi multe dintre marile lanturi de magazine si-au manifestat intersesul pentru distribuirea
acestora, capacitatile de productie ale firmei sunt foarte restranse pentru a putea face fata unei asemenea
distributii.
Carnatii de Plescoi se gasesc si in peste 300 de restaurante, de obicei din categoriile mediu" si
premium. In Bucuresti, Casa Iancului, Casa Jienilor, Nicoresti, Jaristea, Doi Cocosi, City Grill sau Caru
cu Bere sunt doar cateva dintre locurile unde se poate face cunostinta cu aceste raritati.
Sistemul de distributie practicat este unul exclusiv, societatea colaborand in acest sens doar cu SC
UNIVERSAL HORECA SRL, o companie mica de distributie de produse alimentare si vinuri in reteaua
HO.RE.CA., in Bucuresti. Firma are astfel exclusivitate pentru carnatii de Plescoi fabricati in arealul de
origine.
In aceasta situatie unul dintre principalele obiective ale societatii il reprezinta extinderea zonei de
distributie In afara capitalei si cresterea volumului de marfa distribuita.




15

2.3.4 Strategia de promovare

Bugetul promotional alocat pentru lansarea Carnatilor de Plescoi are valoarea de 4000 Euro,
repartizati astfel:
Cheltuieli cu publicitatea online 1000 Euro (25% din totalul bugetului alocat)
Actiuni de relatii publice 3000 Euro (75% din totalul bugetului alocat).

Astfel, datorita bugetului restrans s-a optat pentru utilizarea a numai doua modalitati de
promovare, prima dintre ele constand in realizarea unui site care ofera informatii despre calitatea, istoricul
si tradiile aflate in spatele Carnatilor de Plescoi.
Site-ul are adresa www.carnatideplescoi.ro si contine urmatoarele sectiuni:
Legendele Plescoi
Retete de Plescoi
Unde-i poti gusta?
Vrei si tu unul?
Contacteaza-ne!

Cea de-a doua modalitate de promovare aleasa este reprezentata de organizarea a doua
manifestari. Astfel, in colaborare cu Clubul Presa de Vin si Asociatia Nationala de Turism Rural,
Ecologic si Cultural a fost organizata in comuna Berca Sarbatoarea Carnatilor de Plescoi, un eveniment
complex, care si-a propus sa traga un semnal de alarma asupra faptului ca in acest moment, in Romania,
adevaratii carnati de Plescoi nu sunt adeseori cei care se vand in supermarket sub aceasta titulara.
La manifestare au participat producatorii vestitilor carnati de Plescoi, proprietarii de pensiuni din
zona Berca-Plescoi-Sapoca, care au facut un lant de carnati lung de 80 de metri si care au aratat pe viu
turistilor cum se prepara, intr-un efort colectiv pentru pastrarea gastronomiei nationale autentice.
Evenimentul este primul initiat din campania de comunicare care poarta denumirea de Revolutia
Plescoi, Indreptat Impotriva restaurantelor fast-food. Pe fondul acestei manifestari, se doreste atingerea
principalului obiectiv al campaniei si anume creasterea notorietatii carnatilor de Plescoi produsi in zona
de origine. Au fost convocati o serie de jurnalisti care, intr-un gest de protest, au consumat carnati de
Plescoi in fata restaurantelor McDonalds.
16

