Sunteți pe pagina 1din 23

Comuna Vetrişoaia , judeţul Vaslui

CADRUL NATURAL
Comuna Vetrişoaia este una din comunele care aparţin judeţului Vaslui ,
constituită din satele Vetrişoaia (localitate de reşedinţă) , Bumbăta , se află în partea
de Est a judeţului Vaslui . este străbătută de DJ 835 A- Huşi - Murgeni la 32 kilometri
faţă de municipiul Huşi.
Comuna Vetrişoaia este situată în zona de podiş a judeţului , făcând parte din
podişul Fălciului , ţinut delimitat pentru prima dată pe harta Moldovei a lui Dimitrie
Cantemir (1737) şi apoi cu unele modificări teritoriale, pe hărţile din 1829, 1864,
1900 (harta pădurilor), 1923 şi 1948.
Din punct de vedere administrativ comuna Vetrişoaia se învecinează cu :
 Comuna Berezeni la Sud - Vest
 Comuna Lunca Banului la Nord - Vest
 Republica Moldova la Est
Comuna Vetrişoaia se află într-un loc ferit de calamităţi naturale (inundaţii,
alunecări de teren) la 100 km de oraşul Vaslui, reşedinţă de judeţ, la 32 km de
oraşul Huşi, centru viticol cu deschidere spre vama Albiţa şi Republica Moldova; la
70 km de oraşul Bîrlad, municipiu dezvoltat din punct de vedere industrial.
Prezenţa omului pe teritoriul comunei se poate urmări din timpuri străvechi.
Astfel, s-au găsit urme încă din neoliticul superior (cultura Cucuteni), care atestă că
oamenii cultivau grâu, mei, orz şi se ocupau cu creşterea animalelor îndeosebi
ovine, bovine şi porcine.

Zona , şi implicit comuna Vetrişoaia ,este caracterizată , printr-o climă temperată , cu


ierni blânde şi veri călduroase .Considerată cu ani în urma cea mai frumoasa
comună a judeţului Vaslui , Vertişoaia se poate mândri cu case deosebite prin
aspectul lor îngrijit , cu oameni harnici si preocupaţi de trecutul localităţii în care s au
născut , stă drept dovadă in acest sens Muzeul Satului din comună , care a fost
posibil de realizat prin mărinimia şi ajutorul dat de fiecare locuitor.
Cele mai de seamă valori cu care locuitorii comunei Vetrişoaia se mândresc:
-Teatrul de Vară
-Muzeul Satului
-Festivalul „Flori pe Prut”
Comuna Vetrişoaia este situată în partea de est a judeţului Vaslui , în
vecinătatea râului Prut , la graniţa cu Republica Moldova.
Principala modalitate de acces în comună este drumul naţional 24 A. Localitatea
urbană ceamai apropiată este municipiul Huşi.
ISTORIC
Prima mărturie scrisă a numelui localităţii Vetrişoaia , i se datează lui Petru Rareş
, care consemna la 31 martie 1528 : „Facem înştiinţări pentru adevăratele slugile
noastre Petru Vetris şi fratele său Stan Vetris şi surorile lor Maruşca şi Muşa , feciorii
Ivului , nepoţii lui Toader Vteris , care i-am miluit pre dânşii , osăbit de altă milă , le-
am dat şi le-am întărit lor de la noi , întru al nostru pământ al Moldovei , pre a lor
dreapta ocină şi moşia de uric şi dres a lui Toader Vetris , ci au avut ei de la
strămoşul domniei mele , Ştefan Voievod giumătate de sat din Vetrişani , giumătate
cei din gios aceia să le fie de la noi uric şi cu tot venitul lor şi feciorilor lor , nepoţilor
şi strănepoţilor lor şi a tot neamului lor ci se va mai alege mai aproape , nerasluit
niciodată in veci ”.
CULTURA
Comunitatea locala din comuna Vetrişoaia se poate lauda cu o cultură
diversificată , reprezentată de
-Muzeul Satului datând înca din anul 1866 , care a luat fiinţă prin marinimia şi
contribuţia locuitorilor satului
-Ansamblul de dansuri populare „Floricica de pe Prut”
-Festivalul „La Vatra Horelor” care a ajuns la a X a ediţie .
-Revista şcolii intitulată „Univers şcolar”
-Formaţii de dans şi cantec ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Căminului Cultural
din localitate.
De asemenea , orice vizitator care pătrunde în Valea Prutului este impresionat de
imaginea caselor , drumurilor ,oamenilor , aceştia din urmă diferiţi decât în celelalte
comune ale judeţului .
Biblioteca comunală este bine îngrijită dispunând de un număr de 7620 de cărţi .
1.2 FORME DE RELIEF SI FACTORI DE RISC GEOLOGIC

