Universitatea de tiine Agronomice i

Medicin Veterinar din Bucureti

Facultatea de Zootehnie

Evaluarea calitii produsului bere

Paunescu C-tin Alexandru

Tehnologii speciale in industria alimentara
Anul I

Bucureti, 2008

Cuprins

1
2

Introducere
Caracterizarea merceologica a produsului

2.1 Prezentarea produsului si a grupei de produse din care face parte

2.2. Materiile prime utilizate in fabricarea produsului
2.3. Procesul tehnologic de obinere a produsului
2.4. Caracteristici de calitate ale produsului
2.5. Ambalare, transport si depozitare
2.6. Cerine privind etichetarea produsului
2.7. Importanta produsului in alimentaie
3.

Piata produsului

3.1. Gama sortimentala existenta pe piaa

3.2. Volumul produciei, vnzrilor, importurilor/exporturilor
4.

Concluzii

5.

Bibliografie

1. Introducere
Scopul acestei lucrri este de a evalua calitile produsului bere , un produs care face
parte din categoria buturilor alcoolice. Berea poate fi definita ca o bautura slab
alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malt
si eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei. In primul rnd vom prezenta
caracterizarea merceologica a produsului, procesul tehnologic, caracteristicile de calitate,
importanta produsului in alimentatie iar apoi, cu ajutorul unei analize a sortimentelor
existente pe piata si a unor statistici refeitoare la volumul vanzarilor, al consumului, al
fluxurilor comerciale, va va fi prezentata piaa acestui produs.
2. Caracterizarea merceologica a produsului
2.1 Prezentarea produsului si a grupei de produse din care face parte
Berea este o butur alcoolic, cu o concentraie a alcoolului etilic sczut (0-7% din
volum). Ea se obine din fermentarea malului unor cereale, ndeosebi a orzului, dar i a
grului sau a altor cereale malificate sau nemalificate (porumb, orez, orz nemaltificabil).
Datorit nsuirilor sale (coninut sczut de alcool, gust plcut, valoare alimentar), berea
este consumat de o larg ptur a populaiei mondiale. Berea are un Ph cuprins ntre 4,3
i 4,6, dar aciditatea ei n organism se reduce (pH-ul crete spre neutru) datorit acizilor
organici slabi, care au tendina de a forma sruri alcaline.

2.2. Materiile prime utilizate in fabricarea produsului

Ca si vinul, berea se face prin fermentaie. In acest caz,ingredientele sunt de obicei orzul,
hameiul, apa si drojdia. Zaharul necesar pentru fermentaie se obinndu-se din orz.
Calitatea apei este extrem de importanta. Apa tare produce bere blonda amara, apa moale
o bere lager.
Grnele sunt lsate in apa pana ncolesc, ncolirea sau germinarea nu este lsata sa
continue si este ntrerupta fie prin uscare fie prin prjire in cuptoare.
Orzul: A fost una din grnele principale de mii de ani. Cu cat prjirea malului(gru
ncolit, uscat si mcinat) este mai de durata cu att este mai nchisa la culoare berea.
Berea de orzoaica sau de gru are un gust dulceag.
Hameiul este o ierbacee cataratoare arata ca un amestec intre trunchi de pin si anghinare.
Aroma amara uscata a hameiului contrabalanseaz dulceaa malului.

Drojdia: Zaharurile din malul de bere sunt convertite in alcool, de drojdie. Drojdii
diferite fermenteaz zaharurile nspre arome diferite. Pentru berea normala este folosita
drojdia de fermentare rapida, drojdia de fermentare lenta este folosita pentru berea slab
alcoolizata.
Drojdiile se mpart in doua grupe mari:
1. Asporogene, care nu formeaz spori,
2. Sporogene
Grupa de sporogene se subdivide in doua:
Balista sporogene, la care sporii sun liberi;
Ascosporogene la care sporii sunt nchii intr-un sac.
Drojdia de bere aparine grupei ascosporogene.
Din punct de vedere al fermentrii exista:
a) Drojdii de fermentaie inferioara care fermenteaz la temperaturi sczute, mergnd
chiar pana la 0-1 gr C si care se depun pe fundul vasului la sfritul fermentaiei;
b) Drojdii de fermentaie superioara care fermenteaz la temperaturi ridicate iar la
sfritul fermentaiei se ridica la suprafaa.
Drojdia de bere conine 75% apa , iar ca substana uscata a celulei conine 90-95%
substana organica si 5-10% substane anorganice. Compui principali ai celulei de
drojdie sunt:

