UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI

PROIECT
DISCIPLINA MANAGEMENT

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Îndrumător, Student,

Conf.univ. dr.George UNGUREANU Costel Diaconu

Grupa 119 A

-2020-
 TEMA PROIECTULUI

Fundamentarea strategiei de

implementare la

S.C. REM PREST S.R.L.

prin înfiinţarea culturii de

Secară

în suprafaţă totală de 70 ha
 CUPRINS

PARTEA I

Studiu de fezabilitate

Capitolul I - Date generale privind solicitantul

Capitolul II - Descrierea proiectului

Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II

ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA

S.C. REM PREST S.R.L.

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție

Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura.

Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor

Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici.

Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă

Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte.

Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Concluzii și propuneri

3
 STUDIU DE FEZABILITATE
Masura 4. 1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Cod CAEN 0111
CAPITOLUL A:Piese scrise

(2)Date generale:

2.denumirea obiectivului de investiţii;

„ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU

MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”

2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Judetul: Iași
Comuna Gorban

3.titularul investiţiei;

S.C. REM PREST S.R.L.., cu sediul in comuna Gorban, Jud. Iași

4.beneficiarul investiţiei;

S.C. REM PREST S.R.L.., cu sediul in comuna Gorban, Jud. Iasi

5.elaboratorul studiului.

Elaborarea studiului de fezabilitate, studiului de piață, de evaluare, întocmirea cererii de

finanțare sunt realizate de către S.C. Agrimarvas S.R.L., cu sediul social în sat Vișan, municipiul
Bârnova, nr. 49, demisol, camera 2, comuna Gorban, Județul Iași, punct de lucru Iasi, Str. Elena
Doamna, nr. 20-22, spatiul B22 si B5, judetul Iasi, RO 29263603, J22/2666/2012, având ca obiect
de activitate: Cod CAEN 6011 – Activități de consultanță pentru afaceri și management

(2)Informaţii generale privind proiectul

2.situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

4
 Capitolul I - Date generale privind solicitantul
1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia
Beneficiar: SC. REM PREST S.R.L.
Sediu social comuna Gorban, Județul Iași;
Cod unic de înregistrare: 15228830
Numar de ordine in registru comertului: J22/273/2003
Reprezentant legal: Costel Diaconu
Nr. telefon: 0744571962
Adresa de e-mail: costel.diaconu@yahoo.com
Domeniul de activitate principală: conform codificarii (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este
codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase”.

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Inclusiv date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole

SC. REM PREST S.R.L cu sediul profesional în municipiul Iași, comuna Gorban, Județul Iași, s-
a înființat în data de 03.03.2003, atribuindu-i-se Codul Unic de Înregistrare 15228830 și numărul
de ordine în Oficiul Registrului Comerțului J22/273/2003 la inițiativa domnului Costel Diaconu.
Statutul de asociat unic și funcția de administrator al societății sunt deținute de domnului
Costel Diaconu, cu domiciliul în municipiul Iași, Aleea Mihail Sadoveanu nr. 39, comuna Gorban,
Județul Iași, identificat prin C.I., seria MZ, nr. 617492, CNP: 165061005031, născut în comuna
Gorban, Județul Iași.

1.3 Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)
si date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole

Domeniul de activitate principală a agentului economiceste, conform codificarii (Ordin

336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”.
În descrierea codului CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase sunt incluse toate formele de
cultivare a cerealelor, a culturilor leguminoase și a semințelor oleaginoase în câmp deschis și codul
Caen 0116 Cultivarea plantelor pentru fibre.
Aceste clase includ:
 Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de
primăvară, secară, secară, ovăz, mei, alte cereale;
 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;
 Cultivarea bumbacului, a inului si a cânepei;

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt conform:

5
 o Cod CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a
plantelor producatoare de seminte oleaginoase.
Această clasă include:
 Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu,porumb boabe,sorg,orz și orzoaică de
primăvară, secară, secară, ovăz,mei,alte cereale;
 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, năut, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;
 Cultivarea bumbacului, a inului si a cânepei;

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii,utilaje si echipamente, animale,etc.

Valoare neta la data

Data întocmirii ultimului Bucăţi
Denumire mijloc fix
achizitiei bilanţ
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 130.000 3
1.1. Clădire birouri 100 mp 15.03.2003 10.000 1
1.2. Magazie depozitare recolta 15.03.2003
100.000 1
2000 mp
15.03.2003
1.3. Hală depozitare utilaje 1000
20.000 1
mp
2.UTILAJE TOTAL 712.070 10
2.1. Valtra A92 15.03.2003 143.610 2
2.2. Valtra 171 classic 15.03.2003 159.930 1
2.3. Combinator 15.03.2003 67.670 1
2.3. Disc GDU 3,4 15.03.2003 13.000 2
2.4. Cultivator HL DT-8R 15.03.2003 15.000 1
2.5. Semanatoare Magica 8R 15.03.2003
82.000 1
(versiune fertilizator patina)
2.6.Semănătoare cereale-rapită 15.03.2003 34.000 1
2.7.Plug reversibil 5 trupite 15.03.2003 70.250 1
TOTAL 842.070 13

Pe langa masinile, utilajele si echipamentele agricole mentionte mai sus, SC. REM
PREST S.R.L mai detine un tractor, mașina de erbicidat, scarificator, un plug si un cultivator,
masini, utilaje si echipamente agricole uzate moral si fizic. Altfel spus, s-au amortizat integral si
nu mai pot inregistra productivitatea optima.

6
 TERENURI
Amplasare Suprafata totala Valoarea
Nr.crt Judet/ORAS/ (ha) / Categoria de contabila Regim juridic
Localitatea folosinta - RON-
1 Iași / Com. Gorban 50 1.250.000 Proprietate
2 Iași / Com. Gorban 150 − Arendă
TOTAL 200 1.250.000 −

In prezent, SC. REM PREST S.R.L. detine dreptul de folosinta asupra suprafetei de 200
hectare, dintre care: 150 ha conform contractelor de ardenă si 50 ha conform Contractului de
vanzare.

Capitolul II - Descrierea proiectului

2.descrierea investiţiei:
a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de pe termen lung (în cazul
în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea
promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat
-nu este cazul

7
 b)Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de pot fi atinse

Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului pot fi atinse presupune ca

fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini, utilaje și echipamente
agricole:
o Tractor;
o Combină;
o Header cereale;
o Header prășitoare;
o Mașină de erbicidat.
Luând în calcul suprafața lucrată de către „ SC. REM PREST S.R.L”, producția medie la
ha, costul de producție, prețul de vânzare, s-a ajuns la concluzia că scenariul prin care obiectivele
proiectului de Achiziție utilaje performante pot fi atinse este cel prezentat mai sus.
Mașinile, utilajele și echipamentele agricole prezentate mai sus sunt alese direct
proporțional cu dimensiunea fermei deținute de către „ SC. REM PREST S.R.L”
Implementarea proiectului asigură o mai bună exploatare a terenurilor arabile aflate în
folosința societății și efectuarea unor lucrări agrofitotehnice fară pierderi și la unnivel calitativ
corespunzător

Se precizeaza tipul de actiune eligibila conform Fisei Masurii.

Prin prezentul proiect SC. REM PREST S.R.L Achizitie utilaje performante în achiziția
de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru modernizarea fermei vegetale, încadrându-se în
acțiunile eligibile pentru suport conform Fișei subMăsurii 4.2, respectiv: Investiții în înființarea,
extinderea şi/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare,
sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor.

La aceasta sectiune se va fundamenta necesitatea si oportunitatii investitiei

Efectele rezultate în urma implementării proiectului „ACHIZIȚII DE MAȘINI,

UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE
AGRICOLĂ” sunt: tehnice, economico – financiare, sociale și de mediu și sunt prezentate
mai jos.

Efectele de ordin tehnic

 Mărirea gradului de mecanizareși introducerea tehnologiilor avansate de producție și

management, care să respecte principiile unei agriculturi la standarde europene înalte;
 reducerea timpilorde execuție a lucrărilor agricole.
 reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - Prin achiziția de progres tehnic:
 se vor efectua lucrări agrofitotehnice fără pierderi și la un nivel calitativ corespunzător;
 se vor reduce pierderile de productie – samanta semanata si samanta obtinuta;

8
  se va reduce tasarea și se va îmbunătăți calitatea structurii solului;
 se va elimina riscul de îmbolnăvire a angajaților;
 se va reduce gradul de aplicare necontolată a substanțelor daunătoare mediului
înconjurator: ulei, motorina, ingrasaminte etc.;
 se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente tehnologiei
uzate.
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole
de calitate și performante la nivelul fermierilor;
 valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza
studiului privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din municipiul Iași,
comuna Gorban, Județul Iași, pentru culturile care vor fi cultivate în sistem neirigat în exploatația
agricolă deținută de domnul Costel Diaconu este mijlocie (secară, porumb, rapiță și floarea
soarelui).

Prezentam mai jos potentialul agricol din localitatea Iași, Comuna Gorban, Județul
Iași.

Nr.
Denumire cultură Potențial
Crt.
1 Porumb mijlociu
2 Rapiță mijlociu
3 Floarea soarelui mijlociu
4 Secară mijlociu

În anul 2020, firma „ SC. REM PREST S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 200 ha,
din care: 50 ha porumb, 50 ha rapiță, 30 ha floarea soarelui., 70 ha cu secară.

Efectele de ordin economico - financiar

 creșterea rentabilității culturilor obținute (secară, porumb, rapiță și floarea soarelui)

ca urmare a diminuării costurilor de productie;
 creșterea productivității caurmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea
eficace a obiectivelor stabilite;
 creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării
de tehnologie performantă;
 creșterea valorii adăugate brute–prin utilizarea în producție a utilajelor și
echipamentelor achiziționate prin proiect, se obține creșterea valorii adăugate brute a exploatației
agricole, utilizarea factorilor performanți de producție influentând pozitiv valoarea producției
obținute.

Efecte sociale

 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de

calitate și performante la nivelul fermierilor;
9
  asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 asigurarea valorificării superioare eficientea resurselor locale ale comunităţilor
rurale;
 educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem
integrat de exploatare a resurselor agricole locale.