Comuna Vetrişoaia este aşezată pe un relief de acumulare, reprezentat prin


coline, terase şi şesuri. Potrivit studiilor geografice din zona Moldovei, localitatea
Vetrişoaia, este străbătută de colinele Fălciului cu o orientare diferită a versanţilor.
Terasele din dreapta văii Prutului au altitudini aproximative de 3 – 7 m şi 15
– 20 m, cu o deformare de 7 – 10 km la Vetrişoaia.
Şesurile sunt cele mai bine reprezentate şi cele mai noi forme de acumulare
care există pe toate văile, dar cu lăţimea cea mai mare (4 – 6 km) în dreptul
comunei Vetrişoaia (şesul Prutului).
Grosimea aluviunilor depuse pe şesul Prutului atinge 17 – 23 m. Prezenţa
microformelor de relief a dus la utilizarea diferenţiată a acestora. Astfel, grindurile,
foarte rar inundabile, sunt utilizate pentru grădinărit; terenurile mai joase, inundabile,
sunt folosite pentru păşunat şi fâneţe naturale.
Albia râului Prut îşi păstrează aspectul de luncă până la nord de Vetrişoaia şi
pe cel de baltă la sud de aceasta, odinioară împădurite; are caracter de silvostepă.
Principalele caracteristici ale climei sunt cele existente în podişul Moldovei;
are un caracter temperat continental, cu un deficit de circa 200 mm precipitaţii
anuale şi cu extreme termice destul de pronunţate iarna şi vara.
Radiaţia solară globală, variază anual în jurul valorii de 120 Kcal/cm 2.
Durata de strălucire a soarelui (insolaţia) înregistrează circa 2100 ore/an.
Nebulozitatea atmosferică exprimată în procente, prezintă o medie anuală de 5,5.
Media anuală a aerului oscilează în jurul valorii de 10,3°C după unele lucrări
şi de 9,8°C după altele (Atlasul climatologic, R.S.R.).
Media lunii ianuarie variază în jurul valorii de -1,1°C, iar cea a lunii iulie în
jurul a 21,9°C. În aprilie se înregistrează 9 – 10°C, iar în octombrie 8 – 9°C.
Pentru a oferi o imagine cât mai clară a condiţiilor climatice, prezentăm mai
jos temperaturile medii anuale în perioada 1987 – 1997, date înscrise în Atlasul
Climatologic a R.S.R., pentru staţiile meteorologice Huşi şi Bîrlad (tabelul 2).

Tabelul 2
Valorile temperaturilor medii anuale în perioada 1987 – 1997
(Atlasul climatologic , R.S.R.)
Staţia Anul Multi
198 198 198 199 199 199 199 199 199 199 199
mete anual
7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7
o ă
Huşi 8,8 9,3 11,2 11,7 9,7 10,5 9,5 11,4 10,1 9,2 9,4 9,5
Bîrlad 8,9 9,2 10,8 11,3 9,3 10,1 9,1 11,4 9,8 8,9 9,1 9,8

Temperatura maximă absolută s-a înregistrat la Huşi + 40,2°C (3.08.1938) şi


Bîrlad +39,7°C (30.07.1936).
Temperatura minimă absolută s-a înregistrat la Huşi – 29,1°C (1.02.1937) şi
Bîrlad – 30,5°C (25.01.1942).
Începutul perioadei de vegetaţie se situează în jurul datei de 11 aprilie, iar
sfârşitul la 11 octombrie.
Durata medie a perioadei de vegetaţie este de 181 zile. Creşterea
temperaturii medii anuale se suprapune peste o diminuare a precipitaţiilor medii.
Valorile precipitaţiilor medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelele 3 şi 4.
Tabelul 3
Valorile medii lunare ale precipitaţiilor în perioada 1987 – 1997
(Atlasul climatologic, R.S.R.)

Staţi Lunile anului Valori


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
a anual
mete e
o
Huşi 31,8 32,4 26,7 45,6 53,8 76,7 51,8 45,3 33,0 40,1 36,1 33,0 506,3
Bîrlad 23,7 21,0 24,7 35,7 48,8 67,2 46,6 42,2 35,6 36,2 28,7 26,6 437,3
Tabelul 4
Valorile medii anuale ale precipitaţiilor în perioada 1987 – 1997
(Atlasul climatologic, R.S.R.)
Staţi Anul Medi Multi
198 198 198 199 199 199 199 199 199 199 199
a a anual
7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7
mete prec. ă
o
Huşi 342 547 348 293 611 348 520 418 466 575 440 404 506,3
Bîrlad 388 547 475 324 710 443 503 270 482 588 614 486 437,3

