Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Istoria berii...3
2.Obiectul proiectului..............................................................................................4
2.1.Denumirea obiectului proiectului...................................................................4
2.2.Capaciataea de productie...4
2.3. Profilul de productie pe sortimente sau grupe de sortimente........................4
2.4.Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei proiectate...........5
3.Elememte de inginerie tehnologica.....................................................................5
3.1.Analiza comparativa a tehnologiilor similare din tara si strainatate pentru
realizarea productiei proiectate...............................................................................5
3.2.Alegerea si descrierea schemei tehnologice adopatate si analiza factorilor
care influenteaza productia.....................................................................................7
3.3.Schema controlului fabricatiei....................................................................20
-principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare si a produselor
finite.
-schema propriu zisa de control (pe faze, pe operatii etc).
3.4.Regimul de lucru al instalatiei ...................................................................27
4.Bilantul de materiale.........................................................................................28
4.1.Calculul bilantului de materiale pe operatii................................................28
4.2.Consumuri specifice si randamente de fabricatie pe operatii.....................38
5.Bilantul termic....................................................................................................40
6.Bilantul energetic...............................................................................................44
7.Utilaje tehnologice.............................................................................................45
7.1.Dimensionarea tehnologica........................................................................45
7.2.Lista utilajelor tehnologice.........................................................................48
7.3.Masuri de protectie a muncii PSI si igiena muncii....................................50
8.Structura si dimensionarea principalelor spatii de productie.............................52
9. Partea grafica.....................................................................................................52
9.1.Schema de operatii......................................................................................52
9.2.Schema tehnologica de legaturi..................................................................54
9.3.Cronogramele functionarii utilajelor...........................................................55
9.4.Cronograma consumului de utilitati............................................................57
10.Anexe...............................................................................................................58
Bibliografie......................................................................................................61
1.ISTORIA BERII
2.OBIECTUL PROIECTULUI.
2.1.Denumirea obiectului proiectului.
Sa se proiecteze o sectie de obtinere a berii blonde fara alcool folosind
osmoza inversa.
2.2. Capacitatea de productie.
Capacitatea de productie a sectiei este de 10000l/24h.
2.3.Profilul de productie pe sortimente sau grupe de sortimente.
Berea este o bautura alcoolica nedistilata obtinuta prin fermenterea cu
drojdie a unui must realizat din mala, apa i fiert cu hamei. La fabricarea berii se
pot utiliza n anumite proportii i nlocuitori de malt.
In paralel cu berea fara alcool, se mai pot obtine i alte tipuri de bere.
Berile sunt fabricate n mii de sortimente care, dup culoare si drojdia utilizata la
fabricarea lor, se pot clasifica in cateva tipuri principale.
Dupa culoare, berile sunt: de culoare deschisa (blonde) i de culoare
nchisa (brune), cu nuante diferite in cadrul fiecarui tip.
Dupa drojdia utilizata la fermentare se disting: beri de fermentatie
inferioara si beri de fermentatie superioara.
In cadrul fiecarui tip se disting sortimente de bere dupa concentratia n
extract a mustului primitiv, dup gradul de fermentare, dupa intensitatea gustului
amar, dupa gust si aroma.
Berile de fermentatie superioara sunt obtinute prin fermentarea la 15-25C
cu drojdie de fermentatie superioara care produc cantitati mai mari de produsi
secundari de fermentatie inferioara, indeosebi esteri; au un gust si o aroma mai
pronuntate de flori i fructe.
Berile de fermentatie inferoara sunt cele mai larg fabricate sub forma de
beri filtrate limpezi. Principalele tipuri de beri de fermentatie inferioara sunt
urmatoarele: berile de tip Pilssen, Budweiser, Lager beer, berile de export,
berile speciale, berile dietetice, berile nutritive, berile cu continut scazut n alcool
i berile fara alcool .
Berile cu continut scazut in alcool (1,5-2,5%) pot fi obtinute prin doua cai
distincte:
-prin procedee tehnologice de franara a fermentatiei (ca si in cazul
berilor nutritive).
-prin indepartarea alcoolului format (prin distilare, evaporare in strat
subtire, osmoza inversa, dializa).
Cea de a doua cale este mai utilizata, de asemenea, pentruobtinerea berilor
fara alcool, al caror continut in alcool difera cu legislatia terii in care se consuma
berea (0,5% in numeroase tari ca Germania, Finlanda, S.U.A., Canada, sau 0.02%
3
Proprietati senzoriale
-miros , datorat substantelor organice aflate sub actiunea microorganizmelor vii
-gust care poate fi :
- sarat ( clorura de sodiu sau sulfat de sodiu )
- amar (sulfat de magneziu sau clorura de magneziu )
- dulceag ( sulfat de calciu )
-acidulat ( dioxid de carbon )
-acru (bicarbonat sau clorura de fier )
Gustul diferit al apei se datoreaza substantelor minerale dizolvate in ea.
Proprietati fizice
-culoare data de substantele dizolvate sau aflate in stare coloidala ,cum ar fi :
oxizi ferici , compusi ai manganului , clorofila din frunze , acizi humici ;
-turbiditate datorata suspensiilor minerale sau organice ;
-temperatura , functie de sursa de ape reziduale si anotimp ;
-conductivitate electrica ,functie de natura si concentratia ionilor ;
-radioactivitate-apa poate trasmite radiatii permanente alfa , beta si gama .
Proprietati chimice
-reactie pH care poate fi acida sau bazica ;
-duritate , data de sarurile de calciu si magneziu (carbonati , cloruri , sulfati ,
nitrati , fosfati sau silicati ) ;
Duritatea apei poate fi : temporara , permanenta si totala . Duritatea temporara
este determinata de carbonati care dispar prin fierbere , iar duritatea permanenta
este determinata de celelalte saruri de calciu si magneziu , nu dispar prin
fierbere .Duritatea totala este suma duritatilor temporara si permanenta .
Din acest punct de vedere avem urmatoarele tipuri de ape :
-ape foarte moi
0-4 grade duritate
-ape moi
4-7 grade duritate
-ape de duritate medie
7-14 grade duritate
-ape dure
14-21 grade duritate
-ape foarte dure
21-30 grade duritate
Proprietatile bacteorologice
Din punct de vedere microbiologic , apele folosite in industria berii trebuie sa fie
cit mai pure . Apele folosite la igenizare , cele care ramin in conducte , cele din
drojdii , pot contine cantitati de microorganisme care afecteaza calitatea berii
producind defecte.
Din acest punct de vedere , apele de suprafata si cele de mica adincime sunt
contaminate ,de aceea se prefera apele de adincime.In aceste ape se gasesc agenti
patogeni si nepatogeni , procentul maxim admis fiind de 300 diferiti germeni / ml
de apa si de 0,3 bacili Coli / ml apa.
