CUPRINS

Cuprins --------------------------------------------------------------------------------- pag. 1

Introducere ----------------------------------------------------------------------------- pag. 3

Capitolul 1 - Prezentare generală a staţiunii turistice Păltiniş ------------------- pag. 4

1.1. Consideraţii generale ----------------------------------------- pag. 4

1.2. Locaţia geografică a cadrul natural ------------------------ pag. 5

1.1.1. Poziţia geografică şi căile de acces --------- pag. 5

1.1.2. Cadrul natural -------------------------------- pag. 6

1.3. Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică

şi baza de agrement din staţiunea Păltiniş ----------------- pag. 11

1.3.1. Structura bazei de cazare şi alimentaţie ------- pag. 11

1.3.2. Baza de agrement --------------------------------- pag. 12

Capitolul 2 - Circulaţia turistică în staţiunea Păltiniş --------------------------- pag. 13

2.1. Metode de obţinere a informaţiilor statistice ---------------- pag. 13

2.2. Analiza sosirilor şi a structurii turiştilor -------------------- pag. 14

2.2.1. Din punct de vedere al vârstei ---------------- pag. 15

2.2.2. Din punct de vedere al profesiei ------------- pag. 16

Capitolul 3 – Conceptia de amenajare a complexului turistic Păltiniş -------- pag. 20

3.1. Amplasare complexului turistic ----------------------------- pag. 20

3.2. Baza de agrement --------------------------------------------- pag. 22

3.2.1. Pârtia de schi ----------------------------------- pag. 23

3.2.2. Telescaunul ------------------------------------ pag. 24

3.3. Resursa umană ------------------------------------------------ pag. 26

-1-
 3.4. Impactul amenajării complexului turistic asupra zonei --- pag. 27

Capitolul 4 – Evaluarea necesarului de investiţii pentru complexul turistic

Păltiniş --------------------------------------------------------------- pag. 29

4.1. Estimarea investiţiei necesare realizşrii complexului

turistic -------------------------------------------------------- pag. 30

4.2. Surse de finanţare -------------------------------------------- pag. 32

4.3. Estimarea cifrei de afaceri şi a cheltuielilor -------------- pag. 34

4.4. Analiza rentabilităţii previzionate ------------------------- pag. 40

Concluzii ----------------------------------------------------------------------------- pag. 44

Bibliografie --------------------------------------------------------------------------- pag. 47

-2-
 INTRODUCERE

Turismul, fenomen complex economico-social propriu civilizaţiei moderne, este

puternic ancorat în viaţa societăţii şi se află într-o relaţie de intercondiţionalitate cu acesta.
Prin conţinutul şi rolul său, turismul reprezintă un domeniu distinct de activitate, o
componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai
mare de ţări ale lumii.
Desfăşurarea activităţilor turistice de tot felul (turism de sejur sau itinerant, montan,
de litoral sau balnear, organizat sau pe cont propriu etc.) presupune stabilirea unor legături
între turist şi zonele pe care acesta le vizitează, în care este prezent temporar, legături care
au un conţinut complex deoarece teritoriul, prin potenţialul său natural, reprezintă
motivaţia deplasării turistului şi totodată el serveşte ca suport material, fizic, pentru
amenajările destinate satisfacerii cerinţelor turistului.
Societatea modernă este caracterizată, din perspectiva tipurilor dominante de
activitate, ca o economie a serviciilor. Prin proporţiile atinse de dezvoltarea turismului în
zilele noastre, a volumului de activitate şi a numărului de personal angajat direct sau
indirect în activitatea turistică, acest sector economic de prestări de servicii rivalizează cu
nivelul şi proporţiile multor ramuri de importanţă maximă ale economiei, turismul fiind
considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare economice.
Din punct de vedere economic, zona turistică reprezintă un sistem teritorial de
producţie şi distribuţie de bunuri şi servicii turistice: o unitate spaţială organizată, cu
echipamente care oferă un ansamblu diversificat de prestaţii, asimilată unei localităţi sau
unui centru de vânzare de servicii, regrupând diferiţi agenţi economici.
Pentru atragerea turiştilor într-un număr cât mai mare, principalul element
determinant îl constituie baza materială. Valorificarea potenţialului turistic al unei zone sau
ţări, presupune asigurarea unor condiţii pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a
timpului liber.

-3-
 Indiferent de forma sub care este asigurată conducerea unei staţiuni turistice,
indiferent de numărul agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia,
participând direct sau indirect la activitatea de turism, staţiunea turistică poate fi
considerată o entitate economică ale cărei strategii de dezvoltare nu diferă de cele adoptate
la nivel microeconomic.
Referitor la staţiunea Păltiniş, apariţia şi dezvoltarea acesteia ca staţiune montană, a
fost favorizată de un complex de factori de care a trebuit să se ţină cont: condiţiile naturale
– climă pălcută, reţeaua hidrografică, formele de relief, vegetaţie variată; accesibilitatea –
factor hotărâtor; factorul demografic – existenţa populaţiei germane doritoare de turism;
factorii economici şi sociali – Sibiul fiind un oraş bine industrializat.
Preocupările pentru realizarea dezideratului de odihnă activă - caracteristică
esenţială a vacanţelor în societatea contemporană - stimulează eforturile de dezvoltare a
serviciilor de agrement care să contribuie la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale
turistului.

-4-
 CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ A
STAŢIUNII TURISTICE PĂLTINIŞ

Păltinişul este frumos oricând şi nu regreţi niciodată că ai urcat până la altitudinea

lui. Drumul până sus, împrejurimile, staţiunea pierdută printre molizi, totul te captivează şi
te răsplăteşte cu linişte, cu aer curat şi apă limpede de izvor.

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Analiza activităţii turistice a generat următorul aspect: relaţia dintre baza tehnico-
materială şi amploarea călătoriilor este complexă şi se desfăşoară în dublu sens –
dezvoltarea turismului este condiţionată de gradul de echipare a zonelor turistice şi de
calitatea acestora; la rândul ei, baza tehnico-materială se structurează şi amplasează în
funcţie de modul de manifestare a cererii pentru turism.
În ceea ce priveşte rolul bazei tehnico-materiale trebuie specificat că acesta rezultă
din „facilităţile” pe care le oferă călătorilor, în sens larg acestea fiind determinate de
diferite servicii care satisfac necesităţile şi preferinţele turiştilor. Ele pot fi limitate în
principal la facilităţile de bază (cazare, alimentaţie etc.) şi complementare (închirieri
autoturisme, tratament etc.). Această grupare are un caracter convenţional, deoarece, în
funcţie de formele de turism practicate, unele facilităţi turistice complementare (de
exemplu tratamentul) pot deveni facilităţi de bază şi invers.
Cea mai importantă componentă a bazei tehnico-materiale specifice turismului este
cazarea care (după Ch. Holloway), este abordată ca având în structura sa:
- componenta comercială (hotel, restaurant);
- sectorul noncomercial (reşedinţe secundare, spaţii de cazare oferite de sistemul
educaţional, grupuri religioase etc.).
În prezent, cazarea turistică este o funcţie de bază a industriei turistice, constând într-
o serie de servicii care răspund cerinţelor complexe ale clienţilor. Instituţiile internaţionale
specializate în gestiunea hotelieră afirmă că oferta de cazare pe plan mondial s-a realizat în
mod anarhic, fără să se ia în considerare dinamica evoluţiei reale a cererii clientelei;

-5-
aceasta a provocat excedentele de capacităţi de cazare, fapt atestat de scăderea continuă a
gradului de ocupare (coeficient de utilizare a capacităţii de cazare – CUC); fenomenul
(diminuare CUC) este prezent şi în ţara noastră, însă la acesta se adaugă şi gradul de uzură
fizică şi morală ridicată a bazei materiale şi tehnice.
Dimensiunea bazei tehnico-materiale se poate determina prin:
- număr unităţi;
- număr de camere;
- număr de locuri.

1.2. LOCAŢIA GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL NATURAL

1.2.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Staţiunea Păltiniş se află în Munţii Cindrel care fac parte din grupa Parâng şi a
Carpaţilor Meridionali, fiind situată la 1450 m, ceeaa ce face să fie considerată staţiunea de
la cea mai mare altitudine din ţară (Băişoara – 1385 m, Stâna de Vale – 1102 m, Poiana
Braşov – 1100 m, Predeal – 1038 m, Borşa – 850 m).
Aşezată într-o zonă montană pitorească, la 32 km SV de municipiul Sibiu, staţiunea
îşi desfăşoară vilele şi cabanele pe versantul NV al culmii dintre Vârful Onceşti (1713 m)
şi Dealul Poplăcii (1387m), cuibărită într-o pădure de conifere sub Vârful Păltiniş (1470
m), fiind localizată pe versantul însorit al culmii Păltinişului care porneşte de sub Vârful
Onceşti şi coboară până în comuna Gura Râului, unde vine în contact cu Depresiunea
Sibiului.
Păltinişul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Cibin. În apropierea sa, la
nord, trece Râul Mare (6 km), iar la sud curge râul Sadu (15 km).
Faţă de căile de comunicaţie, Păltinişul are o poziţie bună, având acces uşor,
asigurat de o şosea modernizată care porneşte din Sibiu. Pe şosea se află la distanţe
avantajoase faţă de oraşele din jur: Sibiu - 32 km, Cisnădie – 40 km, Mediaş şi Sebeş – 87
km, Alba-Iulia – 104 km, Tg. Mureş – 160 km, Cluj-Napoca – 204 km, Bucureşti – 304
km.
Păltinişul se află la intersecţia paralelei 45° şi 39' latitudine nordică şi meridianul
23° şi 57' longitudine estică.

-6-
 Prin poziţia sa, Păltinişul se găseşte situat într-o arie bine populată, în apropierea
satelor din Mărginimea Sibiului, a oraşelor Sibiu, Cisnădie, Sebeş, precum şi într-o zonă
bine dezvoltată economic, cu vechi tradiţii industriale, agricole şi turistice.
Staţiunea montană Păltiniş este integrată reţelei naţionale de căi de comunicaţie
rutiere, feroviare, aeriene, care asigură un acces lesnicios cu localităţile din jur şi cu restul
ţării.
Accesul pe căile rutiere se realizează din mai multe direcţii pe drumuri
modernizate, nemodernizate şi forestiere:
- Sibiu – Răşinari – Păltiniş, şosea modernizată şi este accesul cel mai uşor şi mai
direct;
- Curmătură – Valea Şteaza – Şanta – Păltiniş ( variantă), drum forestier
nemodernizat;
- Tălmaciu – Sadu – Gâtu Berbecului – Pasul Muncel – Păltiniş, drum forestier;
- Cristian – Orlat – Gura Râului – Păltiniş, drum forestier;
- Sebeş – Lacul Oaşa – Pasul Cindrel – Rozdeşti – Păltiniş, şosea modernizată
apoi drum forestier.
Accesul pe calea ferată. Staţiunea Păltiniş este deservită de staţia CFR Sibiu situată
pe magistrala feroviară Bucureşti – Braşov – Sibiu – Arad. Din Sibiu se folosesc în
continuare mijloace auto care pleacă din Piaţa Gării.
Accesul pe calea aerului. Aeroportul Sibiu este situat pe DN 1, pe latura vestică a
oraşului, iar de aici spre centrul Sibiului autobuzul aeroportului transportă pasagerii, care
îşi continuă drumul spre Păltiniş cu alte mijloace de transport rutiere.
Accesul pe potecile munţilor. Spre Păltiniş se îndreaptă o reţea de 10 trasee
montane, marcate şi întreţinute, care îl fac accesibil din oricare parte a munţilor ai veni
(Lotru, Parâng, Sebeşului).
Păltinişul, prin legăturile sale de circulaţie, este integrat în sistemul naţional şi
internaţional de legături rutiere şi feroviare.
Cadrul natural pitoresc, vecinătatea unor aşezări umane cu vechi tradiţii turistice,
legăturile de comunicaţie variate şi lesnicioase, potenţialul demografic mare, sunt elemente
de favorabilitate în apariţia şi dezvoltarea acestei staţiuni.