În caracterizarea elementelor de climă, prezintă interes deosebit şi alţi


parametri cum sunt: precipitaţiile medii în sezonul de vegetaţie, cu o valoare de
291,2 mm; data medie a primei ninsori – 20.XI; data medie a ultimei ninsori – 25.III;
numărul mediu al zilelor cu ninsoare – 25 zile; numărul mediu al zilelor cu strat de
zăpadă – 60 zile.
Tendinţa de aridizare a părţii estice şi sud - estice a ţinutului, manifestată în
principal prin diminuarea precipitaţiilor din timpul sezonului de vegetaţie şi creşterea
temperaturii medii, influenţează negativ procesele de regenerare, creştere şi
dezvoltare a plantelor, fapt ce apropie zonele respective de condiţiile specifice, mai
mult cele ale silvostepei.
Este de presupus că una din cauzele stepizării ţinutului este procentul foarte
redus (sub 30%) ocupat de vegetaţia forestieră în zona câmpiei Ilanului şi în lunca
Prutului, precum şi desecarea bălţilor din lunca Prutului.
Curenţii de aer contribuie şi ei la creşterea deficitului hidric, prin favorizarea
evaporării.
Un alt efect negativ, datorat vântului, constă în erodarea orizontului A,
fenomen întâlnit iarna, când aşa cum rezultă din datele din tabelul 5, se întâlnesc
cele mai puternice vânturi, deşi frecvenţa cea mai mare se înregistrează vara,
îndeosebi în luna iulie.
Secetele sunt fenomene meteorologice frecvente pe cuprinsul localităţii.
Astfel, anii cu cantităţi de precipitaţii sub media plurianuală şi care reprezintă circa
48% din întreaga perioadă, sunt: 1896, 1921, 1945, 1946, 1948, ani în care s-au
înregistrat cele mai reduse precipitaţii (200 – 300mm).

Tabelul 5
Valorile medii lunare ale precipitaţiilor în perioada 1987 – 1997
(Atlasul climatologic, R.S.R.)
Specific Media lunii Medii
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
are anual
e
Frecv. 30 26 30 20 30 35 40 27 27 24 20 21 25
Medie
%
Viteza 18,2 15,9 16,4 16,2 14,9 14,6 14,8 13,6 10,9 12,6 13,4 15,6 14,8
medie
m/s

Condiţiile hidrografice
Reţeaua hidrografică a comunei Vetrişoaia include râul Prut, Pruteţul
(canalizat), Sărata, Muşata şi pârâul Stuhuleţ; au o scurgere semipermanentă şi se
alimentează în principal din surse superficiale – 85%, alimentarea subterană
reprezentând doar 15%.
Perioadele cu debite mari se realizează în lunile martie, aprilie, după topirea
zăpezilor, iar cele cu debite mici durează până la sfârşitul toamnei.
Caracteristicele hidrochimice ale apei din pâraie, variază în decursul anului
astfel: primăvara mineralizarea apei este minimă 250 – 350 mg/l; vara – toamna
mineralizarea depăşeşte 1000 mg/l săruri minerale. Duritatea apei depăşeşte 25
grade germane, apele fiind bicarbonate.
Solurile
Solurile sunt principalul mijloc de producţie în agricultură şi de aceea trebuie
să fie bine cunoscute. Studiile pedologice sunt necesare pentru stabilirea celor mai
adecvate categorii de folosinţă a terenurilor în scopul exploatării eficiente a fondului
funciar.
Tipurile şi subtipurile de sol existente la Vetrişoaia sunt redate în tabelul 6.
Clasa Tipul Suprafaţ Suprafaţa ocupată pe ferme
I II III IV V %
a totală
Molisoluri Cernoziom cambic 650 250 150 120 80 50 17,3
Cernoziom argilo- 450 100 150 100 100 - 12,3
iluvial
Soluri cenuşii 900 150 200 400 100 50 24,0
Soluri Soluri aluviale 800 100 150 150 200 200 21,4
neevoluate
Soluri Lăcovişte 950 - 50 350 300 250 25,3
hidromorfe
Total 3750 650 700 117 680 550 -
0

S-au identificat astfel tipuri de soluri din 3 clase diferite. Marea majoritate a
solurilor identificate se încadrează în clasa molisolurilor (53,6%), urmează clasa
solurilor hidromorfe cu 25,3% şi argiluvisolurile cu 21,4%.
În vederea valorificării în practica agricolă a solurilor s-au efectuat lucrări de

cartare agrochimică, în scopul estimării acţiunii probabile a îngrăşămintelor pe

baza analizei stratului arabil.