11
Saccharomyces Karlsbergensis ;
Bretanomyces Bruxelensis ;
Bretanomyces Lambicus
Drojdiile din genul Saccharomyces (Meyen) Ress nu au miceliu si formeaza 14 spori . Acestea se deosebesc intre ele prin :
temperatura de fermentare ;
puterea de fermentare ;
forma lor ;
aspectul celulelor de drojdie in lichid ;
modul de floculare ;
In functie de temperatura de fermentare se disting :
drojdii de fermentare inferioara ( Saccharomyces Karlsbergensis ) care
realizeaza fermentarea la temperaturi cuprinse intre 6 si 9 ;5 C , acestea se
folosesc in industria berii ;
drojdii de fermentare superioara ( Saccharomyces Cerevisiae ) care
realizeaza fermentarea la temperaturi superioare cuprinse intre 2530 C ;se foloseste in industria alcoolului rafinat .
Structura si compozitia chimica a drojdiei de bere
Componentele structurale ale unei celule de drojdii sunt :
nucleul
mitocondriile
vacuolele
membrana citoplasmatica
reticulum endoplasmatic
citoplasma
peretele celular
Membrana celulara are rolul de a permite schimbul de substante inte celule si
mediu , determina flocularea , continind o cantitate importanta de enzime
.Citoplasma are rolul de a forma enzime , iar nucleul este cel care trasmite
caracterele ereditare .
Drojdia este compusa din :
apa 75% ;
substanta uscata 25% ;
substante organice :
-glicogen 0-30% ;
-substante azotoase 45-70% ;
- substante grase 2-5% ;
- substante gumoase 5% ;
- substante minerale 8% ;
-vitamine ;
-enzime :
carboxilaza
13
proteaze
transferaze
citocromoxidaze , etc .
Membrana celulara este alcatuita din celuloza , care prin hidroliza se
descompune in maltoza si glucoza .Dintre glucide , care sunt parte
componenta a celulei , se formeaza din glicogen si gume . Substantele
gumoase existente in bere ,provin din drojdii si intr-o masura mai mica din
malt .
In peretele celular de drojdie se gasesc 8% lipide si proteine , 3% substante
anorganice ( fosfati ) si 2 % hexozoamine , cantitati reduse de chitina si
glucani care in functie de masa moleculara pot fi :
solubili in alcalii ;
insolubili in alcalii si in acid acetic ;
insolubil in alcalii si solubili in acizi ;
Substantele azotoase din drojdii sunt formate din peptone si aminoacizi
10% , albumine 64% , fosfoproteine 28% , restul fiind format din perfitina si
citociani , etc.
- Substantele grase ale drojdiei , prin descompunere dau acid palmitic ,
stearic , si o cantitate mica de acid butiric .
Cenusa drojdiei contine 50% fosfor si 30% potasiu , jumatate din fosfor
se gaseste sub forma de compusi organici , iar restul sub forma de saruri ale
acidului fosforic . In cenusa drojdiei se mai gaseste calciu , magneziu , fier ,
mangan , etc .
Enzimele drojdiei sunt functii vitale ale celulei de drojdii , cu ajutorul
carora are loc descompunerea substantelor organice comprexe , avind rol de
agent de biosinteza .
Enzimele sunt produse de protoplasma celulei , distingindu-se doua
tipuri :
intracelulare ( endoenzime ) ,actioneaza in interiorul celulei
neputind difuza in interiorul celulei ;
extra celulare ( exoenzime ) , difuzeaza din celula in mediul
inconjurator , actionind indiferent de celula .
Nutritia si inmultirea drojdiei
Pentru formarea tesuturilor ( membrana , protoplasma si nucleu ),
microorganismele se hranesc cu elemente plastice formate din : C , H , O , N , S ,
P , si in cantitate mai mica cu elemente catalitice formate din Fe, Mn ,Ca , cu rol
in activarea enzimelor .
Drojdiile se vor dezvolta in medii care contin carbohidrati fermentescibili pentru
procurarea de energie si pentru biosinteza lanturilor hidrocarbonate . De
asemenea , acestea sunt surse de azot pentru sinteza de proteine , saruri minerale ,
si factori de crestere .
Necesarul de azot al drojdiilor de bere poate fi sadisfacut de :
ionii de amoniu ;
14
de aminoacizi :
de peptide cu masa moleculara mica .
Drojdiile de bere au nevoie de K , Fe , Ca , Ma , Cu , Zn , pentru activitatea
unor enzime . De asemenea , sunt necesare cantitati insemnate de fosfati si
sulfati pentru habitatul drojdiilor de bere .
Drojdiile de bere necesita si un numar mare de vitamine cum ar fi : biotina ,
acidul pantotenic , inozitolul , tiamina , piridoxina , acidul nicotinic .
Mustul de bere contine toti nutrientii necesari pentru dezvoltarea drojdiilor
de bere , acesta poate fi suplimentat cu extrat de drojdie , ioni metalici ,
amoniu si fosfat .
Drojdiile de bere , datorita structurii si constitutiei mambranei celulare ,
poseda trei mecanisme prin care nutrientii si factorii de crestere sunt asimilati de
ea si anume :
difuzia simpla care implica un gradient de concentratie , sunt asimilati
acizii organici , nedisociati ;
difuzia catalizata de catre o enzima ( permeaza ) , sunt asimilate zaharurile
fermentescibile ;
transportul activ mediat de enzime specifice de transport ( permeaze ) , este
folosit pentru asimilarea aminoacizilor , ionilor de K , Mg , P , sulfat si
zaharuri fermentescibile .
Drojdia se inmulteste prin inmugurire si mai rar prin sporulare ; fiecare celula
poate inmugurii de 100 de ori .
Factorii importanti de care depinde inmultirea drojdiei , sunt urmatorii :
temperatura cuprinsa intre 0-10 C ;
oxigenul influienteaza multiplicarea drojdiilor ;
agitarea permite mentinerea drojdiilor in contact cu mustul ;
cantitatea de dioxid de carbon degajata la fermentare ;
alcoolul rezultat in urma fermentarii ( peste 2% impiedica inmultirea
drojdiilor ) ;
continutul de zahar influienteaza negativ activitatea drojdiei daca
concantratia depaseste 20% ;
microorganizmele straine care jeneaza activitatea drojdiei .
Mustul de bere contine toate substantele de care au nevoie drojdiile ca sa se
inmulteasca . Au nevoie de un Ph optim de 6,0 dar se pot dezvolta si la un Ph de
3,8 .
Temperatura de dezvoltare , dar si virsta drojdiei influienteaza perioada de
inmultire a drojdiilor . Timpul in care dintr-o celula se pot forma doua celule ,
din doua celule se pot forma patru celule etc. poarta numele de perioada de
inmultire . La o drojdie de o zi , perioada de inmultire este de 2-8 ore , iar dupa 5
zile perioada de inmultire va fi de 5-8 ore .
