Porcul - istorie i legend

Strmoul porcului slbatic a aprut pentru prima oar n oligocen, cu 25 milioane de ani n
urm. Cu circa 5.000 de ani .Hr. au aprut primii porci domestici n Asia de Sud-Est, n
Mesopotamia i n Egipt. n Egiptul antic porcul era nchinat zeului Seth, un demon ru. Tot
egiptenii sunt cei care au inventat o ndeletnicire original pentru porci: le legau botul i le
ddeau drumul pe cmpurile nsmnate cu cereale pentru a clca boabele i a le ngropa n
pmnt.
Originea raselor
Formarea fiecrei rase de porci i are propria istorie. Astfel, porcul de Bazna a rezultat din
ncruciarea rasei Mangalia cu rasa Berk, efectuat n jurul anului 1872, n localitatea Bazna
de lng Media. n acest timp un grup de ingineri englezi, care lucrau la calea ferat ce se
construia n Transilvania, au adus cu ei porci din rasa Berk, pentru a avea n permanen carne
fraged pentru consumul propriu deoarece rasa Mangalia care se cretea n zon era mai
tardiv, iar carnea mai puin fraged.
O pereche din aceti porci a fost donat lui Franois Erlich, fost administrator al Staiunii
Climaterice Bazna. Scroafa donat a murit, iar vierul a fost folosit la monta scroafelor
Mangalia. Metiii rezultai din aceast ncruciare stau la baza formrii porcului Bazna.
Evoluia rasei a continuat cu nfiinarea unui nucleu de selecie la coala Steasc de
Agricultur din Media, fapt ce a contribuit mult la mbuntirea efectivelor de porci Bazna
din zon.
Cea mai rspndit ras de porci de pe continentul american este Duroc, numit iniial DurocJersey, care se crede c a luat natere prin selecia porcilor roii foarte rspndii nc de pe la
1800 n statele New York, New Jersey i altele. La noi, s-au importat pentru prima dat n anul
1968 la Staiunea Gorneti, de unde s-au difuzat i n alte uniti de selecie.
Cresterea porcilor este o ocupatie des intalnita in Europa si Orientul Indeprtat , carnea de
porc fiind preferata de aproape toti consumatorii de carne.
In prezent, numarul porcilor domestici crescuti in intreaga lume este de aproximativ 961
milioane capete, din care 190 milioane in Europa si 489 milioane in China .

Situatia pietei:
Sectorul carnii continua sa se adapteze la dezechilibrele intre cerere si oferta produse in
ultimii ani in ceea ce priveste furajele, cu consecinte directe asupra preturilor la carne.
Crescatorii de bovine si ovine beneficiaza de o crestere a preturilor, in timp ce producatorii de
carne alba trebuie sa-si ajusteze oferta pentru a evita noi dificultati financiare. Date fiind
costurile de productie ridicate, accesul limitat la credite, scumpirea energiei si reducerea
cererii pe fondul crizei, crescatorii de bovine si-au sacrificat efectivele. intr-o prima etapa a
existat o oferta sustinuta pentru produsele din carne, dupa care a avut loc o scadere accentuata

a preturilor. Acestea si-au revenit insa odata ce economiile au iesit din recesiune. Iar pentru ca
sectorul de carne rosie nu mai era in masura sa satisfaca rapid cererea, deoarece animalele de
reproductie fusesera sacrificate, si preturile s-au redresat in 2010. si la carnea de porc si pasare
s-a marit cererea, insa in acest caz preturile au revenit mai incet decat la carnea rosie.

Estimari pentru urmatorii ani:

- Perspectivele pentru piata carnii in urmatorul deceniu tin cont de costul ridicat al furajelor in
contextul mentinerii cererii, mai ales din partea tarilor in curs de dezvoltare. Preturile ridicate
in prima jumatate a perioadei acoperite de perspectivele OECD si FAO ar trebui sa conduca la
cresterea numarului de animale, fenomen urmat de dezvoltarea comertului in a doua jumatate
a decadei.
- Este de asteptat ca majorarea productiei de carne la nivel mondial, temperata de costuri de
productie tot mai mari in cursul perioadei analizate, sa scada pana la 1,8% pe an, fata de 2,1%
in ultimul deceniu. Marirea productivitatii realizate prin reducerea costurilor si imbunatatirea
eficientei tehnologice constituie principalul motor al cresterii, in special la productia de carne
de pasare de curte si de carne de porc in tarile in curs de dezvoltare. Raportat la deceniul
precedent, majorarea consumului de carne va fi mai lenta in perioada analizata, din cauza
costurilor ridicate de productie, dar si a incetinirii procesului de crestere a populatiei.
Majorarea cererii se datoreaza in mare parte economiilor din Asia si America Latina, dar si ale
tarilor exportatoare de petrol.
- Exporturile mondiale de carne se vor majora cu 1,7% pe an, cererea fiind orientata in
principal catre carnea de pasare si de vita. in ultimul deceniu, avansul era de 4,4% pe an.
incetinirea ritmului este in mare parte explicata prin reducerea cererii de import din partea
Federatiei Ruse. S-au marit in schimb solicitarile din partea statelor din America de Sud si de
Nord, cele doua regiuni acoperind impreuna 84% din cresterea globala a exporturilor

Preturi la carne:

Preturile la carne, care au atins niveluri fara precedent in 2011, se vor mentine in continuare
pe acelasi trend. Avansul preturilor, determinat de scaderea efectivelor de animale pe fondul
scumpirii furajelor, va face sa se maresca cererea pe termen scurt. Preturile vor ramane
ridicate in a doua jumatate a perioadei, deoarece si costurile de productie se mentin mari, nu
numai din cauza costurilor ridicate ale furajelor, dar si ca urmare a respectarii unor
reglementari mai stricte in ceea ce priveste securitatea alimentara, protectia mediului si
bunastarea animalelor (locuinte, transport) sau trasabilitatea din partea principalelor tari
producatoare. Preferintele colective vor juca un rol important in viitorul sistem de comert

international. Preturile la carnea de vita si miel, exprimate in termeni nominali, vor depasi cu
18 20% in 2020 pe cele din perioada de referinta 2008-2010, in timp ce la carnea de porcine
este de asteptat un avans de 26%, iar la pasari de curte de 16%. Pretul la carnea de ovine a
crescut semnificativ din cauza scaderii ofertei si aprecierii monedelor din Australia si Noua
Zeelanda.

Productii:

Cresterea medie anuala a productiei de carne la nivel mondial va fi mai lenta in urmatorii ani
1,8% pe an. Scaderea ritmului va avea loc pe fondul noilor norme privind standardele de
constructie a fermelor de crestere a porcilor, care vor intra in vigoare din ianuarie 2013, dar si
a costurilor tot mai mari. De asemenea, preturile ridicate la furaje, precum si infrastructura de
transport rutier putin performanta in tari cu resurse naturale bogate precum Brazilia, Rusia si
Africa subsahariana, dar si constrangerile tot mai mari legate de resursele naturale din alte
state vor afecta productia de carne. in atare conditii, este estimata o majorare a productiei in
special in tarile in curs de dezvoltare, care vor aduce aproximativ 78% din productia
suplimentara.
Marirea productiei de carne va avea loc, in special, la pasari si porcine care beneficiaza de
cicluri de productie mai scurte si au rate de conversie a hranei pentru animale in carne mult
mai mari decat la vita. Efectivele de ovine (de reproductie) din Oceania ar trebui sa inceteze
sa mai scada, atat timp cat cererea pentru importuri din partea tarilor din Orientul Mijlociu
stimuleaza pietele.

