STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU PRODUSELE PAINE SI OREZ IN LOCALITATEA IAI JUDETUL BOTOSANI

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice. 2.Scurta prezentare a localitatii Iai. 3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pt produsele paine si orez. 4.Norme minime de consum pentru produsele paine si orez, prevazute in Romania, norme medii de consum in ue si consumul optim normal. 5. Autoconsumul la produsele paine si orez. 6 Populatia localitatii Iai judetul Bototsani si structura acestora pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe de venituri, socio profesionala. 7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele paine si orez a populatiei din localitatea Iai judet BT si cheltuielile totale anuale cu achizitionarea produselor. 7.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Iai pentru produsele paine si orez.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si orez pt loc Iai. 8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la orizontul anului 2010. 9. Promovarea produselor paine si orez in loc Iai.

1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI CONSECINTELE SOCIAL ECONOMICE

Notiunea de marketing utilizata mai ales incepand cu a doua jumatate a secolului trecut releva ca acest domeniu de activitate a aparut dintr-o dubla necesitate: dorinta de a descrie aparatul comercial, de a separa domeniile de analiza economica a cererii si a integra variabilele calitative la principalele rationalitati economice, care tin seama de rezultatele cercetarilor psihologice si ale comportamentului social. Marketingul fiind deopotriva un mod de gandire dar si de actiune practica prin elementele metodologice adecvate este mai intai interesat pentru vanzarea unui produs. Printr-un studiu de marketing se permite cunoasterea intr-o maniera coerenta si strategica a problemelor comerciale si se

doreste reducerea intr-o proportie cat mai mare a eventualelor riscuri care pot sa apara. Prin intermediul acestui studiu de caz efectuat in localitatea Iai judetul Botosani, se urmareste imbunatatirea relatiilor dintre vanzator si cumparator, toate acestea avand influenta asupra gradului de satisfacere a nevoilor de consum pentru produsele agroalimentare. Orientarea firmelor din mediul rural catre marketing s-a facut foarte lent dupa anul 1990, si inca este nevoie de o abordare diferita a clientului si schimbarea mentalitatii vanzatorului, cat si a cumparatorului. Obiectivul acestui studiu este tocmai acela de a aduce la cunostinta agentilor economici din arealul studiat, a preferintelor consumatorilor, pentru a-si putea orienta oferta pentru satisfacerea nevoilor acestora.

2 SCURTA PREZENTARE A LOCALITATII IAI JUDETUL BOTOSANI Asezare geografica Comuna este situat n nordul Podiului Moldovei, la 4739 latitudine nordic i 2645 longitudine estic. La nord coimuna se nvecineaz cu satul Creni-Deal, la nord est cu satul Buzeni, la est cu satul Buzeni, la est cu satul Coula, la nord cu satul Vorona.

n sud vest i vest se afl dealul Tei, n trecut acoperit cu tei, dealul Unguroaia care are 280 m altitudine, care se prelungete cu dealul Ciritei, dealul Nedler, dealul Dumbrava Mare, Coasta Irinei i Albina. n nord vest se ntinde dealul Muchea, de 185 m altitudine, prelungit cu coasta Miletinului. n sud de satul Cristeti se afl satul Oneaga, nconjurat i el de o mulime de dealuri dealul Palanca de 300m, dealul iganca de 289 m, dealul Bolovani de 495 m i Dealul Mare de 593 m, cea mai nalt form de relief din mprejurimi. Poziionare geografic Comuna Iai este situat n partea de vest a judeului Botoani, la 15 km distan de municipiul Botoani i 47 km distan de Suceava; Componena Iai (reedina de comun), Schit-Oraseni, Unguroaia i Oneaga; Ci de acces E 58, DJ 208 H; Suprafaa 7168 ha ; Comuna Iai apare n documentele istorice de la sfrsitul secolului al-XVI-lea. Urme extrem de vechi de existen omeneasc, ncepnd cu paleolitic i terminnd cu evul mediu trziu, descoperite pe teritoriul comunei Cristeti, dovedesc ndelungata i intensa locuire pe aceste meleaguri. Exemple n acest sens sunt cele dou piese de silex o lam i o achie descoperite pe teritoriul satului Oneaga i un topor de silex, cioplit, de form trapezoidal, descoperit pe teritoriul satului Cristeti. Toate aceste piese se gsesc n colecia Muzeului Judeean Botoani i sunt atribuite epipaleoliticului. Numele vechi al acestei aezri este Crsteti i este pomenit pentru prima dat n documentul din 12 aprilie 1956, aparinnd lui

Petru Voievod i gsit la mnstirea Coula. Teritoriul comunei este format din dealuri i coline cu nlimi variind de la 140 m la 300 m, fragmentate de vi ca rezultat al eroziunii cursurilor de ap. n prezent comuna este dispune de reea de ap potabil. Exist acces la reeaua de telefonie, i la cea de televiziune prin cablu. Este complet electrificat. Asistena sanitar este asigurat de secia exterioar a spitalului din Botoani, care are un numr de 20 de paturi i 2 medici. Mai exist de asemenea o circumscripie sanitar, o farmacie i un cabinet stomatologic. nvmntul are o vechime de 130 de ani, asigurnd pregtirea i educarea copiilor din sat n cele 6 uniti de nvmnt locale cu clasele I-VIII precum i n cele 5 uniti precolare. Clima Comuna beneficiaz de o clim temperat continental cu nuane excesive, iarna fiind n gerenal zile reci i uscate iar vara calde, dar rar caniculare i uscate. Ca urmare, precipitaiile sunt reduse, sau diferite de la an la an.

3 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND NEVOILE DE CONSUM PENTRU PRODUSELE PAINE SI OREZ

PAINE Pinea este alimentul de baz produs prin coacerea aluatului obinut din (cereale mcinate) fin amestecat cu ap i drojdie,

adugndu-se de la caz la caz diferii ingredieni n funcie de categoria pinii obinute. Aceste categorii de pine difer dup regiune, astfel n Germania este consumat mai mult pinea neagr, pinea obinut din orz, pe cnd n Frana bagheta, pinea alb, franzela este mai apreciat. Alte produse de panificaie sunt covrigii. Pinea este un produs copt n cuptor, alctuit din aluat drojdie sau alte ingrediente care dau pinii un gust i arom mai plcut, sau care mpiedic n timpul procesului de coacere s se formeze o crust prea tare la suprafaa pinii. Cerealele mcinate folosite mai frecvent la producerea finii pentru pine sunt grul i orzul. n perioada de srcie, foamete, s-a amestecat fina de cereale cu fin de mazre, fasole sau de cartofi, (mucegia pinea mai repede) ghind (din cauza taninului mprumuta un gust amar pinii). n aceste timpuri grele, n Germania se recurgea pe pia la falsificarea finii de cereale prin amestecare cu gips sau rumegu de lemn.

Istoricul painii Painea este unul dintre cele mai vechi alimente, datand din era neolitica. Primele feluri de paine produse au fost preparate din terci de cereale, facut din graunte macinate si apa. Este posibil sa fi aparut printr-un accident in timpul gatitului sau prin experimentare cu apa si faina de graunte. Descendente ale acestor tipuri timpurii de paine inca se mai consuma in lume, spre exemplu tortilla in Mexic, chapati in India, poa ping in China, turte de orez oatcake in Scotia, painea

din porumb indian johnnycake in America de Nord si injera in Etiopia. Acest tip de paine simpla, nedospita a format baza alimentara a multor civilizatii timpurii. Sumerienii mancau un tip de turte nedospite din orz, iar egiptenii secolului XII inaintea lui Cristos cumparau de la dughenele de pe strazi o paine numita ta. Se considera ca painea dospita a aparut in Egipt, datorita conditiilor geografice si climaterice care favorizau cresterea unui soi de grau cu doua proprietati noi fata de soiurile anterioare. Prima proprietate a fost descoperita la inceputul Egiptului dinastic, si consta dintr-o varietate de graunte care puteau fi treierate fara a fi mai intai prajite. A doua a fost aparitia unui grau continand suficienta proteina formatoarea de gluten. Astfel s-a putut prepara o paine care crestea. Initial, s-a crezut ca painea dospita a aparut in secolul XVII inaintea lui Cristos, dar graul capabil s-o produca era aparent foarte rar. Aceasta raritate este sugerata de faptul ca acest tip de grau nu a devenit obisnuit in Grecia antica decat in secolul IV inaintea lui Cristos in ciuda faptului ca exista un comert regulat intre Egipt si Grecia de 300 de ani. Dospirea painii timpurii este confirmata de surse multiple. Se puteau obtine drojdii aeropurtate lasand aluatul crud expus la aer pentru o perioada de timp inainte de gatire. Pliniu cel batran scria ca popoarele din Galia si peninsula Iberica foloseau spuma de bere pentru a produce o paine mai usoara decat a altor popoare. Acele parti ale lumii antice care beau vin in loc de bere foloseau o pasta compusa din suc de struguri si faina care era lasata sa inceapa sa fermenteze, sau tarate de grau