Compoziţia chimică a solului este foarte variabilă, fapt care explică rezultatele
de producţie, variabile de la o fermă la alta.
În funcţie de gradul de fertilitate a solurilor, de condiţiile naturale şi de
cerinţele plantelor de cultură s-a întocmit planul de fertilizare pentru fiecare solă.
În calculul dozelor de îngrăşăminte necesare s-a ţinut cont de rezervele de
elemente din sol, consumul specific al plantelor, producţiile scontate, planta
premergătoare şi destinaţia culturii.
Condiţiile naturale, sociale şi economice, din zona Lunca Prutului, sunt favorabile

pentru dezvoltarea unei agriculturi performante.


Vegetaţia
Vegetaţia naturală zonală corespunzătoare arealului comunei Vetrişoaia, este
de silvostepă, respectiv un amestec de elemente forestiere şi stepice.
Silvostepa de la Vetrişoaia aparţine “depresiunii Fălciului”, teritoriu aproape
lipsit astăzi de păduri, cu soluri de stepă şi cu un climat frecvent secetos. În lunca
Prutului există o vegetaţie azonală, reprezentată prin fragmente de zăvoaie, de sălcii
şi plopi.
Insuficienţa pădurilor din zonă, determină o sărăcie a centrelor de
condensare pentru vaporii de apă din atmosferă (lipsa aerosolilor forestieri şi a
particolelor de uleiuri volatile) ceea ce limitează ploile locale şi determină un deficit
annual de precipitaţii situat în jur de 200 mm/an. Consecinţele deficitului de
precipitaţii din anotimpul cald, sunt: productivitatea agricolă scăzută, uscarea
păşunilor, adăparea deficitară a animalelor la păşune şi în final un potenţial
economic scăzut.
Se impune aşadar începerea unei acţiuni de reâmpădurire a zonei
(depresiunea Fălciului).

Factori de risc natural

Comuna Vetrişoaia se află într-un loc ferit de calamităţi naturale: inundaţii,

alunecări de teren, etc.

Fondul funciar

Suprafaţa totală a comunei este de 15120 din care:

Modul de folosinţă a terenurilor în perioada 1992-2001

Categoria de folosinţă U.M 2001 % din total agricol


Teren agricol -total, din care: ha 13750 100

arabil ha 11000 80
păşuni naturale ha 213 1.54
fâneţe naturale ha 200 1.45
Vii şi pepiniere viticole ha 2337.5 17

Livezi şi pepiniere pomicole ha 13750 100

CAPITOLUL 2. CADRUL DEMOGRAFIC

2.1 POPULATIA TOTALA

Comuna Vetrişoaia are o populaţie totală de 4200 locuitori la 31 decembrie


2008 , dintre care:
După sex întâlnim:
 1700 masculin (bărbaţi);
 2500 feminin (femei).
După grupa de vârstă:
 900, 0-14 ani
 2600, 15-59 ani
 700, 60 ani şi peste

Structura populaţiei inactive după categoria socială

Specificare Numărul persoanelor % , din total

Elevi şi studenţi 838 33,0


Pensionari 545 21,0
Casnice 397 15,7
Întreţinute de alte 738 29,1
persoane
Întreţinute de stat 2 0,1
Alte situaţii 16 0,6
Total populaţie inactivă 2536 100

Densitatea populaţiei este de 168,6 locuitori/km2, fiind considerată o


densitate relativ mare.
Evoluţia populaţiei
Datorită natalităţii scăzute şi emigrării în masă spre căutarea unor noi locuri
de muncă, populaţia comunei Vetrişoaia este într-o continuă scădere.
Factorii de creştere a populaţiei
Nu se poate vorbi de o creştere a populaţiei, datorită tocmai migrării in masă
a populaţiei.
Înnoirea forţei de muncă
Forţa de muncă este în scădere, datorită populaţiei îmbătrânite şi uşurinţei cu
care tinerii aleg să-şi caute un loc de muncă în străinătate. Totuşi se are în vedere
extinderea forţei de muncă.