-7-
1.2.2. CADRUL NATURAL

Structura geologică a părţii de nord-est a Munţilor Cindrel în care este situată

staţiunea Păltiniş, aparţine în întregime domeniului cristalin.
Se cunoaşte că Meridionalii sunt alcătuiţi din două domenii geologice (domeniul
autohton şi domeniul getic). Domeniul getic, dispus în cute de şariaj peste cel autohton,
poartă denumirea de „cristalinul Lotrului” şi este constituit din şisturi cristaline. Şariajul se
consideră că s-a produs în faza austrică. Munţii Cindrel sunt alcătuiţi din şisturi cristaline
mezo-metamorfice. Metamorfismul acestora s-a produs în condiţii de temperatură şi
presiuni ridicate, care au determinat procese complicate, în urma cărora s-au format gnaise
şi paragnaise, amfibolite şi micaşisturi.
Munţii Cindrel – cuprinşi între Valea Sadului, Valea Sebeşului şi depresiunile
submontane ale Sibiului, Săliştei şi Apoldului, au un relief care reflectă structura geologică
şi se caracterizează printr-o masivitate în partea central-sudică şi printr-o fragmentare mare
spre periferie. Altitudinea maximă este atinsă în Vârful Cindrel (2244 m), situat la sud-est
de Păltiniş. Spre periferie înălţimile coboară până la 800-900 m.
Din Vârful Onceşti două culmi secundare: Păltiniş (1470 m) – Dealul Poplăcii
(1384 m) – Vălari (1348 m). Sub această culme este situată staţiunea Păltiniş, la 1450 m
altitudine. A doua culme este formată din Tomnaticu (1386 m) – Ghihan (1311 m) – Apa
Cumpănită (1303 m) – Dealul Plaiului (1198 m), care ajunge spre Răşinari şi Cisnădioara.
Culmile din jurul Păltinişului sunt domoale, prelungi şi rotunjite.
Văile din împrejurările Păltinişului sunt de origine fluvială, sunt adânci şi înguste,
cu versanţi înclinaţi şi au profil longitudinal în trepte datorită nivelului de bază apropiat;
uneori sunt înguste, cu versanţi abrupţi, cu aspect de defileu. În jurul Păltinişului sunt mai
multe văi care merită a fi cunoscute:
- Valea Râului Mare se desfăşoară între lacul Iezerul Mare şi locul „la Pisc” unde
se uneşte cu Râul Mic formând râul Cibin;
- Cheile Cibinului – un defileu cu versanţi abrupţi ce au 200 m înălţime, iar valea
este îngustă de 10-15 m;
- Valea Dăneasa – se uneşte cu Râul Mare la intrarea în sectorul Cheilor;
- Valea Şteaza porneşte de sub Dealul Poplăcii, străbate comuna Răşinari şi se
îndreaptă spre Cibin;
- Valea Sadului desparte Munţii Cindrel de Munţii Lotrului. Prezintă sectoare
largi (Rozdeşti) şi sectoare înguste (Gâtu Berbecului).

-8-
 Clima, alături de relief, este factorul hotărâtor care a contribuit la dezvoltarea
staţiunii Păltiniş ca staţiune montană, la început de tratament şi odihnă, apoi de odihnă şi
sport.
Clima, ca premisă naturală, este favorabilă activităţii turistice, are importanţă în
refacerea sănătăţii şi în practicarea sporturilor de iarnă şi turismului.
La Păltiniş s-au făcut observaţii meteorologice încă de la începutul existenţei sale,
din 1898, iar înregistrări precise din 1925, când s-a înfiinţat staţia meteorologică. Datorită
poziţiei şi altitudinii la care se află, staţiunea beneficiază de un climat montan cu influenţe
vestice (montan inferior, montan superior, alpin şi subalpin).
Analiza elementelor climatice (temperatura aerului, precipitaţiile, circulaţia maselor
de aer) scot în evidenţă particularităţile pe care le are staţiunea Păltiniş, favorabile
activităţilor turistice în toate sezoanele.
• Temperatura medie anuală pentru etajul în care se află staţiunea Păltiniş este de
4,3° C. Valorile termice pentru Păltiniş, calculate multianual, sunt date în tabelul de mai
jos:

Luni: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

°C: -4,9 -4,5 -1,2 3,0 7,6 11,2 13,2 13,4 9,5 5,7 0,8 -2,3 4,3

• Temperatura maximă absolută de 31,3°C s-a înregistrat în 20 şi 21 iulie 1903, iar

temperatura minimă absolută de -33,8°C s-a înregistrat în 3 ianuarie 1901.
• Numărul zilelor cu îngheţ este cuprins între 230 în zona Păltinişului şi 280 în
etajul alpin şi subalpin. Primul îngheţ în Păltiniş se produce la sfărşitul lunii septembrie, iar
ultimul îngheţ se produce în luna mai.
• Inversiunile termice. În Munţii Cindrel sunt frecvente invesiunile termice care
influenţează activitatea turistică şi economică. Într-un an se produc peste 100 cazuri de
inversiuni de temperatură (aproximativ 1200 ore), frecvenţa cea mai mare o au în luna
octombrie şi cea mai mică în luna iunie. Stratul de invesiune se situează între 800 - 1600 m
altitudine; în acesta, temperatura şi umiditatea relativă sunt cu mult mai ridicate decât în
masele de aer vecine. Când are loc o inversiune termică, vremea este frumoasă în Păltiniş,
în schimb, în Depresiunea Sibiului este vreme închisă şi urâtă. Aşadar, inversiunea de
temperatură este fenomenul meteorologic caracterizat prin creşterea temperaturii aerului în
raport cu înălţimea, deci invers decât normal.

-9-
 • Precipitaţiile – în Păltiniş, cea mai mare parte de precipitaţii cade în intervalul mai
– august, iar cantităţi reduse se înregistrează în perioada ianuarie – februarie. Din
repartizarea lunară a precipitaţiilor reiese că pentru staţiunea Păltiniş sunt caracteristice
ploile de vară, care, în general, sunt de scurtă durată, dar cu cantitatea mare de apă. Din
tabelul de mai jos se poate urmări numărul mediu lunar şi anual al zilelor cu precipitaţii
pentru staţiunea Păltiniş. Se remarcă lunile septembrie şi octombrie cu zile mai puţine de
ploaie, perioadă favorabilă drumeţiilor montane:

Luni: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

Zile: 11,5 11,8 13,4 13,6 16,6 17,8 15,3 12,8 9,8 9,6 10,6 11,4 154

La staţiunea Păltiniş, cunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă, precipitaţiile

sub formă de zăpadă au o importanţă deosebită. Prima ninsoare se produce obişnuit în
intervalul 4 – 13 octombrie, iar ulrima ninsoare între 30 aprilie – 9 mai. Durata medie
anuală cu strat de zăpadă este de aproximativ 150 zile. Durata perioadei de zăpadă este
diferenţiată astfel: între 1400-1500 m altitudine este de 6 luni; între 1750-1800 m altitudine
este de 7 luni; peste 1900 m altitudine este de 8 luni. Grosimea medie a stratului de zăpadă
multianuală se prezintă astfel: în luna ianuarie între 26 şi 36 cm; în luna februarie între 47
şi 55 cm; în luna martie între 39 şi 61 cm; în luna aprilie scade.
• Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 1500 ore anual, din care 230
ore în timpul verii. Numărul anual de zile senine este de 81, iar cele cu cer noros este 102
şi cu cer acoperit de 181. Din înregistrălile făcute la Păltiniş rezultă că cele mai multe zile
cu cer senin sunt în lunile august – septembrie, cele cu cer noros în lunile mai – august, iar
cu cer acoperit în lunile ianuarie – martie şi noiembrie – decembrie.
• Ceaţa, în zona Păltinişului, este frecventă. În medie, sunt aproximativ 78 zile cu
ceaţă anual. În timpul anului, luna ianuarie este considerată cea mai ceţoasă din an. Când
sunt inversiuni termice, ceaţa se plafonează la 1000 m altitudine. Este recomandabil să se
evite zilele ceţoase în timpul efectuării excursiilor.
• Vânturile. La Păltiniş calmul atmosferic reprezintă 56,7 %, staţiunea fiind, în
general, ferită de vânturi, găsindu-se situată într-un loc adăpostit. Din vânturile care se
manifestă mai frecvent aici este cunoscut „Mureşau”, care bate din vest dinspre Valea
Mureşului. Un alt vânt este „Vântul Mare”, vânt local, având efecte termice (cald şi uscat)

- 10 -
şi contribuie la topirea zăpezilor, ceea ce influenţează negativ activitatea sporturilor de
iarnă.
• Râurile. Păltinişul se află situat în bazinul Cibinului, în apropierea Râului Mare care
izvorăşte din Iezerele Cindrelului şi îşi continuă cursul prin Cheile Cibinului. O altă apă
care se curge în apropierea staţiunii Păltiniş este Pârâul Dăneasa ce izvorăşte de sub vârful
Onceşti şi se varsă în Râul Mare înainte de intrarea în Cheile Cibinului. Pârâul Şanta
izvorăşte în partea de sud a staţiunii Păltiniş care formează apoi râul Şteaza ce curge prin
comuna Răşinari şi se varsă în râul Cibin.
• Lacurile. În împrejurimile staţiunii Păltiniş se află mai multe lacuri care sporesc
frumuseţea acestor locuri. Iezerul Mare, lac de origine glaciară, este situat pe versantul
nordic al Platoului Cindrel având o suprafaţă de 3,4 ha şi 13,30 m adâncime . Din el se
formează izvorul principal al Râului Mare. Iezerul Mic, format într-un circ glaciar mai mic,
este situat în apropierea Iezerului Mare având o suprafaţă de 1,8 ha şi 1,7 m adâncime.
Lacul Negoveanu, lac de acumulare, situat pe cursul superior al râului Sadu, în spatele unui
baraj în formă de arc de cerc şi are un volum de 6,5 mil. mc. Lacul Gura Râului, amplasat
pe râul Cibin, este un lac de acumulare cu un volum de 14 mil. mc şi din care se
alimentează cu apă municipiul Sibiu. Alte lacuri din zona Munţilor Cindrel sunt: Lacul
Oaşa (situat pe râul Sebeş) are o suprafaţă de 450 ha; Lacul Tăul Bistra are o suprafaţă de
75 ha.
Toate lacurile prezentate se găsesc în apropierea staţiunii Păltiniş, fiind obiective
turistice de mare valoare peisagistică, frumuseţea lor completând locurile pitoreşti ale
Munţilor Cindrel.
Staţiunea Păltiniş este amplasată în cadrul unei păduri de conifere. Împrejurimile
sale, situate la altitudini diferite, aparţin mai multor etaje de vegetaţie: etajul pădurilor de
foioase, etajul superior al pădurii (de conifere), etajul subalpin (arbuşti) şi, la peste 2000 m
altitudine, păşunile alpine.
Pădurile de conifere sunt situate între 1400 şi 1800 m altitudine (staţiunea Păltiniş
situată la 1450 m altitudine) şi sunt alcătuite din speciile molid, brad şi larice. Pădurile de
răşinoase au un strat sărac de ierbaceu, întâlnindu-se puţine specii ca: horşti, rotunjoară,
degetăruţul, tufe de afin, tufe de zmeur.
Fauna. Animalele care pot fi întâlnite în zonele din apropierea staţiunii Păltiniş
sunt: ursul, vulpea, lupul, cerbul, jderul. În căldările glaciare, vârful Cindrel este semnalată
prezenţa caprelor negre. Dintre păsările care dau farmec şi viaţă pădurilor amintim:
privighetoarea, mierla, cocoşul de munte. Reptilele întâlnite des pe stâncile însorite sunt:

- 11 -
şopârla de munte, şarpele de sticlă şi vipera. În apele curgătoare, precum şi în lacurile
glaciare, trăiesc păstrăvul şi păstrăvul curcubeu.
O parte din fauna regiunii în care se află staţiunea Păltiniş are o valore cinegetică,
determinând practicarea turismului sportiv de vânătoare şi pescuit.
Rezervaţia „ Iezerele din Cindrel” se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 450 ha.
Este o rezervaţie mixtă în care sunt protejate mai multe elemente ale cadrului natural:
relieful glaciar, lacurile glaciare, fauna, flora, peisajul. În cadrul rezervaţiei sunt două
căldări galciare: Căldarea Iezerului Mare, cu versanţi abrupţi, unde se găseşte cantonat
lacul glaciar Iezerul Mare din care se formează unul dintre izvoarele râului Cibin;
Căldarea Iezerului Mic situat pe versantul nordic, sub vârful Frumoasa. Ambele căldări
glaciare se deschid prin văi largi.
Vegetaţia rezervaţiei prezintă interes ştiinţific şi peisagistic. Este reprezentată de
ienupăr care formează pâlcuri întinse, jneapăn care creşte pe văi şi versanţi. O raritate în
rezervaţie este muşchiul arctic, fiind un element din tundra nordică. Aici, în Cindrel atinge
cel mai sudic loc din arealul său.
Fauna este reprezentată prin capra neagră, ciocârlia urecheată, prundăraşul de
munte.
Pentru toate aceste aspecte, pentru peisajul montan pitoresc, Iezerele din Cindrel au
fost declarate rezervaţie naturală în anul 1961.

