Sunteți pe pagina 1din 21

Academia de studii economice Facultatea de Comert

Evaluarea calitatii produsului bere

Profesor coordonator: Bobe Magdalena

Studenti: Gheorghe Gabriel Haiu Marius Alexandru Grupa 325, seria B An II Bucuresti, 2011

Cuprins Introducere 1. Caracterizarea merceologica a produsului 1.1 Prezentarea produsului 1.2 Materiile prime utilizate 1.3 Procesul tehnologic de obinere a produsului 1.4 Caracteristici de calitate ale produsului 1.5 Ambalare, transport si depozitare 1.6 Cerine privind etichetarea produsului 1.7 Importanta produsului in alimentaie 2 Piata berii 2.1 Gama sortimentala existenta pe piaa 2.2 Date statistice 3 Concluzii 4 Bibliografie

Introducere
Scopul acestei lucrri este de a evalua calitile produsului bere , un produs care face parte din categoria buturilor alcoolice. Berea poate fi definite ca o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malt si eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei. Berea a aprut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pine care s-a udat i a nceput s fermenteze, de unde a aprut procesul de fermentare. Aceast descoperire a avut loc de mai multe ori n istoria omenirii, astfel c nu se poate ti sigur, unde a fermentat la nceput berea. Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3500-2900 .Hr., au fost decscoperite de curnd n Tepe, Mesopotamia (astzi n Iranul de vest). Unii cercettori studiind un numr mare de texte antice, ct i texte trzii au ajuns la concluzia c in antichitate exista o legtur strans ntre coacerea cerealelor i fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pn in zilele noastre un moment important n fabricarea berii. In primul capitol al acestei lucrari vom prezenta caracterizarea merceologica a produsului, procesul tehnologic, caracteristicile de calitate, importanta produsului in alimentatie. In capitolul doi vom identifica diferite sortimente existente pe piata din Romania si vom analiza diferite date statistici referitoare la volumul vanzarilor, al consumului, si al principalilor jucatori pe piata din Romania.

Cap1 Caracteristicile generale ale berii


1.1 Prezentarea produsului
Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Este considerata o bautura aliment. La fel de veche ca si painea, ea insasi denumita paine lichida, berea ne-a insotit de-a lungul transformarii noastre in persoane civilizate. Meseria de berar este una din cele mai vechi ocupatii. Conform datelor arheologice existente, fierberea berii are un istoric de cca. 4000 de ani. Exista documente de pe vremea conducatorului Hammurabi (i.e.n. 1728-1686) din Babilon care prevad reguli privind consumarea berii. Berea face parte din grupa bauturilor alcoolice. Bauturile alcoolice se clasifica dupa continutul de alcool in 3 grupe principale: slab alcoolice, ce contin 16% volume alcool (sortimentul de bere); moderat alcoolice, cu 822% volume alcool (vinurile naturale si speciale); alcoolice tari, cu 2470% volume alcool etilic. Berea face parte din subgrupa bauturilor slab alcoolice. Berea se poate clasifica dupa continutul de alcool: bere fara alcool bere slab alcoolica (0,5 1,5% alcool vol.) bere obisnuita (3- 4,5 % alcool vol.) bere cu peste 4,5% alcool vol.

1.2 Importanta berii in alimentative


Berea are un Ph cuprins intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita acizilor organici slabi, care au tendinta de a forma saruri alcaline. Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Bogata in minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales vitaminele din grupa B), berea are un continut ridicat de acid folic, o substanta esentiala in metabolismul celular, care contribuie la prevenirea anemiei si diminueaza concentratia homocisteinei (considerata un nou factor de risc cardiovascular).

