MARKETINGUL DESTINAŢIEI TURISTICE: ITALIA

Cuprins
1. Prezentarea potenţialului turistic al Italiei ........................................................................................... 2
1.1 Localizare.......................................................................................................................................... 2
1.2 Scurt istoric al obiectivelor turistice............................................................................................... 3
2. Analiza principalilor indicatori ai dezvoltării turistice......................................................................... 7
 2.1 Ponderea turismului în PIB ............................................................................................................ 7
2.2 Ocuparea forței de muncă .............................................................................................................. 8
2.3 Ponderea turismului in export ........................................................................................................ 9
2.4 Investiții de capital în turism ........................................................................................................... 9
3. Locul destinaţiei turistice în cadrul turismului internaţional ............................................................. 9
3.1 Indicele competitivităţii în turism şi călătorii ................................................................................. 9
3.2 Evoluţia numărului de sosiri de turişti și evoluţia încasărilor din turism ................................ 11
4. Segmentarea pieţei şi poziţionarea pe piaţa turistică internaţională ........................................... 12
4.1 Principalele forme de turism practicabile în Italia şi segmentele de turişti aferente............ 12
4.2 Principalele pieţe emiţătoare de turişti pentru destinația turistică Italia ................................ 14
5. Organisme de marketing şi management al destinaţiei turistice .................................................. 14
5.1 Organizaţii de turism din care face parte Italia.......................................................................... 15
5.1.1 Organizații la nivel mondial, din care face parte Italia: ..................................................... 15
5.1.2 Organizații naționale de turism din Italia:............................................................................ 16
6. Identificarea brandului utilizat pentru destinaţia turistică – evoluţia în timp a procesului de
definire a imaginii destinaţiei turistice.................................................................................................... 17
7. Concluzii şi sugestii pentru destinaţii turistice din România .......................................................... 19
Bibliografie ................................................................................................................................................. 21

1. Analiza literaturii de specialitate

1.1 Imaginea destinatiei turistice

Destinatia reprezinta, locul sau spatiul geografic unde un vizitator sau un turist se
opreste fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioada de timp, sau punctul
terminal al vacantelor turistilor, indiferent daca ei calatoresc în scop turistic sau de
afaceri.

2
Destinatia constitute legatura catalizatoare ce uneste, mentine si propulseaza toate
sectoarele industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentatia si agrementul,
fiind un element complex si specific turismului.

Imaginea unei destinaţii turistice a fost definită ca un concept referitor la totalitatea

ideilor, părerilor şi impresiilor pe care un turist le are în privinţa unei destinaţii

Imaginea destiantiei turistice este compusa din trei componente: ceea ce ştim despre
destinatie (cognitiv),

 cum ne simţim în legătură cu ceea ce ştim (afectiv)

 şi cum acţionăm în legătură cu această informaţie (conativ).
 Imaginea este o percepţie mai personală care poate să difere de la individ
la individ.

Se presupune daca o destinatie reuseste sa isi creeze o imaginea cat mai favorabilă
si sa ofere vizitatorilor o experienţa pozitivă de călătorie, aceasta reuseste si sa
creasca in notorietate si sa inregistreze un numar mai mare de turisti.

Imaginea destinaţiei turistice influenţează atât procesul de decizie al potenţialilor

turişti cât şi nivelul lor de satisfacţie în privinţa experienţei turistice.

1.2 Atributele/variabilele care desfinesc imaginea unei destinatii turistice

Pentru a putea fi considerata destinatie, un loc trebuie sa dispuna de un potential

turistic corespunzator si sa îndeplineasca, în acelasi timp, si alte cerinte legate de
infrastructura, bunurile si serviciile complementare, ce-i pot mari atractivitatea,
diferentiind destinatiile si determinând pietele tinta spre care trebuie orientata atentia
firmelor de turism, astfel creindu-se imaginea destinatiei respective.

În functie de optiunile turistilor, de asteptari si de modul de petrecere a vacantei, în

cazul unei destinatii turistice sunt urmarite o serie de elemente determinante. Punctele
de atractie si seviciile oferite reprezentând unul dintre aceste elemente.

3
Un alt element îl constituie gradul de cultura si localizarea geografica a unei zone,
precum si locuitorii ei, traditiile, stilul de viata si relatiile sociale.

Publicitatea, de asemenea, reprezinta un element cheie în prezentarea si scoaterea pe

piata a unei destinatii turistice. Prin prisma publicitatii se formeaza o imagine în mintea
potentialilor consumatori despre produsul turistic. Se întâmpla ca, uneori, aceasta
imagine sa difere de cea reala, ceea ce, adesea duce la un esec al activitatii turistice.

1.3. Loialitatea turistilor si variabilele care o masoara

Despre faptul daca a reusit destinatia respective sa fidelizeze un turist ne putem da
seama dupa ce reusim sa raspundem la doua intrebari majore:

 Se va mai intoarce in aceasta destinatie turistul X?

