ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

(Master Economia și Administrarea Afacerilor Agroalimentare)

PROIECT:Cercetarea piețelor agroalimentare

Analiza competitivității pe piața cărnii de pui în România

Realizat de studenții:

Coordonator: LECT.UNIV.DR. LĂDARU Georgiana Raluca

TOADER ALIN - VALENTIN

ȚÎGĂ ANGELICA - ȘTEFANIA
Grupa 1333/Seria A/Anul I Master EAAA

BUCUREȘTI 2017

1
 CUPRINS
CAPITOLUL I PIAȚA PRODUSELOR DIN CARNE DE PUI ÎN ROMÂNIA
1.1Ofertă
1.2Cerere
1.3Comerț exterior
1.3.1. Import
1.3.2. Export

CAPITOLUL II CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND PREFERINȚELE

CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE DIN CARNE DE PUI

2.1 Obiective
2.2 Ipoteze
2.3 Ghid interviu
2.4 Structura eșantion
2.5 Interpretare rezultat

CAPITOLUL III CERCETARE CANTITATIVĂ PRIVIND

PREFERINȚELE CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE DIN
CARNE DE PUI

3.1 Obiective
3.2 Ipoteze
3.3 Chestionarul utilizat
3.4 Structura eșantionului
3.5 Interpretarea rezultatelor

CAPITOLUL IV ANALIZA COMPETITIVITĂȚII PE PIAȚA

PRODUSELOR DIN CARNE DE PUI ÎN ROMÂNIA

2
 Analiza competitivității pe piața cărnii de pui în România

CAPITOLUL I – PIAȚA CĂRNII DE PUI PE PIEȚELE DIN

ROMÂNIA

Cresterea pieței de carne de pasăre este explicabilă prin faptul că românii au început să se
orienteze către consumul de carne de pasăre, în condițiile în care scumpirea cărnii de porc și de
vită din primele luni ale anului au transformat carnea de pui în “cea mai ieftină proteină”, conform
specialiștilor în domeniu.

1.1 Oferta1
 Creșterea și exploatarea în sistem extensiv (gospodăresc)
Efectivul total de păsări în acest sector numără 40.451.872 capete, ceea ce reprezintă 53,4%
din întreaga populație avicolă din România, din care 27.086.864 capete sunt găini ouătoare și
13.365.008 sunt pui de carne.
Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile țărănești (circa 1.800.000 de
gospodării înregistrate la ANSVSA) și reprezintă o creștere sezonieră, iar producția ajunge, în
general, în consumul propriu.
Avantaje: păsările au o stare de sănătate relativ bună; nu necesită lucrări deosebite în
perioada de creștere; carnea sau ouăle sunt căutate datorită calităților organoleptice; nu necesită
investiții mari pentru creșterea și exploatarea păsărilor.
Dezavantaje: nu se poate realiza un control al factorilor de microclimat; rentabilitatea
fermei este foarte mică; producția de carne sau de ouă este influențată de factorii climaterici, astfel
ea devine sezonieră; numărul de ouă/pasăre este mic în raport cu consumul de furaj; consumul de
furaj/kg carne este foarte ridicat, dar și timpul de obținere e mai mare; nu se pot pune în evidență
în totalitate caracterele productive ale păsărilor.

1
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016

3
  2Creșterea și exploatarea în sistem semi-intensiv
În evidențele ANSVSA figurează aproximativ 40.000 de capete, concentrate în zece ferme,
ceea ce reprezintă 0,05% din total populație avicolă a țării.
Sistemul semi-intensiv are la bază combinarea sistemului gospodăresc cu elemente de tehnologie
din sistemul intensiv și se practică în următoarele forme de creștere: pe așternut permanent; pe
așternut permanent și stinghii de odihnă; pe așternut permanent și cu acces liber în padoc
(tradițional sau ecologic).
Avantaje: factorii de microclimat sunt controlați riguros, astfel producția de carne sau de
ouă nu mai este sezonieră; asigură o producție mare de carne, respectiv de ouă/pasăre (270-305
ouă/găină); rentabilitatea economică este mare: o microfermă cu 300 capete poate asigura un venit
rezonabil unei familii de fermieri; starea de sănătate a păsărilor este destul de bună; numărul de
păsări/mp de construcție este destul de mare (6-7 păsări/mp în cazul găinilor ouătoare și 12-15
pui/mp în cazul raselor de carne).
Dezavantaje: densitate destul de mică a păsărilor pe mp; pe timp de vară în adăpost se
formează praf, care provoacă probleme respiratorii păsărilor; pe timp de iarnă crește umiditatea
din adăpost.

 Creșterea și exploatarea în sistem intensiv și super-intensiv

În această tehnologie sunt crescute 35.195.754 de păsări, ceea ce reprezintă 46,5% din
sectorul avicol național, din care 8.889.315 găini ouătoare și 26.306.439 pui de carne. Aceste
tehnologii sunt folosite pentru creșterea și exploatarea păsărilor în efective mari și se realizează
prin creșterea în baterii sau pe așternut permanent.
Avantaje: rentabilitate economică mare; control total al factorilor de microclimat;
producție mare de ouă/pasăre, respectiv de carne/pasăre/mp.
Dezavantaje: apariția bolilor de civilizație (sindromul ficatului gras, isteria aviară,
oboseala de cușcă, năpârlirea timpurie, mâncarea ouălor, smulgerea penelor, canibalismul);
investiții foarte mari în adăposturi, baterii, sisteme de furajare, de adăpare și de control al factorilor
de microclimat; cheltuieli energetice foarte mari.

2
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016

4
Clasificarea fermelor conform legislației naționale și europene

3Pentru pui de carne:

Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabilește o serie de standarde minime
pentru protecția puilor de carne, referitoare la respectarea anumitor condiții, activități de inspecție,
monitorizare și urmărire în sistemele de producție intensivă. Standardele nu se aplică pentru
creșterea la sol pe așternut permanent și pentru creșterea la sol cu acces liber în padocuri exterioare
și producția ecologică de pui de carne.
Conform directivei CE 2007/43, statele membre trebuie să se asigure că densitatea de
populare într-o exploatație sau adăpostul unei exploatații nu depășește 33 kg/mp și poate crește
până la 39 kg/mp, cu condiția de a respecta anumite cerințe suplimentare.
Având în vedere condițiile de climat și dotările tehnologice din fermele din România, este de
așteptat ca unele exploatații să funcționeze la limita inferioară a densității de populare (33 kg/mp),
iar altele să fie capabile să îndeplinească cerințele pentru limita superioară a densității de populare
acceptată - 39 kg/mp.
Directiva 43/2007/CE permite o densitate de populare sporită până la maxim 42 kg/mp,
dacă sunt îndeplinite standarde excepționale privind bunăstarea, pentru o perioadă îndelungată.
În prezent, aplicarea acestei derogări în România nu este realistă, dar este posibil ca unele
exploatații noi și cu un management performant să îndeplinească aceste criterii privind densitatea
sporită. În cazul în care proprietarul sau crescătorul dorește să aplice o densitate de populare mai
mare de 33 kg/mp greutate în viu, acest lucru trebuie comunicat autorităților competente cu cel
puțin 15 zile înainte de popularea adăpostului.
Regulamentul Consiliului nr. 1906/90 din iunie 1990, referitor la standarde de
comercializare a cărnii de pasăre, și Regulamentul Comisiei nr. 1538/91 din 5 iunie 1991, care
introduce norme detaliate pentru implementarea Regulamentului 1906/90, amendat prin
Regulamentul Comisiei nr. 1980/92, stabilesc standardele de comercializare a puilor de
carne crescuți în “sisteme extensive în spații închise (creștere la sol pe așternut permanent)” și
“sisteme extensive - creștere la sol cu acces liber în padoc (free range)”.
Regulamentul Consiliului (CE) nr.834/2007 din 28 iunie 2007 privind producția ecologică
și Regulamentul Comisiei (CE) nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru
producția ecologică de pui de carne.