Glicogenul
Trehaloza
Substane azotate
Gumele
Lipidele
Substane minerale

100 mililitrii de bere, pe lng ap i alcool mai conine:glucide (4-5 g)- predomin
maltoza, substane azotate (0,4g), glicerin (0,25g), substane minerale (0,2g-potasiu 27
mg, fosfor 14 mg, magneziu 6 mg, calciu 4 mg, sodiu 4 mg, zinc 0,2 mg), substane
amare, tanin, acizi organici (acetic, citric, malic), izohumulone, vitamine (B1 0,035 mg,
B2 0,025 mg, B6 0,047 mg, B12 0,2 g, niacin 0,52 mg, acid pantotenic 0,045 mg),
flavonide, alcooli superiori.
Berea nu conine aproape deloc, cupru, fier, vitamina C, provitamina A, vitamina E,
vitamina K.
4

Valoarea energetic a unei beri obinuite este de 43 kcal la 100ml.

2.3. Procesul tehnologic de obinere a produsului
Procesul tehnologic de obinere a berii se consta in mai multe etape:
1. Umezirea malului - boabele se nmoaie si se las cteva zile sa nceap
creterea(aprox. 2 zile la temperaturi de 11-15C)
2. Germinarea - boabele ncolesc, formndu-se n ele enzime (amilaze) capabile s
treac amidonul n dextrine (oligoglucide cu trei sau mai multe molecule
monoglucidice) i apoi n maltoz(7 zile, 15-18C)
3. Uscarea malului (n funcie de sortul de bere, aceast etap tehnologic,
urmrete fie obinerea unui mal blond, fie a unui ma brun)

Se obine malul blond, cu o umiditate mai mic de 4%(10-15

ore,temperatura 80C)

Malul se brunific i umiditatea scade sub 3 %(20 ore;100-105C)

4. Maturarea - transformarea amidonului n dextrine i n maltoz se desvrete(45 saptamani;15-18C)

5. Mcinarea malului - Operaiunea se execut n mori, obinndu-se o fin mai
grosier
6. Plmdirea malului - in aceast etap, malul mcinat introdus n ap se
solubilizeaz, principiile trecnd n soluie( durata etapei difer in funcie de
reet; 70C)
7. Filtrarea - prin filtrare (decantare, sedimentare) se obine mustul primitiv, care se
separ de prile insolubile ce formeaz borhotul de mal.
8. Fierberea mustului cu hamei - in must, se introduc conurile de hamei, care
macereaz la cald, substanele aromate i amare trecnd n soluie. Dup
ncheierea procesului, mustul se limpezete odat cu rcirea lui.(durata etapei
difer in funcie de reeta; 80-110C)

9. Fermentarea mustului (n funcie de sortul de bere, se utilizeaz mai multe

tehnologii de fermentaie a mustului)

Acest procedeu realizat la temperaturi joase, poart denumirea de

fermentaie inferioar, fiind specific berii de tip Pils sau Lager. Pentru
realizarea fermentaiei inferioare, se utilizeaz sue de drojdii secionate
ale speciei Saccharomyces carsbergensis. Cele mai multe beri fabricate
azi sunt de fermentaie inferioar.(10 zile;8,5C)

Prin fermentaia superioar se obine berea de tip Ale. Deoarece se degaj

mai mult dioxid de carbon ntr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei
la suprafa i pierderi de CO2. Din aceast cauz, berea de tip Ale nu este
aa de limpede, are spum mai puin, iar proprietile carbogazoase sunt
diminuate. Cea mai potrivit drojdie pentru fermentarea superioar este
Saccharomyces uvarum.(7 zile;15-20C)

10. Fermentaii suplimentare - se realizeaz doar n cazul berilor speciale(durata

etapei si temperaturi difer in funcie de reeta)
11. Operaiuni finale - Limpezirea, stabilizarea, mbutelierea, etichetarea.
2.4. Caracteristici de calitate ale produsului
Pentru atingerea si pstrarea calitii optime a berii este important ca la fabricarea
acesteia sa nu se foloseasc adaosuri de substane ndulcitoare sintetice, neutralizare,
antiseptice si colorani sintetici, insa se admit adaosuri de orz sau alte cereale si zahar, in
proporie de maxim 30% din cantitatea totala de materie prima folosita, cu excepia berii
caramel, la care adaosurile admise sunt de maxim 60%.
La berea pasteurizata se pot folosi stabilizatori admii de Ministerul Sanatatii.
Calitatea berii poate fi msurata in funcie de proprietile organoleptice ale acesteia
dar si de proprietile fizice si chimice. Proprietile organoleptice optime ale berii pentru
o calitate admisa de standardul SR 4230 privind produsul bere sunt prezentate in tabelul
1.