1.3. REŢEAUA UNITĂŢILOR DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI

BAZA DE AGREMENT DIN STAŢIUNEA PĂLTINIŞ

1.3.1. STRUCTURA BAZEI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE

Vilele din centrul staţiunii, care constituie nucleul vechii aşezări, au fost construite
între anii 1894 - 1925, staţiunea Păltiniş a fost deschisă official în anul 1894:
• vilele 1 şi 2 sunt dispeceratul de cazare şi administraţia societăţii comerciale care
gestionează mai multe locaţii în Păltiniş;
• vila 3 dispune de 18 locuri de cazare şi este gestionată de un mare iubitor de
munte;

- 12 -
 • vila 4 a fost demolată, în locul ei fiind construită o clădire nouă, modernă, cu 30
locuri de cazare. Aceasta dispune şi de restaurant;
• vilele 5, 6, 7, 9,10 au în total 35 locuri de cazare, acestea nefiind modernizate şi
sunt proprietate privată;
• vila 11 este o clădire nouă, proprietate privată, construită pe locul cabanei vechi şi
are 20 locuri de cazare şi sală pentru servirea masei;
• vila 12 este “Casa C-tin Noica” în care s-a amenajat un punct memorial;
• vila 13 “ Gaudeamus” are 30 locuri de cazare, dispune de un living mare şi este
foarte solicitată de grupuri organizate de tineri;
• vilele 14 şi 15 au fost dezafectate, în locul acestora se vor construi clădiri noi;
• vilele 16, 17, 18 alcătuiesc împreună complexul “Casa Turiştilor” care are 110
locuri de cazare şi tot atâtea în restaurant. Dispune şi de o discotecă cu o puternică atracţie
pentru tineri;
• vilele 19 şi 20 au împreună 30 locuri de cazare modernizate, totodată, fiecare
dispue de bucătărie şi sală pentru servirea mesei;
• Casa de Piatră dispune de 40 locuri de cazare, restaurant şi o discotecă;
• Cabana Păltiniş situată în apropierea telescaunului, are 80 locuri de cazare şi
restaurant;
• Hotelul Onceşti are 56 locuri de cazare modernizate, restaurant, sală de
conferinţe;
• Hotelul Cindrel construit în anul 1970, are 80 locuri de cazare care dispun de un
confort sporit. În cadrul hotelului se află restaurantul şi sala de conferinţe.

1.3.2. BAZA DE AGREMENT

Staţiunea Păltiniş este dotată cu două instalaţii de transport pe cablu:

• telescaunul care deserveşte pârtia Onceşti are o lungime de 1052 m, prevăzut cu
52 scaune duble şi are o capacitate de 360 persoane pe oră. Diferenţa de nivel este de 240
m (de la cota de 1422m la 1662 m).
Telescaunul este folosit atât de schiori (iarna), cât şi de turişti pentru agrement (în
celelate anotimpuri), de sus se deschid privelişti frumoase asupra staţiunii şi împrejurimilor
sale.

- 13 -
 • teleschiul Dăneasa este amplasat în continuarea telescaunului în direcţia văii
Dăneasa. Are lungimea de 409 m şi o capacitate de 360 schiori pe oră. Diferenţa de nivel
este de 142 m (de la cota de 1422m la 1280 m).
• Alte activităţi de agrement sunt: săniuşul care este permis pe unele trasee din zona
staţiunii şi Dealul Poplăcii; plimbare cu sănii trase de cai pe traseele din jurul staţiunii şi pe
drumurile forestiere; pe timpul verii, plimbările pe traseele marcate, dar şi la schitul din
apropierea staţiunii.
Unele locaţii din staţiune sunt dotate cu baruri, discoteci, restaurante, sală de fitness
etc.

- 14 -
 CAPITOLUL 2

CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN STAŢIUNEA PĂLTINIŞ

În economia de piaţă, turismul – fenomen de masă al zilelor noastre, dobândeşte

valenţe majore în promovarea şi eficientizarea economiilor naţionale. Turismul este cea
mai complexă industrie din lume, în derularea sa fiind implicată întreaga societate.

2.1. METODE DE OBŢINERE A INFORMAŢIILOR STATISTICE

Cu aceste metode se poate măsura dimensiunea circulaţiei turistice dintr-o zonă, ţară,
staţiune, hotel etc. Aceste metode sunt:

a. Înregistrările din spaţiile de cazare/număr innoptări – au ca avantaj

obţinerea unor informaţii de natură cantitativă: anul naşterii, cetăţenia, reşedinţa, ziua
sosirii/plecării, ţara de provenienţă; ca dezavantaje menţionăm situaţiile în care turiştii se
cazează în mai multe unităţi de cazare (apare dubla sau chiar tripla înregistrare),
imposibilitatea înregistrării în satele turistice, popasuri, la care se alătură înnoptările la
prieteni, cunoştinţe, rude etc;
b. Înregistrările turiştilor la frontieră

c. Metoda sondajelor

d. Metoda înregistrărilor bancare

e. Metoda bugetelor de familie

Numărul turiştilor – este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua forma:

- sosiri/plecări de turişti pentru turismul internaţional;
- persoane cazate pentru turismul intern şi internaţional;
- participanţi la acţiuni turistice – pentru turismul intern, rezultat din înregistrările
agenţiilor de turism
Se poate determina pentru total activitate turistică, dar şi pe zone turistice, motive de
călătorie, mijloace de transport, perioade de timp.

- 15 -
 Numărul înnoptărilor/zile-turist – se determină ca sumă a produselor dintre numărul
turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile.
Se poate determina pentru total activitate turistică cât şi pe zone turistice, motive de
călătorie, mijloace de transport, perioade de timp.
Durata medie a sejurului (S) – reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor
într-o anumită zonă şi se determină ca raport între număr zile-turist (Nzt) şi numărul de
turişti (Nt).
Poate fi un indicator atât cantitativ, cât şi calitativ; arată în acelaşi timp amploarea
activităţii turistice; cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât calitatea
serviciilor prestate poate fi considerată a fi mai ridicată şi implicit creşte gradul de
mulţumire/satisfacţie al turiştilor.

Densitatea circulaţiei turistice (Dt) – se calculează atât în raport de populaţia

rezidentă a zonei vizitate, cât şi în raport de suprafaţa acesteia şi se determină ca raport
între numărul sosirilor de turişti într-o zonă (Nt) şi populaţia rezidentă a zonei respective
(P) sau suprafaţa în kmp a zonei respective (S).
Acest indicator aduce informaţii cu privire la frecventarea zonelor şi ce măsuri
trebuie luate pentru satisfacţia turiştilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.

Preferinţa relativă pentru turism (Pr) – exprimă proporţia celor ce optează pentru o
anumită destinaţie turistică faţă de totalul populaţiei rezidente sau faţă de emisia turistică;
semnifică orientarea cererii turistice sau modificări ale cererii.
Volumul încasărilor/cheltuielilor în turism – poate fi determinat global, pentru toată
activitatea turistică, sau pe categorii (turism intern şi internaţional); de asemenea, se
determină ăe cele două categorii: sosiri şi plecări, sau pe zone turistice, pe tipuri de
activităţi, pe forme de turism. Ca o rezultantă a acestui indicator se află şi
Încasarea/Cheltuiala medie pe turist sau Încasarea/Cheltuiala medie pe zi-turist.

Numărul mediu de turişti – arată intensitatea circulaţiei turistice într-un anumit

interval sau sezon. Se poate determina pentru total activitate turistică sau pentru zone
turistice, motive de călătorie, mijloace de transport, perioade de timp. Se exprimă ca fiind
raportul dintre numărul turiştilor înregistraţi într-o perioadă şi numărul de zile din acea
perioadă.

- 16 -
2.2. ANALIZA SOSIRILOR ŞI A STRUCTURII TURIŞTILOR

Observând în timp frecvenţa cererii de consum pentru diferite produse sau servicii,
formulate în decursul timpului în staţiunea Păltiniş, putem desprinde mai multe categorii
de consumatori şi motivaţia acestora.

2.2.1. DIN PUNCT DE VEDERE AL VÂRSTEI

Putem spune că avem toate categoriile:

•Tineri şi foarte tineri, pentru divertisment şi sport. De obicei, aceştia apelează mai
puţin la serviciile de alimenţatie publică şi cazare dacă nu sunt însoţiţi de persoane mai în
vârstă;

Tabelul 2.1. Turiştii cazaţi în perioada 2005-2007

Anii
2005 2006 2007
Turişti 27312 29610 33214

Fig. 2.1. Evoluţia turiştilor cazaţi în perioada 2005 - 2007

- 17 -
 •Persoane mature, pentru recreere şi divertisment în timpul liber la sfârşitul
săptămânii, aceştia solicitând toată gama de produse şi servicii oferite de staţiune, pentru a
ieşi din monotonia vieţii cotidiene sau pentru refacerea capacităţii de muncă într-un cadru
reconfortant şi sănătos;
•Persoane în vârstă, pentru satisfacerea sănătăţii sau destindere. De obicei, gusturile
acestora sunt mai rafinate solicitând specialităţi culinare şi condiţii deosebite de confort.