Potenţial agricol

ACTIVITĂŢI AGRICOLE
Surse de materii prime

Cultivarea cerealelor - este una din cele mai vechi şi importante activităţi agricole în
judeţul nostru, care dispun de cele mai întinse suprafeţe arabile, precum şi de condiţii
climatice favorabile. Cu toate că dotarea tehnică s-a îmbunătăţit (număr de utilaje/ha),
exploatarea ineficientă a terenurilor are ca efect o scădere a calităţii şi cantităţii, în raport cu
posibilităţile.
Viticultura - cultura viţei de vie a ocupat şi ocupă un loc important în agricultura ţărilor
cu tradiţii în acest domeniu.
Ţări mari cultivatoare de viţă de vie cum ar fi Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi nu
în ultimul rând România, produc anual cantităţi foarte mari de struguri de masă şi vin, astfel
încât în acest domeniu se duce o luptă acerbă pentru valorificarea producţiei în condiţii cât
mai avantajoase.
Scăderea consumului de vin pe cap de locuitor atât în Europa cât şi pe plan mondial a
declanşat o reformă şi o restructurare şi în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.
Centrele de vinificaţie din ţara noastră se confruntă cu greutăţi foarte mari din punct
de vedere financiar în domeniul retehnologizării în vinificaţie.
În cadrul procesului de prelucrare a strugurilor un loc foarte important îl ocupă
prepararea vinurilor roşii. Se cunoaşte faptul că prepararea unui vin roşu de calitate necesită
un volum mărit de operaţii tehnologice şi o atenţie deosebită. Prepararea unui vin roşu de
calitate este mult mai dificil decât a unui vin alb.
Viticultura şi vinificaţia se află într-un proces de restructurare şi de reformă impus de
piaţă. Piaţa vinului este dictată de consumator, la ora actuală fiind preferate vinurile tinere cu
aromă de fruct, plăcut colorate.
Problemele cu care se confruntă viticultura din judeţul nostru ţin de slaba dotare
tehnică şi de îmbătrânirea materialului productiv.
Pomicultura - după primul război mondial, pomicultura în special cultura mărului şi
prunului s-a extins. După 1980 a existat tendinţa realizării unei mari diversităţi a
sortimentului, introducându-se soiuri cu coacerea timpurie a fructelor şi îmbunătăţirea
tehnologiilor de cultură.

În prezent suprafeţele de pomi au scăzut simţitor, fiind desfiinţate multe plantaţii


datorită resurselor financiare slabe, care nu se ridică la nivelul cheltuielilor efectuate; piaţa
fiind aprovizionată în cea mai mare parte cu fructe din import şi o mică parte cu fructe din
producţia internă şi a gospodăriilor individuale.
Trebuie amintită aici elasticitatea foarte mare a speciei de măr, a calităţilor gustative
deosebite, a posibilităţilor de transport şi păstrare îndelungată, a valorii alimentare şi
terapeutice; de asemenea, datorită posibilităţilor multiple de valorificare şi a producţiilor
mari, mărul - aliment şi medicament, îşi merită pe deplin locul întâi în pomicultura noastră şi
locul al treilea în cea mondială, după bananier şi portocal.
Problemele principale ale pomiculturii sunt dotarea tehnică precară şi îmbătrânirea
arborilor care determină scăderea producţiilor.
Zootehnia - studierea evoluţiei exploatării animalelor permite perfecţionarea
metodicii actuale de exploatare prin înţelegerea şi preluarea exemplelor, prin reţinerea
aspectelor favorabile şi adaptabile la condiţiile locale specifice.
După cel de-al doilea război mondial, s-au întreprins o serie de acţiuni concrete
pentru redresarea creşterii animalelor cum ar fi: asistenţa sanitar - veterinară gratuită,
acordarea pe termen lung a creditelor pentru cumpărare de reproducători, înfiinţarea de
staţiuni de montă şi staţiuni pentru executarea de însămânţări artificiale.
Situaţia efectivelor de animale la recensământul din 2008 se prezintă astfel:

Nr. Efectiv de
Specia Sectorul
Crt. animale 2008
Gospodariile
populatiei
1. BOVINE Persoane
juridice
TOTAL
Gospodariile
populatiei
2. PORCINE Persoane
juridice
TOTAL
Gospodariile 5607
populatiei
3. OVINE Persoane -
juridice
TOTAL 5607
Gospodariile 12723
4. PĂSĂRI populatiei
Persoane
juridice
TOTAL

Dacă până în 1999 efectivele de animale domestice au scăzut, an de an, la toate


speciile, ca o consecinţă atât a desfiinţării cooperativelor, cât şi a defectuoasei administrări a
unităţilor de stat, lipsite de baze furajere proprii, trecerea efectivelor în sectorul privat a
reechilibrat şi acest sector. Astfel, începând cu anul 2000 s-au înregistrat creşteri ale
efectivelor la toatecategoriile. O uşoară scădere s-a înregistrat la bovine, de la

1.3 STRUCTURA SUPRAFEŢELOR AGRICOLE

În perioada de după anul 1989 agricultura a fost supusă unei modificări structurale ca

urmare a desfiinţării CAP – urilor, privatizării şi extinderii formei de proprietate privată.


