ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA

S.C. PENTA CONTINENT S A

CUPRINS

1.ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PATRIMONIAL

1.1. Bilantul contabil-sursa informationala de baza a analizei financiare

1.2. Pregatirea informatiei contabile pentru analiza financiara patrimoniala

1.3.Indicatori de anaiza a echilibrului financiar patrimonial

1.4.Utilizarea ratelor in aprecierea echilibrului financiar

1.4.1. Ratele structurii financiare

1.4.2. Ratele privind rotatia elementelor patrimoniale

2. ANALIZA FINANCIARA FUNCTIONALA

2.1 Intreprinderea sub aspect functional

2.2. Intocmirea bilantului functional
2.3. Indicatori de analiza a echilibrului financiar functional
2.4. Realizarea echilibrului financiar functional la nivelul intreprinderilor

3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR DINAMIC

3.1. Tabloul de finantare

3.2. Tipologia tabloului de finantare
3.3. Elaborarea tabloului de finantare
3.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie
3.5. Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie

1
1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PATRIMONIAL

2
 Intr-un sistem economic conventional, obiectivul fundamental al intreprinderii il constituie maximizarea
valorii sale patrimoniale.Aceasta implica desfasurarea activitatii economice in conditii de rentabilitate si
totodata mentinerea echilibrului financiar.
Deseori ,anumite obiective ,cum sunt flexibilitatea financiara,cresterea maximala,pastrarea puterii si
autonomiei financiare,sunt considerate alternative posibile,unele substituibile,altele opozabile obiectivului
maximizarii valorii.
Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea de adaptare financiara a firmei la schimbarile de
mediu;o buna flexibilitate nu poate dacat sa contribuie la maximizarea valorii intreprinderii.Obiectivul
cresterii maximale nu concorda in mod necesar cu obiectivul maximizarii valorii.O crestere puternica poate
conduce ,in anumite perioade ,la degradarea rentabilitatii si cresterea riscului ,la deficiente de ordin
financiar,intrucat detinatorii de capital prefera sa-si plaseze resursele in intreprinderi care cunosc o crestere
moderata ,dar care ofera o rentabilitate mai ridicata.Politica de pastrare a puterii si autonomiei financiare
poate sa conduca la performante inferioare, mai ales in conditiile mobilitatii deosebite a factorilor cheie si
succesului intr-o economie concurentiala.
Conducatorii de intreprinderi si actionarii trebuie sa aleaga intre interesul pe termen scurt si cel pe
termen lung-cresterea valorii patrimoniale a firmei.De aceea,obiectivul cresterii maximale, al mentinerii
puterii si autonomiei financiare nu pot fi retinute decat ca substitute temporare , in raport cu obiectivul pe
termen lung maximizarea valorii ,singurul care permite perenitatea firmei.
Noul sistem contabil adaptat cerintelor economiei de piata favorizeaza efectuarea analizei financiare
prin informatiile furnizate de documentele contabile de sinteza privind situatia patrimoniala, performantele,
evolutia situatiei financiare de la un exercitiu la altul,informatii utile unei game largi de utilizatori in
procesul decizional.
In sens larg,analiza financiara constituie un instrument managerial care ajuta conducerea
intreprinderii in intelegerea trecutului si a prezentului ,in stabilirea punctelor tari si punctelor slabe ale
gestiunii financiare in vederea
fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential.

3
 Prin intermediul analizei financiare se incearca diagnosticarea “starii de sanatate financiara” a
intreprinderii la incheierea exercitiului contabil, dar si evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si asigura
finantarea dezvoltarii si satisfacerea exigentelor actionarilor sai si a celorlalte colectivitati interesate in
buna sa functionare .Indiferent de pozitia analistului financiar (analiza pe plan intern sau extern) obiectivele
diagnosticului financiar sunt orientate ,in principal,spre evidentierea rentabilitatii si riscului.
Astfel , conducatorii intreprinderilor, precum si anumiti perteneri externi interesati de rezultatele
viitoare ale acesteea , orienteaza analiza catre evidentierea performantelor, evolutia lor si perspectivele
viitoare ale acesteea, utilizand in acest sens, metode si tehnici speciale de analiza a contului de profit si
pierdere (marjele de acumulare baneasca , capacitatea de autofinantare, indicatori de apreciere a riscului de
exploatare etc).
Partenerii externi (bancile,detinatorii de titluri,furnizorii, etc.)susceptibili de a fi afectati de riscul de
faliment sau de insolvabilitate , pot recurge la studiul echilibrului financiar, incercand sa detecteze
principalele simptome ale disfunctionalitatilor, dat fiind ca dezechilibrele fragilizeaza stabilitatea
intreprinderii.
Aceasta notiune de echilibru financiar poate fi inteleasa in doua moduri diferite, dar nu
antagoniste:ea reprezinta,pe de o parte,preocuparea creditorilor ca intreprinderea sa fie capabila ,datorita
lichiditatilor sale,sa faca fata datoriilor atunci cand acestea devin exigibile, iar pe de alta parte defineste
faptul ca intreprinderea trebuie sa mentina echilibrul functional intre nevoi si resurse, tinand cont in mod
deosebit de destinatia primelor si stabilitatea celor din urma.
Intr-o maniera generala, echilibrul evoca ideea de armonie intre diferitele elemente ale unui sistem,
ceea ce in domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu nevoile.Dar resursele si utilizarile
reflectate in bilant fiind variate , se preteaza la diferite conceptii privind echilibrul.Astfel notiunea de
echilibru financiar poate fi prezentatain functie de doua conceptii de elaborare a bilantului :patrimoniala si
functionala.

4
 1.1.Bilantul contabil-sursa informationala de baza a analizei financiare
Se califica drept patrimoniala analiza in termenii lichiditate-exigibilitate.Dezvoltarea conceptiei
patrimoniale privind echilibrul financiar necesita prezentarea unor aspecte fundamentale referitoare la bilant
si conceptual juridic al patrimoniului.
Bilantul este un document contabil care prezinta situatia patrimoniala a unei intreprinderi, care
sintetizeaza, la un moment dat, ansamblul drepturilor si angajamentelor ce caracterizeaza atat situatia
juridica, cat si situatia financiara a acesteia. In activ sunt inregistrate toate drepturile de proprietate si de
creanta ale intreprinderii, iar in pasiv toate obligatiile,angajamentele asumate .
Ca orice document normalizat,bilantul are anumite limite in reflectare situatiei unei intreprinderi si
respective in analiza acesteia.Bilantul nu furnizeaza decat o fotografie la un moment dat,susceptibila de a fi
modificata de operatiunile viitoare.De asemenea bilantul nu inregistraza decat marimile monetare .Orice
element de bogatie care nu poate fi apreciat cu termini contabili si monetari,nu este luat in considerare in
redactarea acestui document de sinteza.
Studiul financiar al bilntului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar functional
sau patrimonial al intreprinderii la un moment dat(de regula la sfarsitul perioadei de gestiune),permitand
deci o analiza financiara statica.
O asemenea conceptie asupra bilantului a determinat studierea echilibrului financiar din punct de
vedere al creditorilor pentru care ,in mod evident,echilibrul financiar al intreprinderii reprezsinta
posibilitatea pe care aceasta o are de a lichida toate sau o parte din drepturile sale de proprietate si de
creanta pentru a-si achita obligatiile devenite exigibile.Daca aceasta posibilitate nu exista ,intreprinderea
intra in faza de incetare a platilor.Din acest rationament apare ideea intuitiva de altfel, ca mentinerea
echilibrului financiar al unei intreprinderi necesita corelarea intre gradul de lichiditate al activelor sale si
gradul de exigibilitate al datoriilor.
In sens juridic, bilantul sintetizeaza starea patrimoniala , respectiv ansamblul drepturilor si
angajamentelor patrimoniale existente la un moment dat. Drepturile patrimoniale confera titularilor o putere

5
asupra bunurilor(drept de proprietate) sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor personae
(drept de creanta).
Dreptul de proprietate se concretizeaza in posibilitatea utilizarii bunurilor (usus) in scopul
consumului, productiei sau fructificarii acestora pentru obtinerea unor venituri (usus-fructus).
In general o intreprindere detine anumite drepturi de proprietate asupra unui ansamblu variat de
bunuri materiale(terenuri,cladiri,stocuri de diferite materii prime,produse finite), cat si nematerializate
,reprezentate de brevete licente,marci de fabrica si alte elemente necorporale.
Pe de alta parte, drepturile patrimoniale inglobeaza si drepturile de creanta ,adica drepturi asupra
tertilor constand in angajamente contractate de anumiti parteneri , cum sunt clientii, a caror termene de plata
convenite in avans ,au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor sau serviciilor , precum si debitorii
intreprinderii in calitatea lor de beneficiari ai unor imprumuturi pentru angajamentele de rambursare in
viitor a capitalului si costul afferent acestuia , sub forma de dobanda.
Drept urmare,conturile de imobilizari , clienti si debitori corespunzatoare drepturilor de proprietate
si de creanta, se vor regasi in activul bilantului.
Angajamentele patrimoniale corespunzatoare obligatiilor pe care intreprinderea trebuie sa le onoreze
la o anumita scadenta sunt inregistrate in pasivul bilantului.
Angajamentele pot fi consecinta unor decizii voluntare sau a unor obligatii impuse
intreprinderii.Astfel,imprumuturile contractate sau obligatiile de plata fata de furnizori ,sunt rezultatele unor
angajamente liber subscrise de intreprindere,concretizate in datorii reflectate in pasiv, in timp ce obligatiile
fiscale reprezinta prelevari obligatorii impuse acesteia inregistrate tot in pasivul bilantului.
De asemenea , angajamentele patrimoniale pot fi diferentiate in functie de efectele lor, in:
angajamente corespunzatoare datoriilor si angajamente corespunzatoare capitalurilor proprii.
Angajamentele corespunzatoare datoriilor implica ,in general, pentru intreprindere,obligatia de plata
a dobanzilor si de rambursare a datoriilor ,in functie de modalitatea si scadenta convenite in contract.
Angajamentele corespunzatoare capitalurilor proprii apar in legatura cu remunerarea proprietarilor
fondurilor puse la dispozitia intreprinderii sub forma de aport initial la constituirea capitalului social,fie
pentru aportul nou cu ocazia unei cresteri de capital ,