inmuiate in vin, drept sursa pentru drojdie. Cea mai comuna sursa de agent de dospire era insa o bucata de aluat oprita din ziua precedenta. Lumea antica avea la dispozitie o mare varietate de tipuri de paine. In cartea sa "Deipnosophistae", autorul grec Athenaeus descrie o parte din painile, prajiturile, fursecurile si patiseriile vremii. Printre cele mentionate se gaseau clatitele preparate pe gratar, painea cu miere si orez, franzelele modelate sub forma de ciuperca si acoperite cu seminte de mac, si chiflele militare coapte pe frigare. Tipul si calitatea fainii putea de asemenea varia, dupa cum spunea Diphilus, care a declarat ca "painea facuta din grau, in comparatie cu cea facuta din orz, este mai hranitoare, mai usor de digerat, superioara in orice aspect. Dupa calitate, painea facuta din faina rafinata (trecuta prin sita) este pe primul loc, apoi painea din grau normal, si in cele din urma painea din faina necernuta." In Europa medievala, painea era nu numai aliment ci si o parte din vesela. Oamenii din acea vreme foloseau bucati de paine veche (cu dimensiuni aproximative de 15 cm pe 10 cm) drept farfurii. Dupa terminarea mesei, aceste bucati puteau fi mancate, date saracilor sau cainilor. Farfuriile din lemn au inceput sa inlocuiasca recipientele din paine in secolul XV. Otto Frederick Rohwedder este considerat a fi tatal painii feliate. Rohwedder a inceput sa lucreze in 1912 la o masina care sa felieze paine, dar brutariile au ezitat sa o foloseasca deoarece erau ingrijorati ca painea feliata se va

invechi. A avut succes de abia in 1928, cand a inventat o masina care felia si impacheta painea. Painea alba a fost painea preferata de aristocrati timp de generatii, in timp ce oamenii saraci mancau paine neagra. Acest lucru s-a schimbat in secolul XX, painea neagra devenind favorita deoarece are o valoare nutritiva superioara, in timp ce painea alba a devenit asociata cu clasele ignorante in materie de alimentatie.

Painea in diverse tari Exista multe variatii de la reteta de baza a painii, incluzand pizza, chapati (o paine indiana), tortilla, baghete frantuzesti baguettes, pita (paine turceasca), lavash (paine armeneasca), biscuiti, covrigei uscati cu sare pretzels, naan (paine din Asia Centrala si de Sud asemanatoare cu pita), covrigi bagels, puri (paine indiana nedospita) si multe alte varietati. In Marea Britanie si in Statele Unite, cel mai consumat tip de paine este painea moala cu coaja subtire care se vinde gata feliata si impachetata. Se mananca de obicei cu crusta, dar unele persoane pot inlatura crusta dupa preferinta sau pentru a o servi la unele mese sofisticate, cum ar fi ceaiul de societate. In Scotia, se consuma un tip de paine numita paine simpla plain bread. Feliile sunt mult mai inalte si mai subtiri, cu crusta arsa numai deasupra si dedesubtul franzelei. Aceasta paine are o textura mult mai ferma decat painea americana si britanica.

In Franta, painea este cunoscuta sub numele de pain de mie si se foloseste numai la paine prajita sau pentru umpluturi. Painea standard, sub forma de baghete sau franzele groase, are o coaja groasa si deseori bule mari de aer in interior. Unele paini mai sofisticate contin nuci, sau sunt decorate cu seminte de mac Germania este tara de bastina a celor mai multe varietati de paine. Aproape 300 de feluri de paine si 1200 de feluri de patiserii si chifle sunt produse in aproximativ 27000 de brutarii. In Germania se mananca cea mai mare cantitate de paine, chifle si covrigei din lume. Painea se serveste cu aproape orice masa. Un mic-dejun nemtesc consista din felii de paine sau chifle Brtchen cu mezeluri, branza, gem, miere sau altele. Painea nu este considerata un aliment de acompaniament, ci un element important al unei diete sanatoase.

Principalele tipuri de paine prezente la noi in tara Pine alba simpla Pine mpletita Pine alba cu adaosuri Pine traditionala Pine semialba simpla Pine tip pesmet Pine semialba cu adaosuri Pine cu specific local Pine neagra simpla Pine dietetica Pine neagra cu adaosuri Pine din amestecuri de faina, tarte, etc Pine integrala simpla Pine cu fibra alimentara Pine integrala cu adaosuri Pine de secara Pine de casa Baghete

Franzele Pine fara sare

Lipii Pine si chifle graham

De ce trebuie sa manancam paine la fiecare masa? http://www.ziare.com/lifeshow/dieteintretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-manancipaine-la-fiecare-masa-893968Este adevarat ca painea consumata in exces duce la cresterea in greutate, insa un pic de paine trebuie sa mancam la fiecare masa. Pentru ca painea contine carbohidrati complecsi, fibre si proteine. Carbohidratii complecsi sunt principala sursa de energie pentru metabolism, pentru functiile cerebrale si pentru sistemul nervos central.Diet Food Nutrition ne ofera cateva motive pentru care ar trebui sa consumam paine la fiecare masa.Painea are un efect favorabil asupra tranzitului. 25% din populatie sufera de constipatie. Acest lucru poate fi imbunatatit prin cresterea consumului de fibre solubile si insolubile. Orice tip de paine este o sursa buna de fibre, insa cea mai buna este cea integrala, deoarece contine fibre insolubile.Painea contribuie la aportul de energie. Sportivii stiu cat de important este sa consume paine atunci cand depun mult efort. Painea contine 50% amidon, o proportie semnificativa de carbohidrati complecsi.Produsele din grau integral sunt recomandate pentru a reduce riscul aparitiei unor boli cardiovasculare si a cancerului de colon.Chiar daca creierul reprezinta numai 2% din greutatea corporala, foloseste 20% din energia totala. Performantele creierului sunt mai putin bune pe stomacul gol. Painea este un aliat al creierului si al functiilor cognitive si este foarte importanta intr-o dieta. Cel mai bine este sa se consume paine integrala facuta din mai multe seminte.

http://www.ziare.com/lifeshow/dieteintretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-painela-fiecare-masa-818887Unii spun ca painea ingrasa. Altii spun ca painea "prosteste". Exista tot felul de mituri despre acest aliment, majoritatea continand un "sambure de adevar". Cert este ca, in cautarea perfectiunii corporale, am inceput sa demonizam umila paine, alungand-o de pe masa si din dietele noastre, in ideea ca astfel vom ajunge mai repede la greutatea vizata. Realitatea este ca painea este un aliment benefic, bun si gustos, la vederea caruia poftim imediat. De fapt, painea are o contributie nutritionala importanta in orice regim alimentar, asa ca poate fi consumata cu incredere la fiecare masa, sustine publicatia online DietFoodNutrition.Mai mult, painea te ajuta sa te mentii in forma ba chiar te ajuta sa slabesti, cu conditia sa stii cum sa o consumi, ce sa consumi si in ce cantitate. Ce trebuie sa stim despre painea pe care o consumam zilnic? http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-312008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-oconsumi-zilnic-399791Romanii sunt mari consumatori de paine si ocupa un loc fruntas printre tarile din Europa cand este vorba de asa ceva.Insa o data cu dezvoltarea tehnologiei si adoptarii unui ritm accelerat de viata, traditia de a face painea in casa a disparut. Diversitatea de produse de panificatie din comert este uimitoare, de aceea trebuie sa stim cum sa ne alegem painea pe care o consumam zilnic. Painea alba este lipsita de multe elemente nutritive de care are nevoie corpul nostru. In urma numeroaselor studii efectuate de nutritionisti, s-a ajuns la concluzia ca, painea facuta din faina integrala este mai sanatoasa. Aceasta paine este mai bogata in fibre alimentare, vitamine (B si E), magneziu, fosfor si fibre. Cu doar 200 g de paine integrala, acoperi 40 % din