Astfel spus, daca turistul va pleca satisfacut acasa din vacanta si anul viitor va allege
sa-si petreaca concendiul in aceiasi destinatie, inseamna ca s-a reusit castigarea
loialitatii acestuia, in caz contrar, inseamna ca acesta nu a fost multumit de conditiile
oferite de destinatia respective.

 Va recomanda turistul X destinatia respectiva cunoscutilor sai?

In urma unei experiente positive, turistul X cu siguranta va face publicitate destinatiei

alese, astfel fiind posibila o reintoarcere a acestuia in anul viitor cu inca un grup de
prieteni, la aceiasi destinatie, ceea ce inseamna, la fel, un nou client loial plus alti cativa
posibili.

2. Prezentrea generala a destinatiei turistice Italia, Roma

Colosseumul rămâne cea mai vestită și mai mare arenă construită vreodată de romani.
Inițiativa construirii sale a avut-o împăratul Nero, ca urmare a influenței majore pe care
o aveau în acele timpuri luptele de gladiatori. A necesitat printre nenumărate alte
materiale de construcție, zeci de mii de tone de marmură adusa din apropiere, din Tivoli
și aproape 300 tone de fier pentru a lega blocurile unul de celalalt. Ca un precedent la
materialele prefabricate moderne, multe dintre părțile componente ale Coloseumului au
fost construite în altă parte și aduse la locul construirii arenei pentru asamblare.

4
Această metodă a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului
în numai 7 ani.

Fontana di Trevi a fost construită de arhitectul Salvi în 1735 și terminată în 1762.

Această fântână este un exemplu perfect de stil rococo, cu efecte dramatice, creaturi
acvatice de marmură, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul
Acqua Vergine.

Panteonul a fost construit acum 1900 de ani. Acest templu este o exemplificare
extraordinară a uneia dintre cele mai mari invenții romane: domul. Cu un diametru de
43,5 metri domul Panteonului, a rămas până în secolul XV cea mai mare construcție de
acest tip din lume. Construcția este o emisfera perfectă, având înalțimea și diametrul
egale între ele.

Vatican – este probabil cel mai bogat stat independent din lume, impresionanta colecție
de comori inestimabile de artă, compensând lipsa totala de resurse naturale. Pentru
iubitorii de artă, Vaticanul este centrul suprem, adăpostind comori universal cunoscute,
de la Capela Sixtină la celebra piață construită de Bernini.

Napoli este cel mai mare oraș din Italia de sud. Este una dintre capitalele regionale și
are o populație de un milion de locuitori, iar împreună cu zona metropolitană strânge trei
milioane de locuitori. Este bogat în monumente cum sunt: Castel Nuovo (sec. XII), Arcul
de Triumf, Palatul Regal (sec. XVII), Palatul și Galeria Națională de pe Capodimonte,
biserici iar in apropiere aflându-se orașul roman Pompei acoperit cu lava în timpul
erupției vulcanului Vezuviu din anul 79 d. Hr. În Napoli se află aproximativ 400 de
biserici. Printre cele mai importante se numără: "Il monastero di Santa Chiara","La
chiesa del Gesu Nuovo".

Destinații romantice, rivierele, sunt sectoare de litoral amenajate pentru turism, cea mai
importantă fiind Riviera Italiana, constând într-un lanț de stațiuni balneo-maritime: San
Remo, Diano Marina, Alassio, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure, apoi rivierele
napolitane situate în Golful Napoli: Amalfi, Sorrento, insulele Ischia și Capri, veneziana:

5
Lido di Venezia, Riccione, Rimini, sarda aflându-se în insula Sardinia, palermitana
aflându-se în zona orașului Palermo.

Veneția – amplasată în laguna sărata a Marii Adriatice se întinde pe mai mult de 100 de
insulițe. Principala cale este Canal Grande, care șerpuiește din Piața San Marco spre
marginea orațului. De-a lungul Marelui Canal pot fi admirate cele mai frumoase palate
din Europa, ridicate de bogații negustori venețieni. Principalele atracții ale orașului sunt
pe langa Canal Grande, Piața și Basilica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea
Suspinelor, Ponte Rialto, cartierele centrului istoric: Castello, Cannaregio, San Polo,
Santa Croce, Dorsoduro, cu nenumaratele comori arhitectonice, artistice și culturale.

Florența – oras în centrul Italiei, regiunea Toscana, capitala provinciei Florența, pe râul
Arno. Situată la picioarele Apeninilor, Florența a fost la început o așezare a unei colonii
etrusce. Orașul este vestit în toata lumea pentru clădirile sale Gotice și Renascentiste,
galeriile de artă și muzee. În plus, este un important centru comercial.