Continutul moderat de alcool (4-5s) creste asa-numitul colesterol bun si actioneaza ca o bariera impotriva colesterolului rau, reducand riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei, intarzie instalarea menopauzei si a efectelor acesteia - osteoporoza. Berea are un Ph cuprins intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita acizilor organici slabi, care au tendinta de a forma saruri alcaline. Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura, cei mai multi uitam ca berea este si un ingredient clasic in arta culinara. Folosita cand si cum trebuie, berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Folosita ca baza pentru sosul marinat, fragezeste carnea de pui, pestele sau fructele de mare. In timpul gatitului, alcoolul se evapora, lasand o aroma fina in sosuri. Ca ingredient in aluaturi, berea da o un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie, facandu-le mai pufoase. Valoarea nutritiva a berii, indiferent de tipul acesteia, la o concentratie a mustului primitiv de 12%, este de aproximativ 450 kcal/l, provenind in proportie de 50% din alcool la sortimentele de bere bruna si in proportie de 75% la tipurile de bere blonda. Alcoolul nu poate fi considerat element nutritiv, desi contribuie cu 17,1 kcal/g, deoarece nu contribuie la formarea de noi tesuturi. In schimb, extractul, ce furnizeaza 3,8 kcal/g, impreuna cu fosfatii si vitaminele constituie substante usor digestibile si impreuna cu alcoolul exercita actiuni de hidratare a tesuturilor si de natura diuretica. Ansamblul componentelor si, in special, dioxidul de carbon confera un efect racoritor si de stimulare a digestiei. Extractul, drept component de baza al valorii nutritive, compus din hidrati de carbon usor asimilabili, alaturi de cantitati reduse de aminoacizi esentiali si peptide micromoleculare impreuna cu substantele minerale, in special fosfati, si componenti ai complexului vitaminic B maresc capacitatea de suportare de catre organism a alcoolului inglobat, favorizandu-se totodata functiile ficatului. Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Berea contine aproximativ 93% apa, un element necesar vietii. Consumand bere putem completa usor, dar si placut necesarul de apa al organismului. In bere exista un echilibru foarte sanatos de minerale. Berea are un continut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) si sarac in sodiu (5 mg/100 ml) fiind insa raportul ideal pentru mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase (medii). Berea contine putin calciu si mult magneziu intr-un procent perfect care previne in timp formarea

pietrelor la bila si rinichi. Consumatorii de bere au un risc de pana la 40% mai mic de aparitie a pietrelor la rinichi. Hameiul, element de baza in obtinerea berii, contine legaturi active, care impiedica depunerile nedorite de calciu in oase. Berea asigura si necesarul de substante de balast de care are nevoie organismul nostru pentru o digestie mai buna. Acestea provin din cojile maltului de orzoaica.

1.3 Materii prime utilizate


Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt: -orzul (orzoaica)- materia prima pentru fabricarea maltului -inlocuitori ai maltului -hameiul- materia prima specifica pentru fabricarea berii -apa -drojdia de bere -preparatele enzimatice Orzul-orzoaica este principala materie prima folosita pentru fabricarea maltului. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri, cu circa 7000 de ani i.d.Hr., pentru prima data in Orientul Apropiat. In present orzul-orzoaica este, dupa grau, porumb si orez, cea de-a patra cereal cultivata pe plan mondial, productia de orz-orzoaica reprezentand circa 10% din totalul productiei de cereal. Orzul-orzoaica constituie principala materie prima pentru fabricarea berii Compozitia chimica medie a orzului destinat fabricarii maltului pentru bere Componente Apa Amidon Proteine Lipide Substante minerale Substante polifenolice Celuloza Hemiceluloze Continut, in [%] 12-16 54-65 9-14 2-3 2-3 0.1-0.3 4-5 8-10

Inlocuitorii maltului se folosesc intr-o proportie variabila, ce poate reprezenta 10-50% din totalul cantitatii de malt folosita in procesul de obtinere a berii. Utilizarea lor este avantajoasa