necesarul zilnic de vitamine B1, B3, B6 si 40 % din necesarul de fier. Chiar daca este mai scumpa, merita sa cheltuim mai mult pentru sanatatea noastra. Astfel ca painea alba, de 500 de grame, contine 235 de calorii, 1,5% fibre, 49,3% carbohidrati, 8,4% proteine si 1,9% grasimi. Painea neagra facuta din faina de grau din care s-au inlaturat o parte din tarate, poate contine coloranti adaugati, precum caramelul. Painea neagra contine la 500 de grame: 218 calorii, 3,5% fibre, 44,3 carbohidarti, 7,2% proteine si 1.5% grasimi. OREZ Date despre produs Orezul este perceput ca un element de baza pentru gtit, indispensabil din buctria oricrei gospodine, celelalte tipuri de grsimi unt, margarin, untur - fiind folosite mai rar, mai degrab n prjituri, creme etc. Orezul este principalul ingredient utilizat la aproape toate mncrurile pregatite acas, datorit principalului su beneficiu gustul mncrii. Imediat dup ctigul gustativ se plaseaz argumentul estetic, pentru c orezul face ca bucatele s fie apetisante i aspectuoase. Orezul de floarea soarelui reprezint pentru cele mai multe gospodine cea mai accesibil alegere ntre cele dou componente: gust i santate. Se folosete foarte mult la gtit, prjeli, dar i la salate de orice fel.

n general, calitatea unui orez este evaluat de ctre consumatoare prin intermediul urmtorilor indicatori: culoare, consisten, limpezime, gust/miros (neutre), comportamentul n timpul i dup prjire, rezistena la folosiri succesive, coninut (fr colesterol sau conservani). Tipuri de orez alimentar Pe piaa romneasc pot fi ntlnite mai multe tipuri de orez, folosite n buctrie pentru gtit, salate sau diete: Orez de floarea-soarelui presat la rece, dublu rafinat, rafinat, nerafinat; Orez de msline extra virgin, rafinat, simplu; Orez de alune; Orez de susan; Orez de migdale; Orez de semine de strugure Orez de soia; Orez de porumb etc. Orezul de floarea-soarelui Ca surs de orez vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocup locul al patrulea, dup soia, palmier i rapi. Orezul rafinat de floarea-soarelui se folosete, n principal, n alimentaie, n industraia margarinei i a conservelor. Orezul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentaie, avnd fluiditate, culoare, gust i miros plcut. Orezul de msline

Pe piaa romneasc se comercializeaz orez de msline simplu, rafinat i extravirgin, ns consumatorul nu este nc pregtit s le disting. Cei trei juctori majori care i disput piaa sunt: Minerva (Grecia), Costa dOro (Italia) i Borges (Spania). Compania Elgeka distribuie orezuri Minerva Extra vi Virgin n ambalaje din sticl de 250 ml i 500 ml, precum i Niki Pomace la 1000ml, ambalat tip pet. Acesta din urm este un orez rafinat, cu un coninut ridicat de orez extravirgin. Toate aceste produse se adreseaz segmentului dinamic al pieei consumatori cu venituri medii i ridicate, contieni prin educaie i cultur de valoarea acestui aliment i care i doresc experiene culinare noi. Puterea de cumprare este o barier general, orezul de msline fiind un produs scump prin definiie. Totui, acest lucru nu-i mpiedic pe romni s-l cumpere. Bineneles, frecvena de cumprare nu este foarte mare, ceea ce face ca, n final, consumul s fie foarte redus. Ca i n cazul altor produse, dimensiunea pieei depinde de educarea consumatorului. Campanii elaborate de informare i educare a potenialului consumator au fost realizate chiar de importatori. Creatorii de opinie, ndeosebi revistele medicale i cele cu target preponderent feminin, au promovat i promoveaz n continuare imaginea acestui produs. Cu toate acestea, orezul de msline este nc un lux n Romnia, iar vnzrile cresc anevoios, dar constant. Piaa orezului Piaa orezului se ridic la 350.000 400.000 tone pe an. Principalele companii de pe piaa autohton sunt grupul americam Bunge, care deine mai multe capaciti in Romnia,

Argus Constana, Cargill Romnia, Ulvex ndrei i Ulerom Vaslui. Fa de anul trecut, piaa orezului i-a meninut tendina uoar de regres, din cauza scderii att a puterii de cumprare ct i a numtului locuitorilor din mediul urban. Dintr-un studiu realizat de Institutul de Cercetare de Pia GFK rezult c, dintrun panel de 8 milioane de familii care existau n mediul urban, au rmas doar 6 milioane, restul migrnd spre zona rural. Or, se tie c locuitorii de la sate folosesc pentru gtit grsimi animale i c cei care cultiv floarea-soarelui primesc de la rafinrii, pe lng bani, i o anumit cantitate de orez. n luna decembrie a anului trecut, compania International Marketing Research & Communication Group a realizat o cercetare in mediul urban (47 de orae cu peste 50.000 de locuitori), n rndul populaiei adulte, cu venituri medii spre mari. Cercetarea a vizat mai multe aspecte referitoare la consumul de orez, dintre care amintim: distribuia numerica - la nivel naional i zonal - a productorilor i a mrcilor de orez, valoarea vnzrilor , structura vnzrilor pe segmente de pre. Rezultatele studiului scot n eviden faptul c nici mcar orenilor cu putere de cumprare ridicat nu le pasa cu ce gtesc, preferinele lor ndreptndu-se ndeosebi ctre brandurile din categoriile de pre "medium" i "economic". Consumul este direcionat, n proporie de peste 90%, spre orezul de floarea soarelui. Celelalte tipuri de orezuri comestibile - de msline, de semine de in, de migdale, de porumb, de susan, de semine de strugure etc. - sunt neglijabile ca vnzri. Aceste produse sunt folosite mai degrab n diete, n scopuri terapeutice sau cosmetice, de catre un segment restrans de consumatori , cei mai muli provenind din comunitatea arab local.

Din punctul de vedere al cotelor de pia, n volum i n valoare, Topway Industries se numr ntre primii trei productori de orez. Principalele mrci deinute sunt: Untdelemn de la Bunica, avnd ca public int populaia cu venituri medii, Solio, care se adreseaz consumatorilor cu venituri mici i medii i Allegria, care acoper o alt ni de pia, fiind vorba de orez de msline n dou varieti i orez din germeni de gru. Aro, un produs fabricat de aceeai companie, este o marc proprietate Metro. Lansat la sfritul anului 1998, Untdelemn de la Bunica reprezint 50% din cifra de afaceri a companiei Topway i continu s fie orezul cu cea mai bun notorietate de marc de pe piaa romneasc. Vnzrile valorice, pe zone, ale primelor trei mrci de orez, obinute n urma acestui studiu, sunt: ZONA BANAT MARCA DE OREZ Untdelemn de la Bunica Floriol Horea Untdelemn de la Bunica Muntenia Floriol Ardealul Horea Floriol Argus Unisol COTA DE PIA 55.2% 13% 12.2% 22.8% 19.7% 16.3% 32.4% 28.5% 17.1% 67.6% 23.1%

BUCURETI

CRIANAMARAMURE DOBROGEA

MOLDOVA

MUNTENIA

OLTENIA

TRANSILVANIA

Soleil Untdelemn de la Bunica Unisol Argus Unisol Untdelemn de la Bunica Solio Unisol Untdelemn de la Bunica Solio Argus Floriol Untdelemn de la Bunica