3
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016

5
Tabelul 1.1.1 Efectivul de păsări pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare

Macroregiuni,
regiuni de ANI Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
dezvoltare UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
TOTAL 121378539 80135680 79440251 75446750 78648098 75689854
MACROREGIUNEA 29187100 16770305 16956463 16423994 17804089 15859800
UNU
Regiunea NORD- 15642500 8575289 8420820 8111086 8963865 7557017
VEST
Regiunea CENTRU 13544600 8195016 8535643 8312908 8840224 8302783
MACROREGIUNEA 36114300 25136118 26362804 25779442 25547353 27775927
DOI
Regiunea NORD- 18777700 12867214 13219922 13958769 13952506 14299295
EST
Regiunea SUD-EST 17336600 12268904 13142882 11820673 11594847 13476632
MACROREGIUNEA 31744000 22089991 20442245 18812483 20986453 18385979
TREI
Regiunea SUD- 26489800 21548176 19917425 18281890 20462181 17865241
MUNTENIA
Teleorman 3470400 2528390 2110265 2047143 2112179 2053531
Regiunea 5254200 541815 524820 530593 524272 520738
BUCURESTI - ILFOV
MACROREGIUNEA 24333200 16139266 15678739 14430831 14310203 13668148
PATRU
Regiunea SUD- 13210600 10127237 9807370 8586866 8231376 8317593
VEST OLTENIA
Regiunea VEST 11122600 6012029 5871369 5843965 6078827 5350555
(Sursa http://statistici.insse.ro, accesat la data de 14/10/2017, h 10:41)

Conform studiului ”Impactul Aderării la UE asupra Industriei Cărnii din România”,

realizat de Eleonora Nistor, Vasileios Bampidis, Lenuța Pet și Valeria Ciolac sectoorul cărnii de
pui din România dispune de un important avantaj competitiv: ”Lanțul de producție al cărnii de
pui din România este similar cu cele întâlnite în alte țări europene, dar mai scurt, dovedind
integrarea procesatorilor în cadrul acestui lanț. Acest lucru întărește poziția producătorilor de
carne de pui în cadrul lanțului de producție prin scurtarea drumului dintre producție și farfuria
consumatorului”
Avem un efectiv total de păsări de 68.856.062 capete, din care:
- 46,99% în sistem intensiv;
- 53% în sistem gospodăresc.

6
Sisteme alternative existente în România
• Pentru găini ouătoare cu cifra 1, sistemul free-range, există numai şase exploataţii cu un efectiv
total de păsări de 29.979, ceea ce reprezintă DOAR 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din
fermele comerciale;
• Pui în sistem tradiţional - ZERO FERME AUTORIZATE în România.
Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul extensiv (gospodăresc) - total populaţie
avicolă în România - însumează 27.086.864 capete găini outoare şi 13.365.008 pui de carne, deci
total păsări în acest sector 40.451.872, ceea ce reprezintă 53% din întreaga populaţie avicolă din
România.
Tabelul 1.1.2 - Preturile medii ale principalelor produse agricole pe total țara, pe ani, luni si
trimestre / Carne de pasăre în greutate vie

Ani Lei/ kg viu

Anul 2012 3,53
Trimestrul I 3,54
Trimestrul II 3,19
Trimestrul III 3,91
Trimestrul IV 3,48
Anul 2013 4,32
Trimestrul I 3,89
Trimestrul II 4,43
Trimestrul III 4,57
Trimestrul IV 4,39
Anul 2014 4
Trimestrul I 3,75
Trimestrul II 3,98
Trimestrul III 4,14
Trimestrul IV 4,11
Anul 2015 3,96
Trimestrul I 4,06
Trimestrul II 3,95
Trimestrul III 3,91
Trimestrul IV 3,92
Anul 2016 3,39
Trimestrul I 3,83
Trimestrul II 3,97
Trimestrul III 4,28
Trimestrul IV 3,87
(Sursa http://statistici.insse.ro, accesat la data de 14/10/2017, h 10:23)

7
 Piața industriei avicole din Romania este estimata la circa 1,1 miliarde de euro. România
are în jur de 500 de ferme avicole autorizate sanitar-veterinar, care aparțin unui număr de 250 de
societăți membre ale UCPR. În 2014, producția de carne de pasăre în viu realizată în sistem
industrial a fost de circa 435.000 de tone. Cei 200 de producători de ouă din UCPR realizează 85%
- 90% din producția autohtonă de ouă obținută în sistem industrial, iar producția anuală de ouă se
ridica la circa 1,36 de miliarde de bucăți.
Anul 2015 nu a fost favorabil produselor avicole româneşti. La carnea de pasăre, preţul la
producător, ca medie a semestrului I, a fost de 1,49 euro la produsul griler 65%, fiind pe locul 2
printre preţurile cele mai scăzute, la 78,9% din preţul mediu european.
În ceea ce priveşte carnea de pui, în perioada ianuarie octombrie 2015, fermierii au
sacrificat cu 7,6% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, iar preţurile au scăzut şi ele.
Insignifiant însă, dacă raportăm la situaţia de pe piaţa cărnii de porc şi a cărnii de vită. Din
datele Comisiei, preţul puiului broiler a scăzut în ianuarie 2016 faţă de ianuarie 2015 cu 0,2%, de
la 6,64 lei kilogramul la 6,63 lei kilogramul.
Potrivit INS, pe raft ieftinirile au avut loc începînd din iunie, când a scăzut şi TVA-ul. Faţă
de perioada similară a anului anterior, preţul kilogramului de pui s-a diminuat cu 10,7% în iunie,
cu 11,04% în iulie şi cu 10,97% în decembrie.
Producătorii români s-au văzut obligaţi să reducă preţurile având în vedere că există
cantităţi însemnate de carne care vin din import în special din Polonia şi Olanda după embargoul
rusesc.

8
Tabelul 1.1.3 - Cantitatea de carne de pasăre (tone) livrată de primele 20 societăţi avicole, ca
mărime, din ţara noastră

Societatea avicolă 2012 2013 2014 2014/2012 2014/2013

Creștere Creștere(%)
(%)
TRANSAVIA 54195,0 57636,9 58181,6 101,4 105,5
AGRICOLA 43074,0 44227,4 46559,1 105,2 108,0
INTERNATIONAL
BUZĂU 21306,7 25422,2 46082,4 181,2 216,4
AGRISOL 23227,5 22627,7 22921,6 101,3 98,7
AVICARVIL 16607,7 18647,4 20318,1 109,0 122,3
AVE IMPEX 16711,1 16619,8 17564,9 105,7 103,3
CREVEDIA 20428,8 20281,6 14788,9 72,4 72,9
SLOBOZIA 10479,1 11775,0 11756,7 100,2 112,5
FOCȘANI 7813,0 9615,9 10800,4 112,3 130,6
TOTAL PRIMII 10 223999,4 238811,0 262030,5 109,7 117,0
ANI
ONCOS Cluj 8266,8 9597,9 10686,6 111,3 129,2
CHICK MINTIA 11140,6 10163,6 10647,9 104,7 95,7
DARGOȘ VODĂ 6973,1 7433,1 9474,2 127,4 139,7
Brașov (curcă) 8936,7 9051,5 9379,3 103,6 104,9
PRIMA NOVA 5457,2 7484,6 8251,4 110,2 152,3
AVI-TOP Iași 7899,4 7784,9 8116,9 108,4 148,7
ROMTRADING 6372,6 7623,7 7304,7 93,8 92,5
Marker Plus 7285, 1 5343,6 7029,8 92,2 110,3
Ciocănești 5516,2 5975,6 5788,9 96,6 104,4
Morandi 2681,4 4457,2 5766,1 129,3 215,0
TOTAL 70529,1 74915,7 82425,3 119,0 116,9
URMĂTORII 10
TOTAL PRIMII 20 294528,5 313726,7 344455,8 109,8 116,95
(Sursa www.avicultura.ro, accesat la data de 15/10/2017, h 10:49)