Oxigenul are un rol important in inmultirea drojdiei . Mustul racit in racitoare
verticale este destul de saturat in oxigen , drojdiile putindu-se inmulti bine .
In cursul fermentatiei iau nastere alcoolul etilic si dioxidul de carbon cu efecte
nocive asupra drojdiilor .
15
noi. Este studiat un factor pe care orice schimbare adusa n tehnlogia sau
echipamentele folosite are asupra calitatii berii produse si in mod deosebit asupra
insusirilor ei senzoriale.
Procedeul romnesc este cel de 23 de zile, in care prima fermentatie
dureaz 5-6 zile, fermentatia secundar si naturala dureaza 17 zile. Se folosete
drojdie comuna n proportie de 0,8 l/hl must, foarte bine limpezit la o temperatur
de 17C.
Fermentatia dureaza mult si are loc n doua etape: prefermentarea urmata
de fermentarea propriu-zisa. Aerarea mustului se face din 2 n 2 h, cate 10
minute. Mustul prefermena cu primul trbuie s aiba 10C.
Cand mustul se pune in tancuri cilindrico-conice presiunea e de 0,3-0,5
atm si temperatura T=11C. Pentru extract de 3,8% avem o fermentescibilitate de
66%.
Berea tanara se raceste la 2-3C dupa care se trece la fermentarea
secundara. Tancurile de fermentare sub presiune sunt orizontale, fiecare fiind
prevazut cu sistem de racire individual. Temperatura din interior este de 2-3C,
iar presiunea este de 0,5-0,7 atm. Se realizeaza fermentarea in proportie de 7476%.
Dintre procedeele folosite n strintate amintim:
Procedeul Hartan a facut o modificare a tancurilor de limpezire a
mustului prin instalarea unui palier care intensifica limpezirea. S-a constatat ca
berea obtinuta prin fermentarea la temperatura mai ridicata, are aroma si gust
particular, pentru ca se stimuleaza formarea de produsi secundari de fermentatie.
Procedeul pare mecanic dar prin asocierea fermentarii la temperaturi mai mari de
12-13C cu fermentarea sub presiune se obtine o incorporare accelerata a
dioxidului de carbon, o crestere a presiunii in tancul de fermentare primara si se
inhiba formarea substantelor volatile care ulterior se pierd. La final se va realiza o
presiune maxima. Este indicat ca fermentarea sa se initieze la presiune ridicata
pentru a impiedica sintetizarea unor produsi de aroma, iar in final sa stopam
integral fermentarea.
Procedeul Verhoel prin acest procedeu obtinem o fermentare in 14 zile,
berea rezultata este de calitate. Inconvenientul este ca nu intotdeauna obtinem
musturi de bere limpezi, de aceea este indicat sa limpezim fie cu kisselgur, fie
prin antrenarea componentelor ce dau tulbureala, iar cantitatea de drojdie este de
0,8-1 l crema de drojdie la 1 hl. Crema de drojdie trebuie sa respecte urmatoarele:
adaptarea la o viteza accelerata de fermentare, sa fie pura, sa poata suporta
presiunea creata de dioxid de carbon si sa floculeze.
Procedeul decurge astfel : insamantarea are loc la 10-11C, drojdia de
inmuiere dup 12-18h. Inmuiera se face n linuri de amorsare, berea cu
fermentarea demarata va fi trecuta in tancul de fermentare primara prevazute cu
supape de presiune. Ele se umple n proportie de 65-75% din capacitate, in ele se
realizeaza o presiune de 0,3-0,5 atm, fermentarea se intensifica, se produce
cldura, iar n interior mustul are o temperatur de 17-18C.
Fermentarea decurge n proportie de 64-68%. Se creeaza o presiune de 2
atm
Se lasa mustul sa fermenteze pana cand temperatura din interior ajunge la 20C.
21
Corectare
apa de brasaj
Filtrare plamada
Borhot de malt
Primul must
Ferberea mustului
cu hamei
Spalare borhot
Borhot
de malt
epuizat
Borhot de hamei
Limpezire la cald
Trub la cald
Racire must
Limpezire la rece
Trub la rece
Must primitiv
Apa
Drojdie
purificata
Aerare cu aer steril
Tratare
Drojdie
reziduala
Insamantare
Fermentare primara
Drojdie
recoltata
CO2
Bere tanara
23
Purificare
comprimare
Fermentare secundara
si maturare
CO2
Drojdie cu bere
Bere matura
Recuperare bere
Materiale filtrante
Apa deionizata
si dezalcoolizata
Filtrare
Dezalcoolizare prin
osmoza inversa
Apa si alc. etilic
Bere fara alcool
Bere fara alcool
Carbonatare
Stabilizatori
Stabilizare
Butoaie igienizate
Linistire
Tragere in butoi
Sticle
igienizate
Pasteurizare in butoi
Imbuteliere
Capsule
Inchidere in butoi
Imbuteliere aseptica
Capsulare
Pasteurizare
bere la sticla
Etichetare
35
64
66
68
70
72
74
3,7
7,2
14
27
52
100
- temperatura de pasteurizare:
- durata pasteurizarii:
- felul microorganismelor din bere;
- numarul initial de microorganisme din bere;
- compozitia chimica a berii si pH-ul acesteia.
La pasteurizara berii nu este necesar sa se realizeze o sterilitate absoluta a berii,
ci sa se realizeze o sterilitate practica, deoarece sporii care supravietuiesc la
pasteurizare nu sunt capabili sa se dezvolte n bere.
Filtrarea berii
Aceasta operatie are ca scop inlaturarea substantelor in suspensie care ar
putea provoca tulbureala berii. Concomitent are loc si o absorbtie a unor
substante din bere cum sunt substantele colorate. PH-ul berii filtrate creste putin
datorita retinerii in filtru a unor substante cu reactie acida cum sunt proteinele si
rasinile din hamei.
Filtrarea se face cu filtre cu Kiselgur sau cu alte tipuri de filtre.
4.1.14. Ambalarea berii
Berea se ambaleaza in sticle, in cutii si in butoaie (in cazul de fata am ales ca
ambalarea sa se faca la sticla si cutie). Ambalajele trebuie spalate csi dezinfectate
in prealabil.
Tragere berii in sticle reprezinta modul de ambalare predopminant al berii.