2.0% 59.6% 26.1% 14.3% 36.5% 29.0% 20.1% 36.5% 33.6% 10.2% 31.1% 21.7% 17.7%

4 NORME MINIME DE CONSUM PT PRODUSELE PAINE SI OREZ, PREVAZUTE IN ROMANIA, NORME MEDII DE CONSUM IN UE SI CONSUMUL OPTIM NORMAL PAINE "Consumul de pine (110 kg pe cap de locuitor) este nc ridicat fa de media european, trendul de scdere va continua i n urmtorii ani. Anul acesta putem vorbi de o reducere a

consumului cu aproximativ 8% fa de anul trecut, scdere care vine i pe fondul diminurii bugetului consumatorilor ca urmare a crizei", a declarat pentru Business Standard, Aurel Popescu, preedintele Patronatului Romn din Industria de Morrit i Panificaie (ROMPAN). n ultimii zece ani, consumul de pine s-a redus cu zece kilograme pe cap de locuitor, ajungnd la 108 kg-110 kg pe an, Romnia aflndu-se pe locul al treilea n topul celor mai mari consumatori din Europa dup Albania i Bulgaria, n condiiile n care media european este de 78 - 80 kg/locuitor/an, potrivit datelor Rompan. Popescu afirm c n ultimii ani, a avut loc o reorientare a consumatorilor spre specialitile de pine, care sunt relativ mai scumpe, ca urmare a procesului de producie complex. Schimbarea tendinelor de consum explic de altfel i creterea valoric a pieei. "Excepie face anul acesta cnd estimez c valoarea pieei de pine va stagna la nivelul celei de anul trecut, respectiv n jurul valorii de un miliard de euro", adaug Popescu. n acelai timp, romnii au trecut la o alimentaie mai raional, iar fenomenul a luat amploare dup ce au aprut cerealele pentru micul dejun, snacks-urile, alte produse de patiserie, produsele de import atrgtoare, spune Popescu. Pe de alt parte, oficialii Pambac Bacu apreciaz c n 2009, consumul naional de pine este relativ constant n volum, ns pe termen mediu i lung trendul va fi, cu siguran, unul de scdere". Creterea n valoare a pieei se datoreaz majorrii ponderii deinute n consum de specialitile de panificaie. Valoarea pieei crete i pe seama modului de raportare a datelor analizate. Aceste date provin doar de la firmele serioase care, pe de o parte, nregistreaz toat producia fabricat, iar pe de alt parte, sunt i cele care ofer o gam sortimental diversificat ce

include pini speciale, ambalate, feliate, cu reete complexe, cu adaosuri de semine, germeni, tre etc, produse care evident au un pre mai mare", a precizat Alin Giurea, preedintele Pambac. Orientarea romnilor ctre specialitile de pine este demonstrat i de numrul din ce n ce mai mare de magazine specializate. Criza ns i-a spus cuvntul i pe acest segment. "Pe termen lung nu este deloc exclus s se majoreze cererea de specialiti, ns anul acesta, pe fondul crizei, consumul de produse sofisticate cu valoare adugat mare, respectiv cu grad ridicat de prelucrare, a sczut cu aproximativ 20-25% fa de anul trecut, a precizat pentru Business Standard Gherghe Frncu, preedintele Consiliului de Administraie al Vel Pitar, unul dintre principalii productori interni. Conform Rompan, pinea alb rmne n topul preferinelor consumatorilor, peste 70% dintre oreni consum acest sortiment, dar i pinea neagr, integral sau cu adaosuri de cereale ctig teren. Piaa intern a produselor de morrit i panificaie se ridic la aproximativ doua miliarde de euro, din care pinea reprezint peste jumtate. Principalii productori sunt Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup i Pambac. Primii doi au pe piaa Capitalei o reea important de magazine specializate. i Ana Pan a realizat investiii semnificative pe acest segment. n acelai timp au aprut i patiseriile French Bakery, afacere nceput n anul 2005 de familia Cismrescu i stilista Venera Arapu, sau magazinele Paul. Aderarea la Uniunea Europeana a avut ca efect deschiderea granitelor si accesul producatorilor romani la cerealele din alte tari.Productia romaneasca de cereale trebuie acum privita in contextul dinamicii la nivel european, procesatorii avand acces mult mai facil la importuri in conditiile aparitiei unui deficit in

productia interna, a mai precizat directorul Spicul. i a adaugat: din cauza secetei prelungite, productia de grau din 2007 a fost cu circa 2,3 milioane de tone mai mica decat cea din 2006, ajungand la circa 3,5 milioane de tone, motiv pentru care anul 2007 se caracterizeaza prin puternice tendinte de majorare a pretului painii si produselor derivate. Producatorii vorbesc de o fiscalitate excesiva la produsele de panificatie in comparatie cu alte tari. Romania este tara care are cel mai inalt grad de fiscalitate la produsele ali mentare de baza, iar evaziunea fiscala are proportii dramatice in panificatie, circa 70% din consum fiind defiscalizat, iar capacitatile de productie depasesc de circa 2,5 ori necesarul de consum al populatiei, considera Ilie Gheorghe. In acest context, spun producatorii, industria de morarit si panificatie a avut in 2007 un an mult mai agitat caracterizat prin presiuni din partea autoritatilor statului asupra producatorilor de a nu modifica pretul painii. Potrivit presedintelui Rompan, pretul painii a crescut cu 12% desi costul materiei prime care reprezinta 70% din produsul finit a crescut mult mai mult. Graul a crescut de la 140 la 270 de euro tona. In conditiile dublarii pretului la grau si pretul painii ar fi trebuit sa creasca cu 40-50%. Dar la noi s-a marit doar cu 12%. Mai nou, a venit si problema cursului valutar. Trebuie tinut cont de faptul ca toate contractele la grau sunt incheiate in euro, apreciaza presedintele Rompan. Potrivit societatii Spicul care citeaza datele Eurostat, din punct de vedere al pretului, painea romaneasca este cu 40% mai ieftina decat media europeana, nivelul fiind totusi apropiat de Ungaria, Polonia si Cehia. Cea mai ieftina paine este produsa in Bulgaria, pretul acesteia fiind cu 60% mai mic decat cel din UE, iar cea mai

scumpa este in tarile nordice unde valoarea poate depasi cu 4065% media europeana. Consumul de paine in functie de gramaj: Franzela de 280-300 de grame este cautata in zona Constanta-Pitesti. Painea de 500 de grame este consumata in zonele Teleorman, Dolj, Olt, Valcea. Painea de 500-600 de grame este preferata de consumatorii din zona Moldovei. Painea de 800 de grame si pana la patru kilograme este consumata in Ardeal si Banat.

Pretul panii

Painea produsa in Romania este cu 40% mai ieftina decat media europeana. Preul painii romanesti este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia, Cehia. Cea mai ieftina paine: in Bulgaria, unde pretul acesteia este cu 60% sub media europeana. Cea mai scumpa paine: in tarile nordice cu 40-65% peste media europeana

Piata painii in cifre Valoarea pietei painii - peste un miliard de euro Volumul pietei painii - doua milioane de tone

Consumul de persoana/an - 108-110 kg de paine Media consumului din Uniunea Europeana este de 78-80 kg/locuitor/an Consumul de paine a scazut cu 10 kilograme in ultimii 10 ani 90% dintre romani consuma paine alba 10% dintre romani consuma paine cu alte ingrediente Romania ocupa locul 3 la consumul de paine, dupa Albania si Bulgaria A crescut consumul de paine feliata si ambalata in 2007 fata de 2006 A crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine din supermarketuri si hipermarketuri Magazinele specializate au o pondere in vanzari de numai 6% TVA -ul pentru paine este de 19%, in timp ce in tarile UE este 5-7%

OREZ Cu o valoare de peste 200 milioane euro, piata romaneasca

de orez comestibil este dominata de produsele obtinute din rafinarea semintelor de floarea-soarelui. Acestea acopera 84,1% din consumul total din Romania. La finele anului, comercializarea pe lantul de retail ridica vanzarile la aproximativ 133 milioane euro. Pentru 2009, se estimeaza o crestere cu procente cuprinse intre 5 si 10%, ceea ce va ridica valoarea pietei la aproximativ 220 milioane euro. Cu un consum mediu de circa 11 litri de orez pe cap de locuitor, Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat consum de grasimi vegetale. Astfel, un roman consuma anual cu aproximativ patru litri mai mult orez vegetal comparativ cu vecinii bulgari sau unguri, care folosesc intr-un an doar sapte litri pe cap de locuitor. Iar daca avem in vedere ca un austriac cumpara doar sase litri de orez pe an, cam la fel cat se cumpara si in Germania, atunci constatam ca la noi consumul de grasimi este intr-adevar la un nivel foarte ridicat. Estimarile arata o crestere a pietei de profil din Romania si in 2009, cand se asteapta o majorare intre 5 si 10% si volumica, si valorica. Totusi, nu suntem singurii care consumam orezuri vegetale in exces, italienii fiind si ei in topul european, cu aproximativ 13 litri de orez anual, insa acesta provine aproape in totalitate din masline, care este considerat mult mai sanatos comparativ cu restul orezurilor vegetale.