6
 fie pentreu acceptarea mentinerii profiturilor nedistribuite , care,de fapt reprezinta reserve ce vor majora
capitalul propriu prin incorporarea lor in cuantumul acestuia.
Capitalurile proprii exprima valoarea drepturilor pe care proprietarii le detin asupra intreprinderii ,cu
toate ca angajamentele de remunerare si de rambursare luate de aceasta fata de proprietarii sai sunt, in
general,nesigure.
Astfel proprietarii nu beneficiaza de nici o garantie ferma care sa le asigure recuperarea fondurilor
investite si nici de o certitudine in ceea ce priveste data unei eventuale recuperari .In legatura cu
remunerarea capitalurilor investite,exista riscul de nedistribuire a dividendelor in ipoteza in vare rezultatele
obtinute de intreprindere vor fi slabe.
In compensarea riscurilor care decurg din aceasta nedeterminare ,proprietarii vor beneficia de trei
avantaje majore ,si anume :dividende superioare daca intreprinderea are o evolutie financiara favorabila si
degaja rezultate bune la sfarsitul exercitiului contabil (remunerarea nefiind garantata in caz contrar),
cresterea valorii capitalurilor proprii, deci a bogatiei pe care proprietarii o detin in intreprindere(chiar daca
nu poate fi avut in vedere un anumit termen de recuperare a sa ) si dreptul de participare la deciziile majore
ale intreprinderii ( in special cele referitoare la desemnarea conducerii acesteia).
Avand ca punct de pornire abordarea juridical a bilantului se utilizeaza conceptual de situatie
neta(SN), estimand contabil valoarea drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intrprinderii:
SN = ACTIV – DATORII TOTALE
Spre deosebire de capitalurile proprii, notiunea de situatie neta exclude din categoria acestora
subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate ( Situatia neta =Capitaluri proprii-Subventii
pentru investitii-provizioane reglementate), elemente ce pot fi generate de datorii sau ce pot angaja creante
fiscale.Indicatorul situatie neta este mai relevant exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat.
Situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare , daca
cesiunea elementelor de activ (excluzand non-valorile) ,asigura lichiditati corespunzatoare valorii nete
bilantiere a acestora si daca nu apar datorii necontabilizate.
O situatie neta mai mare ca zero si crescatoare indica o gestiune economica sanatoasa.Cresterea este
consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (ca de exemplu reporturile

7
din exercitiile precedente). Cresterea situatiei nete marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare,maximizarea valorii intreprinderii , a valorii capitalurilor proprii.
Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara,
Consecinta a incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare.Aceste pierderi au consumat integral
capitalurile proprii ,iar partea neacoperita ramane in sarcina reditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de
insolvabilitate al intreprinderii.

ACTIV CAPITALURI ACTIV DATORII

120 PROPRII 120 130
50
____________ _____________________
DATORII
70 30 CPR 20

SN=50 SN=-10
(-10) risc de insolvabilitate

Fig.1.1. – Evidentierea situatiei nete

Elementele de activ sunt clasate in bilant in ordinea lichiditatilor crescatoare. Notiunea de lichiditate
exprima capacitatea unui element de activ de a fi transferat in numerar ,in conditii normale de utilizare.
Astfel, anumite elemente, si anime activele imobilizate ,sunt achizitionate in vederea unei utilizari
durabile.
Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura ,mobile sau imobile,corporale sau
necorporale,achizitionate sau create de intreprindere sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii
patrimoniale.Ele sunt asociate deciziei de investitii, fiind detinute in maniera permanenta de intreprindere.

8
 Din punct de vedere financiar,activele imobilizate sunt elemente stabile care se uzeaza si se
inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin intermediul tehnicilor de amortizare. Activele
imobilizate sunt formate din imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
Imobilizarile necorporale cuprind cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare si dezvoltare,
concesiuni,brevete, licente,marci de fabrica , fondul comercial si alte imobilizari necorporale reprezentand
cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale: taxe si alte cheltuieli de inscriere si
inmatriculare,cheltuieli privind emiterea si vanzarea de noi actiuni si obligatii, cheltuieli de prospectare a
pietii si de publicitate.
Concesiunile cuprind valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea
primitoare si alte drepturi asimilate.
Din imobilizarile necorporale face parte si fondul comercial care reprezinta acea parte din fondul de
comert care nu figureaza in celelalte elemente de patrimoniu,dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea
potentialului activ al firmei, cum sunt:clientii, vadul,reputatia etc.
Imobilizarile corporale constituie substanta unei intreprinderi, instrumentul sau industrial sau
comercial, fiind alcatuite din: terenuri si mijloace fixe (cladiri,masini, utilaje,instalatii.mijloace de transport,
etc.)
Imobilizarile financiare sunt formate din: titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de
portofoliu, alte titluri si creante imobilizate.
Titlurile de proprietate reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul
unor unitati patrimoniale care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control , respectiv realizarea unui
profit.
Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt dobandite de intreprindere in vederea realizarii
unor venituri financiare fara ca aceasta sa poata interveni in gestiunea emitentului.
In ceea ce priveste creantele imobilizate , acestea sunt formate din :creante legate de participare
(create cu ocazia acordarii de imprumuturi intreprinderii la care detin titluri de participare), imprumuturi
acordate pe termen lung si alte creante imobilizate (garantiile si cautiunile depuse de intrprindere la terti).
Alte elemente de activ sunt destinate , dimpotriva, unei utilizari ciclice si sunt detinute de
intreprindere pe o perioada scurta.

9
 Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse
in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice in cea
de creante si apoi de disponibilitati.
Activele circulante sunt formate din :
- stocuri
- creante
- disponibilitati si plasamente
Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate, la incheierea exercitiului , sub forma
activelor fizice: marfuri,materii prime,materiale consumabile, productie neterminata,produse finite ,
ambalaje, obiecte inventar.
Creantele sunt drepturi banesti potentiale pe termen scurt ale intreprinderii ce decurg din relatiile cu
diverse personae fizice sau juridice , realizabile la anumite termene.Aceste drepturi pot fi generate de
relatiile comerciale cu clientii sau de cele necomerciale cu personalul ,statul, asociatii si alti debitori.
Activele circulante cuprind , de asemenea , disponibilitatile (numerarul si valorile asimilate acestuia) si
plasamentele .
Activul bilantului contabil cuprinde si conturi de regularizare care, datorita semnificatiei lor particulare
nu pot fi incadrate nici in active imobilizate ,nici in cele circulante.Acestea sunt formate din cheltuielei
efectuate in avans , diferentele de conversie si primele privind rambursarea obligatiunilor.Primele de
rambursare a obligatiunilor reprezinta diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune al acestora
O corecta apreciere a rezultatelor impune ca la sfarsitul fiecarui exercitiu sa se faca anumite regularizari
prin incorporarea cheltuielilor de repartizat asupra mai multor exercitii si excluderea cheltuielilor efectuate
in avans. Componentele pasivului sunt inregistrate in ordinea exigibilitatii , adica dupa proximitatea datei
eventuale de rambursare.
Dupa acest criteriu, posturile de pasiv sunt structurate in:
-capitaluri proprii
-provizioane pentru riscuri si cheltuieli
-datorii
-conturi de regularizare de pasiv

10
 Capitalul propriu, adica masa patrimoniala ce apartine proprietarilor de intreprindere, sumele nedatorate
in momentul inchiderii bilantului, cuprinde:
- capitalul social- reprezentat de valoarea nominala a actiunilor sau partilor
sociale, respectiv aportul in natura sau in numerar;
- primele legale de capital;
- diferentele de reevaluare-egale cu soldul dintre valoarea actuala (mai
mare) si valoarea inregistrata (mai mica) a activului reevaluat,care se
transfera ,potrivit legii , fie la capital social, fie la rezerve;
- rezervele-rezultate prin capitalizarea profitului; ele sunt formate din rezerve legale (constituite
anual din rezultatul brut in limitele prevazute de lege), rezervele statuare
(constituite anual din profitul net conform statutului ) si alte rezerve ( ce pot fi constituite facultativ pe
seama profitului net pentru acoperirea unor pierderi sau pentru cresterea capitalului social, potrivit
hotararii adunarii generale);
- rezultatul exercitiului;
-subventii pentru investitii- sumele alocate de la buget sau din alte surse in vederea procurarii de
echipamente sau a altor bunuri de natura imobilizarilor;
-alte fonduri proprii- formate dinfondul de dezvoltare( constituit din amortizare, profit net,sumele
obtinute din vanzarea mijloacelor fixesau din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea
mijloacelor fixe scoase din functiune) si fondul de participare a salariatilor la profit;
-provizioane reglementate;
Dupa origine capitalul propriu poate fi structurat in:
- capital extern (aportul actionarilor, subventii pentru investitii);
- capital intern (amortizare, rezerve , provizioane)
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt valori ce se constituie la finele exercitiului pentru
acoperirea acelor elemente a caror realizare ,respectiv plata, este incerta sau pentru cheltuielile ce devin
exigibile in perioadele urmatoare (amenzi, penalizari si alte datorii incerte; cheltuieli legate de activitatea de
service in perioada de garantie etc).

11
 Ele reprezinta un ansamblu de surse intermediare intre capitaluri proprii si datorii.Atat timp cat riscurile
pentru care au fost constituite nu se concretizeaza, aceste provizioane raman la dispozitia intreprinderii,
neavand o scadenta determionata.
Datoriile exprima valoarea resurselor straine folosite de intreprindere o perioada mai mare sau mai mica
de timp, rezultate din relatiile acesteia cu furnizorii, bancile, statul, propriul personal.
Dupa continutul lor, datoriile pot fi structurate astfel:
-datorii financiare
-datorii comerciale
-datorii fiscale si sociale
-datorii fata de asociati

1.2 Pregatirea informatiei contabile pentru analiza

financiara patrimoniala

Analiza financiara pe baza de bilant are ca obiectiv formularea unei judecati de valoare privind
echilibrul, sanatatea financiara a intreprinderii.
O serie de aspecte privind volumul si structura activelor si pasivelor, asigurarea surselor de finantare
a activelor, pot fi investigate pe baza analizei bilantului contabil. Se considera insa ca o analiza financiara
pertinenta necesita folosirea unui asa zis “bilant suport al analizei”.
In varietatea de abordari conceptuale ale bilantului “suport al analizei”, se remarca, prin valoarea
teoretica si practica, doua teorii fundamentale:
- teoria bilantului patrimonial
- teoria bilantului functional
Abordarea patrimoniala este o abordare externa ce prezinta interes pentru doua categorii de agenti
economici: actionari (care sunt proprietarii intreprinderii si care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului
lor) si creditorii (pentru care patrimoniul reprezinta garantia realizarii drepturilor lor). In aceasta viziune,
posturile de activ respectiv pasiv, sunt luate in calcul la valoarea lor neta.