Tabel 1
Tipul
Aspect

Bere blonda si bere bruna

lichid limpede fara
sediment sau impuritati

Bere caramel
lichid de culoare brun
nchisa, opalescent, cu
sediment prin depunerea
drojdiilor din suspensie
caracteristic fiecrui tip, plcut, fara miros strin (de
mucegai, de acru etc.), cu aroma de hamei
caracteristic fiecrui tip,
dulce-amrui, plcut, fara
amrui, plcut, fara gust
gust strin
strin
berea turnata intr-un pahar special pentru bere trebuie sa
formeze o spuma compacta si persistenta, iar bulele de
dioxid de carbon sa se degaj lent

Miros
Gust
Spuma

Proprietile fizice si chimice pe care berea trebuie aib pentru ndeplinirea calitii
optime sunt date in tabelul 2.
Tabel 2
Tipul
Categoria
Sortimentul
Concentraia
mustului
primitiv(extractu
l primitiv Ep) %
Concentrai-a
alcoolica %
Aciditate totala,
ml NaOH n la
100ml bere, max.
Culoare, ml
soluie iod 0.1n
la 100ml bere
Bioxid de carbon
g/100ml bere
min

Blonda
slab
obinuita
speciala
obinuita
alcoolica
6.5
12.0
12.0 12.5 13.0 14.0 17.0 12.0 13.5
6.5
12.0
12.0 12.5 13.0 11.0 17.0 12.0 13.5

max. 1.5

min 3.3

2.2

3.3

Max
0.55
0.34

Bruna
Caram
speciala Porter slab
alcooli
16.0
20.0
12.0
16.0
20.0
12.0

min
3.1
3.3

min
3.6
3.3

min
3.5
3.2

min
3.8
3.6

min
4.2
3.8

min
3.3
3.5

min
3.5
3.8

min 4.0

max 1.4

max
1.4

max
1.0

max
1.4

max
1.5

max
1.5

min
3.0

min
3.8

min 4.0

0.32

0.33 0.34 0.33 0.34 0.34 0.32 0.32 0.34

4.6

Verificarea calitii berii se face prin verificri de lot. La fiecare lot se verifica:ambalarea
si marcarea; proprietile organoleptice si proprietile fizice si chimice.

min
5.4
4.8

max. 1

min
4.0

0.34

0.32

2.8

Verificarea ambalrii si marcrii berii in ambalaje mari(butoaie, cisterne) se face

examinnd toate recipientele din punct de vedere al modului de nchidere si marcrii.
Verificarea proprietatilor organoleptice pentru berea ambalata in butoaie se face pe baza
unei analize realizata pe o proba elementara de bere ce se scoate din butoiul respectiv cu
ajutorul unei sonde, introdusa astfel incat sa se umple din ntreaga inaltime a coloanei de
lichid. Probele elementare se pot lua si de la aparatul de umplere a butoaielor. In acest caz
probele se iau in momentul umpleri butoaielor de la toate aparatele de umplere, la
intervale regulate de timp.
Din cisterne se ia cate o proba elementare din stratul superior, mediu si inferior cu
ajutorul unei butelii de sticla prevzuta cu un dispozitiv pentru scoaterea dopului la
adncimea dorita.
Pentru verificarea proprietatilor fizice si chimice cu excepia dioxidului de carbon, se
constituie o proba omogenizata a lotului prin amestecarea probelor elementare din
butoaie sau cisterne, asupra crora s-a efectuat verificarea proprietatilor organoleptice.
Din proba omogenizata se iau circa 2 L, care se introduc in buteli de sticla, curate, fara
miros strin si cltite cu acelai produs. Buteliile se nchid etan si se pstreaz la o
temperatura de 2-4C, iar analizele se efectueaz in cel mult 24 de ore de la recoltarea
probelor.
2.5. Ambalare, transport si depozitare
Berea se ambaleaz in ambalaje de desfacere( sticle, cutii) si in ambalaje de
transport(butoaie, cisterne), avizate din punct de vedere sanitar. Ambalajele de desfacere
si de transport trebuie sa fie in prealabil bine splate.
Buteliile de sticla se nchid ermetic cu capsule din tabla de hotel, litografiate, prevzuta
cu garnitura din pluta sau din alt material avizat de Ministerul Sanatatii.
Cisternele trebuie sa fie nchise etan si sigilate prin plombare cu imprimarea semnului
organului de control tehnic al calitii.
Eroarea tolerata la coninutul ambalajelor este de 2% pentru ambalaje de desfacere si de
1,5% pentru butoaie.
Berea in ambalaje de desfacere si in butoaie sau cisterne se depoziteaz in ncperi curate
si ntunecoase la temperaturi de 4-10C.
In timpul transportului ambalajele cu bere trebuie sa fie ferite de intemperii. In cazul
transporturilor de durata mai mare, in timpul ierni, butoaiele si ambalajele de desfacere
trebuie sa fie protejate contra ngheului. Pe timp clduros transportul trebuie sa se fac
cu vagoane sau alte vehicule de transport izoterme sau rcite.