Structura suprafeţei agricole este prezentată în tabelul următor:

Suprafaţa totală 775.409


Suprafaţa totală agricolă 511.562
Suprafaţa totală neagricolă 263.847
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 212.023
Ape şi bălţi 13.654
Alte suprafeţe 38.170

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă (Ha)

Suprafaţa totală agricolă (Terenuri agricole) 511.562


Arabil 348.881
Păşuni 128.077
Fâneţe 25.428
Vii 3.605
Livezi 5.571

1.4 DOTAREA CU MAŞINI ŞI TRACTOARE


Situaţia dotării cu maşini şi tractoare se prezintă astfel:
TOTAL JUDEŢ
Nr.
SPECIFICARE Încărcătură
Crt Nr.
ha/utilaj
1. Tractoare fizice 12.038 27
2. Pluguri 46.307 7
3. Maşini semănat 35.639 9
4. Combine de recoltat 18.735 18

Comuna Vetrişoaia dispune de o suprafaţă agricolă medie de 13750 ha

În structura terenului agricol, cel arabil ocupă peste 86 %; pajiştile şi păşunile


naturale sunt slab reprezentate, iar plantaţiile viti - pomicole deţin 17 %.
Potenţial forestier
Totalitatea pădurilor este de 63,9 ha, predominând pădurile de salcâm, stejar,
frasin.
Potenţial turistic
( Datorită amplasării geografice nefavorabile comuna nu dispune de obiective
turistice.)
Comuna Vetrişoaia este recunoscută pentru potenţialul turistic , între elementele
de atracţie existente pe raza localităţii numărându-se : Muzeul Satului , Biserica
Sat Vechi şi Şcoala Veche .
Biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi”
Înfiinţată ăn anul 1840 , Biserica este printre cele mai vechi lăcaşuri de cult din
judeţ.
Şcoala de Arte şi Meserii „George Buznea ” fondată 1869 , inexistenţa unui mediu
stabil al şcolii a făcut ca predarea cursurilor să se ţină în casele locuitorilor timp
de 18 ani pana în 1887 .
Muzeul Satului
Cladirea care adăposteşte în prezent muzeul datează din 1886 , de – a lungul
timpului aceasta având numeroase destinaţii .
-Şcoala in perioada 1886-1893
-Sediul primăriei timp de un secol (1893-1998)
-Muzeu începând din 1999 şi până în prezent .Acest muzeu a luat fiinţă prin
contribuţia sătenilor cu obiecte specifice locului mai vechi sau mai noi.
Potenţial industrial

Fiind o localitate din mediul rural, industria nu a găsit miljlocul necesar pentru

a se dezvolta.

Structura de proprietate

După anul 1989, majoritatea proprietăţiilor au devenit private.

Gradul de ocupare al populaţiei


Din populaţia activă, 65 % reprezintă sectorul agricol, iar restul reprezintă

diverse serviciu sociale sau nu lucrează.

ECHIPAREA TEHNICA A LOCALITATII

Suprafaţa locuibilă

Totalitatea construcţiilor ocupă un spaţiu de 265 ha.

Vechimea clădirilor

Unele datează de la începutul anilor 1840, iar celelalte au fost construite la

intervale de timp diferite, existând locuinţe aflate în construcţii.

Locuinţe noi

În ultimii ani numărul construcţiilor noi a fost destul de ridicat.

Dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă

În general locuinţele nu au instalaţii curente de apă.

1. Echipamente

Alimentarea cu apă

Pe teritoriul comunei Vetrişoaia, alimentarea se face din fantini, o buna parte


a populatiei dotându-se cu hidrofoare.

Alimentarea cu energie electrică

Toate satele comunei Vetrişoaia sunt racordate la reţeaua electrică Conel


Vaslui, filiala Vetrişoaia.
Accesul la căile de transport
Comuna Vetrişoaia , constituită din satele Vetrişoaia (localitate de reşedinţă) ,
Bumbata , se află în partea de Est a judeţului Vaslui . este străbătută de DJ 835 A-
Huşi - Murgeni la 32 kilometri faţă de municipiul Huşi.

INFRASTRUCTURA SOCIALA

Sănătate

Comuna Vetrişoaia beneficiază de un cabinet medical individual, care asigură


asistenţa medicală şi consultaţii tuturor asiguraţilor

Învăţământ

În comuna Vetrişoaia funcţionează două unităţi şcolare şi o grădiniţă de copii


cu program prelungit

Comunicare

Între serviciile sociale şi locuitorii comunei există o strânsă colaborare,


organele abilitate sesizându-se la cererile acestora.