Efecte de mediu

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a

deșeurilor rezultate din activitatea de producție– toate utilajele și echipamentele ce vor fi
achiziționate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel încât
investiția nu va avea un impact negativ asupra mediului;
 asigurarea respectării cerințelor fitosanitare –Respectarea cerințelor fitosanitare
prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța alimentară a
consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și solul și de a ține
evidența tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în procesul de producție;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora
conform standardelor de protecție a mediului.
Tehnologia de producție a culturilor se va baza pe:
 elaborarea asolamentelor raționale;
 externalităţi pozitive de producţie şi consum (utilizarea raţională a resurselor locale);
 informaţii asupra intensităţii riscului de poluare şi eliminarea dezeconomiilor de
mediu;
 utilizarea de tehnologii nepoluante conform cu normele fitosanitare și de mediu;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului;
 protejarea pe termen lung a fertilităţii solului, prin menţinerea nivelurilor de materie
organică, încurajarea activităţii biologice şi intervenţii mecanice atente;
 furnizarea indirectă de elemente nutritive pentru culturi, utilizând surse nutritive relativ
insolubile la care planta ajunge prin acţiunea microorganismelor din sol;
 atenţie specială acordată impactului sistemului agricol asupra mediului înconjurător şi
conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.
Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului.
Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât municipiul
judetul Iasi, are un potential agricol mijlociu.
Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției
propuse de solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în
ferma vegetală.

Calculul dimensiunii economice a fermei.

Conform mențiunilor din ghidul solicitantului,dimensiunea exploatatiei agricole se va

calcula pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii

10
unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2020) în cazul proiectelor
care vizează modernizarea exploatației agricole.
În anul 2020, firma „ SC. REM PREST S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 200 ha,
din care: 50 ha porumb, 50 ha rapiță, 30 ha floarea soarelui., 70 ha secară.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o
suprafață egală 200 ha, din care: 50 ha porumb, 50 ha rapiță, 30 ha floarea soarelui., 70 ha secară,
suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.
Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților
de producție standard SO 2018 și suprafața cultivată de către„ SC. REM PREST S.R.L”. În acest
sens, s-a înmulțit suprafața cultivate din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere
(înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA
(2020) cu producția strandard aferentă.

COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2020

Suprafața
SO (ha) în urma SO în urma
Denumire SO 2010 Suprafața
activitate realizării investiției
cultură euro/ha (ha) 2020 realizării investiției
Existentă în anul I de operare
în anul I de operare

Porumb 641,80 50 30.740 50 30.740

Rapiță 647,72 50 32.386 50 32.386
Floarea
546,52 30 16.395,6 30 16.395,6
soarelui

Secară 354,27  70 25.507,44 70 25.507,44

Total 200 105.029,04 200 105.029,04

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unitatii la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale
Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza.

NU ESTE CAZUL

Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate(dupa caz) și de

selecție (dupa caz) detaliind cerințele prevăzute în ghdul solicitantului din dreptul fiecărui criteriu
Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole „ SC. REM
PREST S.R.L.”va fi eficientă (va scadea cantitatea de resurse necesare executarii lucrarilor
agricole –forța de muncă, motorina, piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de executare a
lucrarilor agricole).
Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor,
la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar.

11
 Performanța exploatației agricole depinde departea economico-financiară, de prețurile la
care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde
produsele (veniturile totale).
Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:
 sămânță de calitate;
 mașini, utilajeși echipamenteagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect
(timp scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum redus de
motorinăși ulei; reparatii reduse etc.);
 personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă utilizând
mașini, utilaje și echipamente agricole performante, materii prime (sămânță, îngrășământ, erbicide
etc.) și materiale (motorina, uleiuri) de calitate;
Viteza executării lucrarilor este data de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregatit in domeniu.
„ SC. REM PREST S.R.L.” se va adapta rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca
urmare a factorilor de producție de care va dispune:
 personal pregatitîn domeniu;
 teren agricol de 200 ha situat în localitatea Iași, comuna Gorban, Județul Iași, teren cu
un potențial agricol mijlociu;
 capital:
- mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 1 bucată,
combină – 1 bucată, header cereale – 1 bucată, heder de porumb – 1 bucată;, mașină de erbicidat –
1 bucată).
- mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor,
plug, semănătoare, mașină de fertilizat, plug ).
- teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra 100.000 mp,
conform Procesului verbal de adjudecare din data 02.03.2008 si a extrasului de carte funciara din
data 06.04.2008. Pe acest teren se vor gara masinile, utilajele si echipamentele agricole ce se vor
achizitiona prin prezentul proiect.
 inteligență -Domnul Costel Diaconu deține certificatul de calificare profesională seria
E, nr. 0070622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul
că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației,
Cercetării și Tineretului.
Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect „ SC.
REM PREST S.R.L.” își va îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin
creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producţiei agricoleşi a calităţii
produselor obţinute.
Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea
acestora înexploataţii comerciale;

Obiective de mediu

 Achizitia de masini utilaje si echipamente agricole care respecta standardele de mediu.

12
 Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor

rezultate din activitatea de producţie- tractorul împreună cu echipamentele vor fi performante și
vor emana un grad redus de gaze și noxe dăunătoare mediului, care se încadreazăîn limitele
prevăzute de normele europene. Deșeurile rezultate în cadrul activității de producție vor fi
gestionate conform normelor în vigoare.
 Asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare-protecția mediului și a calității produselor
se va realiza prin utilizarea în mod rațional a mijloacelor de producție agricolăși efectuarea corectă
a lucrărilor solului și în timpii optimi.
 Reducerea emisiilor de CO2 și a scurgerilor de uleiuri, motorină etc.
Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu
determinăîndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general
al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în
exploatații agricole.

13
 CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ
Suprafața (ha)
SO în urma Producția totală în
SO Suprafa SO în urma
Productie Producție realizării urma realizării
Denumire culturi 2017 ța (ha) activitate realizării
medie totală existentă investiției an I investiției an I de
euro/ha 2017 existentă investiției an I
de operare operare
de operare
Porumb 5.000 641,80 50 30.740 250.000 50 30.740 250.000
Rapiță 2.500 647,72 50 32.386 125.000 50 32.386 125.000
Floarea soarelui 3.000 546,52 30 16.395,6 90.000 30 16.395,6 90.000
Secară 2.500 354,27  70 25.507,44 175.000 70 25.507,44 175.000
Total   200 105.029,04 640.000 200 105.029,04 640.000

În anul 2020, firma „SC. REM PREST S.R.L.” .” lucrează la o suprafață egală cu 200 ha, din care: 50 ha porumb, 50 ha rapiță, 30 ha
floarea soarelui, 70 ha secară.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală cu 200 ha, din care: 50 ha porumb,
50 ha rapiță, 30 ha floarea soarelui, 70 ha secară, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.

14
 Plan de cultură

PERIOADA DE OPERARE
CULTURA
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 50 50 50 50 50
Rapiță 50 50 50 50 50
Floarea soarelui 30 30 30 30 30
Mazăre 70 70 70 70 70
Total 200 200 200 200 200

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul de

fezabilitate, expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, întocmită, datată,
semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd
modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii, precum şi
finalizarea construcţiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a
acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.
- NU ESTE CAZUL
În situația în care realizarea investiției este condiționată de obținerea de avize și acorduri se va
realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investitiei.
- NU ESTE CAZUL

Se va descrie modul în care prin realizarea investiției se realizează adaptarea la standarde sau
respectarea noilor cerinte ale legislatiei europene.

„S.C. REM PREST S.R.L.” s-a înființat în anul 2003, an în care a început să lucreze și
terenul. Societatea deține documente de la mediu, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru
prezentul proiect.
În prezent, firma„S.C. REM PREST S.R.L.” deține, pentru activitatea desfășurată, nota
de constatare nr. 26329/06.20.2007 din care rezultă ca solicitantul desfășoară activități care nu
necesită autorizarea din punct de vedere al protecției mediului, iar la finalizarea investiției este
obligat să notifice APM Iași + GNM.
Pentru proiectul „Achiziții de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru
modernizare exploatație agricolă” la „S.C. REM PREST S.R.L.” , solicitantul deține Clasarea
notificării nr. 26699/29.09.2007 din care rezultă că proiectul nu intră sub incidența H.G. nr.
445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului sau
art.29 din O.U.G. nr. 56/2006 – proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.
Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel, mașinile,
utilajele, echipamentele agricole propuse prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie modernă,
având un consum redus de combustibil, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, deci un impact
negativ redus asupra mediului.

15
 Societatea „S.C. REM PREST S.R.L.” va solicita sprijin în vederea desfășurării
activităților prevăzute în codul CAEN 0111- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Altfel spus, investiția nu necesită:
autorizare DSP conform Ordinului 2030/20.009.2009 și autorizare DSV conform hotararii 563 din
2002.
Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar
și de siguranță alimentară.
Luând în calcul cele menționate mai sus, societatea respectă legislația în vigoare atât în
activitatea curentă, cât și în urma realizării investiției.

În cazul fermelor vegetale care vizează în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de

îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin achiziţia propusă
prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de
suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR) în
conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste precizări
vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile
de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM.

- NU ESTE CAZUL

În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă se vor descrie investiţiile realizate în
concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard prezentă în
Fişa submăsurii..
Se va prezenta proiectul de plantare avizat de Institutia de cercetare viticola abilitata, din zona de
aplasare a investitiei

- NU ESTE CAZUL

Se va prezenta cantitatea de materie prima folosita cantitatile de produse finite obtinute si

consumul specific pe fiecare produs.

16
 PRODUCȚIA EXISTENTĂ ȘI PRODUCȚIA PROPUSĂ

Suprafața
SO (ha) în urma SO în urma
Denumire SO 2013 Suprafața
activitate realizării investiției
cultură euro/ha (ha) 2018 realizării investiției
Existentă în anul I de operare
în anul I de operare

Porumb 641,80 50 30.740 50 30.740

Rapiță 647,72 50 32.386 50 32.386
Floarea
546,52 30 16.395,6 30 16.395,6
soarelui

Secară 354,27  70 25.507,44 70 25.507,44

Total 200 105.029,04 200 105.029,04

17
 Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi

managementul proiectului.
Descrierea personalului existent.
Total personal existent: 2 din care personal de execuţie: 2.
Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei.
Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 2
ajungându-se la un număr total de 4 salariaţi, din care personal de execuţie 4.
În cadrul unităţii activează la această dată 2 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie 2.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii:
Costel Diaconu - are pregătirea profesională necesară, asigură un management de calitate în
cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea
necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf
pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.
Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi
experienţă profesională)
Responsabil legal Costel Diaconu, persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul
S.C. REM PREST S.R.L.;
Studii: Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII DE ŞTIINŢE
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI..
Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul,
valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate
prin proiect

Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor

de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a
constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza
de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea
necesitatii acestora din punct de vedere tehnic si economic. Numarul de utilaje, masini,

18
echipamente, etc. se va corela dupa caz(tipul de proiect) cu suprafata, nr. capete, tipul de
activitati, frecventa lucrarilor, productivitate, etc (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos).
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de
cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma
zootehnica si altele)

Valoare fară
Denumire/Tip Număr TVA Total cu TVA
Nr.crt TVA
utilaj/echipament bucăți -Lei- -Lei-
-Lei-
1 Tractor 1 292,900 36,590 229,490
2 Combină 1 262,900 34,590 206,490
3 Heder cereale 1 22,600 4,520 26,220
4 Heder de porumb 1 35,900 6,290 43,090
5 Mașină de erbicidat 1 30,600 6,270 36,970
TOTAL   529,624 203,623 622,336
Atenție! Nu se va menționa marca, denumirea producătorului, firma etc.

Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor

achiziționa prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează:

1. Tractor
o Puterea motorului (CP): 250-290;
o Motor: 6 cilindri;
o Pompă hidraulică: 220-250 l/min;
o CTP: 4x4 transmisie;
o Control electronic al tiranților;
o Cabină cu climă;

2. Combină
o Volumul buncărului (litri): 6500 – 9500;
o Putere maxima (CP): 230-290;
o Capacitate cilindrică: 5-9 litri;
o Transmisie hidrostatică;
o Cutie de viteză mecanică cu acționare electrică;
o Sistem cu aer condiționat, ventilație și încălzire automata;

3. Heder cereale
o Lățime de lucru (m): 5-6;

4. Heder de porumb
o Număr de rânduri –5-6;
o Reglare hidraulică a plăcilor mobile;
o Kit de recoltare a florii-soarelui;
o Dispozitiv de distrugere a resturilor în fața roților combinei pentru protecția
pneurilor;

19
 5. Mașină de erbicidat
o Lățime de lucru (m): 25-20;
o Capacitate rezervor (litri): 2900-2500;
o Comenzi electrohidraulice;
o Indicator de presiune digital;
o Filtru de presiune autocuratant;

Caracteristicile funcționale ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se

vor achiziționa prin proiect sunt prezentate în cele ce urmează:

Fundamentarea achizițiilor
Necesarul de mașini, utilajeși echipamente agricole a fost calculat în funcție de activele
deținute în prezent, de suprafața lucrată, de potențialul agricol local, structura culturilor,
caracteristicile agrotehnice și climatice ale zonei, productivitatea utilajelor și echipamentelor,
volumul producției și strategiile de viitor ale unității agricole, astfel:
 Tractor:1 buc - va avea o putere cuprinsă între 250-290 CP și va fi utilizat în
agregat cu toate utilajele și echipamentele agricole necesare efectuării operațiilor tehnologice
din fișa tehnologică aferentă fiecărei culturi: grau, porumb, floarea soarelui, orz, lucernă, rapiță,
fasoleși soia. Astfel tractorul va fi utilizat pentru tractarea sau purtarea utilajelor și
echipamentelor agricole achiziționate prin proiect a celor deținute în prezent și a celor care vor
fi închiriate pentru asigurarea mecanizării tehnologiilor agricole în proporții de peste 90%.
 Combină:1 buc –va avea o putere cuprinsă între 230-290 CP și va fi folosit în
agregat cu tractorul de 250 – 290 CPpentru pregătirea terenului în vederea efectuării
semănăturii.
 Heder cereale: 1 buc –Este un echipament al combinei necesar pentru recoltarea
cerealelor.
 Heder de porumb: 1 buc –culege stiuleții de porumb fară să deterioreze boabele de
porumb și transportă în combină numai știuleții.
 Mașină de erbicidat: 1 buc –se va folosi pentru tratarea chimică a culturii de camp.

„S.C. REM PREST S.R.L. ”,. lucrează o suprafață de 200 ha de teren agricol. Din
fișele tehnologice ale culturilor se observă necesitatea mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole, atât din punct de vedere tehnic, cât și numeric. De asemenea, din cadrul fiselor
tehnologire rezultă frecvența utilizării mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se vor
achiziționa prin prezentul proiect.
În prezent, solicitantul deține două tractoare, o semăntoare și un echipament de
recoltat – mașini, utilaje și echipamente agricole insuficiente desfășurării optime a
activităților agricole necesare culturilor.
Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole mențioante mai sus, S.C. REM
PREST S.R.L., mai deține un plug cu 5 brăzdare, , mașini, utilaje și echipamente agricole
uzate moral și fizic, care nu mai pot înregistra productivitatea optimă.
Pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și
pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea utilajelor, întreprinderea individuală solicită
acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole.
În acest sens, solicitantul va achiziționa:
 Tractor – bucată;

20
  Combină – 1 bucată;
 Header cereale – 1 bucată;
 Heder de porumb – 1 bucată;
 Mașină de erbicidat – 1 bucată,
în vederea efectuării lucrărilor agricole la momentul oportun, reducerii dependenței față de terți
etc.
Fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicatăîn cadrul proiectului (plan de
cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma
zootehnicăși altele).

Plan de cultură

PERIOADA DE OPERARE
CULTURA
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 50 50 50 50 50
Rapiță 50 50 50 50 50
Floarea soarelui 30 30 30 30 30
Mazăre 70 70 70 70 70
Total 200 200 200 200 200

Porumb

În Romania, alături de suprafața ocupată cu grâu de toamnă, suprafața ocupată cu

porumb este precumpanitoare față de alte culturi (circa 65%) . Datorită sistemului radicular bine
dezvoltat, cultura de porumb necesită arături normale (29-20 cm), un număr însemnat de prașile
în timpul vegetației, dacă nu se folosesc erbicide, ceea ce conduce la o mai bună mobilizare a
solului și o combatere eficientă a buruienilor.
Rotația
Porumbul se poate cultiva după o serie de plante, în general, se plasează după cerealele
de toamnă sau de primavară, plante prășitoare, și de multe ori după el însuși. Porumbul este o
plantă puțin pretențioasa față de cultura premergătoare. Porumbul se poate cultiva dupa el însuși
2-3 ani și chiar mai mulți când urmează după leguminoase perene respectându-se condițiile de a
se administra îngrășăminte orano-minerale în cantități mai mari și de a se combate eficient
bolile și daunătorii. Deoarece grâul şi porumbul ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa
arabilă a ţării, cea mai răspândită este rotaţia grâu-porumb. Neajunsul rotației este reprezentat de
faptul că poate duce la îmburuienarea solului şi există posibilitatea apariţiei unor boli comune
(fuzarioza- Fusarium spp.) sau a unor dăunători comuni (sfredelitorul-Ostrinia nubilalis,
gărgăriţa frunzelor- Tanymecus dilaticollis etc.). Întreruperea periodică a rotaţiei grâu-porumb
şi intercalarea, după 3-4 rotaţii, a altor culturi (mazărea, soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr
etc.) devine o necesitate. La rândul lui, porumbul este o bună premergătoare pentru toate
culturile de primăvară; de asemenea, el devine o bună premergătoare şi pentru grâul de toamnă.

21
 Fertilizarea
Porumbul este o plantă cu un consum ridicat de substanţe nutritive, cu un maxim de
consum atins până la începutul formării bobului. Datorita faptului ca in perioada formării
boabelor porumbul foloseşte numai o parte 20-25 % din elementele nutritive, cea mai mare
parte din elementele N, P si K - (azot, forfor si potasiu) ce se acumulează în bob provin din
plantă, din rezervele anterioare.
Cantitatea de azot administrată culturi de porumb este influiențată de cultura
premergatoare și de cantitatea de îngrășământ organic (gunoi grajd) administrat odată cu
executarea arăturii.
Pentru aplicarea ingrăşămintelor pe bază de fosfor se ia în considerare conţinutul solului
în fosfor mobil şi producţia planificată ţinandu-se cont că pentru fiecare tonă de porumb boabe
consumul de fosfor este de 9-9 kg. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează uniform pe toată
suprafaţa şi se încorporează sub arătura de bază sau odată cu lucrările de pregătire a patului
germinativ. 
O altă metodă de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor este primăvara împreună cu
îngrăşămintele cu azot odată cu semănatul. 
Pe solurile ușoare, pe cele acide şi pe solurile care au un conţinut mic de potasiu sub
250 ppmK se aplică îngrășăminte pe bază de potasiu.
Odată la 2-3 ani pe solurile grele şi odată la 3-4 ani pe celelalte soluri se va aplica
gunoiul de grajd, se vor administra 20-60 t/ha. Condiția esențiala este să se aplice uniform pe
toată suprafaţa şi să se încorporeze imediat sub arătura de bază pentru a se evita pierderile de
azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,9 în apă şi gradul de saturaţie sub
65% se vor aplica în prelabil amendamente pe bază de calcar prin împrăştierea uniformă la
suprafaţa solului şi încorporarea sub arătura în doza de 4-5 t/ha., odată la 5 ani. Fertilizarea
culturii se va executa cu ajutorul cisternei închiriate.

Lucrările solului
Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat, ușor tasat, marunțit la suprafață în vederea
distrugerii capilaritații și reducerea pierderilor de apă. Lucrarea de bază, arătura, se efectuează
în flux continuu sau imediat după recoltarea plantei premergatoare pentru a reduce pierderile de
apă și a se asigura intervalul necesar așezării solului în vederea semănatului.
Arătura se va executa la o adâncime de 20-29 cm și se va efecuta cu ajutorul
tractorului de 250-290 CP în agregat cu plugul și cu grapa cu discuri.
Pregătirea patului germinativ, reprezintă lucrarea sau succesiunea de lucrări prin care
se asigură un strat de sol afânat, umed, ușor tasat în profunzime, bine mărunțit la suprafață, în
care sămânța gasește un mediu prielnic germinării.
Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu tractorul în
agregat cu combinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii.
Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru şi
evitarea executării lucrării când solul este prea umed. 
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentru fiecare
zonă de cultură. 
22
 Epoca de semănat începe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se seamană
la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii.
Densitatea optimă la semănat - se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat
aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură. Având în vedere faptul că
porumbul este o plantă cu înrădăcinare viguroasă, are nevoie de un spațiu de nutriție mai mare,
de aceea la un ha porumb, în cultură neirigată, densitatea la semănat va fi de 45- 60 mii plante
recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 70- 55 mii, la cei semitimpurii şi de 70-50 mii la cei târzii. 
Norma de sămânță se mărește cu 20-25% atunci când condițiile de climă și sol sunt
nefavorabile, deoarece o parte din semințe nu vor avea condiții optime pentru germinare. De
asemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din plante vor fi distruse sub
acțiunea bolilor, dăunătorilor și a lucrărilor de ingrijire( prașile manuale sau mecanice).
Cantitatea de sămânţă - se folosește o cantitate de 25-25 kg sămânță /ha .
Distanţa între rânduri – semănatul se face în rânduri distanțate, atât pe terenul irigat cât
şi pe cel neirigat distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea buruienilor
prin praşile manuale şi mecanice. Semănatul se face bob cu bob.
Adâncimea de semănat – influențează germinația, răsărirea și uniformitatea culturii și
deprinde de particularitățile morfologice și fiziologice ale semințelor, condițiilor de clima și sol,
epoca și metoda de semănat, etc. Semințele trebuie introduse în sol la o adâncime de cca 9-20%
mai mare decât diametrul lor. La porumb adâncimea de semănat este cuprinsă în intervalul 6-9
cm.
Semănatul se va executa cu ajutorul tractorului în agregat cu semănatoarea de
prășitoare.