2.6. Cerine privind etichetarea produsului

Ambalajele de desfacere cu bere blonda obinuita, bere bruna obinuita cu coninutul de
13.5% must primitiv si bere bruna speciala vor fi marcate cu urmtoarele meniuni
minime oblicatorii:
- marca de fabrica sau denumirea centrului de mbuteliere
- coninutul in cm
- data umplerii(ziua, luna)
- termenul de garanie
ambalajele de desfacere cu bere din celelalte tipuri categorii si sortimente prevzute in
tabelul 3, vor fi marcate cu urmtoarele meninui:
- marca de fabrica sau denumirea centrului de mbuteliere
- denumirea,tipul si sortimentul produsului
- concentraia mustului primitiv
- concentraia alcoolica(numai la berea caramel)
- coninutul in cm
- data umplerii(ziua, luna)
- termenul de garanie
- preul
- STAS 4230
La butoaie data umplerii si marca de fabrica pot fi marcate si pe dopurile de lemn

2.7. Importanta produsului in alimentaie

In ultima perioada medicii se confrunta cu o dilema, deoarece acetia nu tiu daca sa
recomande consumul de bere cu toate ca ar nsemna sa ncurajeze consumul de alcool
sau sa-l interzic.
Cele mai recente studii demonstreaz ca berea nu este tocmai o butura de care
trebuie sa te fereti, deoarece pe langa faptul ca ajuta la slbit, aceasta are un rol
important in reglarea tiroidei.
Berea in lupta cu tiroida
Reglarea tiroidei cu ajutorul berii este posibila numai daca urmreti nite reguli, care
in combinaie cu zaharurile pe care le conine si unii produi de fermentaie pot obliga
organismul sa reacioneze mult mai prompt atunci cnd exista un surplus caloric in
alimentele consumate. Organismul nostru are un ceas intern, care are diferite ritmuri
biologice aa cum sunt, de exemplu, creterea si scderea concentraiei de glucoza din
snge la anumite ore. Drept urmare, exista posibilitatea ca un aliment bogat in calorii sa

contina principii care interacioneaz cu ritmul nostru biologic, determinnd stimularea

secreiei de sub piele.
Berea contine o serie de compui de fermentaie inruditi cu alcoolul etilic, substanta
care, dupa ce patrunde in sange, actioneaza asupra unor glande. Influenta cea mai
evidenta este cea asupra glandei tiroide, glanda cu rol important in metabolsimul
grsimilor. Astfel, consumul de bere intr-o anumita perioada a zilei, care coincide cu
secventa din ciclul de secreie al tiroidei poate creste descarcarea de hormoni
tiroidieni. Mai exact, substanele antioxidante din hamei si malt pot preveni cancerul
gastrointestinal, de tiroida si de gat. Efectul hormonilor tiroidieni se resimte att asupra
grsimilor din snge, cat si asupra celor din hipoderm (stratul de sub piele).
Berea are mai putine calorii decat un gram de carbohidrati
Mai pe intelesul tuturor, berea contine mai putine calorii decat un gram de
carbohidrati sau proteine, pe care le luam din alimente si este o sursa de fibre solubile
derivate din malt. Un litru de bere conine aproximativ 20% din cantitatea zilnica
recomandata de fibre, iar unele tipuri de bere conin pana la 60%. Deci, nici nu mai
incape indoiala ca acest lucru are un efect pozitiv: reduce digestia si absoarbe
alimentele; scade nivelul de colesterol (ceea ce duce la diminuarea riscului de aparitie a
bolilor cardiovasculare).
Influenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste funcionarea
normala a organismului uman. Tiroida afecteaz pulsul si tensiunea arteriala,
nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, vzul, starea psihica si
multe altele. Cu toate ca influentele acesteia sunt considerabile, glanda tiroida, dar mai
ales afectiunile sale nu sunt ndeajuns de cunoscute populaiei.
Berea ca medicament
Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care
regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de
mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Insa
persoanele care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool. Bauta
in cantitati moderate (maximum 100 ml pe zi), berea elimina pericolul formarii de
edeme si depunerea de albumine la gravide, datorita virtutilor sale diuretice. De
asemenea, favorizeaza lactatia la femeile care alapteaza - atit cantitativ, cit si calitativ.
Berea ar putea preveni aparitia cancerului
Potrivit unui nou studiu, bautorii de bere sunt mai protejati de cancer decat
persoanele care nu consuma aceasta bautura alcoolica. Un compus chimic
localizat in hameiul folosit in bere a intrat in atentia cercetatorilor de la Universitatea
din Oregon ca fiind capabil sa impiedice diferite forme de cancer.