Consumul:

Preturile ridicate la carne si incetinirea cresterii demografice vor frana majorarea productiei in
urmatorii ani, raportat la ultimul deceniu. in acelasi timp, imbatranirea consumatorilor,
cuplata cu sensibilizarea impactului asupra mediului, ar trebui sa contracareze intr-o oarecare
masura marirea cererii, in particular in tarile dezvoltate. Mai mult, cazurile de boli transmise
prin intermediul carnii, mai ales infectiile E.coli si salmonella, la care se adauga episoadele
recente de contaminare a carnii si a laptelui de catre compusi chimici (dioxina si melamina),
au redus increderea consumatorilor.
Nu mai ramane decat varianta cresterii cererii de carne odata cu majorarea veniturilor si a
urbanizarii, ceea ce va face sa se mareasca proportia proteinelor animale in detrimentul
deseurilor alimentare de origine vegetala in alimentatia locuitorilor din tarile emergente.

Conform estimarilor, cererea va creste mai ales din partea marilor economii din Asia si
America latina, dar si din partea statelor exportatoare de petrol.

Schimburi comerciale:

Pentru urmatorul deceniu, este estimata o micsorare a comertului cu carne, sub efectele
conjugate ale incetinirii productiei si mentinerii preturilor mondiale la un nivel ridicat, care
vor descuraja importurile. Dezvoltarea fermelor de pasari si de bovine va duce la marirea
exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 fata de 2000. Majorarea va fi
determinata in special de cresterea schimburilor de carne din partea tarilor din America de
Nord si Sud, care vor acoperi circa 84% in majorarea totala a exporturilor la nivelul anului
2020. Exporturile de carne ale UE ar trebui, conform previziunilor, sa se reduca in viitor din
cauza micsorarii productiei interne ca urmare a reformelor PAC, cuplate cu consumul intern in
crestere determinat de largirea UE. Japonia va ramane cel mai mare importator de carne in
2020, urmata de Mexic si Coreea. Federatia Rusa este in continuare unul dintre cei mai mari
importatori de carne, dar contingentele tarifare vor limita importurile.
Fr a se ndeprta de tendinele nregistrate la nivel mondial, comportamentul
consumatorului romn de carne s-a manifestat n ultimii ani ntr-un mod poate paradoxal la
prima vedere, adic antagonic, dar complementar, influenat fiind i de o serie de factori
locali, precum diminuarea puterii de cumprare ca efect al crizei financiare, precum i de o
serie de scandaluri legate de sigurana alimentar, fapt care a fcut mai prezent acest aspect n
atenia cumprtorilor.

Schimbarea principal s-a produs n comportamentul de cumprare

Adaptarea comportamentului consumatorului romn de carne, din

ultimii
ani, la noile condiii de pia nu sa concretizat n mod special n schimbarea sortimentaiei achiziionate, ci mai ales n
modificarea comportamentului de cumprare. Astfel, retailerii, dar i productorii au observat
o scdere a achiziiei per cumprtur (ca volum) i o cretere a frecvenei de cumprare.
Vorbim aadar de o preferin pentru gramaje mai mici nsoit ns i de o cre tere a cererii
pentru produsele de calitate.

Tradiional i ieftin

Peste trei sferturi dintre romni mnnc preparate

din carne aproape zilnic, fiind preferate ns produsele mai ieftine i cu tradiie n gastronomia
romneasc precum pulpele, aripioarele, ceafa de porc, ciolanele, slnina, organele i care n
Occident nu se prea consum. Consumul anual de carne pe pia a din Romnia este de circa 60
kg/locuitor, potrivit asociaiilor din domeniu, fa de o medie la nivel european de 85
kg/locuitor, n vreme ce consumul de mezeluri este de aproximativ 10 kg/locuitor, la nici
jumtate fa de media Uniunii Europene.
Consum sub media european, la carnea de porc

Fiecare
romn consum anual 30-32 de
kilograme de carne de porc, fa de media european de 40-45 de kilograme, 15-20 de
kilograme de carne de pasre pe an, comparativ cu media european, de 23-24 kilograme i 67 kg de carne de vit fa de 20-25 kg/locuitor/an n UE. n ceea ce privete carnea refrigerat,
ce contabilizeaz circa 85% din consumul total de carne. sortimentele cele mai cerute de pia a
romneasc sunt: pieptul de pui dezosat, puiul grill, micii, carnea tocat, pulpele inferioare de
pui, ceafa cu/fr os, ficatul, aripile, burta de vit, carnea de lucru, pieptul cu os, tacmurile de
pasre, rasolul etc.
La mezeluri sortimentul cel mai cerut de consumatori este salamul (n diverse sortimente) care
reprezint n jur de 40% din piaa preparatelor din carne, crnaii i crenvurtii care mai
acoper nc 20%, parizerul care are 15% din vnzri, specialitile ce au o cot de 17%,
unca ce acoper 7% din vnzri, iar alte mezeluri cu circa 1% din total mezeluri.

n ceea ce privete conservele

de pate de ficat i de carne, acestea se remarc printr-o rat mare de penetrare n consum:
nou din zece romni consum pate de ficat, iar unul din doi conserve de carne cel pu in o
dat la trei luni se arat ntr-un studiu realizat n 2014 de compania Exact Cercetare i
Consultan, pentru revista Magazinul Progresiv. Analiznd ultima ocazie de achiziie, se
observ c majoritatea cumprtorilor au ales conservele de carne de porc (69%), iar doi din
zece au ales conservele de carne de vit sau de pui (21%, respectiv 19%).
Mai ateni la eticheta produsului
Pe de alt parte piaa romneasc a crnii a fost influenat n anii anteriori i de cteva
scandaluri ce au avut n prim plan sigurana alimentar (carne de pui infestat cu dioxin la