Lucrările de îngrijire
În intervalul semănat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrări de îngrijire, care
asigură creșterea și dezvoltarea în condiții optime a plantelor. Prin lucrările de îngrijire se
asigură combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a.
Combaterea buruienilor - se realizează prin integrarea mai multor metode de cultivare a
porumbului în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale
solului corect executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea erbicidelor. 
Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile de
producţie cauzate de buruieni ajung până la 30-90%. 
Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa culturilor şi respectarea
asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile mecanice şi manuale
şi prin aplicarea erbicidelor, date de specialistul agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar. 
Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotaţiei, prin
executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin tratamente chimice la sămânţă.
Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare costisitoare care poate fi
eliminata printr-un semanat de precizie.

Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a patului
germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea îmburuienării culturii.
În funcţie de gradul de îmburuienare, de însuşirile solului, de regimul precipitaţiilor şi de felul
23
plantei în cursul perioadei de vegetaţie sunt necesare: 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2-3
prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea
porumbului, iar prasilele se executa la intervale de 20-20 de zile in functie de aparitia
buruienilor, urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinut curat.
Prăşitul, urmăreşte în primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol
afânat la suprafaţa solului, care să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc.
Printre rândurile de plante prăşitul se execută mecanic cu combinatorin agregat cu tractorul,
iar pe rând prăşitul se execută manual. Viteza de deplasare a agregatului la prima praşilă este de
4-5 km/oră, iar la praşilele următoare viteza va fi mai mare, respectiv de 6-9 km/oră.
Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimica are cea mai mare eficacitate.
Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de
producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, şi tratamente
în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din primăvară impun folosirea şi
încorporarea în sol a unor erbicide volatile. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, se caută
perioade mai umede de aplicare a acestora sau zonele cu precipitaţii. Pentru a le folosi cu
maximă eficienţă, este recomandabil ca aplicarea erbicidelor să se facă conform indicaţiilor
inginerilor agronomi sau a specialiştilor-cercetători în acest domeniu. În timpul perioadei de
vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 3-5 frunze şi acestea se aplică în
special pentru combaterea buruienilor perene. Este foarte indicată o alternanţă a erbicidelor
folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb.

Combaterea dăunatorilor (viermi sârmă, sfredelitorul porumbului și rățișoară) se

face prin metode profilactice (rotație rațională, sămânță certificată, distrugerea sau strângerea de
pe cămp a resturilor vegetale), mecanice (distrugerea buruienilor care reprezintă gazde
intermediare pentru insectele dăunatoare, prașile) și prin aplicarea tratamentelor chimice
specifice.
Prașilele mecanice se vor executa cu ajutorul tractorului împreună cu cultivatorul.

Recoltarea
Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajuns la
29-30% şi se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acest fenomen
recoltatul ştiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe ştiulete.
Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea boabelor a
ajuns sub 25%. 
Pentru a se păstra în bune condiţii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de
păstrare, sub 24%.%. Lucrarea se realizează cu ajutorul combinei în agregat cu heder de
păioase și echipament de recoltat cereale păioase.
Producția, exprimată în kg/ ha înregistrată în anul 2019 a fost de 5500 kg/ha la
nivel național, 4526kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 4264 kg/ha la nivelul judetului Iasi.
Producția înregistrată de fermier este de 4900 kg la ha, motiv pentru care aceasta
înregistrare s-a folosit și la întocmirea proiecțiilor financiare.

24
 Rapița

Pregătirea terenului
De cele mai multe ori opţiunea fermierului cu privire la pregătirea terenului este în
strânsă corelaţie cu condiţiile climatice din zonă. Anul acesta, datorită ploilor căzute în iunie şi
iulie, o parte din fermieri au reuşit să facă o arătură la adâncimea de 20 - 22 cm. Acolo unde nu
e posibilă arătura, se poate face pregătirea patului germinativ prin una sau două treceri cu un
disc greu. Fiecare fermier decide în funcţie de dotare şi de condiţiile climatice ce soluţie este
mai rentabilă. Din observaţiile de pe teren s-a constatat că acolo unde s-a efectuat arătura,
resturile vegetale au fost mai bine încorporate în sol, efectul de fitotoxicitate al erbicidelor
aplicate culturii premergătoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat şi cultura de rapiţă a
fost mai puţin îmburuienată.
În ultimii ani, în anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grâu şi rapiţă un
atac deosebit de puternic al rozătoarelor - în special al şoarecilor de câmp.
Agresivitatea acestor dăunători s-a manifestat prin crearea unor pagube însemnate
culturilor. În cazul solelor unde pregătirea terenului s-a făcut prin arătură s-a constatat o
diminuare a numărului de şoareci şi deci o diminuare a pierderilor. Una din explicaţii ar fi că
prin arătură se distrug o parte din galeriile aflate mai la adâncime şi o dată cu acestea şi hrana
şoarecilor. Pe de altă parte, de cele mai multe ori, fermierii au observat în urma brazdei prezenţa
pescăruşilor şi a berzelor care se hrănesc cu şoarecii de câmp.
Pregătirea terenului cu discul greu înseamnă un efort financiar mai mic din partea
fermierului pentru înfiinţarea culturii, o viteză mai mare de lucru, o conservare mai bună a apei,
mai ales în verile secetoase şi totodată o încadrare mai bună în epoca optimă de semănat.
După lucrarea de bază, terenul se pregăteşte fie prin una sau două treceri cu discul uşor,
fie printr- un disc şi un combinator sau printr-un agregat complex care lasă terenul discuit şi
nivelat. În unele ferme care au utilaje de ultimă oră, toate lucrările necesare (discuit, semănat,
nivelat,  tăvălugit etc) se pot realiza printr-o singură trecere. Indiferent de tipul de lucrare
efectuat, important este să se aibă în vedere realizarea uni pat germinativ afânat în primii 2 - 3
cm şi ferm sub adâncimea de semănat pentru a se asigura condiţii optime de germinare a
seminţelor.

Semănatul

25
 La rapiţă, semănatul poate fi realizat fie cu semănători clasice, caz în care fermierul va
utiliza o cantitate mai mare de sămânţă la hectar, fie cu semănători performante care pot asigura
o densitate uniformă şi la care poate fi controlată cantitatea de sămânţă pe hectar. Practic, în
ultimul timp s-a trecut de la semănatul rapiţei cu semănători mai puţin precise spre utilizarea
semănătorilor performante cu distribuţie controlată a cantităţii de sămânţă/ha.
Majoritatea firmelor care comercializează sămânţă hibridă de rapiţă recomandă o
cantitate cuprinsă între 2 şi 4 kg/ha (aproximativ 45 - 60 boabe/mp), iar firmele care
comercializează soiuri recomandă o cantitate între 5 - 6 kg/ha (aproximativ 60 - 80
boabe/mp).Cantităţile variază în funcţie de masa a 1000 de boabe, de puritate şi de germinaţie.În
unele cazuri, având în vedere gradul de intensivitate al hibridului sau soiului respectiv, firmele
pot recomanda cantităţi mai mici de sămânţă/ha. Pentru asigurarea unei cantităţi corecte de
sămânţă pe hectar este bine de ţinut cont de recomandările firmelor furnizoare.
Din punct de vedere al distanţei între rânduri se utilizează mai multe intervale de
semănat: la 18 cm, la 25 cm şi la 37,5 cm, depinzînd în primul rând de semănătoarea folosită, de
varietatea semănată, dar şi de gradul de culturalizare al terenului. Distanţa dintre rânduri cea
mai frecvent utilizată în România este de 25 de cm. În condiţiile în care se utilizează distanţe
mai mari de semănat, se reduce cantitatea de sămânţă la hectar, dar creşte riscul îmburuienării
culturii de rapiţă.
Adâncimea de semănat a seminţelor de rapiţă se situează la 2-3 cm şi se realizează în
teren bine pregătit, fără resturi vegetale şi fără buruieni. Dacă semăntul se realizează în teren
afânat şi cu denivelari este bine ca adâncimea semănătorii să fie bine reglată, aşa încât sămânţa
să fie poziţionată în sol la acelaşi nivel. La semănătorile prevăzute cu două tipuri de patine se
vor utiliza patinele destinate seminţelor mici. În felul acesta se realizează condiţii optime pentru
o germinare şi o răsărire uniformă a plantulelor.
Referitor la perioada de semănat, din punct de vedere calendaristic, recomandările
diferă de la o companie la alta, dar în linii generale semănatul rapiţei ar trebui să înceapă cu data
de 20 august pentru nordul ţării şi să se încheie în jurul datei de 15 - 20 septembrie în zona de
sud-est a Romaniei.
Din punct de vedere al temperaturilor mai mari de zero grade C, rapiţa ar trebui să
acumuleze până la intrarea în iarnă aproximativ 600 - 50 grade C biologic active. Se consideră
că dacă plantele au acumulat această temperatură până la intrarea în iarnă, cultura de rapiţă se
află în stadiul cel mai potrivit pentru trecerea anotimpului rece. Această temperatură corespunde
cu formarea la plantele de rapiţă a 5 - 8 frunze adevărate.