De asemenea, protejarea produselor alimentare traditionale romanesti in cadrul Uniunii Europene
de catre Romania si includerea carnatilor de Plescoi pe aceasta lista creeaza oportunitatea unui nou val de
comunicare. Astfel s-a luat decizia repozitionarii Carnatului de Plescoi cu scopul obtinerii unei
mediatizari cat mai ample in presa nationala. Am hotarat sa comunicam despre produs ca despre simbolul
traditiilor romanesti amenintate cu disparitia din mai multe directii: globalizarea, stilul de viata fast-food
si nepasarea autoritatilor si cetatenilor.
S-a optat pentru o campanie de PR bazata pe un eveniment de mare impact. Strategia adoptata se
preteaza mult mai bine la tehnicile de PR decat de publicitate. Rezultatele unei campanii reusite de PR au
o remanenta mult mai mare in timp si o credibilitate net superioara publicitatii.
Campania de PR a fost axata pe one stroke event si pe latenta ecourilor sale.
Publicul tinta a fost delimitat la jurnalistii din presa scrisa, tv, radio. Odata convinsi, acestia
urmau sa disemineze mesajul prin intermediul articolelor lor, In chip de realitate nemediata prin tehnici de
marketing, catre potentialii consumatori.
Mesajul care se doreste a fi transmis este urmatorul:
Carnatul de Plescoi este un simbol al traditiilor romanesti care ne definesc identitatea
culturala.
Revolutia Plescoi este o miscare culturala care militeaza pentru pastrarea traditiilor romanesti.
Spune NU stilului de viata fast-food!
Spune NU falsurilor autohtone! Tine minte ca ADEVARATII CARNATI DE PLESCOI SE FAC
NUMAI LA PLESCOI!
Pentru atingerea scopului propus, s-a intrat in parteneriat cu Adrian Ilfoveanu, unul dintre cei mai
apreciati sculptori din generatia tanara din Romania. Acestuia i s-a cerut sa realizeze o sculptura in carnati
de Plescoi.
In urma deplasarilor de documentare din zona Plescoi, a reiesit ca femeile au fost acelea care au
pastrat traditia carnatilor de Plescoi. Ca atare, s-a luat decizia ca expozitia sa se intituleze Eva a trait la
Plescoi. Sculptorul a ales sa o reprezinte pe Eva la batranete, un simbol al feminitatii casnice.
Ulterior, a fost cooptat artistul fotograf Nicu Ilfoveanu, fratele sculptorului, care a avut ca sarcina
realizarea unor fotografii avand ca tema femeile din Plescoi.
17

Conceptul artistic a fost Intregit prin decizia de a se realiza un film de scurt metraj articstic despre
femeile din Plescoi.
Am contactat Muzeul Taranului Roman unde am aplicat pentru obtinerea gratuita a unei sali
pentru organizarea expozitiei de sculptura In carnati de Plescoi Eva a trait la Plescoi. Muzeul Taranului
Roman a oferit Clubul Taranului care are si climatizare care sa permita o temperatura joasa In sala pentru
pastrarea sculpturii.
Am gasit doi sponsori, Poiana Negri apa minerala si Val Duna vinuri, care au sprijinit
financiar evenimentul.
Am realizat o serie de 200 de sticle de vin Val Duna de colectie cu etichete dedicate
evenimentului, etichete ce reproduc sculptura lui Adrian Ilfoveanu.
Am asociat ca parteneri media trustul de presa Realitatea-Catavencu.
Expozitia Eva a trait la Plescoi s-a desfasurat la Clubul Taranului din cadrul Muzeului
Taranului Roman. La vernisaj vor participa peste 300 de persoane intre care reprezentanti ai presei.
In cadrul evenimentului se va da citire Proclamatiei de la Plescoi, documentul programatic al
miscarii culturale Revolutia Plescoi. Proclamatia este un apel patetic la pastrarea traditiilor si identitatii
culturale traditionale romanesti si la rezistenta Impotriva globalizarii si stilului de viata fast-food.
A fost invitata la eveniment Elena Udrea, personaj politic si monden controversat, nascuta la
Buzau si numita de mass media bulevardiera Nimfa din Plescoi.
Vernisajul va fi continuat cu o petrecere la care se vor servi carnati de Plescoi din abundenta si se
va bea vin cu eticheta personalizata.
Incheierea expozitiei se va face prin proiectarea scurt-metrajului Eva a trait la Plescoi.