Avicola Clrai; scandalul crnii de cal). Impactul

lacestor evenimente s-a concretizat ntr-o mai atent selecie a produselor din carne
achiziionate i, temporar, n migrarea consumatorilor de la o categorie de carne la alta, pe
perioade scurte de timp. Ca urmare, vorbim n prezent de un consumator mai atent la calitate.
Au devenit mai selectivi, avnd grij la eticheta produsului, la specifica ii, la valoarea
nutriional, consider tefan Pdure, director executiv la Asociaia Romn a Crnii.
Consumatorul romn a devenit de asemenea mai atent la gestionarea coului zilnic. Tot mai
des, clienii opteaz pentru produse economice i inteligente, care le permit s cheltuiasc
strictul necesar la momentul respectiv sau le ofer o economie de timp, n acest fel

explicndu-se i creterea categoriei mezeluri feliate. Se pune de asemenea, din ce n ce mai

mult accent asupra pstrrii produselor alimentare mai mult timp, fapt care mpiedic
aruncarea la co a alimentelor alterate ce nu au apucat s fie consumate.
Au nceput s se caute aromele exotice, texturile i gusturile inedite
La polul opus, consumatorul caut plcerea unor arome exotice, texturi i gusturi inedite, n
contradicie cu obinuinele cotidiene. Atenia mai mare acordat calit ii a avut ca efect
creterea cererii pentru produsele de calitate superioar, precum i creterea sofisticrii
consumatorului manifestat n special prin diversificarea sortimentelor de carne achiziionat,
consumul ndreptndu-se astfel spre carnea de ra, curcan, gsc i chiar iepure, categorii
care ncep s fie cerute pe pia, mai ales n mediul marilor aglomerri urbane.
Sunt de asemenea din ce n ce mai cutate produsele care ofer soluii i care l ajut pe client,
deseori confuz din cauza multitdinii de oferte, s ia o decizie rapid sau care chiar i dicteaz
alegerea. Totodat, piaa cere din ce n ce mai mult i produse pentru consumatorii ultrainformai, care i ncurajeaz pe acetia s fie proprii actori n buctrie, experi n diet,
oferind trei beneficii eseniale plcerea de a face singuri alegerea, garantarea siguranei i
promisiunea realizrii unor economii, prin ncurajarea gtitului acas.

Oportuniti i constrngeri pe piaa crnii din Romnia

n primul exerciiu de funcionare a agriculturii romneti, dup rigorile Politicii Agricole

comune (PAC), productorii i procesatorii de carne romni s-au strduit s prind din mers
regulile jocului european, iar pentru perioadele urmtoare (2014-2020, respectiv 2021-2027)
va trebui s fie mai pregtii pentru a juca rolul fermierului european, utiliznd atuurile
specifice Romniei.
Opportunities and constraints on the Romanian meat market
During the first exercise of Romanian agriculture functioning under CAP policies, the
Romanian meat producers and processors gave their best to catch on the go the rules of
European game, and for the next periods (2014-2020, respectively 2021-2027) they should to
be more prepared to play the European farmer role, using the advantages specific to
Romania.
Istoria ncepe cu viitorul
7 noiembrie 2013 a fost data n care nu au fost puini cei surprini de aprobarea (prin votul
majoritar al statelor membre) a Proiectului de decizie al Comisiei Europene, conform cruia
Romnia va putea s participe la comerul intracomunitar cu carne proaspt de porc, obinut
de la porcii crescui n exploataiile comerciale, pe ntreg teritoriul Romniei. Aprobarea din
cadrul edinei Comitetului Permanent pentru Lanul Alimentar i Sntatea Animalelor din

cadrul DG SANCO Comisia European, a venit dup o ateptare btut n cuie nc din
2007 i materializat ncepnd cu 1 ianuarie 2014.

Firete, muli
productori nu i potriviser ceasurile att de devreme, n timp ce alii au nceput s i pun
ntrebri vizavi de buna funcionare a pendulei comunitare. Avem ns de-a face cu o
ncununare a eforturilor Romniei, a activitii serviciilor veterinare, ntreprinse de-a lungul
anilor pentru eradicarea pestei porcine clasice, de pe ntreg teritoriul rii. Prin faptul c, nc
din 2007, nu mai avem focare de pest porcin clasic, putem spune c, la aceast dat,
Romnia are o situaie epidemiologic mult mbuntit sub acest aspect.
Anunul a fost fcut public de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: Zilele trecute, la
Bruxelles, n comitetele tehnice, s-a dat aprobarea ca Romnia s poat s exporte din nou
carne de porc pe piaa Uniunii Europene. Era o limitare pe care o aveam din cauza pestei
porcine, nc din anul 2007, i iat c, dup ase ani, de la 1 ianuarie 2014, vom fi din nou
pregtii s exportm pe piaa european. Este o realizare extrem de important. Am vorbit
cu toi cei care sunt n acest sector i cred c Romnia poate s ctige nu numai ca imagine,
dar i din punct de vedere economic. Imediat dup declaraia ministrului, productorii de
carne s-au grbit s liniteasc piaa, afirmnd c deschiderea pieei externe nu va afecta
preurile interne la carnea de porc.
Daniel Constantin a inut s completeze c A fost o supraveghere intens. Agenia Naional
Sanitar Veterinar cred c i-a fcut treaba foarte bine i iat c, dup mai bine de ase ani,
am reuit s deblocm aceast situaie, care a adus pierderi economice productorilor
romni. Sigur, nu pot s estimez acum pierderile, dar cred c pot s estimez veniturile pe care
le vom avea, dup ianuarie 2014, atunci cnd se estimeaz c putem s facem livrri pe piaa
comunitar chiar de un miliard de euro, a subliniat ministrul Agriculturii.
Se poate concluziona c, pe termen mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a
fermelor de subzisten n ferme comerciale, de dimensiuni care s le asigure existena pe
piaa crnii de porc. Producia total de porc n viu a urmat acelai trend descendent ca i
evoluia efectivelor, mai ales c i greutatea medie de sacrificare s-a redus.
Producia i procesarea avanseaz spre nivelul de mijloc al UE

n ceea ce privete producia total de carne, se prevede o cretere cu 22,7% n anul 2020, fa
de anul 2010, cu efect asupra consumului mediu de carne, pe cap de locuitor. n anul 2020,
consumul general de carne va atinge 82% din consumul mediu european (UE 27). Cota de
pia a produciei interne, din totalul consum, va crete la 99,1%, n anul 2020 i la 107%, n
anul 2030.
Pentru atingerea produciilor estimate, se propune ca n Politica Agricol Comun 2014-2020
s se menin instrumentele de reglementare i intervenie pentru piaa crnii de porc
(restituiri la export, stocajul privat, contingente tarifare), s se introduc suinele n categoria
produselor ce pot beneficia de mecanismul de intervenie public pentru zonele defavorizate
i de sprijin n cazul perturbrilor grave ale pieei, determinate de scderea ncrederii
consumatorilor.
Pe de alt parte, piaa crnii de vit din Romnia ar putea deveni atractiv pentru toi
operatorii, avnd n vedere sprijinul financiar practicat de UE, sprijin de care beneficiaz i
ara noastr. Pentru anul 2020, se estimeaz creterea consumului total de carne de vit i viel
la 215 mii tone, respectiv 10 kg/loc, ceea ce reprezint 65% din consumul mediu pe locuitor
n UE27 (15,37 kg/loc).
Cota de pia a produciei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta nseamn c,
pentru acest tip de carne exporturile vor excede importurile. Pentru anul 2030 se prevede o
dublare a produciei de carne de vit i viel, fa de anul 2010, meninerea importurilor la
acelai nivel, dublarea exporturilor i consumului pe locuitor, fa de aceeai perioad.