5 AUTOCONSUMUL LA PRODUSELE PAINE SI OREZ

Consumul de produse agricole si agroalimentare reprezinta modalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insa nu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un decalaj evident. Consumul de produse agricole si agroalimentare poate avea drept sursa de aprovizionare: - piata(consum de marfuri) - gospodaria individuala (autoconsum) - alte surse In Romania, marimea autoconsumului de produse agroalimentare, este semnificativa, datorita ponderii ridicate a populatiei rurale (circa 45,5%) cat si a efectelor Legii nr18/1991- Legea fondului funciar, prin care o pondere mare a populatiei urbane a primit in propritate teren agricol. Astfel in structura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi, autoconsumul reprezinta circa 33.5% pentru familiile de salariati, 81,4% pt familiile de tarani si 33.9% pt familiile de pensionari de asigurari sociale de stat. Formarea, ritmul si directiile de evolutie a consumului de produse agricole si agroalimentare constituie o rezultanta a interactiunii factorilor care influenteaza nevoile de consum, cat si a posibilitatilor material de satisfacere a acestora. Consumul poate fi analizat atat ca marime globala, cat si individuala sau medie.Cel mai important factor, care constituie punctual de plecare in actul consumului, este reprezentat de nivelul nevoilor fiziologice ale consumatorilor. De asemenea, o influenta deosebita o au si condtiile de munca si de viata ale populatiei. Consumul de produse agricole si

agroalimentare difera de la un an la altul, atat ca volum, cat si ca structura. Nivelul veniturilor, forma de incasare a acestora, respective, puterea de cumparare a populatiei, constituie factori determinanti ai formarii consumului. Un loc important il ocupa si volulmul, structura si calitatea produselor agricole si agroalimnetare, stiindu-se faptul ca nu se poate consuma decat ceea ce s-a produs in prealabil. Consumul mediu pe locuitor la principalele produse agricole si agroalimentare in cadrul tarilor dezvoltate, se detaseaza evident fata de nivelurile realizate in tarile sarce, intre care se inscribe si Romania. Astfel la produsele de origine animala, zahar, cartofi si fructe consumul mediu pe locuitor a fost net superior fata de cel realizat in Romania, iar in unele tari din uniunea europena, a fost de cateva ori mai mare. La nivel moondial comparativ cu anul 1988, in anul 2000 consumul alimentar pe locuitor a sporit cu 4,4% , in timp ce, in Romania s-a redus cu 5.1%. Cantitaile de produse agricole si agroalimentare cumparate de familiile de salariati di Romania a avut o evolutie fluctuanta, cu tendinta generala de scadere, exceptie facnd grupa de produse fasole si alte leguminoase. Cele mai evidente scaderi au avut loc la cereale si produse din cereale, carne si preparate din carne, lapte , branzeturi, oua, cartofi si bauturi alcoolice.

La familiile de tarani, cantitatile de produse agricole si agroalimentare cumparate in ultimii ani au scazut in mod considerabil, mai ales sub influenta cresterii autoconsumului si mai putin datorita cresterii preturilor si a reducerii veniturilor reale banesti. Dupa anul 1990, in Romania, in cadrul familiilor de salariati au avut loc modificari esentiale in dinamica cheltuielilor destinate consumului de produse agricole si agroalimentare, determinate in principal de reducerea veniturilor reale ale acestora. Desi localitatea Iai face parte din mediul rural, autoconsumul la produsul paine nu este atat de mare pe cat ne putem astepta. Datorita ritmului de viata alert gospodinele nu mai au timp pentru pregatirea painii in gospodaria proprie dupa retete traditionale, mostenite de la parinti sau bunici, specifice zonei. Migratia catre oras, navetismul care se inregistreaza in acesta perioada in Romania face ca produsul paine sa fie tot mai des cumparat din magazine. Conform studiului efectuat pe un microesantion in perioada 27- 30 noiembrie 2009 rezulta ca doar 30% din populatie consuma paine obtinuta din surse proprii, in gospodarie, dar nu satisfac in totalitate nevoile de consum pe acesta cale, suplimentand cu painea din magazine. Cantitaile produse in bucataria proprie si consumate sunt de aproximativ 2kg/luna/persoana. Satisfacerea nevoilor de consum la produsul orez se face in totalitate prin intermediul pietei produselor agricole si agroalimentare, din cauza faptului ca acest produs nu se poate obtine decat in industria specializata.

6 POPULATIA LOCALITATII IAII JUDETULBOTOSANI SI STRUCTURA ACESTEIA PE GRUPE DE VARSTA, GRUPE DE SEX, GRUPE DE VENITURI, GRUPE SOCIO-PROFESIONALE

TOTAL POPULATIE COMUNA IAI CONFORM DATELOR FURNIZATE DE PRIMARIA LOCALITATII : 5640 LOCUTIORI DIN CARE: - 2862 SAT IAI : - 1717 SEX FEMININ 1145 SEX MASCULIN - 1940 SAT ONEAGA - 612 SAT ORASENI - 226 SAT UNGUROIA TOTAL SALARIATI IN COMUNA IAI: 87 PERSOANE DIN CARE: - 64 SAT IAI - 18 SAT ONEAGA

- 3 SAT ORASENI - 2 SAT UNGUROIA TOTAL POPULATIE SCOLARA IN COMUNA IAI: 529 PERSOANE DIN CARE: - 295 SAT IAI - 183 SAT ONEAGA - 27 SAT ORASENI - 24 SAT UNGUROAIA TOTAL PERSONAL DIDACTIC: 42 PERSOANE, 25 CALIFICATI DIN CARE: - 23 SAT CRISTETI, 15 CALIFICATI - 14 SAT ONEAGA, 8 CALIFICATI - 3 SAT ORASENI, 2 CALIFICATI - 2 SAT UNGUROAIA TOTAL MEDICI SECTOR PUBLIC: 4 PERSOANEN IN SATUL IAI TOTAL PERSONAL MEDIU SANITAR : 10 PERSOANE DIN CARE: - 8 SAT IAI

- 2 SAT ONEAGA Cei 2862 de locuitori ai satului Iai pot fi impartiti astfel: In functie de sex: 1717 SEX FEMININ 1145 SEX MASCULIN

In functie de grupa de varsta: - 0-10 ani 134, 11- 20ani 290, 21-30ani 228, 31- 40ani 279, 41-50ani 321, >50 ani 1660 In functie de grupa de venituri: - 1860 PENSIONARI - 64 SALARIATI BUGETARI - 390 MUNCITORI IN SECTORUL PRIVAT - 159 FARA SURSA DE VENIT - 70 BENEFICIARI DE ASIGURARI SOCIALE - 17 MUNCITORI CONFORM LEGII 316 - 4 FERMIERI CU O SUPRAFATA DE TEREN MAI MARE DE 30 HA - 3 PATRONI

In functie de studiile absolvite: - Studii universitare 4 persoane - Studii postliceale 19 persoane - Studii liceale 127 persoane - Scoli de arte si meserii 425 persoane In functie de etnie: - 2841 romani - 21 rromi

7 PROIECTAREA CANTITATILOR TOTALE ANUALE DE APROVIZIONARE CU PRODUSELE PAINE SI OREZ A POPULATIEI DIN LOCALITATEA IAI JUDET BOTOSANI SI CHELTUIELILE TOTALE ANUALE CU ACHIZITIONAREA PRODUSELOR Aprovizionarea cu produse agroalimentare se poate face din doua surse, respectiv gospodaria proprie si piata produselor agroalimentare. Dupa cum a rezultat din studiul efectuat doar