din punct de vedere economic, deoarece produc un extract mult mai ieftin decat cel obtinut in cazul maltului si mai putin in ceea ce priveste calitatea berii finite. Inlocuitorii maltului se folosesc pentru corectarea fermentescibilitatii mustului, pentru imbunatatirea stabilitatii spumei, pentru modificarea culorii berii sau pentru ajustarea aromei produsului finit. Inlocuitorii maltului care se adauga in cazanul de plamadire poarta denumirea si de nemaltificate, sunt reprezentati de: Cereale brute (orz, grau, secara, porumb), Cereale pajite sau torefiate, Fulgi de cereal e(de porumb, orez, orz, grau sau ovaz), Fractiuni rafinate obtinute din boabe de cereale dupa macinare (grisuri de porumb, sorg, brizura de orez), Cereale sub forma de faina, Amidon de cartofi sau tapioca Hameiul reprezinta o materie prima indispensabila fabricarii berii conferindu-i acesteia gust amar si o aroma specifica. Valoarea la fabricarea berii este data indeosebi de substantele amare si de uleiurile esentiale aduse de hamei. Rasinile reprezinta precursorii substantelor amare din bere si determina si valoarea antiseptica a hameiului, iar uleiurile esentiale sunt responsabile de aroma de hamei. Componentele chimice ale hameiului contribuie de asemenea la o mai buna stabilizare si limpezire a mustului si la imbunatatirea insusirilor de spumare ale berii. Apa este una din materiile prime de baza pentru fabricarea berii, produs in compozitia caruia intra in proportie de 82% si ale carei calitati le influenteaza. Cele mai renumite si mai tipice beri fabricate in lume isi datoreaza caracteristicile indesebi calitatilor apelor cu care sunt obtinute. Astfel, berea de Pilsen este obtinuta cu o apa cu duritate foarte mica, berile brune de Mnchen, Dublin sau Londra se obtin cu ape ce au un continut ridicat in bicarbonati de calciu si putini sulfati, berea de Dortmund, puternic aromata este obtinuta cu o apa cu duritate mare continand indeosebi sulfati si cloruri, in timp ce berile amare de Burton se obtin cu ape cu continut mare, in sulfat de calciu Necesarul de apa pentru producerea maltului si berii Necesarul de apa Etapa procesului tehnologic Inmuierea orzului Obtinerea mustului incluzand spalarea utilajelor Racirea mustului Spalarea tancurilor de fermentare si a butoaielor Instalatii de racire Consum de apa, litri apa/litru bere 78 22,5 23 35 1015

Producerea aburului TOTAL

2025 4560

Pentru obtinerea unei bune fermentari a mustului de malt hameiat, este necesar sa se foloseasca o cultura de drojdie viguroasa. Numai o asemenea cultura poate provoca o fermentare rapida si energica, impiedicand astfel eventualele contaminari cu alte microorganisme. Obtinerea culturilor de drojdie intr-o fabrica de bere se realizeaza intotdeauna pornind de la o cultura pura. Folosirea culturilor pure de drojdie prezinta o serie de avantaje dintre care amintim: se imbunatateste calitatea berii, scad posibilitatile de degradare a berii, de aparitie a tulburelilor, de modificare a gustului, mirosului, fermentarea decurge uniform, obtinandu-se o bere cu o compozitie si proprietati gustative mai uniforme. Pregatirea culturii pure de drojdie se face in general in doua faze si anume: faza de laborator, faza dezvoltarii in instalatia de culturi pure. Preparatele enzimatice exogene de origine microbiana se folosesc in procesul tehnologic de fabricare a berii in diferite faze tehnologice.

1.4 Procesul tehnologic de obtinere a berii


Fabricarea berii in scopul comercializarii a inceput pe la anul 1200, pe teritoriul actualei Germanii, iar imbutelierea, in 1605. Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt (din orz), hamei si drojdie. In lume exista circa 20.000 de sorturi de bere, imbuteliata in 180 de variante: de la normala, slab alcoolica, la amara, crema de bere si bere neagra. Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de stabilitate in bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-positive care favorizeaza activitatea exclusiva a drojdiei de bere in fermentarea berii. Aroma data depinde de varietate si utilizare; hameiul fiert cu berea produc o amaraciune in timp ce hameiul adaugat mai tarziu da un fel de "aroma de hamei". Adaugarea hameiului dupa fierbere, un proces cunoscut ca si "adaugarea hameiului uscat" adauga putina amaraciune. Cel nefiert da doar o amaraciune slaba. Impactul amaraciunii dupa o anumita cantitate de hamei este specificata in unitati de amaraciune.

Procesul tehnologic Inmuierea maltului Germinarea

Observatii
Boabele se umecteaza si se depoziteaza in spatii destinate acestui scop Boabele incoltesc, formandu-se in ele enzime (amilaze) capabile sa treaca amidonul in dextrine (oligoglucide cu trei sau mai multe molecule monoglucidice) si apoi in maltoza. Se obtine maltul blond, cu o umiditate mai mica de 4% Maltul se brunifica si umiditatea scade sub 3 %

Uscarea maltului (in functie de sortul de bere, aceasta etapa tehnologica, urmareste fie obtinerea unui malt blond, fie a unui mat brun) Maturarea Macinarea maltului Plamadirea maltului Filtrarea Fierberea mustului cu hamei Fermentarea mustului (in functie de sortul de bere, se utilizeaza mai multe tehnologii de fermentatie a mustului)