Creterea ovinelor i caprinelor se realizeaz, n ara

noastr, cel mai adesea, n sistem extensiv, sistem care presupune cheltuieli mai reduse n
zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se propune i n acest
segment creterea consumului de carne de oaie i capr la 32 mii tone, revenind 1,8 kg/loc,
adic 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimeaz c exportul de
animale vii va crete de la 52,6 mii tone, n anul 2010, la 98 mii tone, n anul 2020, iar
exportul de carne de oaie i capr va ajunge la 44,5 mii tone, n anul 2020. Importul de carne
de oaie i capr este nesimnificativ, preconizndu-se s ajung la 1,5 mii tone, n anul 2020.
Pentru anul 2030, se preconizeaz dublarea produciei totale de carne fa de anul 2010 i
meninerea consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul consumului mediu european
UE27. Exporturile de animale vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de cretere a

ovinelor i caprinelor s fie dirijat ctre o mai bun eficacitate tehnico-economic, printr-un
grad mai mare de independen fa de susinerea general a agriculturii.

Siguran n filierele specifice

Scopul final al msurilor preconizate l constituie dezvoltarea filierelor de produs, creterea
efectivelor i asigurarea, pn n 2030, a unui nivel mediu din necesarul pieelor Uniunii
Europene cu produse din carne din Romnia.
La efectivele de bovine, Romnia se afl printre primele zece ri ale uniunii Europene, dup
Frana, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda i Belgia. n ceea ce
privete densitatea la 100 ha de teren, ara noastr se situeaz printre ultimele ri ale UE,
fiind urmat de Ungaria i Bulgaria. Dei creterea bovinelor este o activitate tradiional a
populaiei din Romnia, n special n zona rural-montan, efectivele au sczut permanent
datorit preurilor mici oferite de abatoare. Majoritatea micilor cresctori de bovine (persoane
fizice) au renunat la activitatea de cretere, astfel nct, n perioada 2007-2012, numrul
bovinelor a sczut cu 23%.

Reducerea drastic a efectivelor n perioada

menionat a atras i o scdere a produciei de carne de vit n viu (29%), atenuat ns de
creterea greutii medii de sacrificare (18,5%). La aceast scdere, se mai adaug i
presiunea pe pre, dat de importurile de carne de vit din Vestul Europei sau din America de
Sud.
Achiziia animalelor din ferm, de la micii productori, care n general livreaz sporadic
animale sau din trgurile de animale, de ctre intermediari (ageni de achiziie), se face
avndu-se n vedere greutatea i starea de sntate atestat prin documente sanitar-veterinare,
micii productori primind plata pe loc. Cu privire la structura sacrificrilor pe categorii de
bovine, se poate meniona c un procent considerabil este reprezentat de categoria vaci
reform, fapt ce evideniaz calitatea slab a crnii de vit pe piaa de desfacere.

Cea mai mare parte a produciei de carne de vit este destinat consumului intern, balana
comercial pentru acest sortiment de carne fiind deficitar. n Romnia, cererea de carne de
vit este mai redus, datorit preferinei tradiionale pentru carnea de porc, ca atare consumul
de carne de vit reprezint 10% din consumul total de carne.
Filiera crnii de ovine i caprine este o alt latur slab cotat n industria autohton a crnii.
La sfritul anului 2012, la efectivele de ovine i caprine, Romnia se afla dup Grecia,
Regatul Unit, Spania, Portugalia, Olanda i Italia, n ceea ce privete densitatea la 100 ha
teren. n perioada 2007-2012, acest sector a cunoscut totui cel mai mare reviriment, att n
ceea ce privete creterea efectivelor (39%), ct i a produciei totale de carne n viu (46%).
Natura fragmentat a sectorului, caracterul de producie la scar mic i faptul c marea
majoritate a ovinelor sunt inute la punat 160-180 de zile, la distane mari fa de abatoare,
face ca sacrificrile s se fac mai puin n astfel de uniti. Numrul cel mai mare de tieri
(peste 50%) se face de ctre cresctori, cu respectarea legislaiei sanitare veterinare, n
perioada srbtorilor pascale, n spaii temporare, unde sunt asigurate condiiile de igien
pentru tierea mieilor i iezilor (n general, pentru consumul familial).
Exist ns o mare parte a cresctorilor, care au contracte cu firme achizitoare. Acestea preiau
mieii i berbecuii spre abatoarele autorizate, comercializarea fcndu-se ulterior direct spre
hyper/supermarket-uri i alte magazine alimentare. Carnea se livreaz n semicarcase
neomogene ca mrime i compoziie obinndu-se, de regul, o proporie redus a regiunilor
cu carne valoroas (jigou, cotlet, antricot, muchiule). Este unul dintre motivele pentru care
hotelurile i restaurantele prefer s importe poriuni tranate din Australia i Noua Zeeland.
Carnea de porc a fost i rmne, fr rezerve, la cote importante ale consumului intern, ceea
ce demonstreaz c sectorul de cretere a porcinelor are pia de desfacere disponibil i
trebuie sprijinit n continuare. La efectivele de porcine de la sfritul anului 2012, Romnia se
situa pe locul nou n Uniunea European, dup Germania, Spania, Frana, Danemarca,
Olanda, Polonia, Italia i Belgia. n ceea ce privete densitatea la 100 ha teren, ara noastr
este urmat de ri precum Grecia, Suedia, Finlanda, Slovacia, Lituania i Bulgaria.
Chiar dac Comisia European a aprobat exportul, nu trebuie uitat c romnii rmn fideli,
prin tradiie, crnii de porc. n medie, consumul anual de carne de porc reprezint jumtate
din consumul total de carne. Pe piaa mezelurilor, principalul canal de

distribuie
l reprezint
magazinele alimentare, care potrivit ARC dein o cot de pia apropiat de 70%.
Semicarcasele de porc se refrigereaz n depozite special amenajate i sunt destinate
consumului sau procesrii. Carnea se livreaz tranat n vrac, ct i ambalat (vidat n
atmosfer controlat, n caserol). Creterea, n ultimii ani a vnzrii produselor preambalate
este rezultatul unei igiene sporite.
Prin implementarea directivelor europene, preluate de ANSVSA, au fost reglementate
standardele minime de bunstare, necesare fermelor de suine. Fermele comerciale au realizat
investiii ntru adaptarea la noile condiii, dovedind c respect toate standardele minime de
bunstare animal. Producia de carne de porc din Romnia este ns dependent de importul
de purcei, capacitile de ngrare-finisare fiind mult mai mari dect cele de reproducie. n
concluzie, n Romnia, efortul investiional pe termen mediu trebuie dirijat ctre ferme de
reproducie.
Iat cteva dintre msurile propuse i stabilite pentru stimularea produciei de carne de
porcine:

necesitatea trecerii de la producia destinat autoconsumului la o producie comercial;

corelarea capacitilor de ngrare cu capacitile de reproducie i reducerea

importului de purcei pentru ngrare;

mbuntirea structurii dimensionale a exploataiilor;


gestionarea deeurilor, a dejeciilor, a apelor rezultate din ferme, asigurarea unor
standarde conforme;

sprijin pentru fermierii specializai, fie n reproducia i vnzarea de purcei nrcai, fie
n creterea i finisarea acestora, pentru a face din creterea porcinelor o afacere generatoare
de profit;

combaterea evaziunii fiscale pe lanul crnii i produselor procesate;

meninerea sprijinului pentru bunstarea animalelor.