26
 Samânţa utilizată pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă trebuie să fie o sămânţă
certificată, cu o puritate fizică de minimum 98% şi o germinaţie mai mare de 85%. Toată
sămânţa utilizată în acest scop trebuie să fie tratată atât cu fungicid, cât şi cu insecticid.

Fertilizarea
Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente
nutritive necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă aferentă).
În general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45 kg N; 30 kg
P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca urmare, încă
de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită capitolului de fertilizare
a culturii. Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă fără o susţinere puternică
din punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare de sămânţă prezintă
propriile planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc în jurul următoarelor
valori: 70 - 120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 70 - 60 kg/ha K2O și 10-30 kg S.
Întreaga doză de fosfor şi potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau
înainte de prima lucrare cu discul greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe de
tipul N:P:K în doze diferite, dar în care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest
îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului germinativ, sub disc. În mod normal, la pregătirea
patului germinativ se aplică tot fosforul şi potasiul şi numai 30 - 70% din doza de azot.
Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după pornirea în vegetaţie a culturii.

Înființarea culturii de secară

Înainte de însămânțare, terenul se pregătește la fel ca în cazul culturii de grâu . Pământul
este arat, astfel încât să fie bine mărunțit și curățat de buruieni. Semințele de secară sunt mai
mici decât cele de grâu și formează nodul de înfrățire mai aproape de suprafață, motiv pentru
care semănatul se face la o adâncime de 3-5 centimetri în cazul solurilor dure și 5-6 centimetri
în cazul solurilor nisipoase.
Secara se seamănă cu aproximativ 10 zile înaintea grâului, de regulă în luna septembrie,
astfel încât înfrățirea să se termine înainte ca iarna și gerul să debuteze. Din nodul de înfrățire se
formează alte rădăcini și tulpini, motiv pentru care planta trebuie să aibă timp să se prindă până
la intrarea în sezonul rece.
Sincronizarea este esențială pentru că, dacă secara e semănată prea devreme și apucă să
se dezvolte mai mult, poate apărea fenomenul de asfixiere (mai ales atunci când ninge abundent
și se depune un strat gros de zăpadă), care afectează structura plantei.
27
Semințele pentru semănat trebuie să aibă o capacitate de germinație (capacitatea de a da naștere
unei noi plante) de 90% pentru o cultură de calitate. Acestea nu ar trebui să aibă mai mult de doi
ani vechime, pentru că secara tinde să își piardă din capacitatea de a germina odată cu trecerea
timpului.
La fel ca în cazul grâului, semințele de secară trebuie tratate cu fungicide înainte de
semănat și sunt plantate la o distanță de aproximativ 12,5 centimetri între rânduri (utilajele
agricole folosite pentru acest proces păstrează, în general, standardul). Pe lângă secara de
toamnă, se poate cultiva și secară de primăvară, semănată, de regulă, în martie.
Cerințele necesare culturii de secară
După cum menționam anterior, cultura de secară nu este deloc pretențioasă, așa că poate
fi cultivată în diferite locuri și pe foarte multe soluri, inclusiv la altitudini de 1.500-1.800 de
metri.
Temperatura
Dacă grâul are nevoie de temperaturi mai ridicate pentru germinare (aproximativ 5 grade
Celsius), semințele de secară germinează și la 1-2 grade Celsius. Spre deosebire de alte cereale,
secara rezistă cel mai bine la ger, planta suportând inclusiv temperaturi de -20 de grade Celsius
chiar și în faza de înfrățire.
Umiditatea
Secara se descurcă bine și la acest capitol, putând fi valorificată inclusiv pe terenurile
sărace sau uscate, datorită sistemului radicular profund și a capacității mari de absorție a apei
acumulate în pământ pe timp de iarnă. După cum este menționat și în volumul „Fitotehnie” de
Viorel Ion, „dintre cerealele păioase, ovăzul formează cel mai dezvoltat sistem radicular, acesta
fiind urmat de secară, grâu şi orz”.
Solul
În ceea ce privește cerințele solurilor, secara se comportă cel mai bine pe solurile fertile,
dar dă randament bun și pe solurile cu o fertilitate redusă (cum sunt cele nisipoase).
Datorită capacității sale de a absorbi apa și substanțele nutritive, dar și grație rezistenței
sale în fața factorilor climatici dificili, secara este una dintre cerealele care se cultivă cu ușurință
în foarte multe zone. În România, secara este cultivată în zonele montane, cu un climat răcoros,
dar și pe terenurile nisipoase din Oltenia sau Dobrogea.
De asemenea, secara este o bună plantă premergătoare pentru orice tip de cultură, cel
mai adesea fiind cultivată în rotație cu grâul sau legumele. De asemenea, secara poate suporta și
monocultura pentru mai mulți ani la rând.
Lucrări de îngrijire și fertilizare
28
 Chiar dacă secara nu este o plantă pretențioasă și dă rezultate bune indiferent de soluri
sau de factorii climatici, este important să se efectueze lucrări de îngrijire și fertilizare pentru a
se obține o recoltă de calitate.
Combaterea buruienilor
Spre deosebire de alte plante, secara nu are de suferit atât de tare din cauza buruienilor,
pentru că reușește să le înăbușe de cele mai multe ori. Însă aceste plante sălbatice care cresc pe
lângă diferite culturi pot afecta serios recoltele, deoarece consumă apa și substanțele nutritive,
diminuând producția.
În consecință, cea mai sigură variantă este combaterea lor rapidă cu ajutorul
unor erbicide care să le elimine înainte de a provoca daune culturilor.

Fertilizarea
Secara se descurcă bine pe orice tip de sol, însă absoarbe și o cantitate mare de substanțe
nutritive, având nevoie de lucrări de fertilizare pentru ca recolta să fie una bogată. Sunt două
etape în care planta are nevoie de o cantitate însemnată de îngrășăminte pentru a se dezvolta: în
faza de înfrățire, când începe să se ramifice, și primăvara (aprilie și mai), când începe să se
formeze paiul (perioada de înspicare).
Tocmai din acest motiv, lucrările de fertilizare sunt vitale în aceste perioade. Secara
răspunde la îngrășămintele pe bază de azot și fosfor. Azotul crește rezistența la frig, ajută la
înfrățirea plantei și asigură dezvoltarea armonioasă a ei, în timp ce fosforul potențează efectele
benefice ale azotului, protejând cultura.

Recoltarea culturii de secară

Fiind plantată mai devreme decât grâul, secara este recoltată cu aproximativ o săptămână
înaintea grâului. Și în acest timp, verificarea boabelor și sincronizarea cu momentul coacerii
plantei sunt esențiale. Dacă e recoltată prea devreme, boabele se șiștăvesc, devin zbârcite. Dacă
recoltarea se face prea târziu, planta începe să se scuture și cultura e diminuată.
La fel ca în cazul grâului, recoltarea secarei se realizează cu ajutorul combinelor și se
face, de regulă, la jumătatea verii, în luna iulie.

Boli, dăunători și combaterea lor

Deși secara e o plantă rezistentă, sunt boli și dăunători care pot afecta recolta, motiv pentru care
se impun măsuri de prevenire și de combatere a lor.

29
 Boli și dăunători
Printre bolile care afectează cel mai des această plantă se numără cornul secarei
(Claviceps purpurea), o ciupercă dezvoltată pe spice în perioada înfloritului și a maturității
spicelor, din care se scurg picături de lichid vâscos. Aceasta are o formă alungită și o culoare
care bate spre violet.
Cornul secarei împiedică dezvoltarea spicului și trebuie cules înainte să cadă pe pământ
și să se răspândească.
O altă boală de care trebuie ferită cultura de secară este tăciunele frunzelor (Urocystis
occulta), care se transmite prin intermediul semințelor sau al solului contaminat. Pe tulpinile și
frunzele plantelor apar mai întâi formațiuni închise la culoare, care se extind, fără să împiedice
formarea de cereale.
De asemenea, secara poate fi afectată și de rugina brună (Puccinia dispersa), care se
manifestă prin apariția unor pete mici de culoare brună pe foliajul plantei.
Deși nu produc pagube majore, aceste boli trebuie combătute rapid, pentru a nu distruge
calitatea culturii de secară. Se recomandă cultivarea unor soiuri rezistente și asigurarea unor
măsuri complexe de combatere a lor cu produse fungicide.
În ceea ce privește dăunătorii, cei mai periculoși sunt gândacul ghebos (Zabrus
tenebrioides), care își face apariția atunci când nu se respectă procesul de rotație a culturilor, și
viernmii sârmă (Agriotes spp.), care se dezvoltă în solurile reci și umede. Aceștia pot distruge
cultura, motiv pentru care se recomandă aplicarea insecticidelor chiar și pe semințele de secară.

Metode de combatere
Pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, BASF recomandă utilizarea unor tratamente
fitosanitare și a unor fungicide cu eficiență sporită:
  Priaxor® EC , cel mai avansat fungicid pentru cereale, are o acțiune preventivă, curativă
și eradicativă dată de cele două substanțe active: fluxapiroxad (SDHI) și piraclostrobin;
  Retengo® , un fungicid inovator ce conține 200 g/l Piraclostrobin, crește rezistența
cerealelor în fața infecțiilor și a dăunătorilor;
În concluzie, cultura de secară este una ușor de cultivat și de îngrijit, indiferent de condițiile
solului sau alte climei. Ține cont de toate metodele de prevenție și de măsurile de combatere a
dăunătorilor și te vei bucura de o recoltă bogată și profitabilă.