Transformarea amidonului in dextrine si in maltoza se desavarseste. Operatiunea se executa in mori, obtinandu-se o faina mai grosiera In acesta etapa, maltul macinat introdus in apa se solubilizeaza, principiile trecand in solutie. Prin filtrare (decantare, sedimentare) se obtine mustul primitiv, care se separa de partile insolubile ce formeaza borhotul de malt. In must, se introduc conurile de hamei, care macereaza la cald, substantele aromate si amare trecand in solutie. Dupa incheierea procesului, mustul se limpezeste odata cu racirea lui. Acest procedeu realizat la temperaturi joase, poarta denumirea de fermentatie inferioara, fiind specifica berii de tip Pils sau Lager. Pentru realizarea fermentatiei inferioare, se utilizeaza suse de drojdii selctionate ale speciei Saccharomyces carsbergensis. Cele mai multe beri fabricate azi sunt de fermentatie inferioara. Prin fermentatia superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei la suprafata si pierderi de CO2. Din acesta cauza, berea de tip Ale nu este asa de limpede, are spuma mai putina, iar proprietatile carbogazoase sunt diminuate. Cea mai potrivita drojdie pentru fermentarea superioara este Saccharomyces uvarum.

Fermentatii suplimentare

Prin fermentatia superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei la

suprafata si pierderi de CO2. Din acesta cauza, berea de tip Ale nu este asa de limpede, are spuma mai putina, iar proprietatile carbogazoase sunt diminuate. Cea mai potrivita drojdie pentru fermentarea superioara este Saccharomyces uvarum.

1.5 Caracteristici de calitate ale produsului


Berea se fabrica dupa instructiuni tehnologice si retete aprobate de organul central coordonator, cu respectarea normelor sanitare in vigoare. Materiile prime si cele auxiliare trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs precum si normelor sanitare in vigoare. Caracteristici fizico-chimice: Berea are o compozitie chimica complexa existand diferentieri de la sortiment la sortiment. Contine alcool pana la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600-

800 mg/l), substante amare, tanante, minerale (fosfati si alte saruri, mai ales de K), contine acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substante colorante, vitamine hidrosolubile (B1, B2, PP) si CO2( 0,33-0,4%). Tulburile fizico-chimice sunt cauzate de proteine, dextrine, rasini, substante tanante provenite din must sau hamei care pot precipita datorita unor procese oxidative, actiunii unor metale prezente (cupru, staniu, fier),

Caracteristici microbiologice Berea, in general, are o compozitie chimica complexa: glucide 4-5 la suta (dextrine, maltoza si glucoza), substante proteice 0,2-0,7 la suta, elemente minerale 0,1-0,4 la suta (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg la litru, precum si magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotina, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substante amare, substante tonante, glicerol, acizi, substante colorante si aromatice, toate naturale. Berea ofera intre 280-57 Kcal/l. Sub actiunea factorilor interni (compozitie chimica, incarcatura microbiana) si externi (in special variatia temperaturiisi subracirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii.Se pot produce tulbureli biologice.

Caracteristici organoleptice Aspectul Berea de buna calitate se prezinta ca un lichid limpede, cu luciu, cu spuma si perlaj de dioxid de carbon, fara particule in suspensie sau sediment. Pe masura reducerii calitatii, pierde din limpiditate, pierde luciul, capata opalescenta. Berea necorespunzatoare are opalescenta avansata, particule in suspensie din ce in ce mai multe si depune chiar sediment. Culoarea la berea blonda, culoarea este galben-pai, iar pe masura reducerii calitatii, evolueaza catre galben inchis, galben roscat sau galben brun. Culoarea berii brune, pe masura reducerii calitatii, devine rubinie, iar la berea necorespunzatoare ajunge sa fie rubiniu deschisa sau foarte deschisa.

Mirosul se examineaza imediat dupa deschiderea ambalajului. La berea de calitate este characteristic, placut, cu aroma armonioasa de hamei si malt. Pe masura reducerii calitatii, mirosul isi pierde nuanta armonioasa, aroma de hamei si de malt se diminueaza pana la disparitie, iar la berea de slaba calitate, apar semne slabe de produse secundare de fermentatie si poate deveni necaracteristic sau chiar neplacut. Gustul la berea superioara este specific sortimentului, se imbina armonios cu cel de hamei si de malt, amareala este fina, specifica. La sortimentele inferioare imbinarea dintre gustul de hamei si cel de malt este neechilibrata, amareala insufficient marcata sau slab conturata. Gustul la berea necorespunzatoare este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capata nuante straine sau poate deveni strain, neplacut, acru sau impropriu consumului.