Piata care va inchice o treime din efectivele procine romanesti

Romnia se pregtete s nceap curnd, cel trziu la var, exporturile de porc n China, cea
mai mare pia de consum de carne de porc din ntreaga lume. O pia ce a crescut deja cifra
de afaceri a fermierilor americani i britanici, care au tiut s profite de creterea nivelului de
trai din China i de preferinele culinare ale clasei de mijloc din aceast ar.
Romnia i China au semnat anul trecut, la finalul Forumului China CEE, dou acorduri
ntre Autoritile Sanitar Veterinare din cele dou ri pentru exporturile romneti de carne de
porc congelat i de vaci pentru reproducie.
China intenioneaz s importe anual din Romnia dou treimi din efectivele actuale de porci,
respectiv 3 milioane de capete, dar i un sfert din eptelul de vaci, adic 500.000 de vaci
pentru reproducie.
Romnia intr trziu pe aceast pia, i deocamdat nu are necesarul onorrii rapide a
cantitilor stabilite de principiu. Alte state, precum SUA i Marea Britanie, au profitat deja de
noua oportunitate oferit de China.
Ultimele evoluii de pe piaa internaional arat c Republica China a devenit cel mai
mare consumator i importator de carne de porc, cererea lor revigornd acest sector n cteva
state, printre care i Marea Britanie.
Consumul de carne de porc aproape c s-a dublat din 1993 i pn acum, jumtate din porcii
din ntreaga lume fiind crescui acolo. Cu toate acestea, cantitatea este insuficient pentru
cererea uria venit din partea clasei de mijloc, scrie Tom Philpott, pentru Mother Jones.
Iar posibilitile de extindere i nmulire a fermelor sunt destul de reduse n China, din mai
multe cauze:

poluarea terenurilor arabile: aproximativ 40% din terenurile arabile sunt degradate de
eroziune, salinizare i acidificare

industria i agricultura au dus la dispariia mai multor ruri. Din apele rmase, 75%
sunt sever poluate, iar o treime sunt att de poluate nct nu pot fi folosite la irigaii,
potrivit unui raport din 2008 al guvernului chinez. Potrivit Bncii Mondiale, resursele
anuale de ap de aici sunt mai mici de 2.000 de metri cubi pe cap de locuitor, n timp ce n
SUA, acestea sunt de 9.400 mc/locuitor.

SUA produc mai ieftin dect China

Principala surs de importuri o reprezint SUA, nu state din Asia sau Africa. Exporturile de
porc n China au urcat de la 57.000 de tone, n 2003, la 430.000 de tone, n 2012. Iar asta se
ntmpla nainte ca o companie chinez s-i anune intenia de a cumpra gigantul
Smithfield, n 2013.
Parial, importurile din SUA sunt preferate datorit preurilor de producie mai mici: 0,57
dolari pe pound (potriivt Departamentului american al Agriculturii), n timp ce marile ferme
chineze produc un pound cu 0,68 de dolari.
Pe de alt parte, din cauza polurii, consumatorii chinezi nu au ncredere n carnea indigen.
Scandalurile i dezvluirile din ultimul deceniu au fcut ca sigurana alimentar s devin
ngrijorarea principal, n China, potrivit unui studiu al Universitii Jiao Tong, Shanghai.
De aceea, spune Judith Shapiro autor al volumului Chinas Environmental Challenges,
carnea de porc importat din SUA se vinde la preuri premium, fiind considerat mai sigur i
mai bun dect cea din China.
Asta, n condiiile n care europenii consider produsele din fermele americane mai puin
sigure, deoarece n SUA furajul este fortifiat cu hormoni i antibiotice.

China, sperana fermierilor britanici

Cresctorii de porci din Marea Britanie s-au declarat anul acesta optimiti n viitorul
sectorului, pentru prima oar n ultimii trei ani, scrie Forbes, dei consumul autohton scade n
continuare, iar producia proprie trebuie s fac fa importurilor ieftine.
Aceast ncredere a fermierilor britanici este explicat prin creterea exporturilor ctre China,
ar ce a devenit cel mai mare consumator de carne de porc din ntreaga lume.
Anul trecut, exporturile de porc n China au crescut cu 92%, ceea a urcat exporturile
alimentare ale Marii Britanii cu 82%.
Piaa chinez este cu att mai tentant cu ct consumatorii de aici, clasa mijlocie chinez
aflat n plin expansiune, prefer chiar i picioarele de porc i capul ntreg (considerate o
dleicates): Exist o cerere puternic pe piaa chinez, unde consumatorilor le plac i pri
care nu se consum la noi, precum capul sau picioarele, a declarat Terry Jones, de la British
Food and Drink Federation (FDF), pentru Financial Times.
Euromonitor International: Perspective privind preturile la carnea de porc in UE si
SUA
Potrivit Euromonitor, pretul carnii de porc pentru contracte futures (pentru livrarile din luna
iunie) a stagnat in perioada 4 aprilie 17 iunie la Bursa din Chicago, situandu-se la 2,02
dolari/kilogram. In ceea ce priveste Uniunea Europeana, conform celor mai recente date, la
EU Weekly Market Prices, pretul pentru carcasele de porc a scazut cu 3% in perioada 4 martie
5 mai, pana la 1,67 euro/ kg.
In UE, situatia economica incerta si vremea rece au afectat negativ cererea de carne de
porc
Declinul de 3% al pretului carnii de porc inregistrat la nivelul Uniunii Europene intre 04
martie si 5 mai a.c. este consecinta mai multor factori. In primul rand, incertitudinea cu privire
la situatia economica a continuat sa afecteze increderea consumatorilor, drept urmare si
consumul de carne proaspata in regiune. In plus, conditiile meteorologice nefavorabile din
Europa au dus la un consum mai mic de carne, in special a celei achizitionate pentru gratar,
explica Francisco Redruello, Senior Analyst - Food, Euromonitor International.
De asemenea, s-a inregistrat o cerere scazuta pentru carnea de porc din UE din partea unor
piete precum Rusia si Japonia. Rusia a redus importurile de carne din cauza temeririlor
privind impactul preturilor asupra pietei interne, in timp ce in cazul Japoniei, deprecierea yenului
a
dus
la
majorarea
preturilor
pentru
carnea
importata.
Marea Britanie este una dintre putinele piete in care pretul la carnea de porc a crescut in
perioada mentionata. Pretul a fost afectat negativ de deprecierea lirei sterline, lucru care a dus
la cresterea costurilor viitoare, pentru contractele negociate in februarie si martie, insa onorate
in aprilie si mai.