30
 3.date tehnice ale investiţiei:
a)zona şi amplasamentul;
Referiri la amplasarea investitiei in zone defavorizate/montane, etc(dupa caz), potențialul
agricol al zonei

Investiția se va realiza în comuna Gorban, Județul Iași, municipiul Iași, loc în care
solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul
proiect.
Terenul agricol pe care îl va lucra beneficiarul se află în localitatea Iași, comuna Gorban,
Județul Iași, localitate care nu se încadrează în zone defavorizate sau în zone montane.
Conform „Anexei 5 – Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol”, culturile
de porumb, rapiță, floarea soarelui și secară din Iași au un potențial agricol mijlociu.
În anul 2020, cultura predominantă din punct de vedere al suprafeței a fost porumbul
(49% din suprafața totală semanată) care are un potențial agricol mijlociu în municipiul Iași.
.

b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

Documentele in baza carora este detinut terenul; identificarea proprietarilor, precum şi a
suprafeţelor de terenuri, afectate de investiţie

Prin proiectul „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE

PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”, beneficiarul va achiziționa
mașini, utilaje și echipamente agricole.
Investiția se va realiza în comuna Gorban, Județul Iași, municipiul Iași loc în care
solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul
proiect.

c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan/extravilan;

Nu este cazul

d) preluate din studii de teren:

- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor analiza apei subterane etc;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
Studiile se vor intocmi de catre persoane autorizate si vor respecta conditiile de forma si
continut conform legislatiei in vigoare
Nu este cazul
e)caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice
domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu S.C. REM
PREST S.R.L. darea variantei optime pentru aprobare;
31
Atentie la cerinta si la diferenta intre varianta constructiva si scenariul S.C. REM PREST
S.R.L. dat
Nu este cazul
f)situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
Condiții aplicabile investițiilor de modernizare în sisteme/echipamente de irigații la nivel de
fermă.
În cazul fermelor vegetale care vizează producțiile ridicate în sisteme de irigaţii se va descrie
modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin
achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de
apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare
(conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai
infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică
prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR,
ANIF, APM.
- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
Lipsa accesului la utilitati (demonstrarea unei solutii tehnice viabile)poate conduce la
neeligibilitatea cererii de finantare

Nu este cazul

g)concluziile evaluării impactului asupra mediului;

În cazul investiţiilor aferente fermelor zootehnice, se va descrie în mod obligatoriu modalitatea

de gestionare a gunoiului de grajd, cu respectarea normelor de mediu în vigoare.

Nu este cazul

32
 (3)Costurile estimative ale investiţiei
2.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
Documente necesare: (a) devizul general; (b) devizele pe obiect; (c) listele de
echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fişele de date
exclusiv tehnice pentru echipamente (e) oferte de preţ, preţuri de catalog pentru
echipamentele şi utilajele ce se intenţionează a fi achiziţionate
Cheltuielile aferente investitiilor in sisteme de irigatii vor fi cuprinse in deviz pe
obiect specific.
În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă care fac obiectul
investiţiei propuse prin proiect, se va insera în cadrul Devizului pe obiect specific din
Cererea de finanţare, suprafaţa plantaţiei viticole, în vederea calculării valorii totale
necesare realizării investiţiei în funcţie de costurile standard.
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in
Baza de date de preturi pe de pagina de internet a A.F.I.R. si se vor printa si atasa la cererea
de finantare paginile referitoare la bunurile incluse in proiect, identificate in baza.
In situatia in care bunurile propuse spre achizitionare nu se regasesc in Baza de date
de preturi, precum si pentru servicii, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de
bunuri/servicii care depasesc valoarea de 25.000 EUR si o oferta pentru categoriile de
bunuri/servicii cu o valoare mai mica de 25.000 EUR, cu justificarea ofertei alese,
mentionata in devizele pe obiect.
La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea
rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale
- să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi ataşate numai paginile relevante din ofertele
respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate mai
sus (maxim 2-3 pagini/oferta).
Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului
indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor.
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie
semnată şi ştampilată care va fi ataşată la studiul de fezabilitate.
Nu este permisă încadrarea în subcap. 4.2 Construcţii şi instalaţii, atât cheltuieli
eligibile cât şi cheltuieli neeligibile, fără a se detalia în devizele pe obiect lucrările
corespunzătoare spaţiilor/ instalaţiilor ce se vor executa.
Pentru restul subcapitolelor de la cap. 4, se vor preciza care sunt echipamentele,
utilajele / montajul care fac parte din categoria cheltuielilor eligibile/neeligibile.

33
 (5)Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse
legal constituite.Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele
prevăzute în fişa submăsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a
Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii Studiului de
Fezabilitate.

(6)Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

2.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 0
2.număr de locuri de muncă create în faza de operare 0
Atentie! Se coreleaza cu capacitatile de productie, productivitate, productia estimata, etc.

6.2 Total personal existent 2

din care personal de execuţie 2
6. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
Locuri de muncă nou-create 0
6.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta
profesionala) , relevante pentru proiect

Domnul Costel Diaconu , responsabil legal al proiectului si administrator la S.C.

REM PREST S.R.L., detine Certificatul de Calificare Profesionala seria D, nr. 0060985,
prin care a obtinut calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor. Mentionam faptul ca durata
cursului a fost de 360 de ore si diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
De asemenea, domnul Costel Diaconu a absolvit „UNIVERSITATEA DE STIINTE
AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD” din Iasi,
Facultatea de Agricultura, prin care a obtinut titlul de inginer agronom. Durata studiilor a fost
de 5 ani iar diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
S.C. REM PREST S.R.L. a fost infiintata la data de 03.03.2003 iar domnul Costel
Diaconu este administrator al societatii de la acea data. Experienta de 17 ani ca si
administrator al unei societati cu profil agricol denota faptul ca responsabilul legal al
proiectului (Costel Diaconu ) are capacitatile necesare pentru a implementa cu succes un
proiect de investitie. Baza de cunostinte pe care acesta o detine plus experienta profesionala,
va reprezenta un fundament solid in adoptarea celor mai bune decizii, in capacitatea de a
actiona in conditii de stres si capacitatea de a gestiona optim un proiect de investitie.

(6)Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

2.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri – luna 06, anul 2025, 2 euro =4,4846 lei),

34
din care:553,996mii lei/ 224,620mii euro
- construcţii-montaj (C+M);- nu este cazul

2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

- anul I329,925 mii lei/ 64,003 mii euro;

- anul II224,962 mii lei/ 60,626 mii euro.

3.durata de realizare (luni): 24 luni;

4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

Suprafata Productie Valoarea

cultivata medie Cantitate Pret productiei
Cultura (ha) (kg / ha) totala (kg) (Lei / kg) (lei)
Porumb 50 5.000 250.000 1,1 275.000
Rapiță 50 2.500 125.000 1,8 225.000
Floarea soarelui 30 3.000 90.000 1,3 117.000
Secară 70 2.500 175.000 1,4 245.000
Total 200 862.000
Previzionat (ha)
Suprafata An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Porumb 50 50 50 50 50
Rapiță 50 50 50 50 50
Floarea soarelui 30 30 30 30 30
Secară 70 70 70 70 70
Total 200 200 200 200 200
Previzionat (kg/ha)
Productie medie An 2 An 2 An 3 An 4 An 5
Porumb 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000
Rapiță 2.500 2.500 2.500 2.500 2.500
Floarea Soarelui 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000
Secară 2.500 2.500 2.500 2.500 2.500
Previzionat (kg)
Cantitate totala An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Porumb 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000
Rapiță 125.000 125.000 125.000 125.000 125.000
Floarea Soarelui 90.000 90.000 90.000 90.000 90.000
Mazăre 175.000 175.000 175.000 175.000 175.000
Previzionat (lei/kg)
Pret An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Porumb 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1
35
 Rapiță 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8
Floarea Soarelui 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3
Secară 1,4 1,4 1,4 1,4 1,4
Previzionat (lei)
Venituri totale An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Porumb 275.000 275.000 275.000 275.000 275.000
Rapiță 225.000 225.000 225.000 225.000 225.000
Floarea Soarelui 117.000 117.000 117.000 117.000 117.000
Secară 245.000 245.000 245.000 245.000 245.000
Total 862.000 862.000 862.000 862.000 862.000
Subventii 78.560 84.025 85.670 85.670 85.670
total cu subventii 940.560

5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.
Nu este cazul

(9)Avize şi acorduri de principiu

Toate avizele si acordurile necesare, impuse de legislatie, prevazute in Ghidul Solicitantului,
in functie de tipul investitiei
Documentele vor respecta conditiile de forma, continut si semnaturi conform legislatiei in
vigoare si vor fi semnate de persoane autorizate.
 Nota de Constatare nr. 22225 din data de 20.06.2017 de la APM Iași.
 Clasarea notificării nr. 22262 din data de 25.06.2017

CAPITOLUL B:Piese desenate: Nu este cazul

Se vor prezenta toate piesele desenate la care se face trimitere in partea scrisa
2.plan de amplasare în zonă (2:25000 - 2:5000);
2.plan general (2: 2000 - 2:500);
3.planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

Nu este cazul

PARTEA II

36
 Capitolul 4
Importanța culturii și descrierea generală
Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Înființarea culturii de secară

Înainte de însămânțare, terenul se pregătește la fel ca în cazul culturii de grâu .
Pământul este arat, astfel încât să fie bine mărunțit și curățat de buruieni. Semințele de secară
sunt mai mici decât cele de grâu și formează nodul de înfrățire mai aproape de suprafață,
motiv pentru care semănatul se face la o adâncime de 3-5 centimetri în cazul solurilor dure și
5-6 centimetri în cazul solurilor nisipoase.
Secara se seamănă cu aproximativ 10 zile înaintea grâului, de regulă în luna
septembrie, astfel încât înfrățirea să se termine înainte ca iarna și gerul să debuteze. Din nodul
de înfrățire se formează alte rădăcini și tulpini, motiv pentru care planta trebuie să aibă timp
să se prindă până la intrarea în sezonul rece.
Sincronizarea este esențială pentru că, dacă secara e semănată prea devreme și apucă
să se dezvolte mai mult, poate apărea fenomenul de asfixiere (mai ales atunci când ninge
abundent și se depune un strat gros de zăpadă), care afectează structura plantei.
Semințele pentru semănat trebuie să aibă o capacitate de germinație (capacitatea de a da
naștere unei noi plante) de 90% pentru o cultură de calitate. Acestea nu ar trebui să aibă mai
mult de doi ani vechime, pentru că secara tinde să își piardă din capacitatea de a germina
odată cu trecerea timpului.
La fel ca în cazul grâului, semințele de secară trebuie tratate cu fungicide înainte de
semănat și sunt plantate la o distanță de aproximativ 12,5 centimetri între rânduri (utilajele
agricole folosite pentru acest proces păstrează, în general, standardul). Pe lângă secara de
toamnă, se poate cultiva și secară de primăvară, semănată, de regulă, în martie.
Cerințele necesare culturii de secară
După cum menționam anterior, cultura de secară nu este deloc pretențioasă, așa că
poate fi cultivată în diferite locuri și pe foarte multe soluri, inclusiv la altitudini de 1.500-
1.800 de metri.
Temperatura
Dacă grâul are nevoie de temperaturi mai ridicate pentru germinare (aproximativ 5
grade Celsius), semințele de secară germinează și la 1-2 grade Celsius. Spre deosebire de alte