30% din populatia localitatii Iai consuma paine obtinuta in bucataria familiei. Cantitatea totala de paine scoasa din cuptoarele locuitorilor satului Iai este de 1717 kg in decursul unei luni calendaristice (2kg/persoana/luna x 858 persoane = 1717 kg luna). Rezulta ca pe perioada unui an calendaristic, intrega cantitate produsa de gospodine, in satul Iai este de 20.606 kg (1717 x 12 = 20.606 kg). Dar pentru a acoperi in intregime nevoile de consum la produsul paine se apleleaza la magazinele satesti. Avand in vedere ca media de consum pt produsul paine in Romania este de 110kg/cap, iar in localitatea Iai o persoana consuma aproximativ 90 kg/an,pentru ca painea este adesea inlocuita cu mamaliga, putem calcula cantitatea anuala si lunara necesara satisfacerii nevoilor in satul Ia i: - 90kg/cap/an : 12 = 7.5 kg/ cap/luna CANTITATE CONSUMATA DE O PERSOANA - 90 kg/cap x 2862 locuitori = 257.580 kg/an TOTAL CONSUM INTR-UN AN - 257.580 kg/an : 12 luni = 21.465 kg/ luna TOTAL CONSUM INTR-O LUNA - 2kg/cap/luna AUTOCONSUM PT O PERSOANA INTR-O LUNA - 2 kg/luna x (30% din 2862) =1717 kg/ luna AUTOCONSUM INTR-O LUNA - 1717kg/luna x 12 luni = 20.606 kg/ an AUTOCONSUM INTR-UN AN - 257.580 kg/an 20.606kg/an = 236.974 kg /an CANTITATE CUMPARATA PE AN

- 236.974 kg/an : 12 = 19.478 kg/ luna CANTITATE CUMAPARATA INTR-O LUNA Cheltuielile totale necesare satisfacerii nevoii de consum pt acest produs se calculeaza la un prt mediu de 5 lei/kg : - 7.5 kg/cap/luna x 4 lei = 30 lei CHELTUIALA UNEI PERSOANE PT O LUNA - 90 kg/cap/an x 4 lei = 360 lei CHELTUIALA UNEI PERS. INTR-UN AN - 19.478 kg/luna x 4 lei = 77.912 lei CHELT. TOTALA LUNARA - 236.974 kg/an x 4 lei =947.896 lei CHELT. TOTALA ANUALA Pentru satisfacerea nevoilor de consum la produsul orez, locuitorii satului Iai apeleaza doar la magazinele satesti (a lu drobota) din cauza faptului ca nu se poate obtine decat in industria de specialitate. Conform cosului minim si cercetarilor efectuate cantitatea medie lunara consumata, in Romania de o persoana este de aproximativ 1 litru, intr-o gospodarie de marime medie consumandu-se 2.8 litri. Avand in vedere ca studiul nostru se refera la un spatiu rural, unde populatia are venituri reduse, consumul de orez alimentar este mai scazut, acesta este inlocuit in unele cazuri cu materia grasa animala obtinuta din topirea grasimii numita, untura. Un locuitor al satului Iai foleseste deci, aproximativ 0.5 litri de orez intr-o luna, pentru o familie de 4 membri fiind necesara o cantitate de 1.5 litri. - 0.5 litri/cap/luna CANTITATE MEDIE CONSUMATA DE O PERSOANA

- 0.5 litri x 12 = 6 litri/cap/an CANTITATE CONSUMATA INTR-UN AN DE O PERS. - 0.5 litri x 2862 = 1.431 litri CANT. TOTALA CONSUMATA INTR-O LUNA - 1.431 x 12 = 17.172 litri CANT. TOTALA CONSUMATA INT-UN AN Cheltuielile totale pentru aprovizionarea cu orez alimentar a satului Iai se vor calcula la un prt mediu de 4.5 lei/litru: - 0.5 litri x 4.5lei/litru = 2.25 lei/luna personae lunar - 6litri x 4.5 lei/litru = 27 lei/an unei personae cheltuila unei

cheltuiala anuala a

- 1.431 litri x 4.5lei/litru = 6.440 lei/luna cheltuiala totala intr-o luna - 17.172 x 4.5 lei/litru anuala = 77.274 lei/an cheltuiala totala

7.1.Calculul cererii de consum mediu lunar si anual (cantitativ) a populatiei din localitatea Iai, pentru produsele paine si orez. Cererea de consum reprezinta forma de materializare a nevoilor de consum ale populatiei. Aceasata este satisfacuta daca se indeplinesc doua conditii obligatorii si concomitente: 1) Sa existe oferta de produse sau servicii. 2) Sa existe putere de cumparare sau solvabilitate.

Modificarea cererii in functie de factorii de influenta poarta numele de elasticitate, care se masoara sua jutorul coeficientilor de elasticitate. Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modificarile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor. Coeficientul de elasticitate mediu sau global se poate diviza in alti doi coeficienti distincti, care exprima separate modificarea cererii de consum pe seama cantitatii de produs sip e seama calitatii produsului. In functie de marimea coeficientului intalnim: - Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate esta supraunitar; - Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar; - Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1; - Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero. Rezultatele obtinute sunt evidentiate in anexa 1 pentru produsul paine si in anexa 2 pentru produsul orez. Se observa ca in cazul cresterii veniturilor cu 1%, cererea de consum pentru produsul paine va suferi o modificare superioara egala cu marimea coeficientului, 1.452, cererea fiind elastica. In ceea ce priveste cererea de consum pentru cantitate putem afirma deasemenea ca este elastica, insa cererea de consum pentru calitatea produsului este inelastica.

In cazul in care venitul va creste cu 1% volumul cheltuielilor la produsul orez va avea o modificare de 3.473. cererea de consum pentru cantitate este elastica, marimea coeficienului fiind supraunitara, cererea de consum pentru calitate este insa inelastica, marimea coeficientului fiind subunitara.

Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul paine

Grupa de familii n funcie de venitul mediu pe o persoan Fara venit Beneficiari asig.sociale Muncitori conf. Legii 316 Pensionari Salariati in dom. privat Salariati bugetari Patroni Fermieri

Ponderea grupelor n totalul persoanelor -%6.2 2.7 0.7 72.5 15.1 2.5 0.1 0.2

Venitul mediu pe o persoan -lei350 380 400 450 550 600 700 850

Cumprturi medii pe o persoan -kg-lei5.5 5.7 6.0 7.0 8.4 8.7 9.0 9.4 21 24 26 31 39 41 45 49

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consum funcie de venit 1.452 Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentru cantitate n funcie de venit 1.206 Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit 0.246 Cantitatea medie cumprat de o persoan 7.126

Preul mediu unitar 4.426 Volumul cheltuielilor pentru satisfacerea nevoilor la produsul paine va suferi o modificare de 1.452, in cazul in care venitul creste cu 1%. Cererea de consum pentru cantitate la produsul paine este elastica, conform marimii coeficientului. Cererea de consum pentru calitatea produsului paine este inelastica deoarce coeficientul este subunitar. Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul orez

Grupa de familii n funcie de venitul mediu pe o persoan Fara venit Beneficiari asig.sociale Muncitori conf. Legii 316 Pensionari Salariati in dom. privat Salariati bugetari Patroni Fermieri

Ponderea grupelor n totalul persoanelor -%6.2 2.7 0.7 72.5 15.1 2.5 0.1 0.2

Venitul mediu pe o persoan -lei350 380 400 450 550 600 700 850

Cumprturi medii pe o persoan -litri-lei0.4 0.5 0.7 1.0 1.2 1.4 1.5 1.6 1.6 2.0 3.0 4.5 5.5 6.7 7.5 8.3

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consum funcie de venit 3.473 Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentru cantitate n funcie de venit 2.986 Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit 0.488 Cantitatea medie cumprat de o persoan 0.989 Preul mediu unitar 4.476