Primele cele mai mari zece societăţi avicole, cu livrări anuale între 10.800 şi 58.000 tone
4

carne în viu în anul 2014, s-au caracterizat printr-o foarte bună dinamică: şi-au mărit livrările, în
medie cu 9,7% în anul 2014, faţă de 2013 şi cu 17% între 2014 şi 2012, faţă de o creştere medie
pe total UCPR de 3,6% şi, respectiv, 6,3%.
O situaţie similară se constată la media de creştere a livrărilor la următoarele zece societăţi
avicole ca mărime (cu livrări în viu între 5.700 şi 10.700 tone). Între anii 2013 şi 2014, livrările au
crescut cu 10%, iar în 2014 faţă de 2012 cu 16,9%.
În medie, primele 20 societăţi ca mărime au înregistrat o creştere a livrărilor, între 2013 şi 2014,
de 9,8%, iar între 2012 şi 2014 de 16,95%.

4
http://www.avicultura.ro/Anul-2015-va-fi-infernal-pentru-avicultura-romaneasca

9
 Ca pondere, primele zece unităţi ca mărime au livrat, în anul 2014, procentual, 59,5% din
totalul pe UCPR, iar următoarele zece ca mărime 18,7%, adică, pentru ambele categorii, 78,2%
din livrările totale pe UCPR.

Restul de societăţi au realizat împreună 21,8% din totalul livrărilor, însă cu o scădere
5

dramatică în ultimii trei ani:

2012 — 119,1 mii tone;
2013 — 110,6 mii tone;
2014 — 96,2 mii tone.
Aşadar, o scădere de 16% în 2014, faţă de 2013 şi de 25,1% în anul 2014 faţă de
2012.Societăţile din această ultimă categorie sunt total neintegrate: nu au staţii de incubaţie (sau,
dacă au, incubează ouă din import), nici fabrică proprie de nutreţuri combinate şi nici abatoare
proprii. Chiar dacă unele dintre ele au mici puncte de tăiere sau centre de fabricare a furajelor,
acestea sunt de slab nivel tehnic, neasigurând nici performanţe tehnice, nici performanţe
economice. Multe dintre aceste mici societăţi neintegrate şi-au încetat activitatea în ultimii ani,
dovadă cei 50 de crescători înscrişi în UCPR în ultimii 3-4 ani şi care deja nu mai sunt membrii ai
UCPR. Cunoaştem câţiva dintre aceştia, ştim cu cât entuziasm (şi eforturi materiale) au intrat în
branşă şi cât de dramatic le-a fost insuccesul. A fost păcat că marii producători nu i-au ţinut aproape
(cum se întâmplă în SUA sau Franţa), pentru a-şi crea avantaje reciproce. Era în interesul lor,
pentru că, de regulă, aceşti mici producători acced cu greu pe piaţă, acceptă preţurile scăzute oferite
de supermarketuri şi fac foarte mari deservicii, din această cauză, marilor producători integraţi.
În ultimii doi ani, creşterea producţiei interne de carne de pasăre a fost de 6,5%, cu o medie
anuală de 3,25%. Dacă această creştere se va înregistra şi în anul 2015, livrările anuale în viu vor
fi de cca. 458 mii tone, la care se adaugă cele 60 mii tone din gospodăriile ţărăneşti, asigurând
populaţiei, din intern, 518 mii tone. Sau 404 mii tone carne tăiată, adică peste 20 kg pe locuitor
stabil în România (20 milioane locuitori). Dar prevedem pentru anul 2015 intrări din import
similare cu cele din acest an: circa 131 mii tone carne şi preparate din carne de pasăre şi un total
de consumat în România de 540 mii tone, adică aproximativ 27 kg pe locuitor. Iar numărul de 20
milioane locuitori este supraevaluat, şi mai corect ar trebui să-i raportăm la 18 milioane locuitori
populaţie stabilă, caz în care consumul pe locuitor ar fi de 30 kg carne şi preparate din carne de
pasăre. Conform unui calcul larg, populaţia internă din România nu poate consuma mai mult de
21 kg pe locuitor. Consumul de 20,5 kg pe 2012 şi de 20,6 kg pe 2013 a putut asigura o piaţă a
cărnii stabilă în România şi vedeţi ce s-a întâmplat în 2014, cât am asigurat 22,4 kg.
Aşadar, trebuie să asigurăm pieţii interne minimum 373 mii tone (18 milioane x 21 kg) şi
maximum 420 mii tone (20 milioane x 21 kg). Rezultă din acest calcul simplu că trebuie să scoatem
din ţară între 120 mii tone (540-420) şi 167 (540-373) mii tone carne şi preparate din carne de
pasăre.
Cererea mondială de import pentru carnea de pasare este de asteptat sa ramana foarte
puternica (Grafic 4.2), dar cresterea se va face intr-un ritm mai lent (cu 3,2% pe an in urmatorul
deceniu, in comparatie cu 5,0%, in ultimii 10 ani), pentru a ajunge la 17 milioane t in 2025. Cererea
suplimentara de importuri vine din Orientul Mijlociu, Africa Sub-Sahariana si Asia

5
http://www.avicultura.ro/Anul-2015-va-fi-infernal-pentru-avicultura-romaneasca

10
 Carnea de pui este un produs de mare importanță, accesibil pentru întreaga populație.
Nivelul consumului de carne de pasăre/locuitor este în corelație directă cu producția de carne și
puterea de cumpărare a consumatorului. Pentru a justifica creşterea rapidă a consumului de carne
de pasăre şi, implicit a producţiei, există argumente convingătoare: carnea de pasăre reprezintă un
aliment cu valoare biologică ridicată, are calităţi dietetice şi nu există interdicţii religioase în
consumarea ei.
Evoluția pozitivă a consumului de carne de pui a fost legată dintotdeauna de avantajele
acestor alimente cu un conținut mare de proteine și cel mai mic procent de grăsimi, care au un preț
avantajos în raport cu produsele din alte tipuri de carne. La nivel de comportament de consum,
clienții devin tot mai atenți la alegerile făcute, selectivi în privința mărcilor și a produselor,
preocupați de siguranța alimentară. Consumatorul așteaptă produse noi la raft, caută diversitate.
Se conturează un profil al noului consumator de carne de pui: mult mai atent la produsele pe care
le alege și mai preocupat de raportul calitate/ preț, care optează pentru mărci ce îi oferă siguranță,
confort, autenticitate și stabilitate.