Tabelul 2.2. Turiştii cazaţi în perioada 2005-2007 pe categorii de vârstă

Anii
Turişti
2005 2006 2007
Tineri şi foarte tineri 14610 17012 17809
Persoane mature 8713 9118 11103
Persoane în vârstă 3989 3480 4302
Total 27312 29610 33214

Fig. 2.2. Evoluţia numărului turiştilor pe categorii de vârstă în perioada 2005 - 2007

2.2.2. DIN PUNCT DE VEDERE AL PROFESIEI

Deşi se regăsesc aproape toate categoriile importante, frecvenţa acestora în cererea

de consum este diferită, în funcţie de posibilităţile materiale:
•Intelectualii au preferinţe diverse şi frecvenţa solicitărilor de consum se manifestă
nu numai la sfârsit de săptămâna, ci ori de câte ori există timp liber şi disponibilităţi

- 18 -
materiale. Gama de servicii şi produse solicitate sunt în funcţie de activiăţile desfăşurate la
locul de muncă. Dacă sunt activităţi în domenii economice, cererea de consum trebuie să
corespundă condiţiilor de odihnă şi recreere, solicitând toată gama de produse şi servicii,
începând cu serviciile de cazare şi divertisment, precum şi produse culinare de calitate
deosebită. Dacă la locul de muncă desfăşoară activităţi de creaţie, de studiu sau
documentare, sunt solicitate servicii de cazare, de agrement sau în zonele de interes turistic
din imprejurimi, serviciile de alimentaţie publică fiind mai puţin solicitate;
•Oameni de afaceri. De obicei, aceştia dispun de bani, iar motivaţia pentru
frecventarea unităţii poate fi pentru odihnă şi divertisment, dar şi pentru încheierea de
afaceri, discuţii şi tratative într-un cadru deosebit, folosind oferta culinară bogată,
condiţiile de agrement şi divertisment. Aceştia folosesc întreaga gamă de servicii oferite,
iar cerinţele de servicii de alimentaţie sunt importante atât din punct de vedere calitativ cât
şi cantitativ. Mai puţin solicitat este serviciul cazare, aceştia fiind în continuă mişcare, în
tranzit;
•Muncitori şi alte categorii de salariaţi, pentru refacerea capacităţii de muncă,
deconectare în urma stresului acumulat, a uzurii fizice ca urmare a efortului depus şi ca
urmare a concentrării atenţiei. Produsele şi serviciile solicitate sunt cele mai diverse şi în
funcţie de posibilităţile materiale. Din punct de vedere al frecvenţei solicitărilor de
consum, acestea se manifestă în exclusivitate la sfârşit de săptămâna;
•Sportivi, fie în cantonamente înaintea unor competiţii, fie pentru refacere sau pentru
sărbătorirea unor rezultate deosebite obţinute. Ei solicită atât serviciile de cazare, cât şi
servicii de alimentaţie, în concordanţă cu sportul practicat şi efortul fizic specific;
• Elevi şi studenţi. Aceştia au o frecvenţă mare la cazare în staţiune în perioada
vacanţelor când se organizează tabere şi se oferă reduceri la cazare şi masă.
De asemenea, în staţiunea Păltiniş mai poposesc turişti români şi străini, în tranzit,
prin touroperator organizat de diferite agenţii de turism, care includ în circuitul lor şi
această zonă.

Tabelul 2.3. Turiştii cazaţi în perioada 2005-2007 pe categorii profesionale

- 19 -
 TIPURI DE TURIŞTI ANII

2005 2006 2007

Intelectuali 7223 7916 8009
Oameni de afaceri 2919 2799 2810

Muncitori şi alte categorii de salariaţi 8352 8752 10405

Sportivi 863 1210 1126

Elevi şi studenţi 7955 8933 10864

Total 27312 29610 33214

Fig. 2.3. Evoluţia numărului turiştilor cazaţi pe categoriii profesionale în perioada 2005
- 2007

Tabelul 2.4 Turiştii cazaţi în perioada 2005-2007 în funcţie de naţionalitate

- 20 -
 Anii
Turişti
2005 2006 2007
Români 25599 27412 30112

Străini 1713 2198 3102

Total 27312 29610 33214

Fig. 2.4. Evoluţia numărului turiştilor cazaţi în funcţie de naţionalitate

Indiferent de tipul unităţilor de cazare şi alimentaţie, trebuie reţinut faptul că

acestea acţionează pe piaţa turistică ca un ansamblu. Nu trebuie omise nici insatisfacţiile pe
care un consumator al produsului turistic poate să le aibă în timpul sau după consum, ca de
exemplu: comportamentul altor clienţi, sezonalitatea, angajaţi nepoliticoşi, condiţiile
infrastructurii etc.

CAPITOLUL 3

- 21 -
 CONCEPŢIA DE AMENAJARE A COMPLEXULUI TURISTIC
PĂLTINIŞ

Amenajarea teritoriului acoperă o arie problematică vastă cu referire la cele mai

diverse domenii ale vieţii economice şi sociale şi totodată presupune un proces de
sistematizare, de dezvoltare echilibrată, în concordanţă cu strategia generală a procesului.
Organizarea raţională a spaţiului turistic este o acţiune amplă ce leagă omul de
totalitatea mediului său natural şi artificial, iar modelele de dezvoltare trebuie concepute
într-o viziune modernă.
Amenajarea teritoriului înţeleasă ca un efort de sistematizare, urmăreşte şi se
preocupă de conservarea potenţialului natural. Obiectivele majore ale acestui proces sunt:
 Utilizarea raţională a spaţiului, chiar economisirea lui;
 Păstrarea echilibrului ecologic, protejarea mediului;
 Valorificarea eficientă a tuturor categoriilor de resurse ( naturale, umane,
materiale ).
Potenţialul turistic existent în zona Păltiniş trebuie valorificat pentru a asigura
turiştilor ce vin aici, condiţii variate de cazare, alimentaţie şi agrement. Astfel, în cele ce
urmează mă voi opri asupra unei propuneri de amenajare a unui complex turistic în această
zonă.

3.1. AMPLASAREA COMPLEXULUI TURISTIC

Alegerea amplasamentului reprezintă o decizie de maximă importanţă, care nu

poate face abstracţie de potenţialul determinat al zonei sau al respectivului amplasament.
Complexul turistic supus amenajării va fi amplasat între vârful Bătrâna ( 1911 m )
si vârful Păltiniş ( 1470 m ), mai exact în Poiana Găujoara ( 1680 m ), într-un cadru
pitoresc de o deosebită frumuseţe.
Acest amplasament a fost considerat cel mai potrivit datorită avantajelor pe care le
prezintă, precum şi situarea într-un mediu natural deosebit ce cuprinde atât elemente
hidrografice, cât şi elemente de relief specifice zonei montane. Accesul în zonă se face
uşor, pe o şosea modernizata care trece prin nişte ţinuturi pitoreşti.

- 22 -
 In vederea realizării noului complex turistic, sunt câteva elemente ce trebuie
clarificate şi care sunt legate de asigurarea comunicaţiei de bază cu turistul. Dintre acestea
se pot preciza:
 Aspectul general, parcarea şi spaţiile verzi creează prima impresie a
turistului. Această impresie trebuie să fie bună, ca turistul să dorească să vadă mai mult;
 Indicatoare rutiere de semnalizate vor fi amplasate inainte de darea în
funcţiune a complexului turistic, în locuri de circulaţie încetinită, cuprinzând un mesaj cât
mai concis, care să trezească curiozitatea şi care să fie uşor de citit;
 Firma luminoasă care va servi ca punct de reper pentru turişti;
 Decorul de interior al recepţiei, al holului restaurantului care trebuie să fie
amenajate cu gust, iluminate şi echipate cu mobilier de calitate.
Suprafaţa teritoriului pe care se va amenaja hotelul, parcarea şi spaţiile verzi este de
aproximativ 2000 m2.
Serviciile oferite în cadrul complexului turistic vor fi de calitate şi se vor adapta la
cerinţele şi necesităţile clientului.
Consider că turiştii care vor veni la acest hotel sunt:
- Turisti în căutare de odihnă şi recreere, datorită peisajelor spectaculoase, extrem de
pitoreşti ale zonei;
- Turişti care iubesc sporturile de iarnă, având în vedere faptul ca se vor amenaja
pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu;
- Turişti aflaţi în tranzit, între punctele de atracţie din zonă;
- Grupuri organizate de turişti.
Construirea unui complex turistic in aceasta zona este necesara turiştilor care
iubesc muntele.
Necesitatea investiţiei reiese din:
 Potenţialul turistic extrem de bogat şi diversificat al zonei;
 Necesitatea unui număr minim de 50 de locuri de cazare; aceasta fiind o cerinţă de
bază a agenţiilor de turism interesate să organizeze circuite turistice în zonă;
 Imprejurimile Paltinisului sunt de o frumuseţe aparte, cu peisaje unice şi pitoreşti;
 Zona aceasta este foarte căutată de turişti şi foarte mulţi, după ce admiră măreţia
peisajului doresc sa rămână peste noapte în aceasta zona.
Din datele prezentate mai sus rezultă că atât indicatorul număr de turişti cât şi
număr înnoptări se află într-o continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din ce în

- 23 -
ce mai mult să vină în această zonă, să rămână aici cel puţin o noapte ( s-a putut constata
că durata medie a sejurului este între trei şi patru zile). Pentru a satisface toate cerinţele la
cel mai înalt nivel s-a ajuns la concluzia că trebuie amenajată încă o unitate de cazare şi de
aici ideea amenajării complexului turistic care, pe lângă servicii de cazare şi alimentaţie va
oferi şi servicii de agrement prin pârtiile de schi şi telescaunul care vor fi amenajate în
zona.
Tabelul 3.1. Indicatorii circulaţiei turistice în perioada 2005-2007 în saţiunea Păltiniş
Număr turişti Număr zile turişti
Indicatori Perioada Perioada
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Hotel „ Casa Turiştilor” 1209 1343 1610 1310 1562 1780
Hotel „Onceşti” 1875 1457 1810 2000 1947 2047
Hotel „Cindrel” 732 1220 1205 968 1483 1564
Vile si cabane 407 480 625 668 792 891
T O TAL 4223 4500 5250 4946 5784 6282

Figura 3.1. Evoluţia numărului de turişti în staţiunea Păltiniş

3.2. BAZA DE AGREMENT

Preocupările pentru realizarea dezideratului de odihnă activă - caracteristică

esenţială a vacanţelor în societatea contemporană - stimulează eforturile de dezvoltare a

- 24 -
serviciilor de agrement care să contribuie la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale
turistului.
Strategia de dezvoltare a agrementului ţine seama pe de o parte de motivaţiile,
aspiraţiile turiştilor, iar pe de alta de profilul, structura şi specificul zonei. Corespunzător,
desfăşurarea activităţii de agrement presupune existenţa unor echipamente adecvate (taluze
de protecţie pentru pârtie, instalaţie pentru telescaun, echipamente de practicare a
sporturilor de iarnă, grătare pentru picnic, personal cu pregătire de specialitate etc.)
Baza de agrement va conţine pârtia de schi, telescaunul. In cadrul recepţiei
hotelului, într-o unitate special amenajată, în spatele acesteia se vor găsi echipamente de
schi sau snowboard şi grătare pentru picnic care vor putea fi închiriate de către turişti.

3.2.1. PÂRTIA DE SCHI

Pârtia de schi care va fi amenajată va avea aproximativ 1800 m si va fi situată între

vârful Bătrâna şi Valea Dăneasa. Acest amplasament oferă condiţii excelente pentru
practicarea schiului alpin din punct de vedere al lungimii, al diferenţei de nivel şi al
expunerii.
O astfel de investiţie este necesară deoarece în zona Păltiniş există numai o pârtie
amenajată. Pentru viitor se doreşte ca pârtia care va fi amenajată să fie omologată
internaţional ţinând cont de condiţiile pe care le oferă. Pârtia va fi deservită de o instalaţie
de transport pe cablu ( telescaun). Astfel, va apărea în zona turistică Păltiniş o nouă
destinaţie pentru iubitorii de schi şi snowboard.
Prin realizarea acestei pârtii se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
 diversificarea ofertei turistice a domeniului schiabil din zona Păltiniş;
 creştere gradului de atractivitate al zonei pentru turişti;
 posibilitatea organizării de competiţii internaţionale de schi alpin şi
snowboard;
 creşterea circulaţiei turistice în zonă.

Tabelul 3.2. Caracteristicile principale ale pârtiei amenajate

Indicatori Partia vârful Bătrâna – Valea Dăneasa

Lungime 1800 m

- 25 -
 Diferenţe de nivel 441 m
Panta medie 35%
Panta maximă 45%
Lăţimea medie 45 m
Altitudine plecare 1911 m
Altitudine sosire 1470 m
Grad de dificultate Mediu

După ce s-a prezentat pe scurt în ce constă amenajarea pârtiei, e important să se

precizeze şi care va fi capacitatea zilnică de primire a pârtiei de schi în variantele:
 capacitate optimă, pentru zilele obişnuite;
 capacitate maximă, pentru zilele de sfârşit de săptămână şi cu aflux mare
de turişti.
Timpul de funcţionare pentru public a instalaţiilor de transport pe cablu este de şase
ore pentru zilele obişnuite şi şapte ore pentru zilele de sfârşit de săptămână şi cu aflux mare
de turişti. (T)
• viteza medie a unui schior este de 7m/s.
• diferenţa medie de nivel coborâtă de un schior, (Z )este de:
• 600 m pentru începători;
• 1400 m pentru avansaţi;
• 2200 m pentru schiori buni;
• 3000 m pentru schiori foarte buni.
• Coeficientul real de încărcare al unei instalaţii într-o zi în funcţie de tipul
instalaţiei şi de afluxul de turişti variază între 0,35 şi 0,8. (K)
În tabelul 3.4 se prezintă caracteristicile pârtiei, instalaţiei de transport pe cablu
(telescaunul), şi capacitatea pârtiei care va fi determinată folosind formula de calcul
menţionată anterior.