STRATEGII DE DEZVOLTARE

-În condiţiile actuale din România, când mica exploataţie agricolă de


subzistenţă nu poate fi viabilă, asocierea şi cooperarea reprezintă căi rapide şi mai
puţin costisitoare pentru societate, în redresarea agriculturii.
-Funcţionând pe principiile economiei de piaţă, cooperaţia rurală poate fi
organizată în numeroase domenii ce vizează: producţia primară, aprovizionarea,
prelucrarea, depozitarea, şi comercializarea produselor agricole, servicii, credite
agricole.
-Există o diversitate de posibilităţi de rezolvare a problemelor valorificării
produselor agricole, dar condiţia obligatorie rămâne în toate cazurile, luarea în
considerare a realităţilor existente, iar măsurile ce vor fi înreprinse pentru
dezvoltarea agriculturii, trebuie să fie diferenţiate în funcţie de condiţiile geografice-
naturale, economice şi sociale.
-În condiţiile din zona studiată, dezvoltarea rurală trebuie să asigure, înainte
de toate, stabilitatea populaţiei, strategie bazată pe: consolidarea şi prosperitatea
gospodariei ţărăneşti, conservarea terenurilor agricole, menţinerea şi modernizarea
actităţilor agricole specifice, asigurare calităţii vieţii populaţiei prin implantarea sau
modernizarea infrastructurilor şi echipamentelor specifice, creşterea gradului de
informare şi instruire a populaţie, protecţia mediului, conservarea pădurii şi
asigurarea echilibrului agro-silvic.
-Acordarea de compensaţii producătorilor agricoli din zonele defavorizate
pentru dezavantajele de ordin natural, în vederea diminuării dezechilibrelor
regionale.
-Acordarea de credite avantajoase producătorilor agricoli trebuie să se facă
diferenţiat, în raport cu indiciide apreciere a activităţii agenţilor economici
(solvabilitate, lichiditate financiară, rentabilitate), cu natura activităţii pentru care se
solicită, acordându-se prioritate creditelor pentru investiţii în obiective noi,
modernizări, tehnologii performante, sectoare şi produse deficitare cu dezvoltarea
zonală a agriculturi.
- Conceperea unui sistem fiscal carea să conducă la sisţinerea gospodăriilor
ţărăneşti viabile, a zonelor defevorizate, la dezvoltarea unor ramuri de importanţă
majoră pentru economia naţională.
- Efectuarea lucrărilor agricole de bună calitate, în vederea cultivării
pământului şi protecţiei solului, dezvoltarea sectorului pomicol şi a celui zootehnic.
-Întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi dezvoltara reţelelor tehnico-
edilitare necesare.
-Marcarea traseelor turistice şi amenajarea unor puncte turistice, în vederea
implementării în zona agroturismului
Direcţiile amintite mai sus, în materie de gospodărie şi dezvoltare economică,
sunt optimiste şi mobilizatoare.
Rămâne ca spiritul gospodăresc şi munca plină de dăruire a locuitorilor
comunei să înfăptuiască sau chiar să depăşească aceste acţiuni care vor conduce
în final la transformarea comunei Trifeşti întru-un mic centru agricol şi turistic

Date reprezentative pentru comuna Vetrişoaia , judeţul Vaslui şi evoluţia lor în timp

Specificaţie 2004 2005 2006 2007 2008


Populaţie – 3900 3976 4035 4117 4200
total
persoane
Suprafaţa
locuibilă
Lungimea
strazilor-
km
Suprafaţa ,
total-ha
Abonaţi la
serviciul
telefonic

Efectivul de animale existent la 31 XII 2008

Nr. Categorii de animale Gospodăriile populatiei Persoane juridice


crt
1 Bovine -total 593 -
2 Vaci şi bivoliţe 390 -
3 Junici gestante 48 -
4 Tauri reproducători -
5 Boi şi bivoli de munca - -
6 Tineret femel-total din care: 70 -
7 Sub 6 luni 12 -
8 Tineret mascul-total din 85 -
care:
9 Sub 6 luni 18 -
10 Bovine la îngrăşat - -
11 Porcine –total din care: 758 -
12 Scroafe de prăsilă 120 -
13 Tineret femel de prăsilă 6-9 60 -
luni
14 Tineret din crescătorii(2-4 578 -
luni)
15 Ovine –total din care: 5607 -
16 Oi fătătoare 4500 -
17 Mioare montate 671 -
18 Tineret sub 1 an 436 -
19 Ovine cu lână fină şi 5607 -
semifina
20 Caprine -total din care: 220 -
21 Capre 147 -
22 Cabaline-total din care: 393 -
23 Cabaline de muncă 370 -
24 Măgari şi catâri 21 -
25 Iepuri de casă 1574 -
26 Păsări -total din care: 12723 -
27 Păsari ouătoare 11500 -
28 Albine-familii 302 -