Volumul cheltuielilor pentru aprovizionarea cu produsul orez vor suferi o modificare de 3.473, daca venitul creste cu 1%. Cererea de consum pentru cantitate este elastic, deoarece coeficientul este supraunitar, iar cererea de consum pentru calitatea produsului orez este rigida, coeficientul fiin subunitar. 7.2 Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si orez pentru localitatea Iai Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentare este influentata atat de nivelul veniturilor, cat si de marimea familiei. Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau pentru o grupa de produse (Y), venitul mediu anual pe membru de famile (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip linaiar. Pentru fundamentarea stiintifica a cererii de consum pe baza celor doi factori de influenta (X1 si X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu annual pe o persoana si a marimii familiei din arealul analizat, in functie de grupe de familii. Rezultatele sunt ilustrate in anexa 2 paine Grupa de familii Fara venit Beneficiari asig.sociale Muncitori Cererea de consum in lei (Y) 252 288 312 Venitul mediu anual pe o persoana (X1)-lei 4.200 4.560 4.800 Marimea medie a familiei (X2) nr. Pers. 4.6 4.4 4.5

conf. Legii 316 Pensionari Salariati in dom. privat Salariati bugetari Patroni Fermieri

372 468 492 540 588

5.400 6.600 7.200 8.400 10.200

4.0 4.0 3.8 3.5 3.0

Pentru anul 2010 se estimeaza un venit mediu anul de 6600 lei pentru o persoana si o marime medie a familiei de 4 persoane. Se observa in aceste conditii o crestere a cheltuielilor lunare cu aprovizionarea produsului paine de la 360 lei/an la 423 lei/an. 132.49180 + 0.05361 x 6600 + - 15.76561 x 4.00 = 423.26 lei/an/persoana.

orez Grupa de familii Fara venit Beneficiari asig.sociale Muncitori Cererea de consum in lei (Y) 19.2 24 36 Venitul mediu anual pe o persoana (X1)-lei 4.200 4.560 4.800 Marimea medie a familiei (X2) nr. Pers. 4.6 4.4 4.5

conf. Legii 316 Pensionari Salariati in dom. privat Salariati bugetari Patroni Fermieri

54 66 80.4 90 99.6

5.400 6.600 7.200 8.400 10.200

4.0 4.0 3.8 3.5 3.0

Estimand un venit mediu annual de 6600 lei pentru o persoana si o marime medie a familiei de 4 persoane, cheltuielile anuale pentru aprovizionarea cu orez comestibil vor creste de la 27 lei la 59.85 lei pentru o persoana. 72.79672 + 0.00921 x 6600 + - 18.43390 x 4.00 lei/an/persoana = 59.85

8 CALCULUL DIMENSIUNILOR PIETEI EFECTIVE SI A PIETEI POTENTIALE LA ORIZONTUL ANULUI 2010

PENTRU LOCALITATEA IAI JUDET BOTOSANI

Piata unui produs agricol si/sau agroalimentar isi modifica dimensiunile in timp, sub influenta a numerosi factori. Pentru firma agricola, cunosatrea volumului global al modificarii,desi importanta, este insuficienta. Mult mai important este sa se cunoasca caile prin care are loca aceasta modificare si proportiile cu care participa fiecare. Cunoscand dimensiunile pietei efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei (Lt) si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai: intensiva, care are la baza cresterea consumului mediu pe o persoana si extensiva, care are la baza cresterea numarului de consumatori prin atragerea de noi segmente. Avand in vedere datele prezentate pana in acest moment, in programul de calcul vor fi introduse urmatoarele: Populatia in momentul T0 - 0.01 milioane; Populatia in momentul T1 0.02 milioane; Consumul mediu in momentul T0 - 12 litri orez si 84 kg paine; Consumul mediu in momentul T1 9 litri orez si 70 kg paine; Autoconsumul in momentul T0 3%;

Autoconsum in momentul T1 2%.

Rezultatele sunt reprezentate grafic, cu ajutorul programului L25, in anexele 4 si 5.

9 PROMOVAREA PRODUSELOR PAINE SI OREZ IN LOCALITATEA IAI

Promovarea produselor agricole presupune utilizarea unui ansamblu de actiuni si mijloace de informare a consumatorilor, atat in vederea satisfacerii cat mai complete a nevoilor de consum, prin cumpararea produselor, cat si prin cresterea vanzarilor si a profitului firmelor. Promovarea include totalitatea activitatilor de marketing menite sa creeze si sa stimuleze cererea de consum, prin comunicatiile informative si convingatoare ale firmei cu piata. Promovarea cuprinde mai multe tipuri de activitati: - Publicitatea; - Vanzarea prin eforturi personale; - Relatiile publice; - Utilizarea marcilor; - Activitati specializate de marketing - Maerchandesignul

Publicitatea cuprinde totalitatea actiunilor prin care firmele transmit mesaje promotionale unui public selectionat, in scopul informarii acestuia in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile lor, pentru a-l influenta si a-l convinge sa cumpere. Intotdeauna, raionul de panificatie, pentru ca reprezinta un punct de interes pentru client, trebuie sa fie amplasat fie in fluxul de iesire al clientului, fie in zone in care este necesara cresterea atractivitatii, determinand clientul sa viziteze si aceste locuri. In general, produsele proaspete, printre care si painea, sunt alese de catre clienti la sfarsitul turului in magazin. Aceste produse sunt lasate la finalul cumparaturilor, dupa ce produsele grele de tipul bauturi, detergenti au fost asezate la baza cosului.

In localitatea Iai, orientarea firmelor spre marketing este foarte redusa, in mediul rural romanesc firmele nu sunt administrate de persoane cu calificarea necesara,deci marketingul stiintific, nu exista. Promovarea se face dupa spiritul de intreprinzator a fiecarui agent comercial. Un ultima perioada distribuitorii de marfuri, ajuta comerciantii in activitatile de marketing prin rafturile, pancartele, mini afisele, ambalajele, pungile din material plastic sau firmele luminoase care le lasa in custodie, sau le vand agentilor economici. Influenteaza decizia de cumparare si spoturile prezentate prin intermediul mijloacelor mass-media

n Romania cel mai consumat orez este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul orezului comestibil comercializat, orezului de masline i-au revenit 1.6%, diferenta de pana la 100% fiind adjudecata de celelalte sortimente: soia, rapita, dovleac, porumb, vegetal.

Orez de floarea soarelui domina piata consumului in Romania, Bulgaria si Ungaria, si este preferat datorita pretului redus dar si a lipsei de informare a cumparatorilor. In tarile mediteraneene - Grecia, Italia, Spania, Portugalia - predominant este orezul de masline, in Polonia orezul de rapita, iar in Slovenia popular este orezul de dovleac presat la rece, folosit in special la salate. In lume, cel mai mare consum este de orez de soia, apoi de palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abia pe locul al patrulea. Pentru romani cel mai important, atunci cand cumpara, este pretul, deoarece orezul este considerat un produs de baza. Orezurile de rapita si soia sunt percepute ca orezuri slab calitativ, cu gust si miros neplacut, asa ca ramane valabil cel de floarea-soarelui si cel vegetal (combinatie floarea soarelui rapita, soia). In alte tari, populatia este mai atenta la produse sanatoase si preferintele se indreapta spre orezul de masline, dovleac, palmier. Orezul de de masline, folosit in special pentru salate, este in trei sortimente:extravirgin - presat la rece, orez de masline " pure" - denumire comerciala, care inseamna ca este un amestec extravirgin si orez rafinat, si orezul rafinat de masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau " sansa". In Romania se consuma, in medie, aproximativ 11 litri de orez pe cap de locuitor, spre deosebire de nemti si austrieci, care consuma anual sase litri de orez. Ungurii si bulgarii consuma sapte litri pe cap de locuitor, iar italienii - 13 litri de orez pe cap de locuitor, dar, avand in vedere ca acestia consuma orez de masline, se schimba datele problemei. In cel mai fericit caz, romanii cumpara orez de masline cand sint promotii in supermarketuri, pentru a-l folosi la salate, nicidecum pentru gatitul curent. Lipsa de interes pentru acest aliment se poate explica prin faptul ca cei mai multi dintre romani nu isi permit sa utilizeze frecvent orez de masline.. La asta se adauga si obiceiurile de consum mai putin sanatoase, orientate pe cantitate si nu pe calitate, precum si suprafetele mari cultivate cu floarea soarelui . Cu o valoare de 787.910 milioane lei, inregistrata in 2008, piata orezului comestibil este dominata de produsele obtinute din rafinarea semintelor de floarea-soarelui. Potrivit estimarilor jucatorilor, orezul de floarea-soarelui detine o pondere de peste trei sferturi din consum.