Tabelul 3.3. Caracteristicile pârtiei care va fi amenajată

Caracteristicile partiei telescaunul
cat Lp alt.pl. alt.sos. U Ah L S Q
(m) (m) (m) (% ( m (m ( ha ) ( persoana/ora )
) ) )

- 26 -
Partie schi M 1800 1911 1470 35 441 45 8,1 1800

Legenda:
Cat = categoria pârtiei; M = medie; Lp = lungimea pârtiei; Alt. PI. = altitudine plecare;
Alt. Sos. = altitudine sosire; U = panta medie a pârtiei;Ah - diferenţa de nivel; S = suprafaţa pârtiei;
L = lăţimea pârtiei; Q = capacitatea de transport a telescaunului;

3.2.2. TELESCAUNUL

Telescaunul va fi amenajat în partea de est a pâriei. Telescaunul este un teleferic

monocablu cu mers unidirecţional care are vehicule sub formă de scaune cu patru locuri,
cuplate permanent sau cuplabile / decuplabile automat / de la cablul purtător - tractor. La
baza telescaunului va fi o cabină de unde se vor cumpăra bilete şi de unde se va
supraveghea întreaga activitate a instalaţiei.
Telescaunul va avea 90 de aparate, deci o capacitate de 360 de locuri (90 aparate x
4 loc/aparat = 360 locuri ). O urcare se va face în 12 minute conform instalaţiei prevăzute
pentru telescaun. In urma calculelor efectuate rezulta ca intr-o ora sunt trasportate 1800
persoane.
Având în vedere tipul şi caracteristicile instalaţiei de telescaun propuse spre
amenajare se poate spune că acesta nu se poate realiza integral în ţară la preţuri
avantajoase. Aşadar este necesar ca echipamentele să fie aduse din import. Se vor studia
oferte tehnice şi financiare pentru echipamentele solicitate, ale unor renumite firme pe plan
mondial precum: Pomagalsky (Franţa); Leitner (Italia); Dopplemayr (Austria).
O astfel de ofertă poate cuprinde:
> Sistem de antrenare principal şi de rezervă;
> Sistem de întindere;
> Structură de oţel a staţiilor;
> Echipament electric de semnalizare şi control;
> Cablu purtător- tractor galvalizant;
> Piloni de linie cu baterii de role;
> Vehicule sub formă de scaune cu patru locuri, sistem de cuplare;
> Echipamente de salvare;
> Accesorii, documentaţie;
> Asistenţă tehnică, etc.

- 27 -
 Tabelul 3.4. Caracteristicile instalaţiei de telescaun
Indicatori Telescaun

Lungimea (L) 1800 m

Diferenţa de nivel (H) 441 m
Altitudinea staţiei inferioare (Alt. St. 1.) 1470 m
Altitudinea staţiei superioare (Alt. St. S.) 1911 m
Durata de transport (t) 12 min
Capacitatea de transport (Q) 1800 pers/h
Puterea instalaţiei de transport (mp/h = 0 x H) 483.300 mp/h

Prin amenajarea acestor obiective ( pârtie, telescaun ), serviciile de agrement

oferite în cadrul complexului turistic vor putea satisface corespunzător cerinţele
turiştilor dornici să practice schiul, snowboard-ul si să admire frumuseţile acestui colţ de
rai din muntii Cindrel.
Pe lângă amenajările propuse anterior ( hotel, restaurant, terasă, pârtie, telescaun ),
pentru ca acest complex turistic să fie pe deplin o destinaţie tentantă mai sunt câteva
aspecte de tratat.
Accesul către acest complex turistic se va face în prelungirea şoselei ce leagă oraşul
Sibiu de staţiunea Păltiniţ, pe un drum care va fi asfaltat corespunzător şi care va duce în
parcarea complexului. Parcarea va fi amenajata pe o suprafaţă de aproximativ 1000 m 2
pentru 65 de locuri ( 65 de locuri de parcare x15 m 2 / loc = 975 m2 ). Accesul în hotel se va
face direct din parcare.

3.3. RESURSA UMANĂ

Recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului care va lucra în complex

turistic constituie o problemă de bază. Exigenţele de ordin calitativ, pe care le promovează
un turism eficient nu pot fi satisfăcute decât de un personal pregătit corespunzător din toate
punctele de vedere.
Intre lucrătorul în turism şi consumator intervin raporturi directe, cu un caracter
particular, în care satisfacerea nevoilor de consum se face în condiţii de creştere continuă a
experienţei personale a turiştilor acumulată din călătorii anterioare, ceea ce impune şi din
partea personalului o continuă creştere a nivelului profesional, cu adaptare rapidă la
cerinţele pieţii, o angajare fermă a tuturor capacităţilor disponibile.

- 28 -
 Complexului va avea un director general care va coordona întreaga activitate şi care
va avea biroul la parterul hotelului. Tot aici se va găsi şi biroul de contabilitate unde va
lucra un contabil şef care va ţine evidenţa întregii activităţi.
În ceea ce priveşte personalul care va presta serviciile de agrement în cadrul
complexului se pot stabili următoarele structuri:
- pentru pârtie va fi nevoie de o persoană care să se ocupe de amenajare, precum
bătătorire, nivelare, această persoană va avea un ratrac în dotare;
- pentru telescaun vor fi angajate 6 persoane care vor fi distribuite astfel: 2
persoane vor sta la cabina de la capatul inferior al instalaţiei, ele urmând să vândă
bilete şi să supravegheze telescaunul şi 4 persoane pentru întreţinerea şi
manipularea aparatelor telescaunului ( vor ajuta persoanele să urce şi să coboare
în/din aparate).
In cazul unor profesii, precum cea de manager de hotel, portar, recepţioner se cere
din partea acestora o bună cunoaştere a zonei, a obiceiurilor turistice, a abilităţii de
comunicare directă cu turişti, de orientare rapidă în orice situaţie nouă.
In turism, pe lângă însuşiri legate de competenţă, corectitudine, conştiinţă
profesională, lucrătorul trebuie să posede şi însuşiri fizice plăcute care, însoţite de un
comportament politicos, civilizat, atent la gusturile şi preferinţele fiecărui client, să
contribuie la bunul renume al unităţii, la creşterea forţei de atracţie a acesteia.

3.4. IMPACTUL AMENAJĂRII COMPLEXULUI TURISTIC ASUPRA ZONEI

Un program de amenajare a unui complex turistic într-o zonă atât de pitorească este
binevenit, având în vedere că prin intermediul acestuia se va realiza omogenizarea cererii
turistice, iar acest "colţ de rai" va prezenta un interes deosebit pentru turiştii de toate
vârstele independent de anotimp.
Această zonă ar trebui inclusă în circuite turistice care să conţină şi alte puncte de
atracţie precum Rezervaţia „ Iezerele din Cindrel” sau Mărginimea Sibiului.
Presiunea pe care turismul, alături de celelalte componente ale vieţii economice, o
exercită asupra mediului, contribuie la degradarea acestuia, făcând mai mult ca oricând,
necesară o amenajare raţională, ştiinţifică a spaţiului. Această amenajare trebuie să fie
concepută în relaţie cu progresul economic şi dezvoltarea turistică, dar şi ţinând seama de
cerinţele cadrului natural şi antropic. Se impune crearea şi amplificarea unei concepţii de

- 29 -
ansamblu în care imperativul protejării mediului să aibă aceeaşi importanţă cu preocupările
economice.
Amenajarea turistică se implică în protejarea mediului şi în promovarea unei
anumite strategii în privinţa dimensiunilor localizării turistice, care au în vedere şi
protejarea eficientă a florei şi faunei.
Zona care va fi amenajată va fi supusă unor efecte economico - sociale favorabile şi
nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activităţilor economice desfăşurate, iar cele
nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale.
Dintre efectele favorabile se pot specifica:
> dezvoltarea unor activităţi în sfera serviciilor;
> atragerea turiştilor;
> apariţia unor noi locuri de muncă;
> introducerea unor noi utilităţi.
Dintre efectele negative se pot aminti:
> degradarea peisajului;
> poluarea zonei;
> creşterea aglomeraţiei în zonă.
Ca orice activitate economică, turismul reprezintă o combinaţie a elementelor
negative şi pozitive care trebuie estimate şi dirijate în sensul dorit.
Stabilirea unor obiective minime şi a unui set de măsuri aplicate punctual în această
zonă, vor conduce la producerea de satisfacţii consumatorilor.
Desfăşurarea eficientă a activităţii turistice presupune existenţa unui mediu
înconjurător adecvat, care să aibă calităţi superioare atât în privinţa condiţiilor naturale, cât
şi a celor create de om.
Apariţia unor noi amenajări turistice sau implantarea de noi obiective în teritoriu se
află în strânsă legătură cu mediul înconjurător, cu caracteristicile şi problemele ecologice
ale fiecărui perimetru. Calitatea mediului şi menţinerea ei reprezintă o condiţie a
competitivităţii ofertei.
Noua amenajare din preajma staţiunii Păltiniş poate avea şi efecte negative asupra
peisajului, în timp ducând la degradarea lui şi poate constitui o sursă de poluare într-o zonă
în care se respiră cu adevărat un aer curat. Odată cu noile amenajări ale pârtiei şi ale
telescaunului va creşte considerabil numărul turiştilor în zonă, ceea ce va duce la poluarea
şi degradarea mediului, dar printr-o serie de măsuri şi restricţii care se pot stabili de la
început, amenajarea poate fi privită şi din punct de vedere favorabil ducând la dezvoltarea

- 30 -
unor activităţi care, în urma rentabilităţii complexului amenajat să poată proteja mediul
înconjurător.
Cunoaşterea şi conştientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la justa
dimensionare a activităţii turistice, astfel încât, mutaţiile de orice natură să poată fi pozitive
şi favorabile.
Pentru această amenajare a complexului turistic trebuie să se creeze o imagine
atractivă şi un curent de opinie favorabil şi asta nu prin a reliefa cât de dăunătoare este
asupra mediului, ci cât de utilă ar fi prin dezvoltarea activităţilor turistice, crearea unor noi
locuri de muncă, diversificarea activităţii turistice, diversificarea ofertei de agrement în
zonă.
Investiţiile care vor făcute în acest spaţiu cu un potenţial turistic deosebit, nu vor
face decât să atragă cât mai mulţi turişti, iubitori ai muntelui, ai sporturilor albe, dornici de
recreere şi relaxare. Orice amenajare care încearcă să se întreprindă va trebui privită ca pe
un lucru bun, ca pe o nouă şansă pentru turismul românesc.

- 31 -
 CAPITOLUL 4

EVALUAREA NECESARULUI DE INVESTIŢII

PENTRU COMPLEXUL TURISTIC PĂLTINIŞ

Investiţiile trebuie înţelese ca o cerinţă a progresului, a reducerii costurilor de

exploatare şi sporirii eficienţei, a înnoirii ofertei. In privinţa conţinutului, investiţiile în turism
se concretizează în obiective (echipamente) specifice - unităţii de cazare , alimentaţie,
agrement - şi lucrări specifice, de infrastructură (căi de acces, spaţii verzi, parcări, alimentare
cu apă, canalizare etc.), care asigură funcţionarea normală a activitatilor in acest domeniu.
Investiţiile în turism sunt intensive în capital din cauza costului ridicat al
echipamentelor turistice, dar şi al infrastructurii, ele generează capital pe termen lung,
amortizarea făcându-se foarte lent mai ales în cazul dotărilor cu funcţionare sezonieră şi se
materializează, în principal, în construcţii, fiind supuse într-o mai mică măsură uzurii morale.
Aceste caracteristici, alături de altele specifice domeniului (rotaţia lentă a capitalului,
rigiditatea în exploatare a mijloacelor fixe, rentabilitatea redusă), trebuie avute în vedere la
evaluarea necesarului de capital, a duratei imobilizării acestuia, a randamentului economic.
Principalele probleme care trebuiesc avute în vedere în scopul realizării unui proiect de
investiţii, şi care se constituie în criterii de adoptare a deciziei, sunt:
• determinarea valorii investiţiei;
• identificarea surselor de capital şi a modalităţilor de finanţare;
• evaluarea cheltuielilor de exploatare şi calculul eficienţei.