12
 Bilantul patrimoniului este folosit in analiza financiara pentru evaluarea unei intreprinderi in vederea
lichidarii sau vanzarii aprecierea solvabilitatii, analiza structurii financiare etc.
In practica se impune parcurgerea a doua etape :
- redactarea bilantului patrimonial
- analiza bilantului patrimonial
In elaborarea bilantului patrimonial se au in vedere , drept criterii:
- pentru activ – gradul de lichiditate al elementelor, al aptitudinii lor de a se transforma in numerar;
- pentru pasiv – gradul de exicibilitate, timpul cat sursa ramane la dispozitia intreprinderii.
Un activ este cu atat mai lichid cu cat este mai usor de transformat in numerar, adica mai rapid si
fara pierderi de valoare.
Gradul de lichiditate este dependent de existenta unei piete secundare.
Lichiditatea globala a activului total se apreciaza in functie de lichiditatea activelor care-l
compun.In mod normal activele circulante sunt mai lichide decat cele imobilizate. Insa nu exista identitate
intre criteriul lichiditatii si criteriul fondat pe caracterul fix sau circulant al activelor.In practica exista
situatii cand anumite stocuri sunt mai putin lichide decat unele elemente ale imobilizarii.
Caracterul de exigibilitate al unei datorii exprima timpul care trebuie sa se scurga pana la scadenta.
Capitalurile proprii sunt non-exigibile.
Datoriile pe termen lung (cu scadenta mai mare de un an)sunt mai putin exigibile decat cele pe termen
scurt.Capitalul propriu si datoriile pe termen lung sunt surse de care intreprinderea dispune in permanenta.
Exigibilitatea globala a pasivului se apreciaza in functie de proportiile relative dintre capitalurile proprii,
obligatiile pe termen lung si cele pe termen scurt.
Fig nr. 1.2 – Structura bilantului patrimonial este
ACTIV PASIV
- Imobilizari necorporale - Capital social
- Imobilizari - Rezerve
-Corporale (nete) -Subventii
-Financiare>1 an - Provizioane >1 an
- Creante > 1 an - Rezultatul exercitiului

13
 - Imobilizari financiare <1 an
-Stocuri
-Valori realizabile pe termen scurt
(creante < 1 an)
- Valori disponibile
- Datorii pe termen lung(>1 an)
-Datorii pe termen scurt(<1an )
- Furnizori
- Datorii fiscale
-Datorii sociale
-Datorii fata de salariati
-Provizioane < 1 an

Tratarea diferitelor elemente patrimoniale are la baza urmatoarele principii:

- eliminarea nonvalorilor (corectarea anumitor elemente patrimoniale prin luarea in
considerare a valorii lor reale);
-tratarea unor elemente din afara bilantului.
Nonvalorile reprezinta elemente patrimoniale inscrise in activul bilantului, dar care in termeni de
lichiditate nu au nici o valoare .
Aceste elemente sunt inregistrate in activul bilantului din motive legate de tehnica inregistrarilor
contabile, avand caracter de active fictive din punct de vedere patrimonial.
Componentele acestor active fictive sunt:
- cheltuieli de constituire;
- cheltuieli de cercetare –dezvoltare,care, in mod normal se inregistreaza in contul de rezultate ;
- cheltuieli de repartizat asupra exercitiilor financiare urmatoare;
- primele de rambursare a obligatiilor sunt active fictive fara nici o valoare lichidativa, deoarece ele
dau nastere unor plati cu ocazia rambursarilor;
- diferentele de conversie de activ sunt concretizate in diminuarea creantelor sau cresterea
obligatiilor, consecinta evolutiei nefavorabile a ratelor de schimb valutar, avand pentru intreprindere
semnificatie unei pierderi latente.
Eliminarea acestor nonvaloridin bilantul patrimonial se realizeaza astfel:
- se deduc din activ;
- contravaloarea lor se deduce corespunzator din postul de pasiv.

14
 Fig. Nr. 1.3. – Eliminarea nonvalorilor

ACTIV
Cheltuieli de constituire
Cheltuieli de cercetere -dezvoltare
Primele de rambursare a
obligatiunilor
Diferente de conversie de activ
Cheltuieli de repartizat
PASIV
se deduc din capitalurile proprii
se deduc din capitalurile proprii
se deduc din datoriile mai mari
de 1 an
se deduc din provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli
se deduc din capitalurile proprii

Elementele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate incepand din partea
de sus a activului bilantier.
Astfel, in activ se vor inscrie mai intai elementele cel mai putin lichide, respectiv imobilizariel
(necorporale, corporale si financiare), numite si nevoi sau intrebuintari permanente , datorita rotatiei lente a
capitalurilor investite. Se inscriu apoi activele circulante cu un grad de lichiditate mai mare decat
imobilizarile, de aceea fiind numitesi nevoi sau intrebuintari temporare.

Activele sunt inregistrate in bilant la cost istoric (costul de achizitie sau costul de productie al
elementelor patrimoniale). In functie de conditiile pietei se face reevaluarea unor elemente de activ , in
special terenuri si cladiri, titluri de participare, diferite componente ale stocurilor in vederea actualizarii
valorii patrimoniale a acestora.
Diferentele din reevaluare sunt inregistrate in bilant astfel:
- se majoreaza (sau diminueaza) valoarea activelor reevaluate;
- se corecteaza in acelasi sens valoarea capitalurilor proprii.
In cazul plusurilor de valoare este necesara luarea in considerare a datoriilor fiscale , deoarece
plusul de valoare este impozabil.

15
 Tratarea unor elemente din afara bilantului se refera la activele corporale detinute sub forma de
leasing si de efectele scontate neajunse la scadenta.In cazul leasingului intreprinderea utilizeaza anumite
active corporale fara sa avanseze valoarea de achizitie a acestora.Pentru ca untreprinderea nu este
proprietara acestor bunuri, ele nu apar in bilant.
Tratarea mijloacelor detinute in leasing se face diferit. Daca evaluarea se face intr-o optica
lichidativa , aceste active nu sunt luate in considerare. Daca, insa se situeaza intr-o optica de continuare a
activitatii , se impune luarea lor in considerare in bilantul patrimonial, deoarece participa la realizarea
activitatii economice a intreprinderii.
In cel de-al doilea caz, in redactarea bilantului patrimonial se procedeaza astfel:
-se adauga imobilizarile in leasing la activele corporale ;
-se majoreaza in mod corespunzator in pasiv datoriile mai mari de 1 an ).
Acelasi rationament se aplica si bunurilor detinute in locatie de gestiune sau inchiriate.
Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante pe care intreprinderea le-a cedat bancii sale.
Juridic, aceste creante nu mai facparte din patrimoniul intreprinderii.Din punct de vedere
contabil,acestea nu mai sunt inregistrate.
Aceste efecte scontate si neajunse la scadenta au caracterul unui credit curent obtinut de intreprindere.
Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate.Astfel,se vor inscrie mai intai
capitalurile proprii, provenite de la asociati cat si din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve, profit)

iar apoi capitalurile din surse publice(subventii, provizioane, alte fonduri)

Aceste resurse nu au o anumita scadenta, nu sunt exigibile decat in situatii extreme de faliment si
de aceea pot fi numite si resurse permanente (capitaluri permanente).Datoriile pe termen lung inscrise in
categoria capitalurilor permanente sunt imprumuturi pe termen lung si mediu , cu scadenta mai mare de un
an.
Datoriile pe termen scurt regrupeaza ansamblul datoriilor cu scadenta mai mica de un an, numite
si resurse temporare.
In pasivul bilantului, pe langa modificarile de raspuns la corectiile activului,se mai opereaza
urmatoarele schimbari:

16
 - se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat si cu dividendele de plata;
- se majoreaza capitalurile proprii cu diferentele de conversie pasiv (diferente favorabile generate de
cresterea creantelor ca urmare a diminuarii obligatiilor datorita modificarii cursului valutar);
- se inregistreaza datoria fiscala generata de reintegrarea: plusurilor de inventar, provizioanelor
reglementate si a subventiilor pentru investitii virate in contul de rezultate, diferentelor de conversie
pasiv.Aceasta datorie fiscala are ca efect pe de o parte reducerea capitalurilor proprii, iar pe de alta parte,
majorarea datoriilor pe termen scurt.
Clasarea posturilor de activ si de pasiv se realizeaza dupa criteriile enuntate: lichiditate, respectiv
exigibilitate. Aceasta clasare necesita o analiza mai in detaliu privind termenele de realizare a activelor si
pasivelor.
Astfel, anumite elemente de imobilizari, in special cele financiare, pot fi realizate intr-un termen
mai mic de un an. In aceasta situatie ele se deduc din activele imobilizate si se inregistreaza la activele
circulante.
Acelasi lucru este valabil si pentru activele circulante care au o durata de realizare mai mare de
un an.
Gruparea elementelor de pasiv in functie de exigibilitate implica de asemenea riscuri de
plasament arbitrar al posturilor de pasiv in una din cele doua grupe , riscuri ce au in vedere incadrarea
necorespunzatoare a creditelor bancare curente in categoria resurselor temporare, in cazul in care acestea
sunt acordate relativ continuu intreprinderii.Incadrarea lor in categoria resurselor permanente ar fi mai
realista, avand in vedere exigibilitatea mai mare de un an datorita caracterului cvasipermanent al creditelor
bancare curente.
Pregatirea datelor din bilantul contabil intr-o forma adecvata nevoilor de analiza conduce la
urmatoarea structura a bilantului financiar:

Fig. Nr.1.4.

ACTIV = NEVOI PASIV = RESURSE

-Capital social

17
 NEVOI Activ imobilizat CAPITALURI - rezerve
PERMANETE net P ERMANENTE - profit net
( mai mari de an) nerepartizat
-provizioane pentru
riscuri si chelt>1 an
-datorii cu scadente
mai mari de 1 an

NEVOI Activ circulant RESURSE - datorii cu scadente

TEMPORARE net(mai mici de an) TEMPORARE mai mici de 1 an
-stocuri -furnizori
-creante-clienti -salariati
-titluri de plasament -stat
-disponibilitati - banci, etc.

Cele doua parti ale bilantului financiar ce reprezinta elementele de activ si cele de pasiv, reflecta
echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea de jos cuprinde echilibrul financiar pe termen
scurt.

1.3. Indicatori de analiza a echilibrului financiar patilmonial

Nolitmea de fond de rulment este, fra Indoiaia cea mai utilizata in analiza financiara, atat la nivelul
analizei teoretice, cat si in cea practica.