Sticlele de bere pot avea capacitate de 330 ml, 500ml, 700ml si 1000ml. Pentru a
preveni aparitia gustului de lumina in bere, sticlele sunt intotdeauna colorate in
verde, dar mai ales in brun, aceste culori absorbind radiatiile cu lungimi de unda
mici care catalizeaza formarea compusilor ce dau gust de lumina in bere. Sticlele
trebuie sa reziste la suprapresiunea de 8 bar mentinuta 1 min. Sticlele trebuie de
asemenea, sa reziste la soc termic (5 min la 60C si apoi 5 min la 27C). Sticlele
provin, in parte, din fabrici de sticla si in cea mai mare masura sunt returnate din
reteaua comerciala. In mare masura, stabilitatea berii depinde de starea igienica a
sticlelor, de aceea , acestea trebuie spalate in masini de spalat sticle de diferite
constructii. Ca agenti de spalare sunt utilizate solutiile calde, alcaline, cu
concentratia 1-2%.
Pentru a evita formarea crustei pe suprafata de incalzire, in solutiile de spalare
se pot adauga polifosfati. Pentru a preveni reinfectarea sticlelor, in multe cazuri,
cum este imbutelierea berii pasteurizate in vrac sau filtrata sterilizant, in apa de
clatire a sticlelor se adauga clor in cantiate de 1-2g/m apa. In solutiile de spalare
se mai pot adauga agenti antispumanti si substante superficial active. Sticlele
spalate sunt supuse unui control vizual sau cu ajutorul unor unitati de inspectare.
Defectele berii
Defectele berii pot fi de natura fizico-chimica si de natura microobiologica
.Principalele defecte de natura fizico-chimica sunt urmatoarele :
Tulbureala berii se observa de regula la berea imbuteliata la sticle si poate
fi de mai multe feluri :
-tulbureala oxalica , care se produce atunci cind nivelul de oxalat de calciu
in bere depaseste 20 mg/l ;
41
lucru sunt 40-60 bari, iar membranele utilizate pot fi plane (polisulfona), tubulare
(poliamida compozita),
halow-fibers (poliamida aromatica), cu dimensiuni ale porilor mai mici de
0,0005m, ceea ce nseamna ca se retin de catre membrana molecule mai mici de
180Da .
Un post simplu de osmoza inversa cuprinde un modul ,pompa de alimentare
i o cuva pentru concentrat (retenat) . De regul n cazul dezalcoolizarii berii se
folosete un post care lucreaz n sistem continuu, semicontinuuu sau
discontinuu, cel continuuu putand fi monoetejat sau multietajat.
In cazul osmozei inverse OI apa i alcoolul trec n permeat, iar n retenat
(berea care se concentreaza) se pastreaza toate celelalte substante, inclusiv cale
de gust i miros.
Intrucat se elimina apa, osmoza inversa se combina cu dializa, respectiv n
modulul OI se aduce si apa deionizata i dezaerata. Permeatul va conine 1,51,8% alcool. Avand n vedere ca, prin aplicarea presiunii ridicate, berea se
incalzeste ea trebuie astfel introdusa, ncat temperatura sa nu depaseasca 15C. La
osmoza inversa curgerea lichidului este tangential pentru a minimaliza
concentratia de polarizatie i colmatajul membranei.
Postul de osmoza inversa trebuie cuplat cu o instalatie cu apa deionizata i
dezaerata i cu o instalatie de dioxid de carbon pentru deplasarea apei deionizate
i dezaerate i chiar spalarea instalatiei de OI.
Postul de osmoza inversa functioneaza n trei faze:
- faza de concentrare, in care caz din bere se indeparteaza aproximativ 2,2l
permeat/hl bere, iar continutul de alcool din berea din tanc se meste ca de altfel si
extractul berii;
- faza de diafiltrare, cand se inlocuieste cantitatea de permeat cu o cantitate
egala de apa deionizata i dezaerata, astfel nct concentratul (retenatul) sa aiba
un coninut dorit de alcool;
- faza de rediluare, caz in care concentratul de bere este diluat cu apa
deionizata si dezaerata pana la volumul initial al berii din tanc, berea respectiva
avand acum circa 0,5% alcool. In berea diluata trebuie sa se introduc dioxid de
carbon pentru a suplimenta pierderile suferite la procesul de osmoza inversa si
prin diluarea cu apa.
3.3Schema controlului fabricatiei.
Materia prima pentru fabricarea maltului si de aici a berii fara alcool sunt
semintele de orz sau orzoaica. Maltificarea semintelor consta in germinarea
acestora si dezvoltarea plantulei pana intr-un anumit stadiu (14-16 zile), urmata
de uscarea maltului. In procesul de maltificare se formeaza enzimele care apoi
sunt folosite pentru zaharificarea amidonului.
Orzul apartine familiei Gramineae, genul Hordeum L., speciei Hordeum
vulgare. Varietatile mai importante pentru industria berii sunt:
Hordeum vulgare L. hexastichum cuprinde soiuri de orz cu sase randuri de
boabe pe spic si care se cultiva toamna. Boabele de acest tip sunt relativ uniforme
ca marime, au coaja mai groasa, au un continut mai ridicat in proteine si conduc
la malturi cu randament in extract scazut.
44
Fractiunile de macinis
Grosimea sarmei
Marimea ochiurilor,
pentru site, [mm]
[mm]
Coji
0,31
1,27
Grisuri mari
0,26
1,01
Grisuri fine I
0,15
0,547
Grisuri fine II
0,07
0,253
Faina
0,04
0,152
Faina fina
Se considera ca macinatura realizata trebuie sa fie in functie de modul de
filtrare ulterioara a plamezii. In acest caz macinatura uscata trebuie sa corespunda
datelor din tabelul de mai jos.
Fractiunea de
macinis,[%]
Coji
Grisuri mari
Grisuri fine I
Grisuri fine II
Faina
Faina fina
*
Cazan de
filtrare
plamada
18
27
8
9
35
24
21
18
7
14
11
8
Filtru de
plamada
11(10-12)*
4(4-6)
16<15
43>43
10>12
16<16
Filtru 2001
1(1)*
2(4)
15(9)
29(26)
24(19)
29(41)
4.BILANTUL DE MATERIALE.
4.1.Calculul bilantului de materiale pe operatii
bere=998,9kg/m
=m/V
m=xV=998,9(kg/m)x10000x10-3 (m/24h)=9989(kg/24h)=416,208(kg/h)
1.Depozitare bere.
Bere conditionata (Bc)
Depozitare
0,5 % alcool
5,5% extract real
94% apa
P1=0,1%
P2=0,2%
P3=3%
Carbonatare
P4=5%
BfxCBf+C=P4xCP4+BcbxCBcb
Bfx(0,44/100)+C=(5/100)x[Bfx(0,44/100) +C]+430,37x(7,5/100)
0,0044Bf+C=0,00022Bf+0,05C+32,27775
0,00418Bf+0,95C=32,27775
Bf+C=453,021
0,00418Bf+0,95C=32,27775
Bf=453,021-C
0,00418(453,021-C)+0,95C=32,27775
1,89362-0,00418C+0,95C=32,27775
0,94582C=30,38413
C=32,125kg/h
Bf=453,021-32,125=420,896kg/h
P4=(5/100)x(Bf+C)=(5/100)x(420,896+32,125)=22,651kg/h
5.Dezalcoolizare.