- 32 -
 4.1. ESTIMAREA INVESTIŢIEI NECESARE REALIZĂRII COMPLEXULUI
TURISTIC

Amenajarea complexului turistic necesită, pe lângă stabilirea amplasamentului şi a

poziţiei pe piaţă şi stabilirea nivelului investiţiei necesare pentru punerea în practică a
proiectului.
In ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta cuprinde costul propriu-zis al mijlocului
fix şi o serie de cheltuieli angajate pe parcurs vizând pregătirea, execuţia şi punerea în practică
a proiectului. Pentru stabilirea concretă a nivelului tuturor acestor cheltuieli se ţine seama de
experienţa anterioară, internă şi internaţională şi de structura costurilor - teren, patrimoniu
imobiliar şi mobilier, constituirea societăţii; în toate aceste situaţii se elaborează mai multe
variante alegându-se cea mai potrivită.
Pentru amenajarea propusă trebuie stabilit în cele ce urmează nivelul investiţiei
necesare fiecărui element al complexului turistic. În tabelul 4.1 se va prezenta valoarea
estimată a investiţiei ( în Euro ).

Tabelul 4.1. Estimarea investiţiilor necesare amenajării complexului turistic

NR.CRT DENUMIREA INVESTIŢIEI VAL. INVESTIŢIEI (EURO)
1. Hotelul şi restaurantul din incinta acestuia 1.150.000
2. Pârtia de schi 430.000

3. Telescaun 820.000
4. Lucrări de racordare la utilităţi (apă, 100.000
electricitate, canalizare)
5. Echiparea centrului de închiriere 1250

6. Parcarea 15.000
7. Alte amenajări (căi de acces, alee, coşuri de 25.000
gunoi, spaţii verzi)
TOTAL INVESTIŢII 2.541.250

Valoarea totală a investiţiei este de 2.541.250 Euro.

- 33 -
 Termenul ( durata ) de recuperare ( Tr ) a investiţiei exprimă timpul în care sunt
reconstituite pe seama profitului obţinut din funcţionare, fondurile avansate şi consumate se
determină ca raport între valoarea investiţiei ( I ) şi profitul anual ( Pa ):

Tr = I / Pa

In cazul de faţă se ,va lua în calcul profitul anual mediu estimat pentru primii 4 ani de
funcţionare (vezi tabelul 4.5) şi se va obţine:

Tr = I / Pa = 2.541.250 / 246,218 = 10,3 ani

S-a urmărit sistematizarea investiţiei actuale pe grupări de funcţiuni: cazare,

alimentaţie, agrement, parcare, căi de acces, spaţii verzi, lucrări de racordare.
In cele ce urmează se va face o descriere a investiţiilor (ca şi valoare) pe grupările
menţionate anterior.
Valoarea investiţiei pentru hotel şi restaurant este de 1.150.000 Euro. Construcţia
propriu-zisă a obiectivului este de 605.000 Euro (având în vedere suprafaţa propusă de 800
m2), cheltuielile cu avizele, aprobările, proiectul propriu-zis, consultanţa şi asistenţa tehnică
sunt în valoare de 45.000 Euro, iar restul până la 1.150.000 Euro, adică 500.000 Euro vor fi
folosiţi pentru dotarea cu mobilier şi alte utilaje.
Amenajarea pârtiei de schi va costa 430.000 Euro. Pârtia va fi mărginită în lateral şi în
capetele inferioare de garduri elastice de protecţie pentru schiori. Toate aceste dotări s-au avut
în vedere în estimarea valorii investiţiei pentru pârtia de schi. S-a ţinut seama în estimare şi de
valoarea investiţiei de amenajare a unor pârtii similare care deja funcţionează.
Amenajarea telescaunului va costa, conform estimărilor, 820.000 Euro. In acest preţ
sunt incluse şi cabina care se găseste la bază şi de unde se va supraveghea întreaga activitate a
instalaţiei şi se vor putea cumpăra bilete. In estimarea acestei investiţii s-a ţinut cont şi de
costurile investiţiilor similare (ex.: telescaunul Cimpoieşul din staţiunea Bora ) precum şi de
dotările aferente acestei instalaţii destul de complexe: sisteme de întindere, structura de oţel a
staţiilor, cablu purtător - tractor galvanizat, piloni de linie cu baterii de role, vehicule sub
formă de scaune cu patru locuri, accesorii etc.

- 34 -
 Lucrările de racordare la apă, electricitate şi canalizare vor costa 100.000 Euro. Se are
în vedere instalarea unui grup electrogen cu pornire automată ca sursă de intervenţie pentru
consumurile vitale. Se va amenaja şi o fosă septică de 204 m3 la subsolul construcţiei propuse
pentru canalizare. Toate acestea , instalaţiile de paratrăznet, instalaţiile electrice precum şi
toate aprobările necesare se ridică la valoarea menţionată.
In tabelul 4.1. s-a precizat că investiţia cu echiparea centrului de închiriere se va ridica
la 1250 Euro. De fapt, s-a precizat că nu există un centru propriu-zis de închiriere a
echipamentelor, căci acestea pot fi închiriate contra cost de la recepţia hotelului.
Parcarea, care va fi amenajată în spatele hotelului pe o suprafaţă de 1000 m2 pentru 65
de locuri, va costa 15.000 Euro, investiţie ce se justifică având în vedere numărul mare de
locuri şi faptul că va fi o parcare modernă, conformă cu standardele cerute pentru a asigura o
securitate ridicată.
Valoarea celorlalte amenajări ale complexului turistic, precum drumul de acces din
şoseaua principala, coşurile de gunoi, spaţiile verzi, va fi de 25.000 Euro.
Investiţia totală pentru complexul turistic propus spre amenajare va fi de 2.541.250
Euro având în vedere toate cele prezentate mai sus.

4.2. SURSE DE FINANŢARE

În privinţa surselor de finanţare a investiţiilor, literatura de specialitate consemnează

câteva soluţii consacrate şi anume:
 aportul propriu;
 creditul;
 leasingul;
 acţionariatul şi coproprietatea;
 aportul statului;
 pentru lucrări de mare amploare, de interes internaţional, aportul organismelor
financiare internaţionale.
Pentru această amenajare se propune ca finanţarea să se facă 60% din fonduri PHARE
şi 40 % trebuie acoperit din surse proprii .

- 35 -
 Fondurile PHARE au în vedere finanţarea nerambursabilă în cadrul programului
PHARE pentru politici regionale. Aşa cum s-a mai precizat, finanţarea nerambursabilă din
fonduri Phare va acoperi 60 % din costurile totale ale proiectului, mai exact 1.524.750 Euro.
Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională şi Agenţia Pentru Dezvoltare
Regională prin programul PHARE va organiza o licitaţie deschisă pentru propuneri şi proiecte
în vederea finanţării nerambursabile. Fondul disponibil pentru această licitaţie este de 8,3
milioane Euro, turismului revenindu-i un procent de 60 % din acest fond. Proiectele eligibile
sunt proiecte promovate de comunităţi locale şi întreprinzători în scopul îmbunătăţirii
potenţialului turistic al zonelor selectate prin proiecte. Bugetul fiecărui proiect trebuie să
completeze ajutorul financiar acordat cu contribuţii proprii ale solicitanţilor. Pentru
implementarea fiecărui proiect de către solicitant, finanţarea este minim 40 % din bugetul
proiectului în bani sau în natură. Solicitanţii nu pot obţine finanţări nerambursabile prin două
programe pentru acelaşi proiect.
Pentru a solicita un sprijin financiar în cadrul acestui program trebuie completat un
formular de cerere de finanţare care poate fi obţinut gratuit de la ANDR şi de la oricare din
Agenţiile de Dezvoltare Regională. Plicurile sigilate vor fi deschise de către un comitet de
selecţie stabilit de către fiecare Agenţie pentru Dezvoltare Regională, iar proiectele eligibile
vor fi evaluate din punct de vedere tehnic şi financiar.
Proiecte eligibile care au obţinut minim 65 de puncte din 100 vor fi verificate la sediul
solicitantului, şi dacă este posibil direct la locul unde va fi amplasat obiectivul proiectului.
Fiecare solicitant va fi informat de decizia privind proiectul după confirmarea aprobării
proiectului de către Consiliul de Dezvoltare Regională şi Delegaţia Comisiei Europene în
România.
Prin modalităţile de mai sus s-ar putea stabili o cale de obţinere a unei finanţări
nerambursabile din fondurile PHARE pentru amenajarea complexului turistic Păltiniş. Având
în vedere faptul că investiţia se va face într-o zonă cu un deosebit potenţial turistic şi natural, o
zonă de mare interes, şansele privind obţinerea unui împrumut nerambursabil sunt mari. Este
nevoie însă de un proiect bine pus la punct din punct de vedere tehnic şi financiar, proiect care
să evidenţieze obiectivele propuse, valoarea investiţiei, previziuni pentru venituri şi cheltuieli,
într-un cuvânt să se demonstreze că este rentabilă amenajarea.

- 36 -
 Prin intermediul acestui complex turistic, potenţialul zonei va fi considerabil
îmbunătăţit tinându-se seama că se va da în folosinţă singura pârtie de schi amenajată
corespunzător pentru iubitorii sporturilor de iarnă.
Dacă se vor obţine fonduri PHARE nerambursabile în valoare de 1.524.750 Euro ( 60
% din valoarea investiţiei ), cealaltă parte 40 %, adică 1.016.500 Euro, va trebui acoperită din
fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic şi care va
deveni totodată şi proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de vedere financiar,
să poată acoperj diferenţa de investiţie din fonduri proprii, sau să poată lua credite din bancă
fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă şi solvabilă.

4.3. ESTIMAREA CIFREI DE AFACERI ŞI A CHELTUIELILOR

Pentru a estima oportunitatea unei investiţii în domeniul turistic, caracterizat prin

rotaţie lentă a capitalului, rigiditate în exploatare, rentabilitate relativ redusă, este necesară în
prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare şi rentabilitate.
Contul de exploatare previzională este compus din mai mulţi indicatori agregaţi, care
exprimă rezultatele ce se pot obţine şi a căror analiză va permite justificarea deciziei de a
investi. Aceşti indicatori sunt: marja brută, marja netă, marja de activitate, marja de exploatare
şi rezultatul net.
Marja brută este formată prin încasările totale obţinute prin exploatarea unui obiectiv
turistic. Mărimea încasărilor obţinute prin exploatarea obiectivului (complexul turistic
în cazul acesta) depinde de tarifele şi preţurile practicate şi de utilizarea previzibilă a
obiectivului. Preţurile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a încasărilor.
Tarifele şi preţurile pentru cazare, alimentaţie şi agrement se calculează pornind de la
baremurile practicate în obiective similare pentru servicii de aceeaşi clasă calitativă.
Marja netă se obţine prin scăderea din marja brută a cheltuielilor cu forţa de muncă.
Cheltuielile cu forţa de muncă cuprind: plata salariului, cotizaţii sociale, prime etc.
Marja de activitate se constituie după scăderea din marja netă a cheltuielilor de
funcţionare a complexului turistic (cheltuieli curente: întreţinere, reparaţii) şi a cheltuielilor
administrative (telefon, corespondenţă, documentare).