10

"Xanthohumolul este un compus ce ar putea avea un rol important in prevenirea formelor

de cancer pe cale chimica ", a spus Fred Stevens, un cercetator de la Institutul Linus
Pauling. In ciuda faptului ca nu se cunosc multe despre mecanismul biologic al acestui
compus in prevenirea cancerului, se fac eforturi sustinute pentru a-l izola si
comercializa.
Sursa : http://news.softpedia.com/news/Berea-ar-putea-preveni-aparitia-cancerului-ro12519.shtml
Berea distruge vitamina C
Putini consumatori de bere tiu ca aceasta este considerata un aliment multifuncional,
datorita coninutului moderat in alcool etilic si a compuilor care ofer protecie
organismului uman. Totodat, berea conine o cantitate importanta de magneziu,
seleniu, fosfor, biotina si vitamine din grupul B, insa distruge vitamina C.

3. Piaa produsului
3.1. Gama sortimentala existenta pe piaa
Gama sortimentala existenta pe piaa romneasca nu este foarte variata in comparaie cu
alte tari. Aceasta cuprinde urmtoarele tipuri de bere: blonda, bruna si bere caramel.
Dupa concentratia mustului primitiv, fiecare tip de bere se imparte in categoriile si
sortimentele indicate in tabelul 3.
Tabelul 3
Tipul

Categori de bere

Bere blonda

Slab alcoolica
obinuita
speciala

Bere bruna

obinuita

Bere caramel

speciala
Porter
Slab alcoolica

Sortimentul
(concentraia
mustului
primitiv) %
6.5
12.0
12.0
12.5
13.0
14.0
17.0
12.0
13.5
16.0
20.0
12.0

11

3.2. Volumul produciei, vnzrilor, importurilor/exporturilor

n 2007, piaa berii a ajuns la 19,4 milioane de hectolitri, din care productorii reunii n
Asociaia Berarii Romniei - Heineken Romnia, InBev Romnia, United Romanian
Breweries Bereprod i URSUS Breweries - au vndut 15,15 milioane hl, cu peste 20%
mai mult dect n 2006. Cu toate c volumul vnzrilor a pstrat trendul ascendent, piaa
a nregistrat totui o uoar ncetinire a ritmului de cretere. Astfel, dac n 2006,
vnzrile au fost cu 16,4% mai mari fa de 2005, in 2007 creterea a fost de numai 9,6%
fa de anul 2006.
De la intrarea pe piaa romneasc, cele patru companii membre ale Asociaiei Berarii
Romniei au investit n facilitile de producie 766 milioane de euro.Un exemplu n acest
sens este investiia de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea si modernizarea fabricii
de la Timioara demarat in anul 2007 de URSUS Breweries. Ca urmare a acestei
investiii, capacitatea fabricii va crete cu 200%, iar capacitatea total de producie a
companiei va ajunge la 6,3 milioane hl pe an.
Consumul de bere pe cap de locuitor este acum(2008) de 89 de litri n Romnia, fa de
81 ct a fost n 2006. Conform statisticilor furnizate de Berarii Europei, n 2006, un ceh
consuma 160 de litri de bere pe an, un neam 116 l, un austriac sau un luxemburghez 108
l, un englez 92 l i un belgian 98 l.Constantin Bratu, director general al Asociaiei
Berarii Romniei, susine c dei n Romnia se observ abia o cristalizare a culturii
berii, consumul este totui nsemnat, tara noastr situndu-se undeva pe locul 20 n lume
la acest capitol.Consumul de bere pe cap de locuitor n Romnia a evoluat de la 66 de
litri n 2004 i 70 de litri n 2005 la 81 de litri n 2006, peste cel nregistrat n Bulgaria
(67,4 l), Rusia (65,9 l), Serbia (59,4 l), Italia i Malta (30l) i Turcia (12l). Consumul de
bere pe cap de locuitor n Romnia este estimat pentru anul 2008 la 95l.
Analiznd evoluia PET-ului n 2007 se observ c acesta nu a mai nregistrat creteri
explozive n preferinele romnilor, anul trecut ajungnd la o cot de 45,6%, fa de
40,4% n 2006. Dei ntr-o uoar scdere, sticla a avut i ea o pondere important,
respectiv 40,5%, n timp ce cutia a crescut simitor, pn la 10,4%. Reprezentanii pieei
se ateapt ca n anul 2008 s asistm la o stabilizare a ierarhiei de anul trecut, fr
variaii majore.O lupt interesant are loc i ntre segmentul economy, cu o pondere de
circa 39% n 2007, i cel mainstream, cu peste 40%. Volumul vnzrilor pe segmentele
premium i super-premium este redus, de 16%, respectiv 4%
Tabel 4: Evoluia vnzrilor n Romnia (milioane hl)
Anul
Piaa berii
Vnzrile
membrilor BR