11
1.2 Cerere

Tabelul 1.2.1 - Cantitățile de carne de pasăre cumpărate de o gospodărie pe categorii de

produse și principalele categorii sociale, pe medii de rezidență - medii lunare pe o persoană
Principalele Medii de Perioade
categorii sociale rezidență Anul Anul Anul Anul Anul
2012 2013 2014 2015 2016
Total Total 1,088 1,129 1,107 1,127 1,142
- Urban 1,36 1,414 1,386 1,421 1,385
- Rural 0,76 0,784 0,782 0,783 0,861
Salariați Total 1,217 1,255 1,211 1,202 1,223
- Urban 1,373 1,422 1,366 1,38 1,353
- Rural 0,81 0,806 0,82 0,82 0,948
Lucrători pe cont Total 0,902 0,931 0,894 0,93 0,929
propriu în activități
neagricole
- Urban 1,111 1,057 1,141 1,158 1,115
- Rural 0,736 0,832 0,7 0,786 0,805
Agricultori Total 0,646 0,651 0,653 0,647 0,691
- Urban 0,664 0,652 0,634 0,606 0,708
- Rural 0,644 0,651 0,655 0,651 0,69
Șomeri Total 1,039 1,114 1,003 1,053 1,037
- Urban 1,121 1,242 1,139 1,264 1,165
- Rural 0,895 0,857 0,748 0,766 0,87
Pensionari Total 1,118 1,179 1,193 1,203 1,214
- Urban 1,452 1,537 1,541 1,604 1,554
- Rural 0,784 0,826 0,855 0,806 0,884
(Sursa http://statistici.insse.ro, accesat la data de 14/10/2017, h 11:04)
Consumul de carne de pui în România este 22 de kilograme pe an pe cap de locuitor, nivel
similar cu media europeană. Românii și-au triplat consumul de carne de pui din 2002 și până în
prezent, dar cantitatea consumată rămâne la jumătate din nivelul mediu al consumului din UE. În
România, în prezent se consumă aproximativ 21 de kilograme de carne de pui pe locuitor. Sectorul
cărnii de pui a fost unul dintre domeniile care au reușit să își revină mai repede decât alte segmente
din industria cărnii. Deși greu afectat de gripa aviară de la sfârșitul anului 2005 și prima jumătate
a anului 2006, sectorul – care a cunoscut investiții masive pentru modernizare – a reușit să treacă
peste criză cu bine. Natura acestui tip de afacere (ciclul scurt de producție), organizarea sectorului
(caracterizat prin companii integrate, de mari dimensiuni), utilizarea fondurilor europene
disponibile, precum și creșterea cererii pentru carnea de pui (mai ieftină, comparativ cu alte

12
sortimente de carne) au făcut posibilă refacerea și dezvoltarea domeniului. De asemenea, multe
abatoare au fost modernizate, cu tehnologii de ultimă oră.
În tabelul 1.1.4 am urmărit, pe o perioadă de trei ani, un singur indicator: cantitatea de
carne de pasăre în viu livrată, pe grupe de mărime de societăţi avicole

Tabelul 1.2.2 - Consumul de carne de pasăre

Macroregiuni Um Perioada
ANUL 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL Kg 1,544 1,58 1,58 1,613 1,561
MACROREGIUNEA Kg 1,22 1,217 1,276 1,328 1,34
UNU
MACROREGIUNEA Kg 1,693 1,755 1,714 1,78 1,7
DOI
MACROREGIUNEA Kg 1,602 1,642 1,643 1,703 1,643
TREI
MACROREGIUNEA Kg 1,642 1,688 1,689 1,605 1,529
PATRU

(Sursa: http://statistici.insse.ro accesat la data de 14\10\2017 15:45)

În prezent, carnea de pasare se bucura de mai multe avantaje comparativ cu alte tipuri de
carne, cum ar fi, de exemplu, accesibilitatea, confortul, lipsa unor interdictii religioase care sa
limiteze consumul, imaginea de produs sanatos, costuri de productie mai mici, timp scurt de
atingere a maturitatii de catre pasari si investitii necesare mai mici in procesul de productie.
Rezultatul a fost ca productia si consumul de carne de pasare au crescut constant timp de mai multi
ani, trend care s-a accelerat in anii 2014-2015.
Producția de carne de pasare este de asteptat sa continue sa creasca in mod constant intre
2015 si 2025, dar rata de crestere a profitului este foarte probabil sa incetineasca la un nivel de
0,4% pe an, fata de o medie de 1,9% inregistrata in ultimii 10 de ani. Cea mai mare crestere a
productiei (1,1% pe an) se va inregistra in UE-N13 urmare, in mare masura, a importantelor
castiguri de productivitate din Ungaria, Polonia si Romania. In contextul preturilor relativ scazute
la furaje pentru intregul interval de prognoza, cererea interna puternica impreuna cu cea mondiala
vor contribui la marirea a productiei totale a UE la 14,1 milioane de tone de carne de pasare in
2025

13
Tabelul 1.2.3 - Cheltuieli cu achiziția de carne de pasăre

Principalele Medii de Um Perioada

produse rezidență
agroalimentare
cumpărate

2012 2013 2014 2015 2016

Carne pasăre Total Lei 11,27 12,66 12,49 12,14 11,97
Urban Lei 14,74 16,57 16,51 16,08 15,5
Rural Lei 7,07 7,93 7,8 7,56 7,88
(Sursa: http://statistici.insse.ro accesat la data de 14\10\2017 16:02 )

În decursul celor 5 ani analizați a cheltuielilor cu achiziția de carne de pui, se pot observa
mici schimbări de la an la an. Prin urmare cum se observă în anul 2012 cheltuielile cu achiziția de
carne de pasăre este de 11,27 lei urmând ca în anul 2013 sa avem un totat de 12,66 lei, totodată
din anul 2013 până în anul 2016 sunt prezente scăderi.

1.3 Comerț exterior

1.3.1. Import
Tabelul 1.3.1 Importul cărnii de pasăre

(Sursa: statistici.insse.ro, accesat pe 25/10/2017, h 17:33)

După cum putem observa importul carnii de pasare in anul 2010 este de 84899 mii euro
ajungand la o crestere semnificativa in anul 2014 la o suma de 128008 mii euro

14
 Valoarea importurilor de carne de pasăre consemnată după primele patru luni din 2017 a
depășit 48,2 milioane de euro, în timp ce, în aceeași perioadă din 2016, a totalizat 47,5 milioane
de euro pentru o cantitate de 40.200 tone de carne de pasăre aduse de pe piețele intra și
extracomunitare.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), încasările din
exporturile de carne de pasăre au totalizat, în primele patru luni din acest an, 32,5 milioane de euro,
în scădere cu 18% față de cele 39,7 milioane de euro din perioada similară a anului trecut, când a
fost exportată o cantitate de 19.700 de tone.
Datele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) arată că un român consumă
aproape 21 de kilograme de carne de pasăre pe an.
Piața industriei avicole din România era estimată la circa 1,1 miliarde de euro la nivelul
anului 2016, iar producția autohtonă de carne de pasăre în viu realizată în sistem industrial se ridica
la circa 435.000 de tone.
România are în jur de 500 de ferme avicole autorizate sanitar-veterinar, care aparțin unui
număr de 250 de societăți membre ale UCPR.

1.3.2. Exportul
Tabelul 1.3.2 Exportul cărnii de pasăre

(Sursa: statistici.insse.ro, accesat pe 25/10/2017, h 17:23)

Prin urmare exporturile carnii de pasăre au o evoluție atât crescătoare cât și descrescătoare,
astfel în anul 2010 cu un total de 120109 mii euro se ajunge la un total de 152992 mii euro în anul
2014. Exporturile româneşti de carne de pasăre au depăşit, pentru prima dată în ultimii ani,
importurile. Principalele destinaţii sunt ţările europene şi statele arabe.