Apa deionizata
Bere filtrata (Bft)
si dezalcoolizata (A)
Permeat de
bere (Pb)
Dezalcoolizare prin
osmoza inversa
P5=3%
0,87785Bft+0,97A-0,965Pb=395,642
0,97Bft+0,97A-Pb=420,896
0,0388Bft-0,035Pb=2,10448
0,87785Bft+0,97A-0,965Pb=395,642
0,97Bft+0,97A-Pb=420,896
Bft=(2,10448+0,035Pb)/0,0388
0,87785Bft+0,97A-0,965Pb=395,642
0,97[(2,10448+0,035Pb)/0,0388]+0,97A-Pb=420,896
0,87785[(2,10448+0,035Pb)/0,0388]+0,97A-0,965Pb=395,642
(2,0413456+0,03395Pb)/0,0388+0,97A-Pb=420,896
(1,8474178+0,0307248Pb)/0,0388+0,97A-0,965Pb=395,642
2,0413456+0,03395Pb+0,037636A-0,0388Pb=16,330765
1,8474178+0,0307248Pb+0,037636A-0,037442Pb=15,35091
-0,00485Pb+0,037636A=14,289419
0,0067172Pb-0,037636A=-13,503492
0,0018672Pb
=0,785927
+
Pb=420,912kg/h
A=(14,289419+0,00485Pb)/0,037636=433,915kg/h
Bft=(2,10448+0,035x420,912)/0,0388=433,927kg/h
P5=(3/100)x(433,915+433,927)=26,035kg/h
6.Filtrare.
Bere matura (Bm)
Filtrare
P6=2%
7.Fermentare.
50
x(-1)
7%=(D) Drojdie
Fementare
CO2 (C1)
P7=40%
4% alcool
5,5% extract real
90,5% apa
Ecuatia de fermentare:
180
C6H12O6
mglucoza
2x46
2x44
2C2H5
OH + 2 CO2
17,711
mCO2
mglucoza=(180x17,711)/(2x46)=34,652kg/h
mCO2=(17,711x2x44)/(2x46)=16,941kg/h
Berea rezulta de la fermentatie cu 0,44% CO2
Cantitatea de CO2 dizolvat in berea matura:(0,44/100)x442,782=1,948kg/h
Cantitatea de CO2 care se pierde=mCO2-mCO2 dizolvat=14,993kg/h
Ecuatia de bilant general:
Mi=D+Bm+C1+P7
Mi=(7/100)xMi+442,782+14,993+(40/100)xMi
0,53Mi=457,775
Mi=863,726kg/h
Cantitatea de drojdie care se pierde: (7/100)x863,726=60,460kg/h
P7=(40/100)x863,726=345,490kg/h
8.Insamantare cu drojdie.
Must de bere (Mb)
Drojdie (D1)
Insamantare cu drojdie
Must de bere insamantat (Mi)
51
P8=3%
Bilant general:
Mb+D1=Mi+P8
Mb+D1=863,726+(3/100)x(Mb+D1)
0,97Mb+0,97D1=863,726
Cantitatea de drojdie care se adauga pentru insamantare este 0,5kg/hl must de
bere.
0,97Mb+0,97x(0,5/100)xMb=863,726
0,97485Mb=863,726
Mb=886,009kg/h
D1=(0,5/100)x886,009=4,430kg/h
P8=(3/100)x(886,009+4,430)=26,713kg/h
9.Limpezire trub la rece.
Must rece (Mr)
P9=0,1%
P10=0,2%
Mc=886,896+1,001Tr+(0,2/100)xMc
0,998Mc=886,896+1,001Tr
Mc=888,673+1,003Tr
11.Limpezire trub la cald.
Must fiert cu hamei (Mh)
Trub la cald (Tc)
P11=0,3%
53
P12=3%
Filtrare
P13=20%
14. Zaharificare.
Malt plamadit (Mp)
Zaharificare
P14=1,5%
180kg/h
n C6H12O6
34,652
mamidon=(162x34,652)/180=31,186kg/h
mapa=(18x34,652)/180=3,465kg/h
Bilant general:
Mp=Pz+P14
Mp=1,562Mm+1148,695+(1,5)/100xMp
Mp=1,562Mm+1148,695+0,015Mp
0,985Mp=1,562Mm+1148,695
Mp=1,585Mm+1166,187
15. Plamadire.
Malt macinat (Mm)
55
Plamadire
P15=3%
Macinare uscata
4% apa
60% amidon
36% SU
P16=3%
P16=(3/100)xMc=0,03x459,050=13,771kg/h
17.Conditionare.
Malt (M)
Conditionare
P17=1,5%
Mc
459,050
Mm
445,279
Ap
1484,115
Mp
1871,954
57
Materiale iesite
Denumire
Simbol
Cantitate,
kg/h
Malt
conditionat
Pierderi
Mc
459,050
P17
6,990
Malt
macinat
Pierderi
Mm
445,279
P16
13,771
Malt
plamadit
Pierderi
Mp
1871,954
P15
57,881
Plamada
zaharificata
Pz
1844,220
Pierderi
P14
28,079
Must de
malt
Borhot de
malt
Pierderi
Mml
918,956
Bm
556,589
P13
368,844
Mh
894,332
P12
27,659
5.Filtrare
Plamada
zaharificata
6.Fierbere
Must de malt
Conuri de
hamei
7.Limpezire
trub la cald
Must fiert cu
hamei
Pz
1844,220
Mml
918,956
Ch
3,032
Must fiert
cu hamei
Pierderi
Mh
894,332
Must cald
Mc
889,490
Trub la cald
Pierderi
Tc
P11
2,683
2,682
8.Racire
Must cald
Mc
889,490
Must rece
Pierderi
Mr
P10
887,701
1,778
9.Limpezire
trub la rece
Must rece
Mr
887,701
Must de
bere
Trub la rece
Pierderi
Mb
886,009
Tr
P9
0,805
0,887
Mi
863,726
P8
26,713
10.Insamantare
cu drojdie
Must de bere
Drojdie
11.Fermentare
Must de bere
insamantat
12.Filtrare
Bere matura
Mb
D1
4,430
Must de
bere
insamantat
Pierderi
Mi
863,726
Bere matura
Bm
442,782
CO2
Drojdie
Pierderi
C1
D
P7
14,993
60,460
345,490
Bere filtrata
Pierderi
Bft
P6
433,927
8,855
Bm
886,009
422,782
13.Osmoza
inversa
58
Bere filtrata
Bft
433,927
Bere fara
alcool
Bf
420,896
Apa
dezalcoolizata
433,915
Permeat de
bere
Pierderi
Pb
420,912
P5
26,035
Bere
carbonatata
Pierderi
Bcb
430,370
P4
22,651
Bere
imbuteliata
Pierderi
Bi
417,459
P3
12,911
Bere
conditionata
Pierderi
Bc
416,625
P2
0,834
Bere
depozitata
Pierderi
Bd
416,208
P1
0,416
14947,902
14.Carbonatare
Bere fara alcool
CO2
15. Imbuteliere
Bere
carbonatata
16.Conditionar
e
Bere
imbuteliata
17.Depozitare
Bere
conditionata
Bf
420,896
32,125
Bcb
420,370
Bi
Bc
TOTAL
417,459
416,625
14947,033
5.BILANTUL TERMIC
Bilanul termic se ntocmeste pentru operatiile care implica modificari ale
caldurii.