1.6 Ambalare, transport depozitare


Ambalare Ambalajul inveleste produsul, pentru a asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii, pana la consumator sau pana la expirarea termenului de valabilitate. Principalele functii ale ambalajelor sunt: sa protejeze produsul; sa prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operatiile de circulatie tehnica; sa fie usor, comod si totodata prin modul in care este conceput sa fie usor de sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan; sa sugereze o idee precisa despre produs; sa prezinte calitatile produsului. Ambalajul este un mijloc de comunicare pentru imaginea marcii, el reprezentand modalitatea de a transmite mesajele care construiesc imaginea brandului in mod direct, inca de la raft. Ambalajul transmite atributele specifice fiecarei marci, motiv pentru care inovatia la nivelul

recunoscut;

ambalajului joaca un rol important. Tehnolgia de procesare este foarte complexa iar pentru a putea fi livrata si consumata in conditii sigure,berea necesita o imbuteliere si o ambalare speciala. Senzatiile vizuale provocate de un ambalaj determina o aprobare sau o respingere totala a produsului. Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii asupra pretului asupra cantitatii asupra duratei de valabilitate, continutul de alcool in procente, valoarea nutritiva si energetica. In industria berii gasim urmatoarele ambalaje:

Tip de ambalaj Doza de aluminiu

Avantaje - usor de depozitat si manipulat, datorita greutatii si formei reduse - faciliteaza consumul - rezistenta la socuri - Racirea mai rapida si mai uniforma a continutului si mentinerea acesteia la o temperature scazuta mai mult timp - Perioada de valabilitate a berii din cutie este mai mare. O bere la doza expira cel mai adesea dupa un an de la imbuteliere, iar conditiile de depozitare sunt mai putin pretentioase

Dezavantaje altereaza usor gustul pret mai ridicat cantitate redusa o data deschisa, trebuie consumata nu se poate vizualiza continutul

Sticla de sticla

- pastreaza cel mai bine gustul - se poate recicla

- usor casanta - nu protejeaza foarte bine impotriva razelor solare - in cazul sticlei de culoare inchisa, care protejeaza mai bine impotriva razelor solare, nu se poate vedea continutul

Pet-ul (polietilen tereftalat)

- cantitate mai mare fata de sticla si doza - se poate consuma in mai multe etape - usor de transportat - este considerat mai igienic datorita inchiderii care acopera gura - se poate vizualiza continutul

- nu mentine temperatura scazuta decat o perioada foarte scurta de timp - nu protejeaza foarte bine continutul de mediul exterior, astfel perioada de valabilitate a berii este mai scazuta - greu de transportat - este necesar un echipament special pentru consum (dozator) - nu se poate vizualiza continutul

Butoi

- cantitate mare - rezistent la socuri - pastreaza temperatura scazuta mai mult timp

Transport Distributia berii se realizeaza cu ajutorul mijloacelor de transport precum: autocamioane, trenuri, autofurgonete, autoutilitare, autoturisme, transpaleti. Majoritatea companiilor de bere si-au format o retea proprie de distributie sau apeleaza la firme specializate in acest sens, care folosesc o mare parte din mijloacele de transport enumerate mai sus. Depozitarea Depozitarea berii se face in incaperi speciale , curate , aerisite , ferrite de razele solare , in special in sezonul de vara. Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai mari, iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 - 8 grade. Fiecare lot de bere livrat trebuie sa fie insotit de un certificate de calitate in care se vor preciza datele: - denumirea produsului - denumira societatii producatoare - calitatea produsului , exprimat in grade alcool , si concentratia mustului in grade zaharometrice. motostivuitoare, electrostivuitoare si

1.7 Garantarea calitatii


Apa influenteaza in mare masura calitatea berii. Fabricile de bere renumite sunt construite in zone unde apa este nepoluata, are duritate redusa si o anumita compozitie in substante minerale. Puritatea si tipul de drojdie contribuie in mare masura la formarea calitatii cerii. Se folosesc culturi pure de Saccharomyces Carlsbergensis, drojdii de fermentatie joasa si de Saccharomyces Cerevisae drojdii de fermentatie superioara.