15
 Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), livrările de carne de
pasăre pe piaţa externă s-au ridicat în primele şase luni la 45.000 de tone, comparativ cu 38.000
de tone în perioada similară de anul trecut. Preţurile bune la extern nu doar că au atras producătorii
locali de carne, dar au impulsionat şi producţia internă. Românii livrează, în principal, carne
procesată, piept, file de piept sau semipreparate.
„Producţia de carne de pasăre s-a mărit cu circa 10% în primele şase luni, fiind susţinută
de exporturi. De altfel, la sfârşitul lunii iulie, toţi parametrii de producţie au fost superiori celor
din intervalul similar de anul trecut”, afirmă Ilie Van, preşedintele UCPR.
Pentru acest an, estimările privind producţia internă de carne de pasăre se ridică la 450.000
de tone, faţă de 430.000 de tone, anul trecut. Preşedintele UCPR precizează că aceste estimări ar
putea fi revizuite însă în perioada următoare, în contextul în care majorarea preţurilor la cereale ar
putea determina crescătorii să reducă efectivele de păsări. Principalii producători interni de carne
de pasăre sunt Transavia, Agricola Bacău şi Agrisol.

16
 CAPITOULUL 2 – CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND
PREFERINȚELE CONSUMATORILOR FAȚĂ DE CONSUMUL
CĂRNII DE PUI

2.1. Obiectivele

Identificarea profilului consumatorului de carne precum și a preparatelor din carne de

pui. Obținerea de informatii referitoare la: vârsta, gen, venituri, domiciliul urban sau rural, statutul
profesional.
Determinarea criteriilor care stau la baza alegerii și cumpărării cărnii de pui, respectiv
motivele de cumpărare sau necumpărare a acesteia.
Obținerea de informații referitoare la: consumul cărnii de pasăre, motivele de necumpărare
a preparatelor din carne, nivelul de satisfacție, marca vizată, caracteristicile vizate, importanța
caracteristicilor vizate, preferința pentru produse dintr-un anumit tip de produs , vizionarea de
spoturi publicitare referitoare la produsele bazate pe carne de pui, influența publicității asupra
deciziei de cumpărare a produselor bazate în principal pe carne de pui.
Să identificăm sursa principală și favorită de achiziționare a produselor și preparatelor din
carne de pui a consumatorilor.

2.2. Ipoteze
Majoritatea consumatorilor de carne prefera carnea de pasăre.
Cea mai frecvent consumată carne de pasăre este carnea de pui.
Majoritatea persoanelor care nu consumă carne de pasăre preferă carnea de vită.
Cei mai mulți consumatori au în vedere calitatea și prețul produselor achiziționate.
O parte din persoanele ce nu consumă carne de pasăre sunt vegetarieni.
Să descoperim care ar fi cantitatea medie pe care o achiziționează un consumator zilnic.
Achiziția produselor și preparatelor din carne de pui se realizează în principal din surse sigure și
care oferă încredere consumatorilor.

17
 2.3 CHESTIONAR – Ghid interviu

1. Majoritatea persoanelor ce consumă carne preferă carnea de pui față de carnea de

porc sau vită, dumneavoastră ce ați prefera?

2. În general, consumăm produse din carne de pui cu precădere în perioadele în care

acordăm atenție sporită alimentației, suntem la regim ori nu consumăm alt tip de
carne, dumneavoastră vă regăsiți într-un exemplu dat mai sus?

3. Dacă nu vă regasiți în nici unul din exemplele de mai sus, care este motivul pentru
care dumneavoastră preferați carnea de pui?

4. Majoritatea consumatorilor de mezeluri preferă pe acelea care conțin diferite

varietăți de carne, sunt persoane care prefer însă și mezelurile dintr-un singur
sortiment de carne cum ar fi : carne de porc, carne de vită, carne de oaie, de
curcan, de pui..etc. Dumneavoastră ce sortiment consumați în general?

5. Sunt persoane care includ în alimentația zilnică carnea de diferite feluri și sub
diferite forme și dumneavoastră faceți acest lucru?

6. Frecvența de consum a cărnii este una zilnică, săptămânală sau lunară.

Dumneavoastră unde vă încadrați?

7. Prețul pe care îl alocați pentru achiziționarea produselor pe baza de carne de pui

intr-o saptamana este de…..

8. Se speculează că românii consumă cu precădere preparate din piept de pui

dumneavoastră ce tip de produs din carne de pui ați achiziționat cel mai
frecvent?

9. Se crede faptul că raportul preț calitate este unul foarte accentuat. Majoritatea
persoanelor consider că produsele mai ieftine au o calitate mai slabă în același
timp preferând produsele cu un preț mai ridicat deoarece acesta le induc
sentimentul de siguranță considerându-le produse cu o calitate mai bună.
Dumneavoastră ce părere aveți despre acest aspect privind raportul preț-calitate?

10. Majoritatea consumatorilor de carne și/sau produse din carne de pui își
achiziționează produsele din supermarketuri sau carmangerii. Dumneavoastră de
exemplu de unde vă achiziționați produsele respective?

18
2.4. Structura eșantionului
Eșantionul nostrum a fost format din 10 persoane cărora li s-au adresat 10 întrebări referitoare la
consumul cărnii de pui.

2.5. Interpretare rezultat

Raspunsuri chestionar- Focus grup
Conform primei ipoteze se confirmă faptul ca majoritatea consumatorilor prefer carnea de pasăre
În general consumatorii consumă constant carne de pasăre, iar cei care nu consumă sunt la regim.
Cei care nu se regăsesc în exemplu de mai sus preferă carnea de pui pentru că este mai bogată
nutritiv, sunt la regim ori le place cel mai mult.
Conform ipotezei consumatorii nu prefera carnea de vită aceștia preferând pui-curcan
Marea majoritate a consumatorilor includ în alimentația zilnică carne de diferite feluri si sub
diferite forme.
Frecvența de consum a cărnii este una zilnică respectiv saptamanală dovedindu.se astfel și
ipoteza.
Conform focus grup prețul alocat intr.o săptămană pentru produsele pe baza de carne de pui este
situat între 20-50 lei respectiv un singur consumator alocă 100 lei.
Românii consumă cu precădere piep de pui.
Astfel celei de.a 9 întrebare se confirmă ipoteza ca cei mai mulți consumatori au în vedere
calitatea și prețul produselor achiziționate.
Totodată majoritatea consumatorilor achiziționează produse din supermarketuri.

19
 CAPITOLUL 3 - CERCETARE CANTITATIVĂ PRIVIND
PREFERINȚELE CONSUMATORILOR FAȚĂ DE CONSUMUL
CĂRNII DE PUI

3.1 OBIECTIVE:

 Identificarea profilului cumpărătorului de carne de pui și obținerea de informatii

referitoare la: vârsta, gen, venituri, domiciliul urban sau rural, statutul profesional.
 Motivele pentru care consumatorii nu achiziționează carnea de pui;
 Tipurile de carne consummate;
 Gradul de satisfacție al clientului față de produs;
 Frecvența consumului de carne de pui;
 Tipul de carne utilizat cel mai frecvent în bucătărie;
 Determinarea criteriilor care stau la baza alegerii și cumpărării produselor din carne
de pui, respectiv motivele de cumparare sau necumparare a acestora;
 Obținerea de informații referitoare la: nivelul de satisfacție, marca vizată,
caracteristicile vizate, importanța caracteristicilor vizate, preferința pentru produsele
din carne de pui.

3.2 IPOTEZE:
 Majoritatea consumatorilor de carne prefera carnea de pasăre.
 Cea mai frecvent carne consumată este carnea de pui.
 Majoritatea persoanelor care nu consumă carne de pasăre preferă carnea de vită.
 Cei mai mulți consumatori au în vedere calitatea și prețul produselor achiziționate.
 O parte din persoanele ce nu consumă carne de pasăre sunt vegetarieni.
 Să descoperim care ar fi cantitatea medie pe care o achiziționează un consumator zilnic.
 Achiziția produselor și preparatelor din carne de pui se realizează în principal din surse
sigure și care oferă încredere consumatorilor.