18
 Echilibrul financiar rezuta din atustarea nuxurilor financiare. Daca aceasta atustare este realizata
intreprinderea are posibilitatea la un moment dat sa-si achite datoriie exigibile si sa beneficieze de
disponibilitaii. Aceasta constatare nu are decat o semnificatie limitata pentru ca acest echilibru este imediat
readus in disculie de transformarea activelor si datorliilor,
De aceea, analiza disponibilitatilor si a variatiilor sale nu poate da o explicatie eficienta asupra
conditiior de echilibru financiar.
Fiecare element de activ care participa la un ciclu financiar a carui durata este data de natura sa este
caracterizat de gradul sau de lichiditate. Fiecare element de pasiv este caracterizat de gradul sau de
exigibilitate.
Echilibrul financiar rezulta deci din confruntarea intre lichiditatea activelor care determina nuxul
incasarilor viitoare si exigibilitatea datoriilor care determina nuxul cheltuielilor viitoare.
Echilibrul financiar nu este definit doar de echilibrul intre capitalul economic detinut (active) si de
mitioacele de finantare mobilizate, ci de structura celor doua elemente.
Analiza ciciurilor financiare permite punerea in evidenta a activelor permanente si a celor temporare,
fie ca au forma materiala sau financiara. Pe de alta parte, finantatea acestor active este concretizata de
perioada pentru care intreprinderea dispune de fondurile respective. Aceasta perioada este nelimitata pentru
capitalurile proprii si cu termen fixat prin contract pentru datoriile pe termen lung si cele pe termen scurt.
Echilibrul financiar rezulta din armonizarea intre perioada de transformare a activelor in moneda si
ritmul de rambursare a datoriilor. Pentru a aprecia acest echilibru este necesara confruntarea structurii
activelor si a resurselor de finantare. O confruntare globala este dificil de realizat.
Detinerea de active pe termen lung, cu un grad de lichiditate redus, necesita existenta capitalurilor pe
termen lung. Din aceasta constatare a aparut regula traditionala a echilibrului financiar, conform careia
activele imobilizate trebuie sa fie finantate de capitalurile pe termen lung (capitaluri proprii + capitaluri
imprumutate).
Echilibrul este mentnut de cash-now-ul corespunzator amortizarii activelor imobilizate care tind sa
acopere anuitatle de rambursat din imprumut. Acest mecanism este sumar, el ignora cresterea activeior.

19
 Comparatia dintre elementele stabile ale activului si pasivului bilantier ofera de asemenea, un indiciu
asupra condiliilor de echilibru, stabilitatea lor asigura echilibrul in viitor, nu doar echilibrul la un moment
dat.
Excedentul de capitaluri permanente fata de activele imobilizate, devenit fond de rulment reprezinta o
marta de securitate financiara care permite intreprinderii sa faca fata diverselor riscuri pe termen scurt.
Activele circulante care participa la ciclul de exploatare reprezinta o imobilizare de capitaluri a caror
suma este determinata de creditul obtinut de la furnizori, in special in faza de aprovizionare. Diferenta
dintre activele circulante i creditul furnizor reprezinta o nevoie de finantare a carei principala caracteristica
este instabilitatea, astfei incat fluctuatiile sale afecteaza derularea ciclului de exploatare.
Finantarea aeestei nevoi este indispensabila, acoperirea sa din capitalurile permanente garantand
realizarea echilibruiui financiar. Acest lucru se intampla daca suma capitalurilor permanente este superioara
imobilizarilor, sau, daca fondul de rulment acopera nevoia de finanlare a ciclului de expboatare.
Fondul de rulment este deci, un indicator de echilibru financiar at intreprinderii. Importanta calcularii
fondului de rulment rezida nu atat la nivelul solvabilitatii la un moment dat a intreprinderii, cat mai ales in.
ceea ce privete solvabilitatea viitoare a intrepriaderii.
Rapiditatea modificarilor din structura activelor circulante si a creditelor furnizor, tempereaza garantia
echilibrului oferita de existenta fondului de rulment. Fondul de rulment apare astfel ca un indicator de
echilibru pe termen mediu, facand trecerea de la problemele ridicate de echilibrul pe termen lung si cel pe
termen scurt.
Notiunea de fond de rulment are mai multe formulari, insa doua dintre ele prezinta interesa deosebit si
sunt retinute drept concepte ale analizei financiare.

Este vorba de fondul de rulment net sau permanent, pe de o parte si fondul de rulmeni propriu, pe de alta
pane.
Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanlului financiar, reprezinta un fond de rulment
lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF), putand fi stabilit prin doua modalitati:
1. FRF = CAPITALURI PERMANENTE - NEVOl PERMANENTE
(exclusiv amortizari de activ) (In valoare neta)

20
FRF= Capitalun permanente — lmobilizari nete
FRF- CAPITALURI PERMANENTE - NEVOI PERMANENTE
(inelusiv amortizari de activ) (In valoare bruta)
In aceasta viziune fondul de rulment financiar reprezinta o parte a capitalurilor permanente degatata de
partea superioara a bilantului pentru a acoperi nevoile de finantare din partea de tos a bilantului.
2. FRF = ACTIV CIRCULANT NET - DATORTI MAI MICI DE 1 AN
(cu lichiditate mai < de I an) (inclusiv creditele bancare curente)
• In cazul acesta, Fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete in raport cu
datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanata de datoriile pe termen scurt.
Prima modalitate de exprimare este specifica practicii si literaturii de specialitate din Franta, iar a doua,
tarilor anglo-saxone. Insa, indiferent de modul de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur
fondul de rulment financiar.
Avand in vedere prima modalitate de calcul a fondul de rulmentt financiar, in functie de rnriimea
sumelor din partea de sus a bilantului financiar, evidenaza urmatoarele situatii:
Capitaluri permunente > Acliv imobilizat net FRR >0
In cazul in care fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din
activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete se evidentiaza astfel fondul de rulment
financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe lermen lung si contributia acestuia la realizarea
echilibrului financiar pe termen scurt.
Capitalurile permanente <Acliv imobilizal net FRF <0
Valoarea negativa a Fondul de rulment financiar reflecta faptul ca o pane din resursele temporare sunt atrase
pentru finantarea unei nevoi permanente, contrar principiilor de finantare.
Aceasta situatie genereaza un dezechilibru finunciar ce trebuie analizat in funete de specificul activelor
desfasurate de intreprindere.
Situatia acestora poate deveni critica, atat in ceea cc privete nevoia de rambursare a datoriilor pe termen
scurt care au finantat partial imobilizarile, inainte ca acestea sa intre in functiune sau inainte de degatarea
resurselor monetare din dat si sub aspectul costului ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt.
Capitaluri Permanente = Acliv imobilizal net FRF = 0

21
Aceasta situatie presupune amortizarea totala a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora (se
asigura echilibrul maselor bilantiere de aceeasi durata).
In ceea ce priveste a doua modalitate de calcul a Fondul de rulment financiar, pe baza elementelor din
partea de tos a bilantului, pot apare urmatoarele cazuri:
Activ circulant net > Datorii pe lermen scurt =>
Capitaluri permanenle > Acliv imobilizal net => FRF >0
Aceasta situatie reprezinta o perspectiva favorabila a firmei, sub aspectul solvabilitatii. Activele
circulante care se pot transforma in lichiditati intr-un termen scurt permit rambursarea integrala a datoriilor
pe termen scurt si degatarea unui excedent de liehiditati.
Activ circulant net < Datorii pe termen scurt =>
Capitaluri permanenie < Activ imobilizat net => FRF <0
La prima vedere aceasta situatie reprezinta o stare de dezechilibru, activele circulante transformabile in
lichiditati fiind insuificiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt. Insa, aprecierea corecta a
solvabilitati firmei necesita analiza structurii activelor circulante si a datonilorpe termen scurt, structura
reflectata in situatia creantelor si datoriior.
In cazul in care scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata decat a cheltuielior pe termen
scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat si in conditiile unui fond de rulment financiar negativ. Acest caz
se regasete ia intreprindere ca activitate comereiala. Matoritatea clientior efectuand platle la zi, exista
posibilitatea stingerii datoriilor fata de furnizorii la termen., acestea fiind considerate rezerve permanente.
Acliv circulant net = datorii pe termen scurt => Capitaluri permanente =
Activ imobilizat net => FRF= 0
In aceasta situatie, activele circulante acopera numai datoriile pe termen scurt,
fara a se degata un surplus de lichiditate.
Formula ce are in vedere partea inferioara a bliantului financiar are avantatul ca evidentiaza in termeni
mai concreti problema solvabilitatii viitoare a itreprinderii.
Determinat ca diferenta dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt, indicatorul FRF are
semnifictia unui excedent de lichiditati pariaie (marta de securitate fata de resursele activitatii).

22
 Determinarea prin calcul a fondului de rulment si neinscrierea lui distincta intr-un post al pasivului
bilantului, este consecinta gestiunui globale si unitate a fondurilor intreprinderii, fara a face distincta
fondurilor penru investitii de cele pentru productie.
Utilizarea globala, fara destinatii prestabilite a fondurilor baneti, da intreprinderii libertatea de a aloca acolo
unde nevoia de finantare impune acest lucru, fie ea este vorba de investitii, de productie sau de cercetare
etc.
Aceasta libertate este insa insotita de o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei politici coerente de
finantare a intreprinderii, in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate si sa
determine succesul societatii in raport cu concurenta.
Nu pot fi neglitate necesitatile de finantare ale investitiior (cu efecte benefice in timp) pentru necesitati
stringente de finantare ale productiei (cu efecte imediate), intrucat, se afecteaza strategia de dezvoltare a
Intreprinderii in raport cu piata libera, deschisa pentru concurena. Dupa cum nici preponderenta
finantarii dezvoltarii in detrimentul productiei nu poate fi acceptata in acelasi context cu al unei politici
financiare echilibrate a intreprinderii.
Analiza Fondulul de rulment financiar poate fi realizata si in functie de structura capitalurilor permanente,
aceasta avand rolul de a evidentia gradul in care echilibrul financiar se asigura prin capitaluri proprii.
Fondul de rulment propriu este indicatorul care exprima acest grad de autonomie. El reprezinta excedentul
capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete.
FRF = Capitaluri proprii — imobilizari nete
In continuare se poate determina fondul de rulment imprurnutat ca diferenta dintre Fondul de rulnient
financiar si Fondul de rulment propriu, acest indicator refiectand masura indatorarii pe termen lung pentru
finantarea nevoilor pe termen scurt.

FR Imprumutat = FRF - FR propriu

Faptul ca fondul de rulment realizeaza. legatura intre cele doua parti ale bilantului financiar a deterrninat
analistii financiari sa aprecieze ca acesta reprezinta indicatorul cel mai important at echilibrului financiar
lichiditate exigibilitate. Se poate aprecia ca fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre fmantarea pe
termen lung si cea pe termen scurt.