1.8 Etichetarea produsului


Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: a) denumirea sub care este vandut alimentul;

b) lista cuprinzand ingredientele; c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; d) cantitatea neta pentru alimentele preambalate; e) data durabilitatii minimale sau, in cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum; f) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale; g) denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania; h) locul de origine sau de provenienta a alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului; i) instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor; j) concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% in volum; k) o mentiune care sa permita identificarea lotului; l) mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse Etichetarea nutritionala se refera la informatiile de ordin nutritional prezentate intr-o anumita ordine: valoarea energetica, exprimata in kcal sau kJ; cantitatea de protide, glucide si lipide, exprimata in g la 100g de produs; valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral (exprimata in unitati SI si raportata la 100 g de produs sau raportata la 100 kcal, respectiv 100 kJ). In evolutia etichetei nutritionale, continutul informational a fost in permanenta imbogatire, acest lucru fiind determinat de diversi factori educationali, sociali, economici. S-a pornit de la cele trei elemente energetice (proteine, glucide, lipide) si valoarea energetica conferita de acestea produsului etichetat.

Cap2 Caracteristicile pietei berii

2.1 Sortimente existente pe piata


Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Diferentele sunt date de tipul de drojdie folosit si temperatura la care aceasta fermenteaza. Berea usoara fermenteaza mai usor si la temperaturi mai mici.

Tipuri de bere:
Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. Speciala, tipuri: fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool, hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide, bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri, dietetica, nutritiva, caramel, cu arome de fructe, cu lamiae, cu tequila. Brandurile existente pe piata berii din Romania sunt: Becks, Becks Green Lemon, Bergenbier, Bucegi, Carlsberg, Ciuc, Ciucas, Gambrinus, Golden Brau, Gosser, Guinness, Harghita, Ha]egana, Heineken, Holsten, Leffe, Lowenbrau, Noroc, Pilsner Urquell, Peroni, REDDs, Scholossgold, Silva, Skol, Stejar,Stella, Timi[oreana, Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, URSUS, ZIPFER.

2.2 Date statistice


Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de 49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva. Cu o rata de crestere anuala

de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere dupa Polonia. Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii. Cota de piata este impartita intre trei dintre cei mai mari producatorii mondiali din domeniu si mai multe companii fara rezonanta internationala. Astfel, odata cu preluarea de catre BBAG a celor trei fabrici aflate in proprietatea Brewery Holdings, cota de piata a Brau-Union a crescut de la 18% la 36%. Grupul belgian Interbrew detine o cota de 11% din piata berii iar cel sud-african South-African Breweries are 10% din piata. Restul de 43% din piata berii este impartita de Bere Timisoreana, Aurora Brasov, Lutus Valcea, Robema Rosiori, Bermas Suceava, Bere Scornicesti, Bere Sibiu, Bere Craiova, Bere Azuga, Fulger S.A. sau Ro-Beer Galati. URSUS este in momentul de fata cea mai vanduta marca de bere din Romania, detinand o cota de piata de aproximativ 10%. Din 1998, actionarul majoritar al Ursus SA este SAB plc, cel mai important producator de bere din Europa Centrala si de Est. Grupul belgian Interbrew, detinatorul marcilor Bergenbier, Hopfen Koning si Stella Artois a intrat pe piata romaneasca in 1997, odata cu achizitionarea pachetului majoritar de 51% din actiunile fabricii Bianca Interbrew Bergenbier, de la Blaj. In 1999, Interbrew a semnat un joint venture cu concernul turc Anadolu, proprietarul marcilor Efes si Caraiman, prin care a preluat 50% din actiunile celei mai mari fabrici de bere din Romania, cea de la Ploiesti. Un al doilea producator belgian, Martens, a intrat pe piata romaneasca in 1998 prin preluarea fabricii de bere Ro-beer Galati unde produce marca Damburger. Un alt investitor important este compania olandeza United Romanian Breweries care a preluat de la producatorul danez Carlsberg licenta pentru a fabrica marca Tuborg. Brau-Union AG este cel mai mare grup din industria berii din Austria. BBAG detine 63% din actiunile Brau-Union, care are in prezent opt fabrici de bere in Austria, doua in Ungaria, patru in Romania, una in Cehia si, in urma unor achizitii la inceputul acestui an, doua in Polonia. Practic, in momentul de fata, berea din categoria premium este concurata de marcile Efes Pilsener, Tuborg, Stella Artois si kaiser. pe segmentul local premium se duc lupte grele intre Caraiman, Ursus, Hopfen Koning si Ciuc iar pe segmentul "local/foreign brands" concurenta se da intre Bergenbier si Golden Brau.