37
cereale, secara rezistă cel mai bine la ger, planta suportând inclusiv temperaturi de -20 de
grade Celsius chiar și în faza de înfrățire.
Umiditatea
Secara se descurcă bine și la acest capitol, putând fi valorificată inclusiv pe terenurile
sărace sau uscate, datorită sistemului radicular profund și a capacității mari de absorție a apei
acumulate în pământ pe timp de iarnă. După cum este menționat și în volumul „Fitotehnie” de
Viorel Ion, „dintre cerealele păioase, ovăzul formează cel mai dezvoltat sistem radicular,
acesta fiind urmat de secară, grâu şi orz”.
Solul
În ceea ce privește cerințele solurilor, secara se comportă cel mai bine pe solurile
fertile, dar dă randament bun și pe solurile cu o fertilitate redusă (cum sunt cele nisipoase).
Datorită capacității sale de a absorbi apa și substanțele nutritive, dar și grație
rezistenței sale în fața factorilor climatici dificili, secara este una dintre cerealele care se
cultivă cu ușurință în foarte multe zone. În România, secara este cultivată în zonele montane,
cu un climat răcoros, dar și pe terenurile nisipoase din Oltenia sau Dobrogea.
De asemenea, secara este o bună plantă premergătoare pentru orice tip de cultură, cel
mai adesea fiind cultivată în rotație cu grâul sau legumele. De asemenea, secara poate suporta
și monocultura pentru mai mulți ani la rând.
Lucrări de îngrijire și fertilizare
Chiar dacă secara nu este o plantă pretențioasă și dă rezultate bune indiferent de soluri
sau de factorii climatici, este important să se efectueze lucrări de îngrijire și fertilizare pentru
a se obține o recoltă de calitate.
Combaterea buruienilor
Spre deosebire de alte plante, secara nu are de suferit atât de tare din cauza
buruienilor, pentru că reușește să le înăbușe de cele mai multe ori. Însă aceste plante sălbatice
care cresc pe lângă diferite culturi pot afecta serios recoltele, deoarece consumă apa și
substanțele nutritive, diminuând producția.
În consecință, cea mai sigură variantă este combaterea lor rapidă cu ajutorul
unor erbicide care să le elimine înainte de a provoca daune culturilor.

Fertilizarea
Secara se descurcă bine pe orice tip de sol, însă absoarbe și o cantitate mare de
substanțe nutritive, având nevoie de lucrări de fertilizare pentru ca recolta să fie una bogată.

38
Sunt două etape în care planta are nevoie de o cantitate însemnată de îngrășăminte pentru a se
dezvolta: în faza de înfrățire, când începe să se ramifice, și primăvara (aprilie și mai), când
începe să se formeze paiul (perioada de înspicare).
Tocmai din acest motiv, lucrările de fertilizare sunt vitale în aceste perioade. Secara
răspunde la îngrășămintele pe bază de azot și fosfor. Azotul crește rezistența la frig, ajută la
înfrățirea plantei și asigură dezvoltarea armonioasă a ei, în timp ce fosforul potențează
efectele benefice ale azotului, protejând cultura.

Recoltarea culturii de secară

Fiind plantată mai devreme decât grâul, secara este recoltată cu aproximativ o
săptămână înaintea grâului. Și în acest timp, verificarea boabelor și sincronizarea cu
momentul coacerii plantei sunt esențiale. Dacă e recoltată prea devreme, boabele se șiștăvesc,
devin zbârcite. Dacă recoltarea se face prea târziu, planta începe să se scuture și cultura e
diminuată.
La fel ca în cazul grâului, recoltarea secarei se realizează cu ajutorul combinelor și se
face, de regulă, la jumătatea verii, în luna iulie.

Boli, dăunători și combaterea lor

Deși secara e o plantă rezistentă, sunt boli și dăunători care pot afecta recolta, motiv pentru
care se impun măsuri de prevenire și de combatere a lor.

Boli și dăunători
Printre bolile care afectează cel mai des această plantă se numără cornul secarei
(Claviceps purpurea), o ciupercă dezvoltată pe spice în perioada înfloritului și a maturității
spicelor, din care se scurg picături de lichid vâscos. Aceasta are o formă alungită și o culoare
care bate spre violet.
Cornul secarei împiedică dezvoltarea spicului și trebuie cules înainte să cadă pe
pământ și să se răspândească.
O altă boală de care trebuie ferită cultura de secară este tăciunele frunzelor (Urocystis
occulta), care se transmite prin intermediul semințelor sau al solului contaminat. Pe tulpinile
și frunzele plantelor apar mai întâi formațiuni închise la culoare, care se extind, fără să
împiedice formarea de cereale.

39
 De asemenea, secara poate fi afectată și de rugina brună (Puccinia dispersa), care se
manifestă prin apariția unor pete mici de culoare brună pe foliajul plantei.
Deși nu produc pagube majore, aceste boli trebuie combătute rapid, pentru a nu
distruge calitatea culturii de secară. Se recomandă cultivarea unor soiuri rezistente și
asigurarea unor măsuri complexe de combatere a lor cu produse fungicide.
În ceea ce privește dăunătorii, cei mai periculoși sunt gândacul ghebos (Zabrus
tenebrioides), care își face apariția atunci când nu se respectă procesul de rotație a culturilor,
și viernmii sârmă (Agriotes spp.), care se dezvoltă în solurile reci și umede. Aceștia pot
distruge cultura, motiv pentru care se recomandă aplicarea insecticidelor chiar și pe semințele
de secară.

Metode de combatere
Pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, BASF recomandă utilizarea unor tratamente
fitosanitare și a unor fungicide cu eficiență sporită:
  Priaxor® EC , cel mai avansat fungicid pentru cereale, are o acțiune preventivă,
curativă și eradicativă dată de cele două substanțe active: fluxapiroxad (SDHI) și
piraclostrobin;
  Retengo® , un fungicid inovator ce conține 200 g/l Piraclostrobin, crește rezistența
cerealelor în fața infecțiilor și a dăunătorilor;
În concluzie, cultura de secară este una ușor de cultivat și de îngrijit, indiferent de condițiile
solului sau alte climei. Ține cont de toate metodele de prevenție și de măsurile de combatere a
dăunătorilor și te vei bucura de o recoltă bogată și profitabilă.

Capitolul V

40
 Organizarea si optimizarea proceselor de producție
5.1.Întocmirea asolamentuluișimodul de folosință al terenului

Specificare Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil 200

Suprafaţa medie a solei 25

Schema de asolament

SOLA/ANUL 2020 2021 2022 2023

I Leguminoase Prășitoare Plante Rapiță

pentru boabe oleaginoase

II Rapiță Leguminoase Prășitoare Plante

pentru boabe oleaginoase

III Plante Rapiță Leguminoase Prășitoare

oleaginoase pentru boabe

IV Prășitoare Plante Rapiță Leguminoase

oleaginoase pentru boabe

Tipul de asolament
SOLA/ANUL 2020 2021 2022 2023

I Secară Porumb Floarea Rapiță

soarelui

II Rapiță Secară Porumb Floarea

soarelui

III Floarea Rapiță Secară Porumb

soarelui

IV Porumb Floarea Rapiță Secară

soarelui

5.2. Programarea producţiilor medii

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

41
 Planul de cultură
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi
totale.

Producţia prognozată
Producţia realizată (kg/ha)
Cultura (kg/ha)
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Porumb 4900 4700 4800 4900 5000 5100 5300

Rapiță 2400 2400 2450 2450 2500 2600 2600

Floarea
2800 2800 2850 2850 3000 3150 3300
soarelui

Secară 2400 2500 2400 2450 2500 2550 2600

Porumb Q = spor mediu total

Q = 5000 -4700 = 300 kg q = spor mediu anual
q= 75 kg

Rapiță:
Q = 2500 – 2400 = 100 kg
q= = 25 kg

Floarea soarelui:
Q = 3000 – 2800 = 200 kg
q= = 50 kg

Secară:
Q = 2500 – 2400 = 100 kg
q= = 25 kg

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi

totale.
Întocmirea planului de cultură

42
 Producţii medii Producţia totală Preţ livrare
Cultura Suprafaţa (ha)
(kg/ha) (t) (lei/kg)

Porumb 50 5000 250 1,1

Rapiță 50 2500 125 1,8

Floare soarelui 30 3000 90 1,3

Secară 70 2500 175 1,4

5.3. Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de secară

43
 Dozele de îngrăşămintechimice se determinăcunoscândconsumulspecific al fiecărei
specii şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de
fertilitatea solului având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la
conţinutul solului în azot, fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor.
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuatţinându-se contatât de producţiile medii
cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate
prin levigare.

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt. SPECIFICARE U.M. Secară

1 Producţia medie Kg/ha 2500

N P K

2 Consum specific Kg s.a./t 22 10 26

3 S.a. de administrat Kg/ha

55 25 65
S.A

4 S.a.în sol Kg S.A 22 8 14

5 Diferenţa de adm. Kg s.a. 33 17 51

6 Pierderi prin levigare % 18 6 8

7 Cant. Pierdută prin Kg s.a.

5,94 1,02 4,08
levigare

8 Total s.a. de administrat Kg 27,06 15,98 46,92

9 Tipul de îngrăşământ NO4NO3 Super P c. Sare de K

10 Conţinutul în s.a. a îngr. Kg/

34,5 40 40
100kg

11 Doza de îngr. de Kg
78,43 39,95 117,3
administrat

44
 Denumirea lucrarii Luna/ U.M. Vol. Lucrari manuale Lucrari mecanice Consum materiale Zile Salarii Consum Total
decada Norma zo/UM Total Categ lei/ Salarii Agregat Tarif coef . de Ha Total Materiale consum/ Total Pret Total Norma agregat tarif m mecaniz. C.m. motorina lucrari
z.o. salariz z.o. (lei) ha/a.n. transform a.n ( lei) /ha kg lei/kg (lei) agregat mecan ( lei) litri ( lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Incărcat, transportat IC (PK) IX/3 t 13,93 0,11 1,53 II 40 61,29 2RM2 340 0,05 3,5 1190,00 superf osf at 61 4270 1,11 4739,70 25 0,56 58 32,32 1,6 22,288 6023,31
Descărcat, IC (PK) IX/3 t 13,93 0,11 1,53 II 40 61,29 sare potasica 138 9660 1,1 10626,00 10687,29
Adm. şi deserv it IC (PK) IX/3 ha 70,00 0,06 4,20 III 45 189,00 Sulky 340 0,2 14,00 4760,00 14,5 0,96 65 62,44 2,6 182 5011,44
Dezmiristit IX/3 ha 70,00 GD-3,2 340 0,2 14,00 4760,00 11,5 6,09 65 395,65 7,5 525 5155,65
Arat 20 cm +grăpat IX/3 ha 70 PR-3-30 340 1 70 23800,00 5 14,00 65 910,00 28 1960 24710,00
Discuit si preg. pat germ. X/1 ha 70 Lemken 340 0,23 16,1 5474,00 11,5 6,09 65 395,65 7,5 525 5869,65
Incărcat, transportat săm. X/1 t 12,60 0,11 1,39 II 40 55,440 2RM2 340 0,05 3,5 1190,00 FLAMURA 85 180 12600 1,5 18900,00 25 0,50 58 29,23 1,6 20,160 20174,67
Semănat +deserv it X/1 ha 70 0,08 5,60 III 45 252,00 Vaderstad 340 0,3 21,0 7140,00 16 4,38 70 306,25 7 490 7698,25
TOTAL PRODUCTIE NETERM 14,25 619,02 48314,00 34265,70 21,60 2131,55 3724,45 85330,27
Incărcat, transportat IC (N) III/2 t 8,12 0,11 0,89 II 40 35,73 2RM2 340 0,05 3,50 1190,00 Azotat 116 8120 1,4 11368,00 25 0,32 58 18,84 1,6 12,99 12612,57
Descărcat, IC (N) III/2 t 8,12 0,11 0,89 II 40 35,73 35,73