Aprecierea

dolarului

infranat

exporturile

Pentru Statele Unite, stagnarea preturilor se datoreaza unei combinatii de factori interni si
internationali. Pe plan international, exporturile de carne de porc a sczut cu 18,2% in martie
fata de anul precedent, potrivit US Meat Export Federation. In primul trimestru, exporturile de
carne de porc din SUA au scazut cu 15,2% fata de 2012. Un factor-cheie care explica aceasta
scadere a fost aprecierea dolarului american, in special in raport cu yenul japonez si euro.
Aprecierea monedei americane face exporturile mai putin competitive si creste oferta pe piata
interna. In 2012, vanzarile de carne de porc pe piata americana au totalizat sase milioane de
tone. Pe de alta parte, cererea intern a jucat un rol pozitiv in ceea ce priveste prturile la
carnea de porc din SUA. De obicei, pe aceasta piata consumul de carne este mai mare in
timpul sezonului de gratare, definit ca perioada dintre Memorial Day (ultima zi de luni din
mai) si Ziua Muncii (prima zi de luni din septembrie). Un factor suplimentar care sta la baza
cresterii dezvoltarii viitoare a acestei industrii il reprezinta cresterea moderata a preturilor la
cerealele
furajere,
spune
analistul
Euromonitor.
Acordurile

collar

ar

putea

reduce

expunerea

la

fluctuatiile

de

pret

Marii producatori internationali de carne de proc care doresc sa livreze in perioada iulieseptembrie ar putea opta pentru acorduri de buna intelegere (over-the-counter OTC, engl. contracte negociate privat si semnate direct intre doua parti, fara a trece prin intermediari)
pentru
a
reduce
astfel
expunerea
la
fluctuatiile
excesive
de
pret.
Specialistii Euromonitor sunt de parere ca o alta posibilitate, printre multe altele, ar fi
semnarea unei intelegeri collar, pe trei luni, cu furnizorii. Acordurile collar permit stabilirea
preturilor intre anumite limite una inferioara, respectiv una superioara. In cadrul unor astfel
de intelegeri, buyerii continua sa aiba flexibilitatea de a cumpara la preturile pietei in
intervalul de timp stabilit, astfel incat fluctuatiile excesive de pret sa nu denatureze structura
costurilor
pe
lantul
de
aprovizionare.
Fluctuatiile in exces, de peste 3% peste estimarile actuale pentru luna septembrie sunt putin
probabile, iar sezonul de grill va avea un impact limitat. Cu toate acestea, fluctuatiile valutare,
in special pentru dolarul american, ar putea avea un efect de distorsionare asupra preturilor
spot. Astfel, acordurile collar cu o marja de 6% (care sa includa atat limita superioara cat si
cea inferioara) ar oferi o baza solida impotriva volatilitatii pe termen scurt a preturilor spot,
concluzioneaza Francisco Redruello, Senior Analyst - Food, Euromonitor International.
Preluarea Smithfield Foods Inc., cea mai mare tranzactie din industrie, din ultimii ani
Recent, compania americana Smithfield Foods Inc., unul dintre cei mai mari producatori de
carne de porc din lume, a fost preluata de catre Shuanghui International Holdings Limited. Se
estimeaza ca tranzactia, evaluata la aproximativ 7,1 miliarde de dolari, suma ce include si
datoriile americanilor, va da nastere unui unui nou lider in industria carnii de porc.

Cu sediul in Hong Kong, Shuanghui International este un holding care detine mai multe
afaceri la nivel mondial, respectiv produse alimentare, logistica si ingrediente pentru industria
alimentara. Compania este cel mai mare producator de carne de porc din China (2,7 milioane
de tone de carne pe an). Ce impact va avea aceasta tranzactie asupra pietei internationale, se
va vedea dupa primirea acordului de preluare, asteptat pentru a doua jumatate a anului 2013.

Carne proaspata: scad autoconsumul si importurile

Desi carnea de porc si cea de pui se afla in topul preferintelor consumatorilor, se remarca si o
cerere crescuta pentru alte tipuri prea putin populare pana acum gasca, iepure, curcan, rata.
In plus, consumul de carne refrigerata se afla pe un trend ascendent, in detrimentul celui de
carne congelata.
Consumul de carne si produse din carne din Romania se situeaza sub media europeana, insa
este in crestere continua. Date recente ale Institutului National de Statistica arata ca tipul de
carne cel mai consumat este porcul, urmat de pui, acesta din urma crescand constant in ultimii
trei ani. Carnea de porc, ca si in majoritatea tarilor europene, reprezinta circa jumatate din
consumul de carne, iar cea de pasare in jur de 25-30%, dar este in crestere permanenta Carnea
de vita detine sub 15-20% si cea de oaie are o pondere neglijabila. Carnea de porc ramane de
baza, cu un consum de 30-35 kg/cap de locuitor anual din cele 60-65 kg/capita anual (consum
de carne si produse din carne). Media europeana este de aproape 85kg/capita anual , spune
Mihai Visan, Director Executiv Asociatia Romana a Carnii (RMA).
Referitor strict la carnea de pui, consumul anual pe cap de locuitor in Romania se apropie
mult de cel european. Consumul anual de carne de pasare pe cap de locuitor din Romania
este de circa 21 kg, in timp ce consumul mediu in tarile din UE depaseste cu putin 23 kg
anual, spune Ioan Popa, Manager General Transavia Group. Tot acesta subliniaza cresterea
constanta a pietei carnii de pasare inca din 2007. Piata interna a carnii de pasare a crescut in
2008 la peste 900 milioane euro, fata de 700 milioane euro in 2007, iar consumul intern de
carne de pasare a crescut cu putin peste 11% fata de cel inregistrat in 2007, ajungand la
400.000 tone, potrivit datelor UNCPR, detaliaza Ioan Popa, Transavia.
Evolutia subcategoriei carne de pasare este subliniata si de reprezentantii Agroli, care
semnaleaza miscarile care au avut loc la nivel de autoconsum si investitii: Autoconsumul si
cantitatile importate au scazut de la an la an. Remarcabila este cresterea productiei interne de
carne de pasare care apare ca efect al investitiilor considerabile facute de jucatorii importanti
pe aceasta piata, crestere care estimam ca va continua si in anii ce urmeaza. Piata carnii de
pasare este inca in formare, fiind inca foarte fragmentata. In acest moment exista cel putin 300
de producatori, spune Camelia Hoinarescu, Director de Marketing si Dezvoltare al Agroli
Group.
Autoconsumul,
o
problema
de
durata
Una dintre caracteristicile pietei de carne proaspata din Romania este autoconsumul. Ponderea
mare a mediului rural si cresterea animalelor in gospodaria proprie reprezinta un obstacol in