20
3.3 Chestionar privind consumul de carne de pasăre/carne de pui
Buna ziua, doamna / domnule
Realizăm o anchetă cu privire la cumpărarea de produse din carne de pui. Vă rugam să ne
acordați câteva minute din timpul dumneavoastră și să completați acest chestionar.
1. În familia dumneavoastră sunt consumate produsele din carne de pui?
□ da □ nu

2.Ce alt tip de carne consumati ?

□ carne de porc □ carne de vită □ carne de oaie □ Altele …

3. Cumpărați de obicei carne proaspătă și refrigerată sau congelată?

□ proaspătă refrigerată □ congelată

4. Care sunt tipurile de carne de pui pe care le utilizați cel mai des în bucătărie?
□ pieptul de pui □ pulpele superioare de pui □ pulpele inferioare de pui
□ ficățeii, aripioarele, pipote

5. Care sunt motivele pentru care nu achiziționați produsele din carne de pui?
□ lipsa resurselor financiare
□ vegetarian (a)
□ Nu consum carne de pui
□ Consum carne de pui
□ Alt răspuns
6. În ce măsura sunteți satisfăcut de produsele din carne pe care le achiziționați de
obicei?
□ foarte mulțumit
□ mulțumit
□ așa și așa
□ nemulțumit

21
□ foarte nemulțumit

7. Care este proveniența produsele din carne de pui pe care le consumați?

□ supermarketuri și hypermarketuri □ mini-marketuri în apropierea domiciliului
□ carmangerii □ altele ...............

8. Consumați produse din carne în mod:

□ curent □ periodic □ ocazional

9. De obicei consumați produse din carne la:

□prânz □ cină □ altele

10. Acordati o nota de la 1 la 5 in functie de importanța pe care o au pentru dumneavoastră

urmatoarele criterii de alegere: Calitatea serviciilor; Prețul, Varietatea produsului,
ambalajul, ingrediente.

11. Cat de importante sunt urmatoarele criterii in decizia dumneavoastra de cumparare a

cărnii de pui ?

Neimportant Putin important Oarecum important ImportantFoarte important

Ambalajul
Pretul
Calitatea
Brandul

12. Ordonați producătorii de carne de pui în funcție de preferintele dumneavoastră de

consum. Listă producători: a) SC Transavia SA; b) AGRICOLA Internațional; c) Avicola
Crevedia; d) AGRISOL; e) AVICARVIL. (1-Foarte cunoscut, 5-cel mai putin cunoscut)
1. 2. 3. 4. 5.

22
13. Cât de des consumați carne de pui în interval de o lună?
□Zilnic □saptămânal □ lunar

14.Cum preferati sa achiziționați carnea de pui?

□Vrac □la caserola cu mai multe bucăți □ambalată individual

15. În care dintre urmatoarele grupe de vârstă vă încadrați?

□ 18 - 25 ani □ 26 - 34 ani □ 35 - 42 ani □ 42 - 49 ani □ peste 50 ani

16. Domiciliul dumneavoastră stabil este în mediul:

□ urban □ rural

17. Statutul dumneavoastra profesional este:

□ student □ întreprizator □ angajat □ somer

18. Dispuneti de un venit lunar în cadrul familiei de:

□ sub 1.000 RON
□ 1.500 - 3.000 RON
□ 3.000 - 4.500 RON
□ peste 4.500 RON

19. Din câte persoane este alcatuită familia dumneavoastră?

□ o persoana □ 2 persoane □ 3 - 4 persoane □ peste 5 persoane

20. Genul dumneavoastră este:

□ masculin □ feminin

23
3.4. Structura eșantionului
Eșantionul nostrum este format din 101 de respondenți, persoane ce au dat curs solicitării de a
complete chestionarul format din 20 de întrebări.

3.5. Interpretare rezultat

La prima întrebare referitoare dacă în familia dumneavoastră sunt consumate produse din
carne de pui, respectiv 86,3% obișnuiesc sa consume iar 13,7% nu consumă, ceea ce demonstrează
că prima ipoteză este adevărată.
În ceea ce privește ce alt tip de carne se consumă, 35,6% carne de porc, 26% carne de oaie,
26,7% carne de vită și restul de 11,6% altele , ceea ce rezultă că a treia ipoteză a cercetării este
falsă.
A treia întrebare se referă la modul de cumparare a carnii, 55,5% se cumpara carne
proaspată refrigerată iar 44,5% congelată.
Referitor la care sunt tipurile de carne de pui pe care le utilizați cel mai des în bucătărie,
pieptul de pui 40,0%, pulpele superioare de pui 31,8%, pulpele inferioare de pui 18,5% și ficățeii,
aripioarele, pipotele 9,3%.
La întrebarea “ Care sunt motivele pentru care nu achiziționați produsele din carne de pui”
27,4% lipsa resurselor financiare, 18,9% vegetarian/ă, 17,0% nu consum carne de pui, 26,4%
consum carne de pui și 10,4% alt raspuns, ceea ce demonstrează că ipoteza este falsă.
În cee ace privește gradul de satisfacție pentru produsele din carne pe care le achiziționați
deobicei , foarte mulțumit 16,7%, mulțumit 43,1%, așa și așa 35,3%, nemulțumit 2,9%, foarte
nemulțumit 2,0%.
A șaptea întrebare care este proveniența produselor din carne de pui pe care le consumați,
supermarketuri și hypermarketuri 34,1%, mini-marketuri în apropierea domiciliului 17,8%,
carmangerii 34,1% și altele 14,0%
În ceea ce privește modul de consum a produselor de carne, current 31,1%, periodic 39,6%,
și ocazional 29,2%.
La întrebarea “De obicei consumați produse din carne la ” prânz 36,8%, cină 44,0% , și
altele 19,2%.
Referitor la nota de la 1 la 5 în funcție de importanța pe care o au pentru urmatoarele criterii
de alegere: ambalajul 291, prețul 299, ingredientele 301, calitatea serviciilor 306, și varietatea
produsului 318, ceea ce se demonstrează că ipoteza este falsă.

24
 Totodată cât de importante sunt următoarele criterii în decizia dumneavoastră de cumpărare
a cărnii de pui:
-ambalajul : neimportant 20,8%, puțin important 15,8%, oarecum important 26,7%, important
17,8%, foarte important 18,8%
-prețul : neimportant 16,8%, puțin important 10,9%, oarecum important 19,8%, important 26,7%
foarte important 25,7%
-calitatea : neimportant 9,9%, puțin important 9,9%, oarecum important 6,9%, important 13,9%,
foarte important 59,4%
-brandul : neimportant 11,9%, puțin important 15,8%, oarecum important 34,7%, important
20,8%, foarte important 16,8%
În ceea ce privește întrebarea” Ordonați producătorii de carne de pui în funcție de
preferințele dumneavoastră de consum. (1-Foarte cunoscut, 5-cel mai putin cunoscut) “ Avicola
Crevedia 281, AGRICOLA Internațional 287, SC Transavia SA 292, AGRISOL 313,
AVICARVIL 339.
Referitor la cât de des se consumă carne de pui în interval de o lună, zilnic 24,8%,
săptămânal 67,3%, lunar 8,0%.
La întrebarea Cum preferați să achiziționați carnea de pui, vrac 15,7%, la caserolă cu mai
multe bucăți 48,8%, ambalată individual 35,5%.
Cu privire la care din următoarele grupe de vârstă vă încadrați, 18-25 ani 51,4%, 26-34 ani
20,2%, 35-42 ani 16,5%, 42-49 ani 8,3%, peste 50 de ani 3,7%.
A șaisprezecea întrebare care se referă la domiciliul stabil, în mediul rural este de 48,1% și
în mediul urban este de 51,9%.
Totodată statutul profesional este student44,3%, întreprinzător 18,9%, angajat 30,0% și
șomer 3,8%.
Referitor la venitul disponibil lunar în cadrul familiei este de: sub 1.000 RON -20,6% ,
1.500-3.000 RON- 48,0%, 3.000-4.500 RON-19,6%, și peste 4.500 RON -11,8%
La întrebarea “Din câte persoane este alcătuită familia dumneavoastră ” 0 persoană 4,8%,
2 persoane 21,0%, 3-4 persoane 53,3% și peste 5 persoane 21,0%.
Astfel la ultima întrebare care este genul avem: masculin 36,3% și feminine 63,7%.