1.Plmdirea se face la 63C
Malt macinat, Mm =445,279 kg/h -96% SU
-4%U
Plamadire
P15=57,881Kg/h
Apa, Ap
la 75C
Q1
Plmdire
Q4
Q2
Q1 +Q2 = Q3 + Q4
Q1 = Mm x CpMm x TMm
CpMm capacitatea calorica a maltului macinat
CpMm = 0,04 x 4186 + 0,96 x 1842 = 1935,76j/kg = 1,935 kj/kgxK
CpMm =1,935 kj/kgxK
TMm temperatura de intrare a maltului macinat
tMm = 20C TMm = 293 K
Q1 = 445,279 x 1,935 x 293 = 252453,16 kj/h
Q2=ApxCpapaxTAp
TAp-temperatuara de intrare a apei
tAp=75C; TAp=348 K
Q2=1484,115x4,186x348=2161951,9kj/h
Q3 = Mp x CpMp x TMp
Cp Mp =XApxCpAp+XMmxCpMm
Cp Mp=0,77x4,186+0,23x1,935
Cp Mp=3,668kj/kgxK
tMp = 63C = 336K
Q3 = 1871,954 x 3,668 x 336 = 2307086kj/h
Q4 = 2% x(Q1+Q3) = 2/100 x 2414405,1 =48288,102 kj/h
2.Zaharificarea se face la 72C
Ab1
Ab1
Q2
Q1
Zaharificare
Q4
Q5
Q3
h =2711kj/kg
h =504,1 kj/kg
Q3 = Pz x Cp Pz x Tz
CpPz ~ CpMp =3,668kj/kg
tz 72C = 345 K
Q3 = 1844,220 x 3,668 x 345 =2333786,6 kj/h
Q4 = Ab1 x h = Ab1 x 504,1 kj/h
Q5 = 2/100 x Q1 = 0,02 x 2307086 = 46141,72kj/h
2307086 +Ab2 x 2711 = 2333786,6 +Ab2 x504,1 +46141,72
2206,9Ab1=72842,32
Ab1 =33 kg/h
3.Fierberea
Ab2
Conuri de hamei
Ch=3,032 kg/h
Ab2
Q2
Q3
P12=27,659kg/h
Fierberea
Q4
Q5
Q1-caldura introdusa cu mustul de malt, kj/kg
Q2-caldura introdusa cu aburul, kj/kg
Q3-caldura introdusa cu conurile de hamei, kj/kg
Q4-caldura evacuata cu lichidul condensat, kj/kg
61
Q6
Ar
P10=1,778kg/h
Must rece Mr=887,701 kg/h
Q2
Q1
Racire
Q5
62
Q3
Q4
Q1+Q2=Q3+Q4+Q5
Q1 = Mc x CpMc x TMc
CpMc = CpMh = 3,6 kj/kgxK
t Mc = 100C
T Mc = 373 K
Q1 = 889,490 x 3,6 x 373 = 1194407,2 kj/h
Q2 = Ar x CpAr x TAr
Ar apa de rcire cu tAr =10C TAr = 283 K
Q2 = Ar x 4,180 x 283 = Ar x 1184,63 kj/h
Q3 = Mr x CpMr x TMr CpMr~ CpMc
Q3 =887,701 x 3,6 x 278 =888411,16kj/h
Q4 = Ar x h
h apa care este nclzit i se evapor la 100C
Q4 = Ar x 2679
Q5 = 2/100 x Q1 = 0,02 x 1194407,2 = 23888,144kj/h
1194407,2 + Ar x 1184,63=888411,16+ Ar x 2679+23888,144
1494,37 Ar = 282107,9
Ar = 188,78kg/h
6.BILANTUL ENERGETIC
Consumul de energie electrica pentru necesitatile tehnologice se determina in
functie de puterea electromotoarelor ce actioneaza utilajele din dotarea fabricii de
bere. Consumul specific de energie electrica creste o data cu cresterea gradului de
mecanizare si automatizare a fabricii.
La fabricarea berii, consumul specific de energie electrica variaza intre 8,5 si
11kWh/hl, aproximativ 50% din aceasta energie fiind consumata pentru
producerea frigului necesar procesului tehnologic.
Capacitatea fabricii proiectate este 10 000 l/24h, adica 100 hl/24h.
Cantiatea de energie necesara in 24h: 100x11=1100kWh
Consumul specific de energie creste o data cu scaderea capacitatii de lucru a
fabricii. Astfel, pentru o fabrica de bere cu o capacitate de 100 000 hl/an,
consumul de energie electrica creste cu 50% fata de o fabrica care produce
500 000 hl/an. La fabricile de bere din Romania, consumul specific de energie
electrica este de 4,57kWh/hl (fara sectia de imbuteliere si fara consumatorii
netehnologici). La imbutelierea se realizeaza in medie un consum de 1,66kWh/hl.
In tabelul urmator se arata consumurile specifice pe operatii pentru o fabrica
de bere de 500 000hl/an, care produce 75% bere in butelii si 25% bere in butoaie
metalice (keg-uri).
Consumuri specifice de energie electrica
63
Operatia
Imbuteliere in sticle
Ambalare in butoi (keg)
Producerea frigului
Producerea aerului comprimat
Recuprarea si compirimarea CO2
Producerea aburului tehnologic
Energie pentru scopuri netehnologice (iluminat etc)
Administratiei si birouri
Sectia de fierbere
Pentru curatire (igienizare)
Consumul specific
[kWh/hl bere]
1,5
0,2
3,0
0,3
0,2
0,5-0,8
2,5-5,0
0,3
0,5
0,2-0,3
7.UTILAJE TEHNOLOGICE
7.1.Dimensionarea tehnologica
1.Silozul de depozitare al maltului :
Cantitatea de malt mecesar pentru 24 ore : 466,040x24=11184,96kg
Cantitatea
de
malt
necesar
pentru
60
de
45x11184,96=503323,2kg=503,3232 t
Greutatea hectolitrica a maltului blond este 56-59 kg/hl
58 kg..1hl
503323,2 kg.x
x=8677,98625 hl=867798,62 l
Volumul unui siloz cilindric de depozitare al maltului:
xR2xh=3,14x32x6,5=183,69 m3=183690 l
Numarul de silozuri cilindrice: 867798,62/183690=4,72; aleg 5 silozuri
zile:
2.Buncarul de macinatura:
Cantitatea de malt macinat in 12 h:
445,279x12=5343,348 kg/12h
Calculez volumul buncarului de macinatura astel incat sa asigura necesarul de
malt macinat pentru 12 h.