- 37 -
 Marja de activitate este importantă deoarece reprezintă primul indiciu cu privire la
rentabilitatea potenţială a întreprinderii de turism.
Marja de exploatare se constituie prin scăderea din marja de activitate a cheltuielilor cu
publicitatea şi a altor cheltuieli de comercializare.
Rezultatul net se obţine prin scăderea impozitului pe profit din beneficiul brut.
Pentru construirea scenariilor de evoluţie în următorii patru ani ( durata minimă de
viaţă a principalelor dotări ) s-au avut în vedere următoarele ipoteze generale:
 exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunzătoare preţurilor şi tarifelor
din luna mai 2005 de la unităţile similare în acest fel evoluţiile exprimând o tendinţă reală
raportată ia o monedă constantă.
 s-au estimat date referitoare la structura turiştilor, structura costurilor, rata de
rentabilitate a activităţii pe baza proporţiilor normale realizate şi realizabile în domeniul
turismului.
 veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a
principalilor indicatori specifici pentru circulaţia turistică, gradul de ocupare şi tariful mediu
estimat, care vor fi prezentaţi ulterior.
 baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat în analiza
previzională a fluxurilor realizate într-o exploatare normală şi analiza consumurilor materiale,
ore de muncă, utilităţi pentru principalele servicii.
 realizarea echilibrului financiar prin trezoreria netă pozitivă, respectiv
construirea unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri proprii, la nivelul
necesarului mediu estimat
 cota de impozitare a profitului este de 25 %.
Pentru a previziona cifra de afaceri totală s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi
obţinute din activitatea de cazare şi la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecărei activităţi
în veniturile totale .
Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza formulei:

CA = T x N x Gpx 365 unde

T = tariful pe loc de cazare previzionat pentru fiecare an;

- 38 -
 N = numărul locurilor disponibile;
Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an.
Durata de funcţionare a hotelului este permanentă, de aceea în formula de mai sus s-a
înmulţit cu 365 zile.
Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie să previzionăm tariful şi
gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza în tabelul de mai jos.
In tabelul 4.2. se prezintă indicatorii gradului de ocupare, număr turişti ţi număr zile
turişti, estimaţi pentru perioada 2008 - 2011.

Tabelul 4.2. Gradul de ocupare, Număr turişti şi Număr zile turişti

estimaţi pentru hotel în perioada 2008-2011
indicatori 2008 2009 2010 2011

Grad de ocupare (Gr) % 69 73 75 79

Număr turişti (NT) 4197 4440 4562 4805
Număr zile-turişti (NTZ) 12592 13322 13687 14417

In estimarea indicatorilor de mai sus s-a ţinut seama şi de faptul că hotelul are 50 de
locuri, că funcţionează permanent şi că durata medie a sejurului va fi în jur de 3 zile având în
vedere că mulţi turişti vor veni aici mai ales în week-end şi în tranzit, mai putini fiind aceia
care vor sta câte o săptămână sau mai mult.
Se estimează un număr al zilelor - turisti în creştere în fiecare an, de la 12592 în 2008
la 14417 în 2011, de asemenea o creştere a numărului de turişti de la 4197 în 2008 la 4805 în
2011 şi a gradului de ocupare a locurilor de la 69 % în 2008 la 79 % în 2011.
In următorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioadă de 4 ani, între
2008 şi 2011.
De-a lungul celor 4 ani se estimează o creştere treptată a tarifului cu 9 Euro, atât pentru
camera single cât şi pentru camera double.
In tarifele de cazare stabilite este inclus şi micul-dejun. Preţul mediu al unei mese
(pensiune completă) este de 11 Euro/zi; preţul unui bilet la telescaun este de 2,5 Euro/pers .

- 39 -
 Tabelul 4.3. Tariful la cazare în perioada 2008 – 2011

Ani 2008 2009 2010 2011

Tarif cazare camera/zi

Cameră single (€) 20 22 25 29
Cameră double (€) 30 32 35 39

Rezultatele care se estimează că se vor obţine în urma serviciilor de cazare, alimentaţie

şi agrement sunt prezentate în tabelul 4.4.:

Tabelul 4.4. Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic

înperioada 2008 – 2011
Ani 2008 2009 2010 2011

Venituri SA SR% SA SR% SA SR% SA SR%

din :
Cazare 314.812 56,34 359.707 58,31 410.625 60,7 490.195 63.72
Alimentaţie 193.924 34,7 205.166 33,26 210.787 31,16 222.029 28,86
Agrement 50.000 8,96 52.000 8,43 55.000 8,14 57.000 7,42

Venituri 558.736 100 616.873 100 676.412 100 769.224 100

totale

Din datele prezentate în tabelul 4.4. reiese că veniturile din activitatea de cazare
reprezintă cea mai mare pondere în veniturile totale, ele continuând să crească de la un an la
altul în perioada 2008 - 2011.
După estimarea veniturile, în cazul complexului turistic amenajat, în cele ce urmează
se va face o estimare a cheltuielilor în perioada 2008 - 2011.
Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne în
cazul categoriei de încadrare de 2 stele.
Cheltuielile directe în activitatea de cazare includ:

- 40 -
 – salarii şi alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea fondului de
şomaj, pregătirea personalului, etc), estimate pe baza numărului şi structurii de personal şi a
salariilor anuale;
– materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor din inventar,
abonament radio-tv, uniformă personal, comisioane.
Cheltuielile directe în activitatea de alimentaţie includ:
– salarii şi alte elemente similare (C.A.S., pregătirea personalului etc.)
estimate pe baza numărului şi structurii de personal şi salariilor anuale;
– materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor de
inventar, înlocuirea obiectelor de inventar, uniformă personal;
– costul mărfurilor.
Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:
– salarii şi alte elemente similare;
– echipament pentru desfăşurarea agrementului;
– materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.
Cheltuielile indirecte includ:
– administraţia generală;
– utilităţi;
– întreţinere şi reparaţii;
– amortismente;
– cheltuieli cu impozite, taxe, asigurări;
– cheltuieli cu publicitatea.
Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul complexului turistic, pe grupe
de cheltuieli care vor fi folosite în contul de exploatare previzională.
Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzională, trebuiesc specificate mai
întâi cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuielile cu întreţinerea complexului turistic, cheltuieli
cu publicitatea şi cheltuieli de amortizare a investiţiei, în perioada 2008 - 2011.
Având în vedere că s-au stabilit şi aceste cheltuieli se poate contura contul de
exploatare previzională în care se vor cuprinde cum s-a mai specificat: marja brută ( încasările
totale obţinute din exploatarea obiectivului turistic); marja netă ( marja brută minus
cheltuielile cu forţa de muncă ); marja de activitate ( marja netă minus cheltuieli de

- 41 -
funcţionare şi administrative ); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu
publicitatea) şi rezultatul net ( profit brut minus impozit pe profit ).

Tabelul 4.5. Estimarea cheltuielilor ce vor fi făcute în contul de exploatare previzională, în

perioada 2008 - 2011.

Ani 2008 2009 2010 2011

Tipuri de cheltuieli (Euro)

Cheltuieli cu forţa de muncă 36.000 43.000 49.000 56.000

190.000 220.000 250.000 270.000

Cheltuieli cu întreţinerea, administrative
şi cheltuieli mărfurile
Cheltuieli cu publicitatea 2.000 2.500 2.800 3.300

39.111 43.181 47.349 53.845

Cheltuieli de amortizare a investiţiei (7%)

In tabelul 4.5. se prezintă contul de exploatare previzională pentru perioada 2008 -

2011.
Din datele prezentate în tabelul 4.5., după ce au fost calculaţi indicatorii agregaţi ai
contului de exploatare previzională, se poate observa că în fiecare an din cei previzionati
( 2008, 2009, 2010, 2011 ), se va obţine un profit net care este în creştere; aceasta
demonstrează faptul că noul complex turistic va fi rentabil şi că investiţia se va putea recupera
în timp fără teama că ar putea exista pierderi.

- 42 -
Tabelul 4.6.Contul de exploatare previzională a complexului turistic în perioada 2008-2011
NR INDICATORI 2008 2009 2010 2011

1. Marja brută (CA) 558.736 616.873 676.412 769.224

2. Cheltuieli cu forţa de muncă (salarii, 36.000 43.000 49.000 56.000

asigurări sociale etc.)

3. 522.736 573.873 627.412 713.224
Marja netă (MN) MN = (1) - (2)

4. Cheltuieli administrative, de 190.000 220.000 250.000 270.000

întreţinere, cheltuieli cu mărfurile

5. Marja de activitate(MA) MA = (3) - 332.736 353.412 377.412 443.224

(4)
6. Cheltuieli cu publicitatea 2.000 2.500 2.800 3.300
7. Marja de exploatare (ME) ME = (5) - 330.736 351.373 374.612 439.924

(6)
8. 39.111 43.181 47.349 53.845
Cheltuieli de amortizare a investiţiei

9. 291.625 308.192 327.265 386.079

Profit brut (b) Pb = (7) - (8)

10. Impozit pe profit (25%) 72.906 77.048 81.816 96.519

11. 218.719 231.144 245.449 289.560
Profit net (Pn) Pn = (9)-(10)

4.4. ANALIZA RENTABILITĂŢII PREVIZIONATE

Rentabilitatea previzionată ( care este de fapt esenţa unui studiu de fezabilitate ) este
unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentării deciziei privind realizarea
investiţiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica oportunitatea punerii în practică a proiectului
de amenajare.
Aşa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor estima pe o
perioadă de 4 ani ( 2008 – 2011 ). In evaluarea eficienţei, mai expresivi decât indicatorii
absoluţi sunt cei relativi precum rata profitului şi/sau rata rentabilităţii.

- 43 -
 Rata profitului reprezintă mărimea relativă a profitului ( calculată procentual ) în raport
de un termen de referinţă ce reflectă efortul depus pentru obţinerea acestuia. In funcţie de
modul de exprimare a efortului, în practica economică se delimitează mai multe forme şi
modalităţi de calcul pentru rata profitului ( rata economică a profitului, rata comercială a
profitului, rata financiară a profitului ).
In ceea ce urmează, pentru situaţia prezentată, se va estima rata comercială a profitului
(Rcp ) calculată ca raport procentual între masa profitului ( P ) şi totalul încasărilor
( veniturilor), respectiv cifra de afaceri ( CA ):

Rcp = (PN/CA)*100

In tabelul 4.6. sa prezintă o estimare a acestui indicator pentru perioada 2008 - 2011, pe
baza datelor cunoscute referitoare la profitul net şi cifra de afaceri.

Tabelul 4.7. Estimarea ratei comerciale a profitului în perioada 2008-2011

Ani 2008 2009 2010 2011

Indicatori
Profitul net ( Euro ) 218.719 231.144 245.449 289.560
Cifra de afaceri ( Euro ) 558.736 616.873 673.412 769.224
Rata comercială a profitului 36,44 37,47 37,64 39,14

Din tabelul 4.7. se observă o tendinţă de creştere a valorii acestui indicator, de la un an

la altul pentru perioada 2008 - 2011. Valorile acestor rate sunt destul de mari, rezultând faptul
că eficienţa care se va realiza este bună, complexul putând cu uşurinţă să-şi acopere
cheltuielile din surse proprii.

Un alt indicator important care se va previziona este rata de rentabilitate a investiţiei

care se calculează după formula:

r = (P/l)x100

- 44 -
 unde;
r - rata de rentabilitate
P - profitul estimat
I - volumul investiţiei
Investitorii urmăresc obţinerea unei rate a rentabilităţii cât mai ridicată. În tabelul 4.8.
se va prezenta acest indicator pentru perioada 2008 – 2011.
Tabelul 4.8. Estimarea ratei de rentabilitate a investiţiei în perioada 2008 - 2011
Ani 2008 2009 2010 2011

Indicatori
Volumul investiţiei ( Euro ) 2.541.250
Profitul estimat ( Euro ) 218.719 231.144 245.449 289.560

Rata de rentabilitate a 8,60 9,09 9,65 11,39

investiţiei ( % )

Din estimările de mai sus se poate observa o creştere a indicatorului analizat în

perioada 2008 - 2011, ceea ce înseamnă că investiţia este rentabilă, putându-se astfel realiza
obiectivul investitorilor de a obţine o rată de rentabilitate cât mai ridicată.
Un alt indicator care se poate estima, având în vedere datele economico-financiare
privitoare la complexul turistic este productivitatea investiţiei ( Wi ) care se poate calcula după
formula:

Wi = CA /1

Estimările privitoare la acest indicator pentru perioada analizată sunt prezentate în tabelul 4.9.