calea efectuarii unor estimari cat mai aproape de realitate si dau nastere micilor comercianti
neautorizati. In mediul rural, a cumpara carne este incidental. Oamenii au animalele proprii,
crescute in ograda. Mediul rural aproape ca nu participa la piata. Mediul urban ramane
principalul consumator, spune Mihai Visan, RMA. Cu toate acestea, reprezentantii Agroli
vorbesc de un trend descendent al autoconsumului in ultimii trei ani. Astfel, daca in 2006 se
vorbea de 78.000 de tone de carne de pasare consumata din propria gospodarie, in 2007
volumul a ajuns la 61.000 de tone, scazand pana la 49.000 de tone in 2008. Tot in scadere s-au
aflat si importurile de carne de pasare, in favoarea productiei interne.
Cat priveste carnea de porc sau vita, situatia difera sensibil, in sensul ca importurile depasesc
cu mult productia interna. Din nefericire, tara noastra ramane un importator masiv de carne
de porc, importul depasind productia industriala si tot reusind sa creasca. Anul trecut s-au
importat in jur de 240.000 de tone de carne de porc si s-au produs cam 180.000 de tone. E
imbucurator faptul ca importul creste, aceasta inseamnand ca si consumul creste. Nu este
imbucurator faptul ca noi nu putem acoperi aceasta cerinta. Si in cazul carnii de pasare exista
un import serios, dar, din fericire, el este in scadere. Anul trecut a ajuns la sub o treime din
productia autohtona, iar la un moment dat erau la egalitate. In toata lumea cresterea pasarilor
este integrata si industriala, spune Mihai Visan, RMA.
Comertul
modern
beneficiaza
de
avantaje
competitive
Hypermarketurile si supermarketurile au castigat mult la capitolul carne proaspata prin
existenta raioanelor de macelarie. Beneficiind si de o legislatie favorabila, marile magazine siau dezvoltat raioane specializate, capabile sa raspunda ariei largi de necesitati ale
consumatorului. Exista o hiba legislativa la nivel european prin care operatorii sunt obligati
sa se autorizeze, sa fie in control oficial, sa plateasca taxe etc., in timp ce retailerii sunt scutiti
de majoritatea acestor lucruri. Cu alte cuvinte, de la micul pravalias pana la un supermarket,
acestia au voie sa transeze in spatele tejghelei, sa vanda, sa ambaleze, sa faca mititei etc., in
conditii mult mai laxe decat cele in care operatorii autorizati sunt obligati sa lucreze.
In aceasta privinta, am ajuns la semnarea unui Cod de bune practici, alaturi de sapte mari
retaileri, afirma Mihai Visan, RMA, cu privire la contradictiile de ordin legislativ specifice
pietei carnii. Aria mare de desfacere si posibilitatea de a oferi o gama de produse cat mai
diversificata sunt doar doua dintre avantajele marilor retaileri. Sortimentatia este construita
astfel incat sa satisfacem nevoile clientilor nostri profesionisti, fie ca sunt revanzatori sau
clienti Horeca. Atat din punct de vedere al sortimentului, cat si al ambalarilor, solutiile
propuse de Metro Cash & Carry Romania sunt adaptate nevoilor specifice pe care acestia le
au, spune Vasile Urzica, Meat Category Manager Metro Cash&Carry Romania.
Ce vand comerciantii cel mai bine

Inregistram vanzari mari la produse precum: puiul grill sau intreg, pulpa, spata, ceafa de porc, cotlet d
tocata
de
porc,
carne
tocata
amestec,
(Cristian Palihovici, Category Manager Food Meat, real,- Hypermarket Romania)

Categoriile cele mai vandute sunt cele de pui, porc proaspat, dar si semipreparatele si carnea tocata,

dinamice sunt vita, miel si curcan proaspat. Cu siguranta o evolutie spectaculoasa vor avea si p
condimentate si marinate. In functie de categoria de clienti, revanzatorii continua sa fie orientati mai mult
clientii HoReCa spre produsele de foarte buna calitate care pot face si pentru ei diferentiere (ex. carne vita
cotlet
miel
Noua
Zeelanda,
piept
de
rata
(Vasile Urzica, Meat Category Manager Metro Cash&Carry Romania).

Carnea de porc si produsele din carne de porc inregistreaza cele mai mari v
modificari ale comportamentului de consum in primul rand ca urmare a cri
puterii de cumparare (clientii se orienteaza inspre carnea mai ieftina). In al
observa o preocupare din ce in ce mai mare pentru sanatate, astfel incat o parte
se orienteaza inspre produse mai sanatoase, cu grasimi mai putine (renunta
porc, de exemplu, pentru pui sau curcan). Romanii prefera: pulpa de porc, sp
micii
(mai
ales
in
perioada
(Andreea Mihai, Director Marketing Carrefour Romania)

Fiecare romn mnnc anual 32 kilograme carne de porc, n timp ce un vest european consum 42 kilog

Un romn consum anual cte 32 de kilograme de carne de porc, dar productorii sper ca n 2020 s se aju
consumului unui vest european de 42 kilograme, a spus Stanca Tudor, director executiv al Asociaiei Pro
Carne de Porc din Romnia.

n Europa se consum anual n medie 42 kilograme per cap de locuitor, n timp ce n ara noastr se
kilograme. inta noastr este ca n 2020 consumul din Romnia s n egaleze pe cel din vestul Europei,

Cea mai mare parte a crnii folosite n industria de procesare este adus din rile UE, dar n ultima peri
problema legat de pre. Astfel, la nivel european preul al carnea de porc a crescut foarte mult, iar acest
pentru care nici nu se prea mai import, potrivit directorului executive APCPR. Ceea ce poate fi un a
cresctorii romni de porci, mai ales c numrul de animale din fermele mari a crescut n

n Romnia exist i alt pia a crnii de porc. Este vorba despre autoconsum i despre micri i vnz
vii, iar tendina este ns de scdere. Dac n 2005 se consumau n gospodriile populaiei circa trei milio
anul trecut s-au consumat numai 1,6 milioane. n schimb s-a schimbat raportul ntre numrul porcilor
gospodrie proprie i cei intrai la abator. n 2005 tiam circa 1,7 milioane de porci, anul trecut am am tiat
Acest lucru reprezint un progres n sector, o orientare ctre un sistem de pia care asigur att igiena ct i
i protecia consumatorilor, a mai spus Stanca Tudor.
Cine i ct produce: Care sunt principalii productori agricoli din UE?

Frana i Germania sunt principalii productori de produse agroalimentare din Uniunea Europ
ocup primul loc la producia de cereale i de carne de pasre, n timp ce Germania este cel m
productor de brnzeturi i de carne de porc. La producia de lapte, pe prima poziie este Marea B
datele privind anul agricol 2010, prezentate n 9 noiembrie 2011 de Oficiul European de Statistic (Eu

Frana, Germania i Polonia au realizat, n 2010, aproape jumtate din producia de cereale a UE

Potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres, n perioada 2008-2010, Uniunea European a produs apr
milioane tone de cereale pe an. n 2010, aproape jumtate din producia total de cereale a UE a venit
Frana (23%), Germania (16%) i Polonia (10%), ns este de notat faptul c aproape un sfert din totalul pr
realizat doar de Frana. Frana este principalul productor din UE pentru gru, orz i porumb.