23
Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare, respectiv ale productiei, sunt acoperite, in cea mai mare
parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, salariati etc.). Diferenla dintre
necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datorii de exploatare este numita nevoia de fond de
rulment (NFR). Ea este exprasia realizarii echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante a
echilibrului financiar pe termen scurt.
NRF = Nevoi temporare - Resurse temporare
(exclusiv disponibilitatile) (cxclusiv credite bancare pe termen scurt)
Creante + Stocuri -Datorii de exploatare
Daca aeeast diferena este pozitiva, ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) in raport cu
sursele ternporare posibile de mobilizat. Daca acesta situatie este rezultatul unei politici de investii privind
cresterea stocurilor si creantelor, atunci poate fi considerata ca fiind norma1a. In caz contrar, NFR poate
reprezenta un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de
exploatare, respectv incetinirea incasarilor si urgentarea plailor.
In cazul in care NFR este negativa, ea reprezinta un surplus de surse temporare in raport cu nevoile
corespunzatoare de capitaluri cireulante. Accasta situatie poate fi considerata favorabila daca este rezultatul
accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajari de datorii cu scadente mai mari, respectiv s-au urgentat
incasarile si s-au relaxat platile.
La firmele cu activitate comerciala acest caz este frecvent intalnit datorita ereditelor-furnizor mult mai
mari decat creditele-clienti.
NFR negativa reprezinta o sursa temporara care finanteaza fondul de rulment si trezoreria. In caz
contrar, NFR negativa este consecinta unei situatii nefavorabile determinata de intreruperi temporare in
aprovizionare si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie.
Daca fondul de rulment la un moment dat (al incheierii exercitiului contabil), este superior nevoii de
fond de rulment atunci excedentul de finantare se regasete sub forma unei trezorerii nete, concretizata in
disponibilitatile baneti, in conturi bancare si in casa.
TREZORERIA NETA =FOND DE RULMENT-NEVO1A DE FOND DE RULMENT
Trezoreria neta este expresia cea rnai concludenta a desfasurarii unei activitai echilibrate si eficiente Ea
releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii, atat pe tennen lung, cat i pe terrnen scurt,

24
Inregistrarea unei trezorerii nete, in cadrul mai m ultor exercitii succesive, dernonstreaza suceesul
intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentãbile a disponibilitatilor banesti pentru
consolidarea pozitei ei piata.
Si in cazul trezorerie nete pot fi puse in discutie trei ipoteze:
TN > 0= FRF> NFR
Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar cc se va
regasi in profitul net din pasivuI bilantului si in alte acumulari banesti, expresia cea mai concludenta a
desfasurarii unei activitati eficiente.
Aeeasta prima situatie posibila corespunde cazului in care fondul de rulment net este suficient de ridicat
pentru a asigura nu numai finantarea stabila a ciclului de exploatare, dar si un exces de trezorerie care
permite detinerea de valori disponibile pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt sau efectuarea de
plasarnente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si /sau financiara
La limita, aceasta relatie ar permite chiar extinderea ansamblului datoriilor financiare pe termen scurt, fara
sa puna in discutie continuitatea activitatii.
Se poate caracteriza de asemenea o situatie in termeni de fanantare.
Capitalurile permanente sunt intr-o suma suficienta pentru a asigura finantarea stabila:
- a ansambbului imobilizarilor;
- a integritatii difcultatilor specifice prin care exploatarea apasa asupra intreprinderii;
- a unei mase de lichiditati excedentare,
Se poate vorbi, in acest caz, chiar de o autonomie financiara pc termen scurt.
TN<O=FRF<NRF
Trezorerie neta negativa evidentaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil Un deficit
monetar acopert prin contractarea de noi credite pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment nu poate fi in intregime finantata prin resursele pe termen lung. Intreprinderea
este deci tributara cu resurse de trezorerie (mai ales de origine bancara) pentru a asigura, cel putin in parte,
acoperirea nevoilor de finantare care privesc ciclu de exploatare.
O asemenea configuratie a bilantului este prezentata ca si cum ar exprima situatie preocupata din punct de
vedere al asigurarii echiiibrului financiar.

25
Daca derularea normalã a ciclului de exploatare permite justificarea reducerii resurselor de trezorerie,
solvabilitatea intreprinderii nu pare sa fie pusa in discutie printr-o trezorerie negativa.
Aceasta este confirmata dc statisticile financiare, pentru ca in cea mai mare parte a sectoarelor de aetivitate,
intrepninderile prezinta, in majoritatea lor, situatie de trezorerie negativa, fara ca aceasta sa inflnuenteze
aptitudinile lor de a -si asigura platile.
Adevarata problema deterrninata de o “trezorerie negativa” nu este pusa in termeni de solvabilitate, ci in
termeni de dependena fata de banci, care ofera o parte mai, mare a resurselor de trezorerie. Dependenta in
final este resimta de cei doi parteneri.
Din punct de vedere al bancii, se poate pune intrebarea daca aporturile nu dobandesc rapid un caracter
structural. Creditele de trezorerie, chiar daca sunt stipulate pe termen scurt, sunt sisternatic dirijate in
numeroase cazuri, sa nu se transforme in credite pe termen lung.
Pentru intreprinderile in dificultate, bancherii se plang chiar de impartirea riscurilor proprietarilor, fiind
constransi sa se comporte ca si cvasiasociati. Atunci cand o intreprindere cunoaste dificultati de plata,
reinnoirea unui credit de trezorerie poate precipita criza de solvabilitate si agravarea iremediabila.
In acest caz, banca risca, pe de a parte sa piarda intreaga parte a mizei pe care spera sa a reia iar, pe de alta
parte. sa apara in ochii conducatorilor, salariatior, altor creditori, puterii publice si ale opiniei, in general,
urmarindu-si egoist interesele. Aceasta compromite viabilitatea intrepriaderii careia nu i se poate face
evaluarea cu toate ca ca da semne de redresare. Astfel, bancherul resimte riscul pe care s-i l-a asumat de la
termenul pe care initial l-a fixat.
Din punct de vedere al intreprinderitor, dependena fata de creditele bancare este perceput in doua moduri:
- in primul rand, riscul de reinnoire pstreaza suficient din consistenta pentru ca riscurile respective
sa continue a fi percepute precare fata de permanenta nevoii de fond de rulment;
- in al doilea rand, intreprinderea suporta in privinta acestor resurse un risc de imprumut pentru ca
eventuala lor nedirijare este insotita de o actualizare a ratei dobanzii si a cheltuielilor financiare aferente
Atat din punet de vedere al creditorului, dar si al intreprinderii, aprecierea unei situatii de trezorerie
negativa evidentiaza mai curand o preocupare de dependenta si de risc de dobanda (pentru creditor ca si
pentru imprurnutat), decat o preocupare de solvabilitate.
• TN=O FRF =NFR

26
Ipoteza unei egalitati aritmetice stricte intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment nu poate fi
mentionata decat informativ. Ea prezinta un caracter fortuit si trecator. Echivalenta intre fondul de rulment
si nevoia de fond de rulment corespunde unei situatii in care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat.
Aceasia insearnna ca fondul de rulment frnanciar permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment,
intreprinderea putand astfel evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie.
Cresterea trezoreriei nete, pe perioada exercitiuiui financiar, reprezinta cash- flow-ul perioadei (CF):
CF = TN1- TN1
TN1 (TNO)— reprezinta trezoreria neta la sfaritul (inceputul) exercitiului contabil.
In conditiile constantei nevoii de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi egal cu profiturile nete si amortizarile
acumulate si ar exprima disponibilitatea monetara efeetiva pentru dezvoitarea si prosperitatea intreprinderii.
Un cash-flow pozitiv se interpreteaza ca o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor. Acesta
ar determina o imbogatire a activului real., o majorare a averii proprietarilor.
Un cash-flow negativ, sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor. Acesta
semnifica o saracire a activului net real, o reducere a valorii proprietatii.
Se remarca dependenta trezoreriei fata de variatia nevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor
intre incasarile creantelor si plata datoriilor scadente. Astfel, o intreprindere poate fi rentabila fara a avea in
mod automat o trezorerie neta pozitiva, aceasta depinzand doar de variatiile necesitatilor de finantare
(stocuri), dar si de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.
Se poate concluziona ca trezoreria este determinata de rentabilitatea economica. Intre rentabilitate si
lichiditate sunt relatii de interconditionare, profiturile suplimentare obtinute prim cresterea rentabilitatii vor
fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si de cointeresare a factorilor de productie (munca,
natura si capitalul). Factorii de producie astfel stimulati, vor genera o accelerare a relatiei capitalurilor
intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate reprezinta un factor de sporire a rentabilitatii.
Importanta analizei lichiditate-exigibilitate rezida in faptul ca evidentiaza regulile de mentinere a
echilibrulul structurii financiare a intreprinderii, precum si riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta
actionarii si creditorii,
Fundamentarea echilibrului financiar patrimonial are la baza trei reguli principale:
- regula echilibrului financiar minim;

27
 - regula indatorarii maxime;
- regula finantarii maxime.
Regula echilibrului financiar minim - evidentiaza faptul ca resursele utilizate pentru fnantarea activelor
trebuie sa fie la dispozitia intreprinderii o perioada care sa corespunda la minim aceleia de imobilizare.
Pornind de la decalajele ce pot apare in categoria elementelor mai mici de 1 an din bilant, apare necesitatea
ca intreprinderea sa prevada o marja de securitate sub forma fonduiui de rulment-lichiditate pozitiv
Fond de rulmen lichidate >0
Regula indatorarii maxime - se refera la indatorarea pe termen lung si mediu. In analiza patrimoniala,
datoriile pe termen scurt acopera doar decalaje momentane, datorate unor fenomene sezoniere sau
conjuncturale.
Indatorarea la termen variaza intre doua limite:
a) suma datorilior la termen nu trebuie sa depaeasca suma capitalurilor proprii:
Datoria pe termen lung si mediu<=Capitaluri proprii
Datoria pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaeasea 50% din capitalurile
permanente
Datorii pe termen lung si mediu <50
Capilaluri permanente — 100
Sau
Datorii pe termen lung si medlu <1
Capitaluri propril —
b) sursa datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie aferenta unei
perioade de 3 ani:
Datoria pe termen lung si mediu < Autofinantarea medie anuala x 3
Regula finantarii maxime - este o combinatie a piimelor doua reguli. Pentru fiecare operatie de investitie
angajata de intreprindere, apelarea la indatorarea pe termen nu trebulie sa depaseasca un anumit procent din
valoarea investitiei prevazute. Acest procent poate fi cuprins intre 50% si 75% din valoarea investitiei, fara
taxa pe valoare adaugata.