Tabelul 4.9. Estimarea productivităţii investiţiei în perioada 2008-2011

Ani 2008 2009 2010 2011

Indicatori
Cifra de afaceri ( Euro ) 558.736 615.873 673.412 769.224

- 45 -
Valoarea investiţiei ( Euro ) 2.541.250
Productivitatea investiţiei 0,22 0,24 0,27 0,30

Pentru perioada 2008 - 2011, valorile estimate ale indicatorului productivitatea

investiţiei sunt pozitive şi în creştere, ceea ce demonstrează încă odată faptul că investiţia este
rentabilă.
Estimările tuturor indicatorilor prezentaţi şi analizaţi conduc la concluzia că realizarea
unei investiţii de amenajare a unui complex turistic în zona Păltiniş se dovedeşte a fi o
iniţiativă viabilă şi necesară în contextul unei oferte insuficiente să satisfacă nevoile actuale.
Se poate aprecia că proiectul este fezabil întrucât:
 fluxul financiar se va derula în parametri normali;
 rentabilitatea care se va realiza în fiecare din ani previzionaţi este în creştere ( a se
vedea ratele de rentabilitate calculate ).
Alegerea zonei Păltiniş ca loc de amenajare a unui complex turistic s-a dovedit a fi o
iniţiativă conformă realităţii, având posibilităţi reale de punere în practică, deoarece acest
teritoriu reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice, luând în considerare cadrul natural
- geografic deosebit de prielnic, o climă prielnică atât pentru practicarea sporturilor de iarnă
cât şi a excursiilor, precum şi frumuseţea resurselor turistice deja existente.
In urma analizei realizate în cadrul acestui capitol s-a putut constata că investiţia va fi
recuperată în 10,3 ani, deoarece veniturile sunt în creştere în fiecare an. Investiţia este deci
rentabilă, deoarece veniturile sunt destul de mari, se obţine şi un profit destul de bun, aceasta
datorându-se şi creşterii circulaţiei turistice în zona Păltiniş odată cu înfiinţarea acestui
complex turistic.
Din punct de vedere al turistului, amenajarea reprezintă o nouă destinaţie, un nou
produs turistic, o nouă alternativă a vacanţelor petrecute într-un mediu prielnic.
Pe lângă această amenajare propusă, în zona Păltiniş s-ar mai putea face şi alte
propuneri de valorificare a potenţialului, dar pentru aceasta este necesar să se acorde unele
facilităţi de ordin financiar - bancar, cum ar fi credite preferenţiale pentru dotări şi amenajări
în cadrul acestui perimetru, să se acorde subvenţii de la bugetul de stat cu prioritate acestui
teritoriu de mare atracţie turistică, mai ales pentru infrastructura generală de aici ( căile de
acces, canalizare, energie electrică etc.) care are un rol determinant în dezvoltarea turismului.

- 46 -
 CONCLUZII

Amenajările turistice conduc la o creştere controlata în toate domeniile, evita ruptura

intre om şi natura şi contribuie la o dezvoltare a turismului care sa combine funcţia recreativa
a staţiunilor cu valorificarea resurselor acestora.
Amenajările turistice se înscriu, prin conţinutul şi obiectivele lor în eforturile unei
dezvoltări corelate a economiei. In acest context, ele au un rol important în asigurarea
exploatării raţionale a resurselor şi protejarea mediului.
In protejarea mediului, turismul se manifesta ca un factor activ, el neputându-se
dezvolta şi practica în afara unor condiţii naturale şi resurse antropice de calitate,
corespunzătoare nevoilor de odihna, recreere, destindere, cunoaştere etc. Mediul înconjurător
joaca un rol important în selecţia şi delimitarea destinaţiilor turismului. Calitatea mediului şi
menţinerea acestuia reprezintă o condiţie a competitivităţii ofertei atât pe plan intern, dar mai
ales în relaţie cu turismul internaţional.
Amenajarea turistica trebuie sa pornească întotdeauna de la resursele turistice naturale
şi antropice, resursele materiale, umane, financiare alocate turismului, obiective politice şi
economice, realizările din domeniul activităţii turistice şi trebuie sa urmărească valorificarea
potenţialului turistic, extinderea sezonului turistic pe o perioada cat mai mare din an prin
echiparea cu dotări corespunzătoare, atragerea unui număr cat mai mare de turişti autohtoni şi
străini, dezvoltarea formelor de turism care se pretează la teritoriul respectiv, conservarea
obiectivelor turistice şi a mediului înconjurător.
Aşa cum am subliniat, zona Păltiniş dispune de un potenţial natuaral bogat şi variat,
nevalorificat la adevărat sa valoare. Zona are o frumuseţe aparte, care trebuie însă completată
cu o bază tehnico-materială adecvată pentru a se putea realiza un turism de calitate.
Căile de acces în zonă sunt variate, turistul putându-le combina pentru a realiza circuite
diverse, în tot spaţiul montan şi premontan. Aceasta zona este locul ideal pentru recreere,
pentru petrecerea concediilor de odihnă, pentru tabere de turism montan, cantonamente
sportive, acţiuni de vânătoare şi pescuit.
O concluzie evidentă este că în zona turistică Păltiniş, resursele naturale sunt bogate,
variate şi deosebit de atractive.

- 47 -
 Prin sistematizarea teritoriului se va urmări determinarea amplasamentelor optime
pentru diverse activităţi, astfel încât efectul lor destructiv asupra mediului să fie minim,
asigurându-se combaterea poluării şi păstrarea echilibrului ecologic.
Amenajarea turistică are contribuţii semnificative în planul dezvoltării economice şi
sociale a zonelor şi se circumscrie strategiei unei creşteri controlate în toate domeniile, a
evitării unei rupturi între om şi natură. Ea răspunde unei dezvoltări a turismului care să
implementeze funcţia recreativă a localizărilor turistice cu valorificarea complexă a resurselor
acesteia.
Am considerat necesară construirea în această zonă un complex turistic deoarece baza
de cazare existentă în zonă nu face faţa în totalitate turiştilor care iubesc muntele.
Din datele prezentate rezultă că atât indicatorul număr de turişti cât şi număr înnoptări
se află într-o continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din ce în ce mai mult să vină
în această zonă, să rămână aici cel puţin o noapte ( s-a putut constata că durata medie a
sejurului este între trei şi patru zile). Pentru a satisface toate cerinţele la cel mai înalt nivel s-a
ajuns la concluzia că în apropierea statiunii Păltiniş, un punct de atracţie deosebit, trebuie
amenajată încă o unitate de cazare şi de aici ideea amenajării complexului turistic care, pe
lângă servicii de cazare şi alimentaţie va oferi şi servicii de agrement prin pârtiile de schi şi
telescaunul care vor fi amenajate în preajma complexului.
Strategia de dezvoltare a agrementului va ţine seama pe de o parte de motivaţiile,
aspiraţiile turiştilor, iar pe de alta de profilul, structura şi specificul zonei. Corespunzător,
desfăşurarea activităţii de agrement presupune existenţa unor echipamente adecvate ( taluze de
protecţie pentru pârtii, instalaţie pentru telescaun, echipamente de practicare a sporturilor de
iarnă, grătare pentru picnic, personal cu pregătire de specialitate etc. )
Pârtia de schi, care va fi amenajată, va oferi condiţii excelente pentru practicarea
schiului alpin din punct de vedere al lungimii, al diferenţei de nivel şi al expunerii. O astfel de
investiţie este necesară deoarece în zona Păltiniş nu există nici o pârtie amenajată
corespunzator cerintelor pietei.
Recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului care va lucra în complex turistic
constituie o problemă de bază. Exigenţele de ordin calitativ, pe care le promovează un turism
eficient nu pot fi satisfăcute decât de un personal pregătit corespunzător din toate punctele de
vedere.

- 48 -
 Presiunea pe care turismul, alături de celelalte componente ale vieţii economice, o
exercită asupra mediului, contribuie la degradarea acestuia, făcând mai mult ca oricând,
necesară o amenajare raţională, ştiinţifică a spaţiului. Această amenajare trebuie să fie
concepută în relaţie cu progresul economic şi dezvoltarea turistică, dar şi ţinând seama de
cerinţele cadrului natural şi antropic.
Zona care va fi amenajată va fi supusă unor efecte economico - sociale favorabile şi
nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activităţilor economice desfăşurate, iar cele
nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale.
Ca orice activitate economică, turismul reprezintă o combinaţie a elementelor negative
şi pozitive care trebuie estimate şi dirijate în sensul dorit. Stabilirea unor obiective minime şi a
unui set de măsuri aplicate punctual în această zonă, vor conduce la producerea de satisfacţii
consumatorilor.
Amenajarea complexului turistic necesită pe lângă stabilirea amplasamentului şi a
poziţiei pe piaţă şi stabilirea nivelului investiţiei necesare pentru punerea în practică a
proiectului. Investiţia totală pentru complexul turistic propus spre amenajare va fi de
2.541.250 Euro având în vedere toate cele prezentate mai sus.
În privinţa surselor de finanţare pentru această amenajare se propune ca finanţarea să
se facă 60 % din fonduri PHARE, iar 40 % trebuie acoperit din surse proprii.
Numărul de zile - turist estimat pentru anul curent şi perioada următoare este în
creştere, de la 1592 în acest an, la 14417 în 2011, consider că va asigura veniturile necesare
recuperării investiţiilor. De asemenea, estimez o creştere a gradului de ocupare a locurilor de
la 69 % în 2008 la 79 % în 2011. In urma analizei efectuate consider că investiţia va fi
recuperată în circa 11 ani.
Consider că alegerea zonei Păltiniş ( lângă staţiunea Păltiniş ) ca loc de amenajare a
unui complex turistic, constituie o iniţiativă conformă realităţii, având posibilităţi reale de
punere în practică, deoarece acest teritoriu reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice,
luând în considerare cadrul natural - geografic deosebit de prielnic, o climă prielnică atât
pentru practicarea sporturilor de iarnă cât şi a excursiilor, precum şi frumuseţea resurselor
turistice deja existente.

- 49 -
 BIBLIOGRAFIE

Buza M., Fesci S., MUNŢII CINDREL, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1983
Firoiu D, ECONOMIA TURISMULUI, Editura Universitară, Bucureşti, 2004;
Firoiu D., INDUSTRIA TURISMULUI ŞI A CĂLĂTORIILOR, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2006;
Kotler Ph., MANAGEMENTUL MARKETINGULUI, Editura Teora, Bucureşti, 1997;
Lupu N., HOTELUL ECONOMIE ŞI MANAGEMENT, Editura All Beck, Bucureşti, 2003;
Lupu N., STRATEGIA DE CONCENTRARE A INTREPRINDERILOR DE TURISM, Editura
Economică, Bucureşti, 2003;
Neagu V., MANAGEMENTUL SERVICIILOR TURISTICE, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2005;
Radu E., MANAGEMENTUL SERVICIILOR, Editura Expert, Bucureşti, 2000;
Smedescu I., MARKETING, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003;
Stanciulescu G., Tigu G., TEHNICA OPERAŢIUNILOR DE TURISM, studii de caz, probleme
şi întrebări de examen, Editura All Beck, Bucureşti, 1999;
Stanescu D.,
Voicu-Vedea V., PĂLTINIŞ ŞI ÎMPREJURIMILE, Editura Nova Sibiu, 1995.
Zaharia M., (coordonator), ECONOMIA SERVICIILOR, Editura Universitaria, Bucureşti,
2005;
Zaharia M., Stan R., Vadineanu C., Busuioc M., ECONOMIA SERVICIILOR. Aplicaţii şi
studii de caz, Editura Universitară, Bucureşti, 2004;

- 50 -