58 kg malt1hl
5343,348 kg malt.y
y=92,12669 m3
xR2xh=92,12669
3,14x(h/2)2xh=92,12669
h3/4=29,33971
h3=117,35884
h=4,89 m
R=h/2=4,89/2=2,445m
64
65
mm=Vmi/(Vu x Z)
Z-numarul de utilizari ale tancului intr-un an.
mm=30 000/(100 x 43)=7 bucati
6. Determinarea capacitatii tancurilor de fermentare secundara/maturare
Vulumul de lucru al tancului Vl se determina cu relatia:
Vl=Vu/0,96
0,96 este un coeficient care caracterizeaza gradul de utilizare al volumului
geomertic al tancului
Vl=30 000/0,96=31250 hl=3125 m3
Pentru un singur tanc orizontal cu D=3 m, lungimea acestuia se determina cu
relatia:
Vu=150 hl =15 m3=( x D2 x l)/4
4x15=3,14x32xl
l=60/28,26=2,123 m
Numarul de tancuri se determina cu relatia:
mn=Vi/(Vu x Z)
Vi- cantitatea de bere tanara care intra la fermentarea secundara/maturare, in
hl.
Z=34
mn=30 000/(150x34)=5,886 buc
67
Utilajul
Elevator
Main de polisat
Tarar aspirator
Magnet
Cntar
Transportor melcat
Moar cu trei perechi de valuri
Cazan de plmdire
Filtru - pres
Cazan de fierbere
Whirlpool
Rcitor cu plci n dou trepte
Filtru cu kieselgur
Tanc cilindro - conic
Tanc linitire
Numrul de utilaje
2
1
1
1
2
4
1
2
1
1
1
1
1
20
1
16.
17.
18.
19.
20.
Filtru cu lumnri
Pasteurizator cu plci
Main de splat sticle
Main de mbuteliat i capsat sticle
Main de etichetat
1
1
1
1
1
68
(1.)
123456789-
val de distribuie;
prima pereche de valuri de mcinare;
pereche de valuri pentru mrunire coaj;
pereche de valuri pentru griuri;
unitate de dou site vibratorii superioare;
unitate cu dou site vibratorii inferioare;
coaj cu griuri aderente;
griuri;
fin.
(2.)
Cazan de plmdire
69
(3.)
Filtru pres
70
(4.)
Cazan de fierbere
71
72
(5.) Whirlpool
Figura 5. Whirlpool
123456-
co eliminare vapori;
capac;
zon de eliminare ap condensat;
staie CIP;
bec de control;
geam lateral;
7- perete lateral;
8- izolaie;
9- fund de cazan cu nclinaie de 1 %;
10- jetul inferior al staiei CIP;
11- intrare tangenial a mustului;
12- evacuare must i trub.
73
(5.)
rezervor de ap glacial;
pomp de ap glacial;
zon de rcire profund;
zon de prercire.
74
(6.)
Filtru cu kieselgur
75
(7.)
76
(8.)
Filtru cu lumnri
perete vertical;
lumnri;
tabl perforat;
capac;
77
(9.)
Pasteurizator cu plci
78
1- introducere sticle;
2- prenclzire a;
3- prenclzire b;
79
urub de fixare;
roat dinat de ncrcare;
element de ridicare;
pinten de centrare;
roat stelat mijlocie;
roat stelat final;
80
81
la
unde:
Q cldura ce trebuie preluat, kcal ;
GBt cantitatea de bere tnr, hl;
cBt capacitatea caloric masic;
GOt masa tancului cilindroconic;
cOt capacitatea caloric a oelului inox;
ti temperatura iniial a berei (12 C)
tf temperatura final a berei (2 C)
GOt = VOt
- masa specific a oelului, n kg/dm3;
VOt Volumul ocupat de oelulul din care este construit tancul
cilindroconic :
VOt = 2r HTcil g
R raza tancului cilindroconic, 1,6 m ;
HTcil nlimea tancului cilindroconic, 11,15 m ;
G grosimea tablei de oel, 5 mm.
VOt = 2 3,14 1,6 11,15 0,005 = 0,560[m3]
GOt = 0,560 1000 7,8 = 4 368 kg
Q = 805 760 0,916 (12 2 ) + 4 368 800 (12 2) = 69 888 000 [kcal]
Cldura ce trebuie preluat n timpul fermentaiei secundare datorit
degajrilor de cldur n urma fermentrii va fi:
QFs = 146,6 (Ei Ef) G
QFs cldura ce trebuie preluat la fermentarea secundar ;
Ei extractul berii tinere ;
Ef extractul berii finite ;
G greutatea specific a berii, 835 kg/l.
QFs = 146,6 (4,8 4) 835 = 97 929 [kcal]
d. La linitirea berii trebuie asigurat o temperatur de cel mult 4C.
Berea dup filtrare va avea o temperatur de 3 4C, deci frigul n acest caz va fi
pentru a prelua cldura care vine prin perei. Calculul pierderilor de cldur prin
perei i izolaii se realizeaz cu formula:
83
i m
Qiz
i 1
1
1 izi j n ji
1
ei izi j 1 ji ii
S i (t e t i )
unde:
- i este numrul peretelui sau tavanului;
- j indic numrulu stratului din peretele izolat, exclusiv stratul de izolaie;
- ei i ji reprezint coeficienii de convecie termic la suprafaa
exterioar respectiv interioar a elementului i;
- izi i ji reprezint grosimea stratului de izolaie termic respectiv a
stratului j din elementul i;
- izi i ji reprezint coeficienii de conductibilitate termic;
- SI suprafaa interioar a celulei depozitului format din cei 4 perei i
tavan;
- te temperatura exterioar;
- tI temperatura interioar;
- - durata de pstrare la linitire n secunde;
Qizi
1
1
0,1 0,2
1
=152359524 [kcal]
din postcontainer este golit atunci cand s-a atins un anumit nivel, fiind gata de a
primi noi cantitati de malt cantarit.
Moara cu patru valturi si o singura sita. La prima pereche de valturi se
realizeaza o macinatura care este formata din 30% coaja cu endosperm aderent,
50% grisuri si 20% faina. Grisurile fine si faina sunt separate de o sita vibratoare
ca cernut, iar cojile cu endospermul aderent trec la a doua pereche de valturi,
macinatura finala obtinuta fiind formata din 20%coaja, 50% grisuri si 30% faina.