Vanzarile de bere din Romania au ajuns in anul 2007 la 19,4 milioane de hectolitri, in crestere cu 9,6% fata de 2006, potrivit datelor Asociatiei "Berarii Romaniei". Cu toate ca volumele vanzarilor au pastrat un trend ascendent, piata a inregistrat o usoara incetinire a ritmului de crestere, dupa ce in 2006 avansul pietei a fost de 16,4%. Membrii asociatiei au vandut 15,15 milioane de hectolitri de bere in 2007, cu peste 20% fata de anul anterior. Anul Piaa berii Vnzrile membrilor BR 2004 14.5 9.73 2005 15.2 10.45 2006 17.7 12.60 2007 19.4 15.15

Consumul de bere pe cap de locuitor din Romania a fost in anul 2007 de 89 litri, fata de 81 cat a fost in 2006. Acest nivel este insa inferior celui din Cehia, de 160 litri pe cap de locuitor. Dupa cehi, in topul consumului de bere se situeaza germanii, cu 116 litri pe cap de locuitor, austriecii si luxemburghezii - 108 litri, si bellgienii cu 98 de litri. Ambalajele PET se afla in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al pietei. Sticla a inregistrat o pondere de 40,5%, in timp ce doza a crescut fata de anul precedent, detinand 10,4% din preferinte. Berea la draft a avut o pondere de 3,5% in 2007. Fondata in decembrie 2004, Asociatia "Berarii Romaniei" este cea mai mare organizatie de profil din tara noastra, acoperind 80% din industria berii din Romania. Membrii Asociatiei sunt Heineken Romania, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod si URSUS Breweries. Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing.

Concluzii

Consumul de bere atat la nivel mondial cat si national a crescut in fiecare an si inca mai creste; probabil acest fapt se datoareaza gamei variate de produse cat si calitatilor sale ca bautura cu un procent mic de alcool, aliment si chiar medicament. Dupa cum am aratat pe parcursul acestui proiect procesul tehnologic nu poate fi trecut cu vederea, fiind unul complex si de durata. Berea la PET se afla in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6% din volumul total al pietei. Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Berea bauta in cantitati moderate (maximum 100 ml pe zi) poate aduce mai putine dezavantaje si mai multe beneficii datorita continutului sau bogat in vitamine. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Vanzarile de bere din Romania au ajuns in anul 2007 la 19,4 milioane de hectolitri, in crestere cu 9,6% fata de 2006, potrivit datelor Asociatiei "Berarii Romaniei". Cu toate ca volumele vanzarilor au pastrat un trend ascendent, piata a inregistrat o usoara incetinire a ritmului de crestere, dupa ce in 2006 avansul pietei a fost de 16,4%. Berea este considerata o bautura aliment. La fel de veche ca si painea, ea este si denumita paine lichida, Cele mai recente studii demonstreaz ca berea nu este tocmai o butura de care trebuie sa te fereti, deoarece pe langa faptul ca ajuta la slbit, aceasta are un rol important in reglarea tiroidei.

Bibliografie
1. Bologa Neicu, Burda Alexandru Merceologie alimentar, Editura Universitar, Bucureti, 2006; 2. Diaconescu I., Analiza senzoriala in unitatile comerciale, Editura ASE, 2005; 3. Diaconescu I., Merceologie alimentar, Editura Eficient, Bucureti 1998; 4. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/22557/Berea-sursa-de-sanatate.html 5. http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Traiasca-berea.html? a=5842/568480 6.http://www.berariiromaniei.ro/ro/comunicate/Berea.%20Traditie%20si %20modernitate.pdf 7. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/57816/Stephan-Maria-Weber-UrsusPiata-berii-crestere-sub-10-in-2009.html 8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere 9. http://www.zerror.ro/?tag=bere 10 . http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si600-milioane-dolari-2870063/