25
 1. Metoda lui STAPEL
S-a dorit evaluarea imaginii pe care o au preparatele din carne de pui în concepția consumatorilor
apelând la : Calitatea produselor, prețul și varietatea produselor.
Să se aprecieze imaginea de care se bucură produsele și preparatele din carnne de pui.
Sondajul a fost realizat pe un esantion de 101 de persoane cu următoarele rezultate:
5 6 8 13
4 9 15 10
3 15 12 5
2 11 23 8
1 17 13 15
Criteriul de evaluare Calitatea produselor Prețul Varietatea produselor
-1 14 8 11
-2 10 7 4
-3 10 3 15
-4 5 10 11
-5 4 2 9

Calitatea serviciilor = 5*6 + 4*9 + 3*15 + 2 *11 + 1*17 – 1*14 -2*10 – 3*10 - 4*5 – 5*4 = 46
Prețul = 5*8+4 *15+3*12+2*23+1*13-1*14-2*10- 3*10- 4*5-*4 = 91
Varietataea produselor = 5 *13 + 4*10 + 3*5 +2*8 +1*5 – 1*14 -2*10 -3*10-4*5-*4 =47
Media finală: 46 + 91 + 47 / 3 = 01,33

2. Metoda comparațiilor perechi

O întreprindere producătoare de produse din carne de pui dorește să intre pe piața
românească și dorește să ocupe o poziție convenabilă pe piață. În acest sens s-au selectat
5 mari producători de pe piața românească și s-a realizat o anchetă pe un eșantion de 101
persoane, pentru determinarea producătorului ce se află în topul preferințelor
consumatorilor. Subiecții intervievați au fost rugați să compare cele 5 societăți două câte
două răspunzând la o întrebare : Ce producător de produse din carne de pui preferați?
a) Prefer x
b) Prefer y
c) Nu știu
Răspunsurile celor 101 de persoane intervievate au fost structurate astfel:

Comparații Exprimarea opțională Număr persoane

realizate
A/B Prefer A 57
Prefer B 27

26
 Nu știu 17
A/C Prefer A 63
LISTĂ 5 producători de
Prefer C 12
carne de pui:
Nu știu 26
A/E Prefer A 15 A = SC Transavia SA
Prefer E 60 B = AGRICOLA
Nu știu 26
A/D Prefer A 19 INTERNATIONAL
Prefer D 36 C = AvicolaCrevedia
Nu știu 46 D = AGRISOL
B/C Prefer B 69
Prefer C 15 E = AVICARVIL
Nu știu 17
B/D Prefer B 45 Se cere să se ierarhizeze
Prefer D 30 aprecierile subiecților cu
Nu știu 26 privire la cei 5
B/E Prefer B 65 producători de produse
Prefer E 25 din carne de pui și să se
Nu știu 11 precizeze care va fi
C/D Prefer C 54 producătorul ales.
Prefer D 40
Nu știu 7
C/E Prefer C 23
Prefer E 63
Nu știu 15
D/E Prefer D 36
Prefer E 40
Nu știu 25

A= 57+15+63+19=154
B = 27+69+45+65= 206 ->ALES AGRICOLA INTERNATIONAL
C = 12+15+54+23=104
D = 36+30+40+36=142
E = 60+25+63+40=188

27
 CAPITOLUL IV – ANALIZA COMPETITIVITĂȚII PE PIAȚA
CĂRNII DE PUI DIN ROMÂNIA

LISTĂ 5 producători de carne de pui:

1. SC Transavia SA, (Fragedo, Frateus, EllaBellașiPapane.)
2. AGRICOLA INTERNATIONAL
3. AvicolaCrevedia
4. AGRISOL
5. AVICARVIL („La Provincia”)

Calculul indicatorilor comparabili :Productivitate amuncii; Rata profitului; Profitul la

1000 lei Cifra de afaceri.
 Productivitaea muncii = cifra de afaceri /număr salariați * 100
 Rata profitului = Profit net/ Cifra de afaceri * 100
 Profit la 1000 lei cifra de afaceri = Profit / cifra de afaceri * 1000

Tabelul 1.4.1. - TRANSAVIA. SA

Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. mediu)

2016 478 843 930 57 534 517 100 730 538 376 621 637 130 291 941 406 156 030 1,388

2015 462 311 203 56 183 013 70 940 874 311 846 809 109 309 387 350 306 512 1,145

2014 476 123 150 64 084 823 59 289 549 238 541 480 119 583 332 298 973 600 1,059

2013 459 706 060 46 195 867 104 337 157 206 444 983 146 010 940 248 141 947 1,005

2012 426 905 925 33 729 681 116 760 565 206 459 629 119 449 188 208 746 080 982

(Sursa: www.risco.ro/, accesat la data de 22/11/2017, h 10:23)

28
Productivitatea muncii
2016 : 478843930/1388 = 344988.42
2015: 462311203/1145 =403765.24
2014: 476123150/1059 =449596.93
2013: 459706060/1005 =457418.96
2012: 426905925/982 =434731.08
Rata profitului
2016 : 57534517/478843930 * 100 =12.01
2015 : 56183013/462311203 * 100 =12.15
2014 : 64084826/476123150 * 100=13.45
2013 : 46195867/459706060 * 100= 10.04
2012 : 33729681/426905225 * 100= 7.90
Profit la 1000 lei cifra de afaceri
2016 : 57534517/478843930 * 1000 = 120.1
2015 : 56183013/462311203 * 1000 = 121.5
2014 : 64084826/476123150 * 1000 = 134.5
2013 : 46195867/459706060 * 1000 =100.4
2012 : 33729681/426905225 * 1000=79

29
Tabelul 1.4.2. - AGRICOLA INTERNATIONAL SA
Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. mediu)

2016 387 002 257 6 650 492 200 013 350 257 346 788 110 668 148 163 064 076 1,812

2015 365 931 969 10 303 450 223 387 041 294 054 098 98 964 464 164 175 292 1,713

2014 353 664 814 21 488 046 202 186 246 305 849 617 86 939 240 184 634 482 1,580

2013 363 576 788 7 024 081 245 424 152 299 287 737 106 814 523 154 120 068 1,722

2012 354 291 288 961 676 232 407 811 301 179 496 84 280 051 147 069 610 1,755

(Sursa: www.risco.ro/, accesat la data de 22/11/2017, h 10:43)

Productivitatea muncii
2016 : 387002257/1812 = 213577.40
2015 : 365931969/1713 =213620.53
2014 : 353664814/1580 =223838.48
2013 : 363576788/1722 =211136.34
2012 : 354291288/1755 =201875.37
Rata profitului
2016 : 6650492/387002257 * 100=1.71
2015 : 10303450/365931969 * 100= 2.81
2014 : 21488046/353664814 * 100=6.07
2013 : 7024081/363576788 * 100=1.93
2012 : 961676/ 354291288 * 100 =0.27
Profit la 1000 lei cifra de afaceri
2016 : 6650492/387002257 * 1000=17.18