- lungimea valturilor este de 800mm si diametrul de 250mm ;
prima pereche de valturi are 600rifluri/periferie, iara doua
800rifluri/periferie ;
- riflurile nu sunt paralele cu axul valtului, ci au o racucire laterala fata de
axul valtului de 11%, actiunea de taiere fiind mai intensificata ;
- adancimea riflurilor este de 0,3mm ;
- dimensiunea (latimea) riflului la varf, este de 0,1mm, iar la baza de
0,2mm ;
- la prima pereche de valturi pozitia rifluriloe este spate/spate, iar la a doua
pereche pozitai fiflurilor este tais/tais ;
- la prima pereche de valturi dinstanta dintre valturi este 1,6mm, iar la a
doua pereche distanta dintre valturi este 0,4mm ;
la valturile de sfaramare turatia este 410rot/min, iar la valturile de
macinare a grisurilor turatia este de 390rot/min.
Instalatie pentru obtinere de acid lactic necesar acidifierii plamezii.
Cazanul de plamadire prin decoctie, este dotat cu plamaditor de tip Hidrator.
Acest cazan este prevazut cu serpentine de incalzire, care sunt alimentate cu abur
de 2 bar.
Capacitatea utila a cazanului este de 6-8hl/100kg malt, ceea ce corespunde la
60% din capacitatea totala. Cazanul este prevazut cu agitator care asigura :
- o amestecare uniforma ;
- o marire a turbulentei pentru cresterea coeficientului de transmitere a
caldurii ;
- evitarea vatamarii cojilor care contribuie la formarea stratului filtrant ;
- o ridicare aplamezii pe margimea cazanului si caderea acesteia in partea
centrala.
Turatia de lucru a agiatatorului este de 35-40rot/min si 10-12 rot/min la
transvazarea plamezii. Pierderile de caldura sunt mai mici de 8%, iar viteza
aburului din serpentina este de 30-50m/s.
Cazan tip Huppmann confectionat din otel-crom-nichel si este izolat termic.
Plamada este introdusa in cazan pe la partea infeioara si tot pe acolo se
evacueaza mustul. Fundul perforat este confectionat din otel-crom-nichel si
prezinta orificii de 0,7-1,2mm, suprafata totala aorificiilor fiind de 12%.
- incarcatura specifica a sitei este :160-190kg/m2 ;
- inaltimea stratului de borhot dupa scurgerea primului must :<32cm .
Oparatiile care au loc in cazanul de filtrare sunt : expulzarea aerului ;
pomparea plamezii in cazan ; sedimentarea plamezii ;pomparea mustului tulbure
inapoi in cazanul de filtrare ; evacuarea primului must ; spalarea borhotului ;
indepartarea borhotului.
85
evitarea riscurilor ;
90
P17
Macinare uscata
Apa de plamadire
Plamadire
Zaharificare
Filtrare
Conuri de hamei
Trub la cald
P16
P15
P14
P13
P12
Racire
Trub la rece
Drojdie
Insamantare cu drojdie
CO2
Fermentare
P11
P10
P9
P8
P7
Drojdie
Filtrare
Apa dezalcoolizata
si deionizata
Dezalcoolizare prin
osmoza inversa
P6
P5
Permeat de bere
CO2
Carbonatare
Imbuteliere
91
P4
P3
Conditionare
Depozitare
92
P2
P1
Ambalaje
Conditionare
pe sita
Linie de imbuteriere
Pompa
Pasteurizator
cu placi
Depozit
Instalatie de
stabilizare
Permeat de bere
Instalatie de
carbonatare
Distilare
Alcool
Modul de
osmoza inversa
Apa
Filtru cu placi
Separator centrifugal
Moara
cu valturi
Substante
stabilizante
Buncar
Macinatura
Pompa
Acid lactic
Cazan de
plamadire
Drojdie
Apa
Instalatie de producere
a aburului
Condens
Pompa
Cazan
de filtrare
Borhot de malt
Borhot epuizat
Vas de obtinere
apa glaciala
Recuperare bere
Instalatie de recuperare
purificare si comprimare
CO2
Agent
frigorific
Pompa
Tancuri de fermentare
secundara si maturare
Pompa
Instalatia
Alfa-Laval
Pompa
Tancuri de fermentare
Drojdie reziduala
primara
Bere
Drojdie
Apa de spalare
Must hameiat
Apa glaciala
Pompa de must
Pompa
Cantar
Cazan
de fierbere
Pompa
Buncar
conuri de hamei
Aer comprimat
Whirpool
Trub la cald
Pompa
Racitor cu placi
Apa calda
Must rece
Pompa
Bujii ceramice
Filtru cu perlita
Trub la rece
93
Durata, Temp.,
min
C
15
56
25
52
52
10
30
70
30
20
15
15
15
70
100
100
63-65
15
15
15
15
15
63-65
63
15
15
10
100
100
75
10
15
15
10
20
75
20
75
3h40
85
115
94
Durata
min.
Inunderea sitei
15
Pomparea plamezii si apei de spalare din cazanul de plamadire si cel de
20
fierbere a plamezii
Sedimentarea plamezii
30
Deschiderea robinetelor si evacuarea mustului tulbure
10
Filtrarea primului must
90
Spalarea (epuizarea) borhotului
120
Evacuarea borhotului
25
Spalarea cazanului
10
Total
320
95
10.ANEXE
Date necesare pentru calculul necesarului de frig intr-o fabrica de bere
Operatia
Nr de
operatii in
24h
Durata
operatiei
[min]
3
3
-
pe
operatie
60
64,06
Sectia de fermentare
1440
357,84
120
6
120
3
-
1
3
-
Sectia de depozitare
1440
104,7
45,0
840
225,5
-
96
Temperatura
produsului [C]
Initiala
finala
Temp.
camerei
[C]
pe ora
in 24 h
64,06
384,3
25
14,91
3
15
-
357,84
18
9
-
6
10
10
-
4
6
6
-
4,35
18,25
-
104,7
135,0
255,5
-
4
20
4
-
1
1
1
-
12
1
Nr. de
operatii
in 24 h
6
Durata
operatiei
[min]
15
15
0,86
3,44
5,2
81
10
0,25
1,5
20,2*
120
0,18
0,09
1,10
840
7,3
102,2
840
84,0
840
7,8
109,2
420
15
0,86
7,8
3,44
54,6
5,2
840
7,2
100,8
507,7
97
Procesele de fabricatie
Conventionale
Fermentare sub
presiune la cald
7936
7733
7180
Linuri
Tancuri
836
1254
1672
3971
3971
5434
4389
836
1254
9136
5061
8360
2926
6270
9196
627
1045
28006
98
2508
4598
7106
627
1045
22572
5434
1254
6688
627
1045
21318
99