28
Analiza patrimoniala prezinta anumite limite referitoare la sfera de cuprindere a problernelor evidentiate,
precum si beneficiarii rezultatelor analizei. Astfel, analiza lichiditate-exigibilitate are in vedere in primul
rand, riscul de insolvabilitate, cu interes pentru creditori si banci, in detrimentul riscului de exploatare, o
preocupare majora a conducerii intreprinderii. Aceasta. limita isi are originea in conceptia patrimoniala
conform careia intrepnnderea este o entitate juridica ce poseda un patrimoniu, inainte de a fi o unitate de
productie (conceptia functional).
Interpretarea indicatorului fondul de rulment fmanciar se poate face comparativ cu nivelul acestuia
inregistrat de intreprinderile cu ace1asi profil de activitate. In lipsa unei astfel de referinte, pentru aceeasi
intreprindere se poate analiza evolutia in timp a fondului de rulment financiar.
Fund considerat ca indicator de risc limitat (la solvabilitate), existenta unui fond de rulment financiar
pozitiv ramane totusi conditia imperativa a unei situatii fmanciare considerata aprioric sanatoasa de
imprumutatorii institutionali. Astfel se justifica atentia pe care managerii intreprindeni trebuie sa o acorde
acestui risc si explica de ce mentinerea solvabilitatii sau a echilibrului financiar reprezinta un imperativ
major al gestiunii financiare a oricrei intreprinderi.
Echilibrul ce are la baza alocarea unor surse anumitor categorii de intrebuintãri este o idee ce se poate
pierde progresiv, avand in vedere ca finantarea nevoilor tinde sa devina globala si negociata periodic intre
diversi parteneri pe durate mai lungi sau mai scurte, in functie de variatia ratei dobanziior.
Analiza patrirnonìala nu acorda irnportanta suficienta problemelor referitoare la rentabilitatea
mijioacelor economice si perspectivele de crestere a intreprinderii, aceasta deoarece in conceptia
patrimoniala, trecutul pare sa fie garantul viitorului.
In cazul in care evolutia viitoare a intreprinderii se apreeiaza in functie de situatia refiectata in ultimele trei
bilanturi succesive, aceasta ar putea fi influentata de factori ce nu au fost luati inconsiderare in calculul
indicatorului de echilibru..
Analiza fondului de rulment ar trebui facuta in functie de specificul intreprinderii, de natura activelor si
de nevoile financiare ale ciclului de exploatare aflate in interdependenta de termenele de stocaj, durata
fazelor de aprovizionare, productie, comercializare, precum si cu duratele creditului fumizori si clienti.
Influenta acestor factori nefiind reflectata in fondul de rulment, echilibrul financiar lichiditate - exigibilitate
nu poate fi decat aparent.

29
Prelucrarea datelor expuse in bilantul contabil si in situaia creantelor si datoriilor conduce la urmatoarea
structura a bilantului financiar pentru SC PENTA CONTINENT S A ,avand ca obiect de activitate
productia de echipament industrial.

Tabelul.1.1
INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR PATRIMONIAL

INDICATORI 2002 2003 2004

Situatia neta 12354048 52585456 61964946
Fondul de rulment 4879105 5143480 9621173
Fondul de rulment propriu 3893508 3351022 8342360
Fondul de rulment imprumutat 985597 1792458 1278813
Nevoia de fond de rulment 3982025 3676118 4150143
Trezoreria neta 897080 1467362 5471030
Cash-flow (TN) - 570282 4003668

Tinand cont de rata inflatiei din cei trei ani analizati, indicatorii calculati vor suferi modificari. Indicii
inflatiei pe cci trei ani au fost: in 2002— 151,4%, in 2003 — 40,6% si in 2004-37%.
Formula folosita la actualizarea indicatorilor este:

rel
C n +1
C r = ______________ x 100 -100
1+ R

Cr — variatia reala

rel
Cn— variatia nomina1 relativa

rel I n - I n -1
Cn = __________ x100
I n -1

30
R1— rata innatiei
In— indicatorul anului N

Tabelulnr. 1.2

Calcularea variatiei reale a indicatorilor de echilibru financiar

Indicator Variatia Variatia Variatia Variatia

nominala reala nominala reala

2003(% ) 2003( % ) 2004(% ) 2004(% )

Situatia neta 325.65 202.73 17.83 -14,00
Fondul de rulment financiar 5.42 -25.02 87.05 36.53
Fondul de rulment propriu -13.93 -38.78 148.95 81.71
Fondul de rulment imprumutat 81.86 29.34 -28.65 -47.92
Nevoia de fond de rulment -7.68 -34.33 12.89 -17.60
Trezoreria neta 63.57 16.33 272.85 172.15

1.4. Utilizarea ratelor in aprecierea echilibrului financiar

In vederea reaiizarii unei analize economice eficiente atat la nivelul intreprinderii, cat si al
utilizatorilor externi ai informatiilor (organisme bancare). este necesara utilizarea unui sistem de indicatori
exprimati in forma relativa.

31
 In conditiile in care se urmareste evolulia ratelor pe o perioada de mai multe exercitii succesive este
posibi1 realizarea unor comparatii financiare in timp si in spatiu. Evolutia interna in timp satisfacatoare
poate fi nesemnificativa daca ratele sectoriale determinate de organisme specializate indica un
comportament mai bun al concurentei.
Nurnai interpretarea unei anumite combinatii de rate ofera. posibilitatea unei analize pertinente, o singura
rata luata izolat nu poate caracteriza activitatea de ansanblu a intreprinderii.
Obiectivele avute in vedere in analiza pe baza ratelor constau in evidentierea a trei dintre dimensiunile
fmanciare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea si structura financiara.
Ratele in aprecierea ecbilibrului financiar fiind numeroase si greu de realizat, clasificarea lot se face in doua
dimensiuni, respectiv ratele structurii financiare si ratele privind rotatia capitalurilor.

1.4.1. Ratele structurii financiare

Sunt utilizate pentru evidentierea modului de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si termen
scurt, a importantei indatoririi pentru grestiunea financiara a intreprinderii, oferind si o imagine asupra
modificariior aprute in structura surselor de finantare determinate de schimbari interne si influentele
mediului economieco- financiar. Ratele structurii .financiare cuprind doua grupe: ratele echi1ibrului
.financiar si ratele de indatorare.

A. Ratele ecechilibrului financiar — evidentiaza realizarea echiiibrului financiar pe termen lung si scurt,
aratand existenta sau inexistenta fondului de rulment financiar, a nevoii de fond de rulment si a trezoreriei
nete. Din aceasta categorie fac parte: ratele de finantare si ratele de lichiditate.
I. .Ratele de finantare- reflecta modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii (investitii strategice, de
exploatare si de echilibru). in cadrul acestei categorii se vor avea in vedere:
- rata de finantare a imobilizarilor;
- rata de finantare a nevoii de fond de rulment;
- rata de finantare a exploatarii.

32
I, Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment) - evidentiaza conditiile de finantare ale
imobilizarilor
CapitaIuri permanente
R(FRF) = _____________________
Active imobilizate nete
R(FRF) >1 _ imobilizarile sunt finantate integral din capitaluri permanente.
Cresterea valorii raportului indica ameliorarea situatiei financiare, iar reducerea acestuia reprezinta o
deteriorare a situatiei initiale, cu exceptia cazululi in care aceasta este voluntara si datorata imbunatatirii
structurii financiare prin rambursarea imprumuturilor.
Poate fi determinata si o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor denumita rata fondului de
rulment propriu.
Capitaluri proprii
R(FR propriu) = _________________
Active imobilizate nete

2. Rata de finantare a nevoii de fond de rulment — indica proportia din fondul de rulment financiar ce
finaineaza nevoia de fond de rulment
Fond de rulment financiar
R(NFR) _____________________
Nevoia de fond de rulmet
3. Rata de finantare a exploatarii (rata creditelor de trezorerie) — indica o masura a gradului in care
intreprinderea angajeaza credite bancare pe termen scurt pentru a completa capacitatea de finantare a
nevoilor temporare.
Credite de trezorerie
R(CT) = ______________________
Nevoia de fond de rulment
II. Ratele de lichiditate (de trezorerie) — masoara capacitatea de plata a intreprinderii, solvabilitatea pe
termen scurt. In calcularea acestora se utilizeaza datele din bilantul financiar.

33
I. Rata lichiditatii generale (rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare) — evidentiaza posibilitatea
elementelor patrimoniale de a se transforma in termen scurt in lichiditati pentru a face fata platilor exigibile.
Lichiditatea g1obala este favorabila in conditiile in care rata lichiditatii generale are o valoare supraunitara
(intre 2 si 2,5).

Active cu lichidliate sub un an Active circulante

R(LG)___________________________ sauR(LG) =________________________
Pasive cu exigibilitate sub un an Datorii exigibile pe termen scurt
R(LG) >1_pe termen scurt intreprinderea este in masura sa-si achite datoriile exigibile. Cu cat valoarea
raportului este mai mare deeat 1, situatia intreprinderii este mai buna, putand face fata goiluriior de
trezorerie generate de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor

R(LG) < 1_ datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite de capitalurile circulante, fondul de rulment
financiar devenind negativ. Aceasta inseamna ca intreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite
din creditele bancare pe termen scurt. Aceast situatie nu este alarmanta daca gradul de lichiditate al
activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.

2. Rata lichiditatii reduse - masoara capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din
creante si disponibilitati.
Active lichidabile sub un an — Stocuri
R (LR) = _______________________________
Pasive exigibile sub un an sau

Creante + Disponibilitari
R(LR) = __________________________
Datorii exigibile pe termen scurt

34
 R(LR)> 1 _ stocurile nu sunt finantate din datorii pe termen scurt. In general raportul este subunitar,
ceea ce nu se apreciaza ca fiind o situatie nefavorabila daca intreprinderea dispune de stocuri substantiale si
previziunile asupra trezoreriei sunt corecte. Specia1stii apreciaza ca situatia solvabi1itatii este optima atunci
cand valoarea raportului este cuprinsa intre 0,8 si 1.

3. Rata lichiditatii imediate (rata capacitai de plata imediata) ofera o imagine asupra capacitati de
rambursare a datoriilor pe baza disponibilitatiior existente.

Disponibilitati (lichiditati)
R(LI) = ______________________
Datorii imediat exigibile

Se apreciaza ca o valoare de 0,2 — 0,3 reprezinta o situalie favorabi1a, a unei intreprinderi bine
administrate. Cu toate ca o rata ridicata poate fi o garantie a lichiditatii, ea poate fi si rezultatul unei utilizari
ineficiente a resurselor.
Acest indicator are o relevanta minora datorata instabilitatii incasarilor. Aprecierea capacitatii de plata
necesita corelarea termenelor de plata a obligatiilor cu cele de incasare ale creantelor. .Masura capacitatii
intreprinderii de a face fata datoriilor totale este data de rata solvabilitatii pe lermen lung.

Activ total Capitaluri proprii+ Daiorii totale

R (STL) = _______________ = ____________________________
Datorii totale Datorii totale

Acest indicator masoara securitatea pe care o au creditorii pe termen lung si scurt si marjta de creditare. O
valoare mai mare de 1,5 garanteaza faptul ca intreprinderea isi poate achita obligatiile banesti imediate si
indepartate. O valoare mai mica de 1,5 reflecta riscul de insolvabilitate pe care si 1-au asumat creditorii.

35
 B. Ratele de Indatorare — evidentiaza. importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a
intreprinderii, oferind o imagine asupra structurii datoriilor din pasiv si a repartitiei capitalurilor
permanente intre fondurile proprii si cele imprumutate pe termen mediu si lung.
1. Coeficientul total de indatorare (“rata levierului”) — ilustreaza gradul in care capitalurile proprii asigura
finatarea activitatii.

Datorii totale pe termen lung si scurt

L = ___________________________
Capitaluri proprii
Cu cat acest raport este rnai mare decat 1, cu atat dependenta intreprinderii de creditorii sai va fi mai mare.
Daca levierul este subunitar intreprinderea poatre primi in continuare imprumuturi bancare, acestea avand o
garantie sigura.
2. Rata datoriilor financiare _ exprima gradul de indatorare pe termen lung.