18

















19


2.4 Aprecierea activitatii de marketing prin metoda punctajelor
Activitatea de marketing Criti
c
Slab Mediu Bine Foarte
bine
0-20
punct
e
21-40
puncte
41-60
puncte
61-80
puncte
81-100
puncte
Auditul macromediului de marketing
Mediul demografic x
Mediul economic x
Mediul natural x
Mediul tehologic x
Mediul politic x
Mediul cultural x
Auditul micromediului de marketing
Piata ntreprinderii x
Clientii x
Concurenii x
Intermediarii x
Furnizorii x
Firmele de logistic sau de marketing x
Marele public x
Auditul performanei activitii de
marketing

Analiza profitabilitii x
Analiza eficienei costurilor x
Auditul funciilor de marketing
Produsul x
Preul x
Distribuia x
Promovarea x

Auditul de marketing este o analiz complex, sistematic i periodic a micromediului
i macromediului ntreprinderii, a obiectivelor, strategiilor i activitilor de marketing ale
acesteia. Auditul de marketing se realizeaz n scopul identificrii punctelor forte i punctelor
20

slabe ale organizaiei i oportunitilor i ameninrilor ce provin din mediu. n funcie de
concluziile analizei, se propune un plan de aciune pentru rezolvarea punctelor slabe,
valorificarea oportunitilor i evitarea ameninrilor
Nota medie pentru auditul macromediului de marketing este 60. In urma acestei analize
reiese faptul ca mediul economic slab dezvoltat duce la o putere de cumparare mica a populatiei.
Mediul politic sprijina activitatea societatii prin diverse programe de ajutor a populatiei sarace.
Faptul ca societatea este pozitionata intr-o zona agricola face ca pretul pentru materia prima sa
fie mai mic decat in alte zone si face posibila o investitie intr-un cuptor de coacere care foloseste
brichete si paleti din resturi vegetale(ceea ce duce la scadere considerabila a costurilor).Astfel
mediul natural si cel tehnologic sunt puncte forte in cadrul auditului macromediului de
marketing.
Nota medie pentru auditul micromediului de marketing este 58. Aceasta valoare nu este
departe de ceea a macromediului de marketing intrucat depinde de ea. Piata intreprinderii este
una locala, puterea de cumparare a populatiei este mica
Nota medie pentru auditul performantei activitatii de marketing este 50 Nota medie
pentru auditul functiilor de marketing este 70. Este cea mai mare valoare pentru ca societatea
vinde produse de calitate.







21

3. Analiza SWOT








PUNCTE FORTE

Producator cu traditie in zona;
Produs autentic de foarte buna calitate;
Personal cu experienta in prepararea produsului,
care pastreaza reteta originala, transmisa din
generatie in generatie;
Standard ridicat in producerea si comercializarea
produsului.

PUNCTE SLABE

Lipsa notorietatii carnatilor de Plescoi produsi in
zona de origine;
Presiune promotionala insuficienta;
Pret ridicat de comercializare;
Capacitate mica de productie, datorata
complexitatii procesului de realizare a
produsului;
Retea de distributie restransa.
OPORTUNITATI

Produsele naturale, cu specific traditional, sunt
mult mai apreciate de catre consumatori;
Carnatul de Plescoi este protejat in U.E. fiind
recunoscut ca marca traditionala romaneasca;
Posibilitatea desfacerii rapide a produsului
datorita numarului mare de turisti pe tot parcursul
anului.
AMENINTARI

Concurenta acerba din partea marilor
producatori de mezeluri, produsul neavand
denumirea de origine protejata in interiorul tarii;
Fenomenul de globalizare si industria fast-food
ameninta cu disparitia produsele alimentare
traditionale;
Putere scazuta de cumparare a populatiei.
22

4. Formularea ipotezelor si obiectivelor de marketing

- Cresterea veniturilor si, in conditia mentinerii cheltuielilor => cresterea profitului
=> investitii
- Produse apreciate de consumatori din alte piete => Extinderea pietei societatii in
alte piete(alt orase/sate din judet, alte judete)


















23

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=137&idb=39
2. https://www.google.ro/search?q=adresa+www.carnatideplescoi.ro&ie=utf-8&oe=utf-
8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a&channel=fflb
3. http://www.localbiz-buzau.ro/tri-94-prod-com-srl-buzau-f5314.html

S-ar putea să vă placă și