2004
14.5
9.73

2005
15.2
10.45

2006
17.7
12.60

2007
19.4
15.15

Sursa: Radu Belcean, Piaa berii se maturizeaz, ziarul Saptamana Clujeana numrul
din 5 martie 2008

12

Tabel 5: Evoluia ponderii diverselor tipuri de ambalaj n pia (%)

Ambalaj
PET
Sticla
Cutie
Draft

2004
24.4
61.9
8.0
5.7

2005
31.4
54.5
7.8
6.3

2006
40.4
46.2
8.7
4.7

2007
45.6
40.5
10.4
3.5

Sursa: Radu Belcean, Piaa berii se maturizeaz, ziarul Saptamana Clujeana numrul
din 5 martie 2008
Importurile si exporturile de bere sunt evideniate prin tabelul 6 care arata importurile si
exporturile in milioane euro pentru ani 2006 si 2007 pe ntreaga categorie de buturi
alcoolice si nealcoolice.
Tabel 6.
2006
dec.
Export 4.3
Import 13.7

2007
Tot.
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. 2007
2,7 3,9 4,8
5.4 5.3
5.3 5.4 5.3
4.2 4.7 4.7 4.0
55.3
6.4 5.6 10.6 10.2 12.1 13.4 12.6 16.0 16.3 17.0 17.5 16.2 154.0

Sursa: Institutul naional de statistica http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2007/bsci_12.pdf

4. Concluzii
In toat lumea 20 000 de feluri de bere sunt mbuteliate n 180 de feluri, de la normal,
slab alcoolizat, pils, amar, crem de bere i bere neagr. Consumul de bere atat la nivel
mondial cat si national a crescut in fiecare an si inca mai creste; probabil acest fapt se
datoareaza gamei variate de produse cat si calitatilor sale ca bautura cu un procent mic
de alcool, aliment si chiar medicament. Dupa cum am aratat pe parcursul acestui proiect
procesul tehnologic nu poate fi trecut cu vederea, fiind unul complex si de durata.
Berea bauta in cantitati moderate (maximum 100 ml pe zi) poate aduce mai putine
dezavantaje si mai multe beneficii datorita continutului sau bogat in vitamine.

13

5. Bibliografie
1) Iacob Andreea, Consumul de bere in mediul urban, publicat in Revista de comer
v.5, nr. 11-12, p. 58-60
2) Larisa Gheorghe, Berea - aliat de ncredere in reglarea tiroidei, pe
http://www.topsanatate.ro/articol/berea-aliat-de-incredere-in-reglarea-tiroidei-25138.html
3) Radu Belcean, piaa beri se maturizeaz, ziarul Saptamana Clujeana nr. din 5 martie
2008- http://www.saptamana.ro/content/view/575/27/
4)***http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_alimentar/index_alimentarBere_berea.html
5)*** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2007/bsci_12.pdf - Institutul naional
de statistica
6)***http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere
7)*** http://news.softpedia.com/news/Berea-ar-putea-preveni-aparitia-cancerului-ro12519.shtml

14