"Piata din Romania este puternic diversificata, in acest moment existand pe rafturile magazinelor aproape toate tipurile de orez posibile. Datorita ariilor extinse cultivate cu floarea-soarelui, orezul cel mai consumat din Romania este cel produs din aceasta materie prima", a declarat Mirela Olarescu, marketing manager la Prutul Galati. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, suprafata cultivata cu floarea-soarelui in tara noastra a atins 798,1 mii hectare, productia totala ridicandu-se la 539,4 mii tone. Preferinta romanilor pentru acest tip de orez isi gaseste explicatia in pretul mai mic al acestui produs si in lipsa de informare a consumatorilor. "Rapita si soia sunt percepute ca orezuri slabe calitativ, cu gust si miros neplacut. La soia trebuie acordata o atentie deosebita, pentru ca poate proveni din soia modificata genetic. Orezul vegetal - amestec de orez de floarea soarelui si rapita-soia - este greu de acceptat, dar achizitionat datorita pretului. Consumatorii l-au cumparat din cauza pretului mai mic si nu au avut opinii negative la adresa lui, doar au comentat asupra etichetei care nu spune explicit ce tip de orez este, motiv pentru care se pot simti inselati", a precizat Olarescu. In lume, cel mai mare consum este de orez de soia, apoi de palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abia pe locul al patrulea. Studiul de retail audit intocmit de agentia de cercetare Nielsen releva faptul ca anul trecut, orezul din floarea-soarelui si-a adjudecat 78,7% din totalul vanzarilor in valoare si 80,4% din cel al vanzarilor in volum. Orezului de masline i-au revenit 5,7% din vanzarile in valoare si 1,6% din cele in volum. Diferenta a fost revendicata de celelalte tipuri de orez. Pe categoria orez de masline, in ultimii ani, trendul vanzarilor a fost unul ascendent, ritmul de crestere reducandu-se insa in 2008. "Dezvoltarea categoriei de orez de masline este in mod special influentata de cresterea IKA, dar si de reorientarea consumatorilor spre un stil de viata mai echilibrat, mai sanatos. O contributie importanta o au publicatiile si emisiunile de profil", subliniaza Mihai Chiriacescu, brand manager Costa d'Oro in cadrul firmei Nordic Import Export.

In opinia Mirelei Olarescu, consumatorii romani nu stiu sa faca diferenta intre diversele tipuri de orez, cel extravirgin nefiind apreciat ca gust si miros. "Putinii cunoscatori folosesc orezul de masline in special datorita calitatii curative. Mai putini il intrebuinteaza in alimentatie, in exclusivitate pentru salate. Tot pentru salate se folosesc toate tipurile de orezuri de masline, in contextul in care nu se cunoaste diferenta intre ele", a spus Olarescu. in ultima vreme, pe piata locala au inceput sa isi faca aparitia si produsele de nisa, destinate unui target restrans. Piata orezului comestibil este disputata de cinci mari producatori, care detin, potrivit Nielsen, 70,9% din vanzarile in volum si 68,1% din cele in valoare, la nivelul anului trecut. "Evolutiile pe piata de orez au fost atat de diferite de la an la an, incat este foarte dificil de a face orice fel de previziuni. Pentru a exemplifica, fac un mic istoric al ultimilor trei ani. In 2006, producatorii au achizitionat multa materie prima la un pret ridicat, iar orezul pe care l-au produs au fost obligati sa-l vanda datorita presiunii pietei, la un pret scazut si au inregistrat pierderi.

Lunile august - septembrie 2007 au avut productii scazute de seminte, deci cantitati limitate de orez si producatorii au marjat pe brandurile de orez cele mai scumpe, spre sfarsitul anului au lipsit marcile private si marcile low de pe rafturi. in 2008, piata a vazut o revenire a marcilor proprii si a marcilor low mai puternica decat oricand si o scadere a preturilor de raft la orez. Vorbind ca producator, speram ca situatia din 2006 sa nu se mai repete niciodata", a afirmat directorul de marketing al firmei Prutul Galati. Romanul se incadreaza in categoria consumatorului de orez de floarea soarelui, alaturi de cetatenii din statele din jur: Bulgaria, Ungaria. In restul Europei se remarca o anumita regionalitate. Astfel, in tarile mediteraneene Grecia, Italia, Spania, Portugalia - predominant este orezul de masline, in Polonia orezul de rapita, iar in Slovenia popular este orezul de dovleac presat la rece, folosit in special la salate.
"In

celelalte tari populatia este foarte atenta la consumul unor produse sanatoase, tendinta de consum a produselor organice fiind in crestere. Romanii considera orezul un produs de baza, drept pentru care pretul mic este cel mai important aspect", a mentionat Mirela Olarescu. Din punct de vedere cantitativ, dezvoltarea pietei va fi direct legata de practicarea unui pret mic la raft pentru un produs de calitate buna. Nu trebuie neglijat insa nici impactul pe care retailul modern l-a avut asupra obi ceiurilor de cumparare, achizitia orezului mutandu-se din comertul traditional catre cel modern. Pe piata de orez comestibil exista produse ce se plaseaza pe diferite pa liere de calitate si pret. Orezul de floarea-soarelui se imparte in: segmentul premium, cel mediu si economic. Cat priveste orezul de masline, acesta se imparte in: extravirgin - presat la rece, orez de masline "pure" - denumire comerciala care inseamna ca este un amestec extravirgin cu rafinat si orezul rafinat de masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau "sansa".

"Se constata o orientare catre produse de calitate foarte buna (extravirgin) sau catre produse foarte ifetine (sansa). De asemenea, se inregistreaza o scadere pe categoria de orez de masline pur. Potentialul pietei este departe de a fi atins. Consumul e inca sub media pe cap de locuitor din UE. Evolutia pietei va fi mult influentata de puterea de cumparare din Romania in 2009", a afirmat Mihai Chiriacescu. Usoara sofisticare a consumatorilor a determinat o diversificare a ofertei. Din punct de vedere al gramajului, ambalajele de 1 litru sunt la mare cautare, pe un trend crescator aflandu- se insa si ambalajele de 2 litri. Referindu-se la evolutia pietei de orez comestibil, companiile producatoare estimeaza, pentru anul in curs, o crestere modesta a categoriei in conditiile in care efectele crizei se vor concretiza intr-o majorare a consumului casnic de produse de baza. Vanzarile se vor majora insa numai in segmentul de produse ieftine.

Se gsete, n primul rnd, orez de floarea-soarelui, cel mai consumat la noi n ar. Romnii consum 12 litri de orez anual, pe cnd bulgarii numai 8 litri. i austriecii consum mai puin dect noi. Trendul care s-a analizat indic faptul c romnii, ncetul cu ncetul, consum tot mai mult orez de msline, ns acesta reprezint numai cteva procente din consumul de orezuri al romnilor. 90% din consum este ocupat de cel de floarea-soarelui. Spre deosebire de industria zahrului, n Romnia, industria orezurilor este una cu perspectiv. Romnii au realizat nite soiuri de floarea-soarelui extraordinar de bune, iar pn anul trecut, care a fost unul dezastruos, Romnia se numra printre exportatorii semnificativi de semine de floareasoarelui i de orez, la nivel european i mondial. n 2007 a fost obligat, ns, din cauza secetei, s importe semine din Argentina i din Ungaria.
Romnii sunt printre cei mai mari consumatori de orez din Europa, potrivit statisticilor, consumul mediu pe cap de locuitor fiind de 11 litri pe an. Estimrile arat c anul trecut piaa a fost de aproximativ 200 de milioane de euro, iar ca produse achiziionate domin, n proporie de 84,1%, cele obinute prin rafinarea seminelor de floarea-soarelui. La ora actual, cei mai puternici productori rmn Bunge, Cargil si Argus Constana.