Datorii financiare pe termen lung si mediu

R (DF) = _______________________________
Capitaluri permanente
Daca raportul este mai mic de 0,5 intreprinderea va beneficia in continuare de credite bancare.
. 3. Rata independentei financiare a intreprinderii — masoara ponderea capitalurior proprii in capitalurile
permanente.

Capitaluri proprii
R(IF) = __________________
Capitaluri permanente

Se apreciazã ca o rata mai mare de 0,5 prezinta o situatie favorabila pentru intreprindere, fiind apreciata
pozitiv de societatile bancare
4. Rata capacitaii de imprumut — compara resursele proprii cu imprumuturile pe termen lung.

36
 Capitaluri proprii
R(CI) = ___________________
Indatorarea la termen

In cadrul relatiilor cu societatile bancare se recomanda ca valoarea acestui raport sa fie supraunitara.
5. Rata capacitatii de rambursare (rata acoperirii creditelor) _reprezinta o masura a capacitatii intreprinderii
de a rambursa in totalitate imrpumuturile pe termen lung (se exprima in numar de ani).

Imprumuturi pe termen lung

R(CRTL) = ______________________________
Capacitatea de autofinantare
Capacitatea de rambursare este cu atat mai buna cu cat valoarea raportului este mai mica.

Imprumuturi totale (pe tenmen lung si scurt)

R(CRT) = ____________________________________
Capacitatea de autofinantare
6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare_ este o masura a capacitatii de plata a costului indatorarii.
Cheltuieli financiare
R(PC) = ___________________________
Excedent brut de exploatare
7. Ponderea creditelor curente in indatorarea g1obala — reflecta alegerea intreprinderii intre imprumuturile
pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung.

Credite hancare curente

R(CC) = _________________________
Indatorare globala

37
 O pondere mare a creditelor curente evidentiaza o situatie de vulnerabilitate a intreprinderii datorata
costurilor ridicate de procurare a resurselor creditelor.
Pc baza datelor contabile ale societatii comerciale PENTA CONTiNENT SA sunt prezentate in tabelul
nr.l .4.1.1. ratele structurii financiare:
Tabelul nr,1.4.l,1
RATELE STRUTCTURII FINANCIARE

2002 2003 2004

A. RATELE ECHILIBRULUI FINANCIAR
1. Ratele de finantare
1. Rata de finantare a imobilizarilor:
• rata fondului de rulment financiar RFRI 1.578 1.109 1.187
• rata fondului de rulment propriu RFRP 1.461 1.071 1.162
2. Rata de finantare a NFR R NFR 1.225 1.399 2.318
3.Rata creditelor de trezorerie R RTC - - -
II. RATELE DE LICHIDITATE
1.Rata lichiditatii generale R LG 2.23 1.676 2.093
2. Rata lichiditatii reduse RLR 0.68 0.540 0.965
3. Rata lichiditatii imediate R LI 0.227 0.183 0.482
4.Rata solvabilitatii pe termen lung R STL 3.506 6.597 7.147
B. RATE DE INDATORARE
1.Rata levierului L 0.399 0.186 0.169
2.Rata datoriilor financiare R DF - 0.009 0.013
3. Rata independentei financiare R IF 0.925 0.465 0.978
4. Rata capacitatii de imprumut R CI - 101.328 75.303
5.Rata capacitatii de rambursare R CRTL =R CRT - - -
6.Rata de prelevare a chelt. Financiare R PC - - -

38
7.Ponderea creditelor curente in indat totala R CC - - -

In cazul societatii analizate, variatiile ratelor structurii financiare pe parcursul celor trei ani
considerati, nu inregistreaza amplitudini semnincative.
Tatalitatea imobilizarilor sunt finantate din capitalurile permanente RFRI inregistrand valori supraunitare.
Se observa insa o reducere acesteia in 2003 fata de 2002 (cu 0,469), fapt ce sernnifica o deteriorare a
structurii de finantare. In anul urmator, 2004, situatia se amelioreaza, valoarea indicatorului cunoscand o
evolutie usor cresctoare (creste cu 0,078). Pentru ca R(FRP) are valori supraunitare si apropiate de R(FRF)
se desprinde concluzia ca majoritatea imobilizarilor au fost finanate din resurse proprii.
Rata de finantare a nevoii de fond de rulment are a evolutie constant crescatoare In cei trei ani (1,225
in 2002, in 2003 1,399 si 2,319 in 2004), ceea ce inseamna ca FR.F este suficient pentru a acoperi in
intregirne nevoia de fond de rulmenti pentru a genera pe toata perioada o trezorerie pozitiva. Acest surplus
de disponibilitati confera intreprinderii autonomie financiara, fapt evidentiat si de rata solvabulitatii pe
termen lung (creste de la 3,506 In 2002 Ia 6,597 in 2003 si la 7,147 in 2004), dar si de rata lichiditatii
generale, care, dupa ce in 2003 cunoate a reducere cu 24,8%, In anul urmator are a evolutie crescatoare,
ceea cc pune la adapost intreprinderea de a face fata unor goluri de trezorerie provocate de rambursarea
datorilior Ia cererea creditorilor.
Prin analiza iuformatiilor cupnse in tabelul nr. 1.4.2.3. Bilantunle exprirnate sub forma ratelor
cinetice, se desprinde concluzia ca gradul de lichiditate al activelor circulante (246,63 zile in 2003 si 189,53
zile in 2004) este mai redus cu trei luni, in cei doi ani avuti in vedere, decat gradul de exigibilitate al
datoriilor pe termen scurt (156,11 in 2003 si 100,10 in 2004),
Aceasta situatie se apreciaza nefavorabil, semnificand existenta unor stocuri supradimensionate. Se
impune luarea masurilor pentru reducerea duratei de rotatie a stocurilor in vederea reducerii stocurilor
imobilizante.

39
 Rata lichiditatilor reduse, exprimand capacitatea intrepnnderii de a-i onora datoriile pe termen scurt
din creante si disponibilitati, are valori subunitare, situatia se considera normala, intreprinderea avand la
dispozitie stocuri substantiale si o trezorerie constant excedentara.
In 2004 RLR inregistreaza a majorare, ajungand la 0,965, incadrandu-se in intervalul considerat de
economisti ca reprezinta a situatie optima (0,8-i).
Solvabilitatea este asigurata si prin aceea ca lichiditatea creantelor si diponibilitatilor este mai ridicata
(92,68 in 2003 si 9,89 in 2004) fata de gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt (156,1 1 in 2003
si 100,10 in 2004).

Ratele datoriilor financiare au valori subunitare pe parcursul celor trei ani, ceea ce demnonstreaza o
dependena redusa a intreprinderü de creditorii sai, respectiv o autonomie financiara ridicata.
Reducerea levierului de Ia 0,399 In 2002 la 0,169 in 2004 nu se datoreaza
diminuarii datoriilor totale, ci majorarii capitalurilor proprii prin reevaluarea capitalului social.
Independenta financiara ridicata (0,978 in 2004) si valorile foarte mari ale capacitatii de rambursare
(101,321 In 2003 si 75,303 in 2004), sunt o garantie pentru societatile bancare ca intreprinderea poate
beneficia in continuare de credite bancare in conditii de deplina siguranta in ceea ce priveste capacitatea de
rambursare.

. Ratele privind rotatia elementelor patrirnoniale

Pentru analiza comportamentului nevoii de fond de rulment o semnificatie deosebita o are analiza
ratelor de rotatie prin intermediul carora se evalueaza ritmul de reinnoire al elementelor patrimoniale ce
consta in lichiditatea stocunlor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor, pe de alta parte.
Elernentele de activ vor fi reinnoite intr-un interval de timp specific prin cifra de afaceri, iar datoriile vor fi
achitate intr-o anumita perioada prin componenta corespunzatoare din cifra de afaceri, timpi numiti durate
de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri.

Active (Datorii) totale

40
 DR = ___________________ x360
Cifra de afaceri totale

Durata de rotatie globala a capitalurilor (DR) exprima numarul de zile in care cifra de afaceri totala,
sau anuala, reinnoieste activele sau achita datoriile.
Fluxurile inregistrate in contul de rezultate cu soldurlIe din bilant sunt comparate printr-un coeficient de
rotatie kr) exprimat in numar de rotatie pe an.

Cifra de afaceri totale

K r = ___________________
Active (Datorii) totale

Viteza de rotatie (numaruI de rotatii) a activelor circulante, respectiv a datoriilor de exploatare (datorii catre
furnizori) se prezinta astfel:
. Viteza de rotatie pentru stocuri — viteza de rotatie globala (Vr) se calculeaza in functie de cifra de
afaceri si valoarea stocului mediu global:

C!fra de afaceri (fara TVA)

Vr = __________________________
Stoc mediu global

in care stocul mediu global se poate calcula in doua moduri:

Sloe initial + Sloc final
Stoc mediu global =_______________________
2
sau Stoc sf.trimI+ Sloc sf,trim. II + Sloc sf. Trim.III + Sloe sf trim. IV
Stoc medi global=______________________________________________________

41
 4
Viteza de rotaie globala stabileste in functie de ritmul de aprovizionare, productie si vanzare, numarul
de cicluri medii pe care stocul le efectueaza in cursul unei perioade. Numarul rotatiilor difera in functie de
natura activitatii. dar si de conditiile de gestiune ale intreprinderii.
In functie de categoria de stocuri, viteza de rotatie se determina astfel:
Costul de cumparare al marfurilor
V r = _____________________________
Stocul mediu de marfuri

Materii prim cuprnde in vanzari (fara TVA)

V r materii prime = _____________________________________
Stocul mediu de materii prime

Vanzari la cost de productie

V produse finite =______________________________
Stocul mediu de produse finite

. (Viteza de rotatie a creantelor coeficientul) — pune in evidenta prin fluxul anual de vanzari, numarul
reinnoirilor portofoliului mediu de creante:

Cifra de afaceri (inclusiv taxele)

V r creante =____________________________________________
Valoarea medie a creantelor client si conturile asimilate
Pentru a putea fi comparate cele doua marimi, atat vanzarile cat si creantele, vor fi exprimate in preturi
care include taxele, in special TVA.
3Viteza de rotatie a datoriilor catre furnizori _evidentiaza numarul de rotatii ale creditelor fumizori
(achitarea datoriilor) determinate de fluxurile de provizionare:
Cumpararai de marfuri si alte chelt. externe (inclusv TVA

42
V r furnizori =________________________________________________
Datorii furnizori si conturi asimilate
Ratele exprimate in coeficienti de rotatie au o putere informativa redusa si nu reflecta realitatea economica,
de aceea, in analiza financiara se utilizeaza ratele de rotatie exprimate in numar de zile care au o putere
superioara tuturor indicatorilor utilizati in analiza.
Pornind de la relatia de calcul ce exprima durata de rotatie globala a capitalurilor prin cifra de afaceri, prin
descompunerea activului, respectiv a datoriilor, in componentele valorice ale cifrei de afaceri, se obtin
durate de rotatie specifice fiecarui element de activ sau de pasiv in raport cu ponderea cifrei de afaceri.
Componente valorice
Active (Datorii) Elemente de activ(datorie) ale cifrei de afaceri
_________________x360=360x________________________x_________________
Cifra de afaceri Componente valorice ale cifra de afaceri
cifrei de afaceri
Durata de rotatie globala Durate de rotatie specifice Rate de structura
Rata 1 x Rata 2 Rata 1 Rata 2

Rata 1 exprirna durata de rotatie a posturilor din bilant in raport cu cifra de afaceri totala exprimata prin
relatia:

Element de activ
Durata de rotatie = ________________________ x 360
Cifra de afaceri totaa xP %

in care P % reprezinta ponderea componentei valorice a elementului de activ sau de datorie in raport cu
cifra de afaceri totala.
Rata 2 exprima ponderea fiecarei componente valorice cifrei de afaceri fata de cifra de afaceri anuala, este
un coeficient de ponderare ce pune in evidenta structura costurilor intreprinderii.