Balanţa efectivului de animale în gospodariile populaţiei


Nr.crt Specificaţie Bovine Porcine Ovine Caprine

1 Existent la inceputul 669 980 5278 147


anului
2 Intrări –total ( rând 307 1030 5462 200
3+4+5)
3 Produşi vii obţinuţi 300 580 5380 156
prin fătări
3 Cumpărări 7 450 82 40

4 Alte intrări - - - 4

5 Ieşiri –total(rând 383 1252 5133 127


7+9+10+11)
6 Vânzări de animale 250 320 3000 50
vii-total,din care:
7 Pentru sacrificare 250 320 3000 37

8 Sacrificări in 51 912 1500 -


gospodărie
9 Moarte şi pierite - - 180 -

10 Alte ieşiri 82 20 453 40

11 Existent la sfârşitul 593 758 5607 220


anului

Producţia animală obţinută de gospodăriile populaţiei


Producţia de carne (sacrificări)

Nr.crt Specificaţie Nr.de animale Greutatea medie Greutatea totală a


Sacrificate la sacrificare animalelor sacrificate
-capete- -kg greutate vie- -tone greutate vie-
1 Bovine 51 410 21
2 Porcine 912 130 119
3 Ovine 1500 20 30
4 Caprine - - -

Producţia de lapte ( fizic)


Nr. Specificaţie U.M
crt
Lapte de vaca şi bivoliţă
5 Numărul mediu de vaci şi bivoliţe capete 438
6 Producţia medie muls litri 3900

7 de lapte inclusiv consumul litri 4300


viţeilor
8 Producţia totală de lapte muls hl 17082

9 Producţia totală de lapte inclusiv consumul hl 18834


viţeilor
Lapte de oaie
10 Numărul de oi mulse capete 4900

11 Producţia medie de lapte obţinută de la o litri 70


oaie mulsă
12 Producţia totală de lapte hl 3430

Lapte de capră
13 Numărul de capre mulse capete 147

14 Producţia medie de lapte obţinută de la o litri 260


oaie mulsă
15 Producţia totală de lapte hl 382

Producţia de lână (fizic)

Nr.crt Specificaţie U.M


16 Numărul de ovine tunse capete 5171

17 Producţia medie de lâna obţinută de la o kg 3,2


ovină tunsă
18 Producţia totală de lână tone 17

Producţia de ouă
Nr.crt Specificaţie U.M
19 Numărul păsărilor care au ouat in cursul capete 11500
anului-total
20 Producţia medie de ouă obţinută de la o bucăţi 185
pasăre care a ouat-total
21 Producţia totală de ouă mii bucăţi 2128

Producţia de miere

Nr.crt Specificaţie U.M


22 Numărul famiilor de albine de la care s-a familii 302
extras mierea
23 Producţia medie de miere obţinută de la o kg 17
familie de albine
24 Producţia totală de miere existentă tone 5

Posibilităţi de investiţii

Desi zona Moldovei este recunoscută ca o zona săracă, aşezarea ofera


posibilităţi de investiţii in domeniul agriculturii şi zootehniei prin:
- achiziţionarea produselor agricole;
- prelucrarea produselor lactate şi a cărnii;
- prelucrarea şi conservarea legumelor si fructelor;
Dezvoltarea turismului rural, serviciilor şi comerţului sunt alte direcţii care
merită atenţia cuvenită în etapa urmatoare.

Obiective

Administratia locala, ca reprezentant al Consiliului Judetean Vaslui în teritoriu, are


următoarele obiective importante:
Finalizarea reparatiei capitale la scoli;
Diversificarea modalitatii de comunicare intre institutia administrativa si comunitate
(publicatie si statie de radiofonie locala, internet);
Repararea si imbunatatirea confortului la unitatile scolare, sanitare si administrative;
Infiintarea si extinderea retelei de apa potabile;

Strategie

Actiunile intreprinse au in vedere urmatoarele patru directii importante:


Gasirea de noi surse de finantare, gestionarea mai eficienta a bugetului
Imbunatatirea comunicarii si parteneriatului in cadrul comunitatii locale
Modernizarea unitatilor scolare
Amenajarea drumurilor de acces
.
Plan de dezvoltare

-Reparaţii drum sătesc,sat Vetrişoaia şi drum comunal în satul Bumbăta (2005)


-Construire şcoală cu 4 săli de clasă şi grup sanitar (2007)
-Consolidare şcoală cu 2 săli clasă , amenajare alei şi platforme împrejmuiri(2007)
-Construire grădiniţă cu 2 săli de grupe

Proiecte în derulare

-Extinderi alimentaţie cu apă in satul Vetrişoaia


-Campus şcolar (10 săli de clasă ) şi Şcoala de Arte şi Meserii „George Buznea”
-Canalizare staţie de iepurare , piaţa agroalimentară şi serviciul public.