Germania a asigurat, n 2010, un sfert din producia UE de carne de porc

Tot n 2010, n UE27 au fost produse 22 milioane tone de carne de porc, 12,2 milioane tone de carne de
milioane tone de carne de vit. Germania a asigurat 25% din producia UE de carne de porc (5,4 milioane
de Spania cu 15% din total (3,4 milioane tone), Frana - 9% (2,0 milioane tone), Polonia i Danemar
milioane tone).

Marea Britanie a produs anul trecut 22% din laptele de vac din UE, iar alte cinci state au realizat
sferturi din producia de brnzeturi

Producia de lapte de vac colectat n UE27 n 2010 s-a ridicat la 136,4 milioane tone, din care au fost pr
altele, 31,5 milioane tone lapte de consum i 9 milioane tone de brnzeturi.

Marea Britanie a fost cel mai mare productor de lapte din UE - 6,9 milioane tone (22% din total), urmat d
5,3 milioane tone (17%), Frana - 3,7 milioane tone (12%) i Spania - 3,5 milioane tone (11%).

Principalii productori de brnzeturi din UE au fost, anul trecut, Germania - 2,1 milioane tone (23% din t

1,9 milioane tone (21%), Italia - 1,2 milioane tone (13%), Olanda - 800.000 de tone (8%) i Polonia - 70
(7%).

Ct produce Romnia?

Potrivit Eurostat, Romnia avea, n 2010, cel mai mare numr de exploataii agricole din Uniunea Eur
milioane (sau 32% din totalul UE 27). Cu toate acestea, ara noastr a realizat anul trecut doar 5,4% din
cereale a UE27.

Producia de lapte a Romniei a fost, n 2010, de 223.000 tone, mai puin dect Ungaria - 361.000 ton
275.000 tone, iar cea de brnzeturi a fost de 64.000 de tone, mai puin dect Lituania - 95.000 de tone
69.000 de tone.

La producia de carne, n 2010, n Romnia au fost produse 234.000 tone de carne de porc, 287.000 ton
pasre i 28.000 de tone carne de vit.

1. STUDII
COMPARATIVE
PRIVIND
STRILE,
CONSUMUL I PERSPECTIVELE PRODUCIEI
PORCINE N ROMNIA I UNIUNEA EUROPEAN

EFECTIVELE MEDII DE ANIMALE

TENDINELE,
ANIMALE DE

PORCINE

n rile studiate, efectivele de porcine considerate la 1000 ha teren agricol, (tabelul 1.), sunt
caracterizate de efective mai mici cu un ordin de mrime pentru Frana, Romnia i Spania,
fa de Danemarca, Olanda, Polonia.

Indicatorii medii ai efectivelor de porcine la 1000 ha teren agricol n perioada 1999 2013
(fig. 2 ) evideniaz dezvoltarea acestui sector n Olanda i Danemarca. Romnia se situaz pe
locul 5 n ierarhia celor 7 state analizate, la valori medii ale indicatorului apropiate de cele ale
Spaniei, fa de care dei nregistreaz superioritate (619,8 fa de 541), diferena nu este
aigurat statistic la pragul de semnificaie de 5%.
Diferenele dintre numrul mediu de capete de porcine la 1000 ha nregistrat n Romnia sunt
asigurate statistic la pragurile de semnificaie de 0,1% (Danemarca, Olanda i Polonia) 1%
(Ungaria) i 5% (Frana). Se remarc faptul c dezvoltarea ramurii zootehnice reprezentate de
creterea porcinelor a cunoscut evoluii distincte n rile studiate, caracterizate n marea lor
majoritate, de tendine inconstane. Excepia face Spania, n care acest sector s-a dezvoltat
constant, astfel, nct numrul capetelor de porcine la 1000 ha teren agricol a crescut continuu
din anul 1999 de la 145,10 capete pn n 2013, cnd se nregistreaz 915,60 capete de
porcine.

O evoluie aproape similar s-a evideniat i n Olanda, unde efectivele de porcine au crescut
de la 1999,80 capete la 1000 ha teren agricol n 1999 la 6391,50 capete de porcine n 2013, cu
un uor declin n perioada cuprins ntre anii 2009 2010. n toate celelalte state s-a
nregistrat o scdere a efectivelor de porcine n 2013, comparativ cu perioada anterioar, ceea
ce indic declinul acestui sector economic.

PERFORMANE I RANDAMENTE MEDII

PORCINE

Producia de carne de porcine cunoate o evoluie fluctuant n toate statele Uniunii Europene
luate n studiu n perioada 1999 2013, care cu excepia Spaniei (unde se nregistreaz i un

trend ascendent al efectivelor n intervalul de timp analizat), este n declin n anul 2013
(tabelul 3).

n perioada analizat, anii 1999 2013, tabloul indicatorilor medii ai produciei de carne de
porc n cele apte statele studiate, poziioneaz Romnia pe ultimul loc n ierarhia constituit
din acestea (45,30), cu valoare inferioar indicilor obinui pentru apropiate de cei obinui
pentru Spania (62,60) i Frana (63,10), asigurate statistic la pragul de semnificaie de 5%
(fig. 4)
Pentru Danemarca (457,10), Olanda (631,60), Ungaria (120,90) i Polonia (106,60) s-au
obinut indicatori ai produciei de carne care difer foarte semnificativ de cel obinut pentru
Romnia (fig. 4), diferenele fiind asigurate statistic la pragul de semnificaie de 0,1%.
Aceasta ne permite s ierarhizm cele apte ri studiate n perioada 1999 2013, n trei
categorii: slab productoare (Romnia), cu producie medie (Spania i Frana) i cu producie
mare (Danemarca, Olanda, Polonia i Ungaria).

COMERUL I VALORIFICAREA PRODUCIEI

BALANA DE IMPORT - EXPORT N ROMNIA I STATELE UE

EFECTIVE PORCINE

Reprezentarea grafic a balanei valorice import export a efectivelor de porcine

evideniaz caracterul ei echilibrat n majoritatea celor apte state luate n studiu (fig. 5).

Excepie fac Danemarca i Olanda, ri care au o balan valoric import export care
este nclinat cu precdere spre export. Astfel, indicatorul mediu al valorii importului de
porcine n perioada 1999 2013 este pentru Danemarca 0,01, iar al exportului 47,14, n timp
ce pentru Olanda valorile oscileaz ntre 20,37 pentru import i 212,44 pentru export (fig. 5).

CARNE DE PORC

Se remarc i n cazul balanei valorice import export a crnii de porc, aceleai tendine ca i
pentru efectivele de porcine (fig. 6 ). Dac n majoritatea statelor analizate balana este
echilibrat, excepiile sunt reprezentate de situaia evideniat pentru Danemarca i Olanda
(fig. 6 ), care au o balan valoric import export deplasat foarte puternic spre export.
Indicatorul mediu al valorii importului de 532,09,14 n timp ce pentru Olanda diferena este
mai redus ntre importa i export, comparativ cu Olanda, dar rmne totui foarte mare,
respectiv 34,41 pentru import i 393,17 pentru export (fig. 6 ).