43
Prin inmultirea duratei de rotatie a fiecarui post bilantier (Rata 1) cu rata de structura corespunzatoare (Rata
2) rezulta ratele cinetice.
Duratele de rotatie ale capitalurilor intreprinderii in raport cu cifra de afaceri pot fi calculate pe grupe
bilantiere (stocuri, clienti, furnizori, alte elemente patrimoniale) astfel:
1.Duratele de rotatie ale stocurilor sunt:

Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale (DMp):

Mp. x 360
D MP = ___________
CA x m %

unde:
Mp =valoarea consumurilor de materii prime si materiale de la terti (bilant);
mn% = ponderea consumurilor de la terti in cifra de afaceri,
• Durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie (D CF):
P CF x 360
D CF = _______________
CA x (m% + F% )
___
2
unde:
P CF = valoarea produselor in curs de fabricatie (bilant);
f%= ponderea cheltuielilor de fabricatie (salarii, amortizari) in cifra de afaceri
• Durata de rotatie a stocurilor de produse finite (Dpf):

Pf x 360
D pf = _____________
CA x c%

44
unde:
Pf = valoarea produselor finite (bilant);

c% = ponderea costului de productie in cifra de afaceri,

Evolutia duratei de rotatie a stocurilor trebuie examinata comparativ cu evolutia cifrei de afaceri.
Marimea stocurilor este esentiala in determinarea nevoii de fond de rulment pentru exploatare. Incetinirea
rotatiei stocurilor, formarea stocurilor fara micare, sau cu miscare lenta, determina dificultati in crearea
lichiditati1or i implicit asupra solvabilitaii intreprinderii.
In conducerea unei intreprinderi rotatia stocurilor are o importana deosebita si trebuie sa se faca cit mai
rapid, ea fiind influentata si de o serie de factori interni si externi:
- in categoria factori interni includem: durata cicluiui de exploatare, complexitatea procesului
tehnologic, durata de viata a produsului, caracterul sezonier al productiei, particularitati1e produselor
stocate (produsele alimentare sunt de regula perisabile, iar cele de tip industrial se pot pastra o perioada mai
indelungata);
- in categoria factori externi includem: conjunctura economica, inetervalul de timp acceptat de furnizor
pentru plata facturiior, etc.
Pentru accelerarea vitezei de rotae a stocunior trebuie studiate cele trei faze ale ciclului de exploatare:
aprovizionare,. productia si comercializarea.
In faza aprovizionarii caile de accelerare a vitezei de rotatie pot fi:
aprovizionarea ritmica cu resurse materiale, dimensionarea stocurilor de materii prime, materiale, obiecte
de inventar.
In faza productiei caile de accelerare a vitezei de rotatie vizeaza: reducerea costurilor si a ciclului de
fabracatie.
In faza comercializarii accelerarea vitezei de rotatie presupune reducerea duratei de imobilizare a
capitalului circulant si a nivelului stocurilor de produse finite.

45
 Accelerarea vitezei de rotatie conduce la crearea unor resurse financiare (E) ce pot fi utilizate pentru nol
investitii in active fixe sau valorificate pe alte cai.
Relatia este urmatoarea:
CA
E(I) = (Drl — Dro ) x _____= mii lei
360
in care:
E(1) = imobilizari de resurse financiare;

D rl = durata de rotatie din perioada anterioara accelerarii;

D ro = durata de rotatie din perioada anterioara accelerarii;
C Al = cifra de afaceri din perioada accelerrii.

Incetinirea vitezei de rotatie se concretizeaza in imobilizari de capital (I) cu ajutorul aceleiaisi re1atii
(rezultatul pozitiv), find determinata de reducerea cifrei de afaceri sau. de stocuri supradimensionate.
. Durata de incasare a clientilor(D1):
C1 x360
D1 = ____________
CA x i %
in care: C1= valoarea creditelor clienti ( bilant)
i% = ponderea incasarilor in cifra de afaceri, inclusiv TVA (considerata 100%)

Durata de incasare a clientilor variaza in functie de specificul intreprinderii.

Daca este superioara normelor de ramura situatia este nefavorabila (incetinirea vitezei de rotatie) in caz
contrar , situatia favorabila se reflecta in reducerea duratei de incasare. Acest indicator este influientat de o
serie de factori si anume:
-strategia intreprinderii privind piata de desfacere;
- natura clientelei;

46
 -natura produselor
- conjunctura economica.
3. Durata de achitare a furnizorilor (Dfz):
Fz X 360
Dfz= __________________
CA x m%
In care CA = cifra de afaceri
Fz = valoarea creditelor furnizori (bilant)
O durata de achitare a furnizorilor inferioara celor medii pe ramura evidentiaza o situatie nefavorabila
determinata de reducerea termenelor de plata sau o dezvoltare economica slaba, in timp ce o prelungire a
termenelor de plata justificate de o solvabilitate convenabila si comenzi regulate evidentiaza o situatie
favorabila.
4. Pentru restul elementelor patrimoniale duratele de rotatie se pot calcula astfel:
a) Durata de amortizare a activului imobilizat (D am):

Valoarea ramasa a imobilizarilor

D am = ____________________________x 360
C A x a%
In care a% =ponderea amortizarii in cifra de afaceri
b) Durata de rambursare a datoriilor financiare (D df)
Soldul datoriilor financiare
D df =_____________________ x360
CA x R a%
Unde Ra % ponderea datoriilor anuale in cifra de afaceri.
c) Durata de achitare a obligatiilor fiscale (D of):
Soldul obligatiilor fiscale
Dof = _______________________ x360
CA x o %

47
In care o % = ponderea obligatiilor fiscale in cifra de afaceri

Pe baza ratelor de rotatie se poate intocmi Bilantul intreprinderii sub forma ratelor cinetice , iar pe
baza bilantului se pot determina indicatorii echilibrului financiar lichiditate- exigibilitate exprimati in numar
de zile de reconstituirea a acestora prin cifra de afaceri.
Convertirea marimilor cinetioce in marimi absolute se face dupa relatia:
CA x Rata cinetica
Indicator de echilibru financiar in marime absoluta= __________________-
360
Relatia de calcul devine fundamentala pentru calculele de previziune financiara prin metoda
normativa .
Cunoasterea ratelor cinetice privind nevoia de finantare a ciclului de exploatare permite o clasificare a
intreprinderilor apartinand diferitelor sectoare de activitate.
Grupa ratelor cinetice cele mai ridicate include intreprinderi cu stocuri mari sau cicluri de exploatare
foarte lungi (industria lemnului, extractiva, constructoare de masini, etc) in timp ce ratele cinetice cele mai
mici cuprind intreprinderile ce desfasoara comert cu amanuntul (maxim 15-30 zile)
Pentru determinarea ratelor de rotatie a capitalurilor , sunt prezentate in tabelul
soldurile medii bilantiere

Tabelul nr.1.4.2.1.

SOLDURILE MEDII BILANTIERE

ACTIV 2003 2004 PASIV 2003 2004
ACTIVE
IMOBILIZATE 27823078 49323 CAPITALURI PROPRII 32123471 56977992
ACTIVE DATORII 7507082 10034150
CIRCULANTE 10845423 15580873 Datorii financiare 249038 644298
-stocuri de materii Datorii furnizori si
Prime 3277989 4225991 conturi asimilate 7258044 9389852

48
-productie in curs
de executie 215498 488635
-produse finite 3880022 3637150
-creante clienti si
Conturi asimilate 3251745 5868070
-disponibilitati 1182221 3469196
TOTAL 39630553 67012142 TOTAL 39630553 67012142

Tabelul nr.1.4.2.2.

STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

___________________________________________________________________
EXPLICATII 2003 % 2004 %

CIFRA DE AFACERI 17415336 100 33990132 100

Materii prime si alte chelt.externe
de exploatare 7320544 42.03 11538834 33.94

49
Impozite , taxe si varsaminte 376450 2.16 528920 1.55
Cheltuieli cu personalul 8360382 48.00 12245310 36.02
Amortizari si provizioane 857960 4.92 3743602 11.01
Impozit pe profit 5000 0.74 1483366 4.36
Profitul net 375000 2.15 5933466 17.45

In baza soldurilor medii bilantiere (tabelul nr.14.4.2.1.) si a cifrei de afaceri (tabelul nr 14.2.2.) se
intocmeste bilantul exprimat sub forma ratelor cinetice ( tabelul nr.1.4.2.3.).
Bilantul exprimat in aceasta forma prezinta evolutiile ce se manifesta pe parcursul celor doua
exercitii consecutive in ceea ce priveste duratele de reinnoirea elementelor de activ si de achitare a
datoriilor prin cifra de afeceri.
Reducerea duratei de rotatie a stocurilor (care inseamna cresterea vitezei de rotatie) este
determinata de modificarea soldului mediu al stocurilor si de modificarea cifrei de afaceri.
BILANTURILE EXPRIMATE SUB FORMA RATELOR CINETICE
___________________________________________________________________
ACTIV 2003 2004
R1 R2 R1xR2 R1 R2 R1xR2
Imobilizari 11674,56 4.92 574.90 4743.11 11.01 522.21
Stocuri de
mat. prime 161.20 42.03 68.27 131.84 33.94 44.74
Productie in
curs 6.50 6.49 4.97 9.05 57.45 5.20
Produse finite 82.57 97.11 80.70 49.27 82.55 40.67
Creante clienti
si cont asimilate 67.21 100 67.73 62.15 100 62.15

50
Disponibilitati 24.23 100 24.95 36.74 100 36.74
TOTAL - - 821.53 - - 711.74
PASIV 2003 2004
R1 R2 R1xR2 R1 R2 R1xR2
Cpitaluri proprii 660.28 604.17
Datorii financiare 5.14 7.47
Datorii furniz si ct asim 356.92 43.74 156.11 292.95 33.94 100.10
TOTAL 821.53 711.74

51