Adm. şi deserv it IC (N) III/2 ha 70 0,033 2,31 II 40 92,40 Sulky 340 0,1 7,00 2380,00 45 1,56 65 101,11 2,6 182 2573,51
Transportat apa prep. sol. IV/3 mii l 1 0,09 0,09 IV 50 4,5 RCU-4 340 0,05 3,50 1190,00 APA 300 21000 60 0,02 58 1,0 1,6 1,6 1195,47
Erbicidat şi deserv it IV/3 ha 70 0,04 2,80 I 34 95,20 John Deere 340 0,25 17,50 5950,00 Activ us 4 280 85 23800,00 50 1,40 70 98,00 3,5 245 29943,20

TOTAL TRIMESTRUL II 6,99 263,556 10710,00 35168,00 3,30 218,92 441,59 46360,47
Recoltat VI/1 t 175,00 CLAAS 340 0,22 15,4 5236,00 80 2,19 70 153,13 3,5 612,5 5389,13
Transportat VI/1 t 175,00 2RM2 340 0,05 8,75 2975,00 25 7,00 58 406 1,6 280 3381,00
Balotat VI/1 t 28,00 0,00 III 45 0,00 John Deere 340 0,2 35,00 11900,00 AȚĂ 2 56 5 280,00 25 1,12 58 64,96 1,6 44,8 12244,96

Încarcat+transport baloti VI/1 t 28,00 0,01 0,28 III 45 12,60

TOTAL AN CURENT 0,28 12,600 20111,00 280,00 10,31 624,09 937,3 21027,69
0,00

TOTAL GENERAL 21,52 895,18 232,8 79135,0 69713,7 35,21 2974,5 5103,3 152718,43

45
 5.5 Calculul indicatorilor tehnico-economici
Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi
economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a
exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de
indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori
de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori
prezintă oanumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită
imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în
3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie


  Introducerea datelor lucrarii  

46
 1 Suprafata culturii (ha) 70,00
2 Productia medie principala (kg/ha) 2500,00
3 Productia medie secundara (kg/ha) 400,00
4 Consum total de forta de munca (z.o.) 21,52
5 Salarii lucrari manuale (lei) 895,18
6 Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 79135,00
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 69713,70
8 Zile agregat (z.a.) 35,21
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 2974,55
10 Consum total de motorina (litri) 5103,34
11 Pretul combustibilului (lei/l) 4,20
Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale
12 (%) 16,00
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00
14 Fond de somaj (%) 5,00
15 Pensii suplimentare (%) 1,50
16 C.A.S. (%) 20,00
17 Fond de sanatate CASS(%) 15,00
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 4,00
19 T.V.A. (%) 9,00
20 Irigatii ( lei / ha) 0,00
21 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 85,00
22 Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 1,40
   
23 Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0,25
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16,00
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00
28 Subvenția la ha 480
  Plati la ha = valoare euro/ha an 2015* curs schimb 110
  Plata redistrib-5-30 ha max -46,75 euro /ha 0
  Plata inverzire 53,9
  tineri fermieri 29,77
  Subventii motorina= 1leu/ l 5103,34

  Rezultate obtinute  
1 Productia totala principala (tone) 175,00
2 Productia totala secundara (tone) 28,00
3 Cheltuieli cu carburantii (lei) 21434,03
4 Salarii total (lei) 3869,73
5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) 143,23
6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 475,93
7 Impozite totale (lei) 619,16
8 Fond somaj (lei) 193,49
9 Pensii suplimentare (lei) 58,05
10 C.A.S. (lei) 773,95
11 Fond de sanatate CASS(lei) 580,46
12 Taxe total (lei) 2225,09
13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 2788,55
14 T.V.A. (lei) 6274,23
15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 5950,00
16 Total cheltuieli directe (lei) 169956,31
17 Alte cheltuieli directe (lei) 25493,45

47
 18 Cheltuieli comune (lei) 8497,82
19 Cheltuieli generale (lei) 16995,63
20 Total cheltuieli indirecte (lei) 25493,45
21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 220943,20
22 Venituri din productia principala (lei) 245000,00
23 Subventii 153615,34
24 Venituri din productia secundara (lei) 7000,00
25 Venituri totale (lei) 405615,34
26 Costul de productie (lei/t) 1262,53
27 Profit brut total (lei) 184672,14
28 Impozit pe profit (lei) 29547,54
29 Profitul net (lei) 155124,60
30 Profitul net (lei/t) 886,43
31 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 2216,07
32 Rata profitului net (%) 70,21
33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 18850,92
34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,000

5.6 Calculul necesarului de muncitori permanenți și sezonieri

În agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul
că şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa
problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu
solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în
celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare
maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în
perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de
gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc..
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure
posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie
cunoscute următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
- numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
Modul de lucru:
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cea mai mare număr de z.o..
48
 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţia.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de
muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la
24.

Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice Total Total pe

Cultura
(ha) z.o. hectar
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Secară
70 0 0 0 5 7 3 0 4 6 4 0 0 29 0,72

1 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
Alte
zile/h 840 12
activităţi
a
Total 70 70 70 75 77 73 70 74 76 74 70 70
general - 869 12,72

Total 70 70 70 75 77 73 70 74 76 74 70 70
recalcula
- 869 12,72
t

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Secară Ipoteza 1
N =200 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an)
n = 3 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă)
200 – 3 x 24 = 128 zile
70+70+70+73+70+74+74+70+70=641
641 : 128 = 5,00 ≈ 5 muncitori permanenţi

49
 Total
Specificare Lunile anului
z.o.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Zile-om pe 70 70 70 75 77 73 70 74 76 74 70 70
fermă
869
Zile-om/ 70 70 70 75 77 73 70 74 76 74 70 70
muncitor 869
permanenţi
Zile-om pt. 70 70 70 75 77 73 70 74 76 74 70 70
muncitori 869
permanenţi
Zile-om/pe
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari
Nr.
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari

50
 5.7 – Calculul necesarului de erbicide și insectofungicide
Pentru 70 ha de secară este necesar de 280 litri Activus 50 SC,erbicid ce se aplică în
doză de 4 litri/ha.
Ca insecticide vom folosi Decis Mega, cu o doza 0,15 kg/ha, un total de 1,05 kg
produs/70 ha, pentru combaterea bolilor, vom utiliza Retengo în doza de 1,5 l/ha, deci un total
de 105 l/ha.

5.8 – Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi

dăunătorilor.
De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de
sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această
lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de
stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc..
Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:
-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale
-organizarea lucrării;
-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
-controlul calităţii lucrării.
Date necesare:
1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor
2.Starea de vegetaţie a culturilor
3.Relieful
4.Distanţele dintre rânduri
5.Capacitatea rezervorului
6.Viteza de deplasare a agregatelor
7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a
soluţiei la locul de stropit
8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
Modul de lucru:
1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim
(1-3 zile)

51
 S
N
nP
S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:
B V  t  H 12  3500  8  0,8
P P  26,88 hectare
10.000 10.000
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-3600 m/oră)
t = durata unei schimb (8 ore)
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,8-0,9)
2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar
q=N+d
Activus 50 SC = 300 + 4 = 304 litri
DECIS MEGA = 300 + 0,15 = 300,15 litri
Retengo = 300+1,5 = 301,5 litri
3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă
Q  q V n Activul = 304 x 70 x 1 = 21.280 litri
DECIS MEGA = 300,15 x 70 x 1 = 21.010,5 litri
Retengo = 301,5 x 70 x 1 = 21.105 litri
V = volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru
S
s
N s = 70/1=70 ha

S = suprafaţa
N = numărul de agregate folosite
5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.
6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare
D  2  B  t  N D  12  2  4  1  96 m

B = lăţimea de lucru a agregatului

52
 t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă
7.Numărul de ture dus-întors până la golirea rezervorului
10000  Q  Y 10000  2500  0,9
t t  4 ture dus  int ors
AB2L 300  12  2  800

Q = capacitatea rezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)
8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare
C  Q  N C  2500  1  2500 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri)

N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare
C  Q  N  Y C  2500  0,9  2250 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V
Nr.muncitori  i
PZ

Nr. muncitori = 70/20000 x 1 =1 muncitor

V = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie.

53
 5.9 – Determinarea pragului de rentabilitate(punctului
critic)

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu

mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de
dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se
împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor
creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările
ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple:
lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat
soluţie, recoltat, etc.).
Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la
unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră
lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide,
etc.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei
medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale
de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume:
fără profit programat şi cu profit programat.
În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de
producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi
cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii agricole.
Determinarea pragului de rentabilitate

 Y = Y’
Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y = PV·X
Y’ = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 Y’ = X·CV+CF
Pv =preţul de vânzare (lei/t)

Cv= cheltuieli variabile (lei/t)

54 CF=cheltuieli fixe(lei/ha)
X= CF/ PV-CV = 1750/1400-10= 1,762 kg/ha

Nivelul productiei de 1,76 t/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, in
care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de 1400 lei/ tona,
asigură acoperirea integrală a costului de producție.

55