30
2015 : 10303450/365931969 * 1000=28.15
2014 : 21488046/353664814 * 1000=60.75
2013 : 7024081/363576788 * 1000=19.31
2012 : 961676/ 354291288 * 1000=2.71
Tabeul 1.4. 3. - AVICOLA CREVEDIA SA
Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. medi
u)

2016 2 028 627 -425 899 193 471 867 35 402 613 70 716 600 -87 352 654 2

2015 2 626 034 -32 527 101 196 189 678 36 432 468 73 157 961 -86 599 249 3

2014 236 674 837 -153 981 246 199 813 553 51 002 173 101 223 981 -42 946 356 524

2013 383 517 342 1 139 147 221 756 650 164 140 469 169 508 948 115 971 866 565

2012 395 973 057 2 256 188 200 914 483 170 807 796 144 414 306 114 834 148 428

(Sursa: www.risco.ro/, accesat la data de 22/11/2017, h 11:03)

Productivitatea muncii
2016 : 2028627/2 = 1014313,5
2015 : 2626034/3 = 875344,66
2014 : 236674837/524 = 451669,53
2013 : 383517342/565 = 678791,75
2012 : 395973057/428 =925170,69
Rata profitului
2016 : -425899/2028627 * 100= - 20.99
2015 : - 32527101/2626034 * 100= - 123.86
2014 : -153981246/236674837 * 100= -65.06

31
2013 : 1139147/383517342 * 100=0.29
2012 : 2256188/395973057 * 100=0.56
Profit la 1000 lei cifra de afaceri
2016 : -425899/2028627 * 1000= -209.94
2015 : - 32527101/2626034 * 1000= -1238.6
2014 : -153981246/236674837 * 1000= - 650.6
2013 : 1139147/383517342 * 1000=2.97
2012 : 2256188/395973057 * 1000= 5.69

Tabelul 1.4.4. - AGRISOL

Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. mediu)

2016 266 950 243 8 446 941 84 848 551 96 041 937 134 079 312 144 927 152 1,137

2015 276 589 424 1 686 683 66 142 938 93 559 233 110 403 981 137 100 419 1,155

2014 302 808 511 23 563 874 50 834 753 82 829 367 125 245 255 156 675 768 1,101

2013 281 912 461 3 037 095 40 018 456 85 119 565 79 845 207 124 160 457 1,081

2012 240 003 115 11 092 896 45 175 858 84 480 181 78 415 660 116 300 564 988

(Sursa: www.risco.ro/, accesat la data de 22/11/2017, h 11:13)

Productivitatea muncii
2016 : 266950243/1137 =234784.73
2015 : 276589424/1155 =23945.36
2014 : 302808511/1101 =275030.43
2013 : 281912461/1081 =260788.58
2012 : 240003115/988 =242918.13

32
Rata profitului
2016 : 8446941/266950243 * 100=3.16
2015 : 1686683/276589424 * 100=0.60
2014 : 23563874/302808511 * 100=7.78
2013 : 3037095/281912461 * 100=1.07
2012 :11092896/240003115 * 100=4.62
Profit la 1000 lei cifra de afaceri
2016 : 8446941/266950243 * 1000=31.84
2015 : 1686683/276589424 * 1000=6.09
2014 : 23563874/302808511 * 1000=77.81
2013 : 3037095/281912461 * 1000=10.77
2012 :11092896/240003115 * 1000=46.21

Tabelul 1.4.5. - AVICARVIL

Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii (nr. mediu)

2016 171 439 053 4 588 287 57 774 054 81 965 700 35 746 416 58 580 618 668

2015 178 520 018 3 568 539 76 054 776 85 380 373 47 030 932 54 565 543 618

2014 165 714 331 8 510 446 53 705 946 86 403 351 39 964 645 70 322 522 767

2013 158 340 802 414 957 72 415 278 115 270 630 45 337 372 85 446 838 715

2012 157 483 002 3 193 775 65 864 433 115 669 086 40 930 423 85 267 633 694

(Sursa: www.risco.ro/, accesat la data de 22/11/2017, h 11:45)

Productivitatea muncii
2016 : 171439053/668 =256645.28
2015 : 178520018/618 = 288867.34

33
2014 : 165714331/767 =216055.19
2013 : 158340802/715 =221455.24
2012 : 157483002/694 =226920.75
Rata profitului
2016 : 4588287/171439053 * 100=2.67
2015 : 3568539/178520018 * 100=1.99
2014 : 8510446/165714331 * 100=5.13
2013 : 414957/158340802 *100=0.26
2012 : 3193775/157483002 * 100=2.02
Profit la 1000 lei cifra de afaceri
2016 : 4588287/171439053 * 1000=26.76
2015 : 3568539/178520018 * 1000=19.98
2014 : 8510446/165714331 * 1000=51.35
2013 : 414957/158340802 *1000=2.62
2012 : 3193775/157483002 * 1000=20.28

1. Productivitatea muncii

2012 2013 2014 2015 2016

SC Transavia 434731.08 2 457418.9 2 449596.9 2 403765.2 2 344988.42 2
SA 6 3 4
Agricola 201875.37 5 211136.3 5 223838.4 4 213620.5 5 213577.40 5
International 4 8 3
Avicola Crevedia 925170.69 1 678791.7 1 451669.5 1 875344.6 1 1014313.5 1
5 3 6
AGRISOL 242918.13 3 260788.5 3 275030.4 3 23945.36 4 234784.73 4
8 3
AVICARVIL 226920.75 4 221455.2 4 216055.1 5 288867.3 3 256645.28 3
4 9 4

SC Transavia SA = 2+2 +2+2+2 =10

Agricola International = 5+5+4+5+5 =24
Avicola Crevedia = 1+1+1+1+1=5
Agrisol = 3+3+3+4+4=17
Avicarvil = 4+4+5+3+3=19
34
 2. Rata profitului
2012 2013 2014 2015 2016
SC Transavia 7,90 1 10,04 1 13,45 1 12,15 1 12,01 1
SA
Agricola 0,27 5 1,93 2 6,07 3 2,81 2 1,71 4
International
Avicola Crevedia 0,57 4 0,29 4 -65,06 5 -123,86 5 -20,99 5

AGRISOL 4,62 2 1,07 3 7,78 2 0,60 4 3,16 2

AVICARVIL 2,02 3 0,26 5 5,13 4 1,99 3 2,67 3

SC Transavia SA = 1+1+1+1+1=5
Agricola International = 5+2+3+2+4=16
Avicola Crevedia = 4+4+5+5+5=23
Agrisol = 2+3+2+4+2 = 13
Avicarvil = 3+5+4+3+3 = 18

3. Profitul la 1000 lei cifra de afaceri

2012 2013 2014 2015 2016
SC Transavia 79 1 100,4 1 134,5 1 121,5 1 120,1 1
SA
Agricola 2,71 5 19,31 2 60,75 3 28,15 2 17,18 4
International
Avicola 5,69 4 2,97 4 -650,6 5 -1238,6 5 -209,94 5
Crevedia

AGRISOL 46,21 2 10,77 3 77,81 2 6,09 4 31,84 2

AVICARVIL 20,28 3 2,62 5 51,35 4 19,98 3 26,76 3

SC Transavia SA = 1+1+1+1+1 = 5
Agricola International = 5+2+3+2+4 = 16
Avicola Crevedia = 4+4+5+5+5 = 23
Agrisol = 2+3+2+4+2 = 13
Avicarvil = 3+5+4+3+3 = 18
REZULTAT:
1 – 20=> SC Transavia SA = 10 +5 + 5 =20
2 – 43=> Agrisol = 17 + 13 +13 =43
3 – 51=> Avicola Crevedia = 5 + 23 + 23 =51
4 - 55 => Avicarvil = 19 + 18+ 18 =55
5 - 56 => Agricola International = 24 + 16 + 16 =56

35