6
2. Analiza principalilor indicatori ai dezvoltării turistice
2.1 Ponderea turismului în PIB

Contribuția directă a turismului și călătoriilor în PIB reflectă cheltuielile "interne" pentru

călătorii și turism (cheltuielile totale realizate în scop turistic într-o anumită țară de către
rezidenți și nerezidenți în scopuri de afaceri și de agrement), precum și cheltuielile
guvernamentale "individuale" - cheltuielile de guvern privind serviciile turistice legate
direct de vizitatori, cum ar fi de exemplu, culturale (muzee) sau recreative (de exemplu,
parcuri naționale).
Contribuția directă a turismului în PIB a fost de 66.0 miliarde EUR (4.1% din total PIB)
în 2014 și a crescut cu 1.8% în 2015. Se estimează ca în 2015-2025, ponderea
turismului în PIB să crească la 82.4 miliarde EUR - 4.6% din total PIB până în 2025.1

Fig. 2.1 Ponderea directa a turismului in PIB (miliarde euro si % din PIB)
Ponderea totală a turismului și călătoriilor în PIB include un spectru mai larg, adică
efectele indirecte și induse asupra economiei.
Contribuția "indirectă" include PIB-ul și locurile de muncă create de:
 Cheltuielile de investiții în turism - cum ar fi achiziționarea de aeronave noi și
construirea de noi hoteluri;

1
https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries%202015/italy2015.pdf

7
  Cheltuielile guvernamentale "colective", care ajută industria turistica în mai multe
moduri - de exemplu, activitățile de marketing și promovare a turismului, aviație,
servicii de securitate, servicii de securitate și salubritate în zona stațiunilor, etc;
 Achizițiile de bunuri și servicii de către sectoarele care se ocupă în mod direct cu
turiști - de exemplu, achiziția de produse sau servicii de curățenie de către
hoteluri, combustibil și servicii de catering de către companiile aeriene și servicii
IT de către agenții de turism.
Contribuția "indusă" măsoară PIB-ul și locurile de muncă susținute de încasările
ocazionate de persoanele care sunt în mod direct sau indirect, angajate în industria
turistică.

Fig. 2.2 Ponderea totală a turismului în PIB

Contribuția totală a fost de 162.7miliarde EUR (10.1% of GDP) în 2014, iar în 2015 a
crescut cu 1.7%. Până în 2025 se estimează că va ajunge la 195.5 miliarde EUR
(11.0% din PIB).

2.2 Ocuparea forței de muncă

În 2014, turismul a creat în mod direct 1,082,000 locuri de muncă (4.8% din numărul
total). Contribuția totală a turismului în ocuparea forței de muncă, inclusiv locuri de
muncă legate în mod indirect de industia turismului a fost de 11.4% din totalul locurilor
de muncă (2,553,000 job-uri).

8
2.3 Ponderea turismului in export

Banii cheltuiți de către turiștii străini într-o țară (sau exportul de vizitatori) sunt o
componentă cheie a contribuției directe a turismului în economie.

În 2014, exportul de vizitatori a fost de 34.8 miliarde EUR – 7.4% din total export.
În 2015, a crescut cu 2,5% fata de 2014 – țara a atras aproximativ 49,697,000 sosiri
turistice internationale.2
Până în 2025, sosirile turistilor internationali sunt prognozate la un total de 69,697,000,
adică 43.3 miliarde EUR cheltuiți de străini în Italia.

2.4 Investiții de capital în turism

Se estimează ca sectorul turistic a atras investiții de capital în valoare de 9.2 miliarde
EUR în 2014, iar până în 2025 va ajunge la 11.2 miliarde EUR.

Fig. 2.3 Investiții de capital atrase de sectorul turistic din Italia

Ponderea turismului în totalul investițiilor naționale va crește de la 3,3% în 2015 la 3,4%
în 2025.

3. Locul destinaţiei turistice în cadrul turismului internaţional

3.1 Indicele competitivităţii în turism şi călătorii

2
http://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284418145

9
În 2015, Spania conduce clasamentul pentru prima dată, iar Europa – cu un total de
șase țări în top 10 – și-a consolidat poziția de regiune cu economiile cele mai
competitive din punctul de vedere al turismului și călătoriilor.

Fig. 3.1 Clasamentul mondial în funție de indicele competitivităţii în turism şi călătorii – Top 10
În clasamentul modial, Italia ocupă locul 8, iar la nivelul Europei – locul 6.3

Fig 3.2 Indicele competitivităţii în turism şi călătorii 2015, la nivel de regiune: Europa și Caucaz

3
http://reports.weforum.org/travel-and-tourism-competitiveness-report-2015/index-results-the-travel-tourism-
competitiveness-index-ranking-2015/

10
Cunoscută pentru orașele pitorești, monumente și peisaje precum și numeroasele sale
situri de patrimoniu mondial, punctele forțe ale țării fiind cultura și istoria – se situează
pe un loc ridicat la cerere digitală pentru cultură și divertisment (locul 6). În plus, Italia
oferă vizitatorilor excelente servicii turistice (3) și servicii de sănătate și salubritate (20).
În ciuda acestor puncte forte, și a faptului că este a 5-a cea mai vizitată țară la nivel
mondial, Italia are potențialul de a dezvolta în continuare anumite aspecte.4
Mediul de afaceri (locul 127) împiedică investițiile private pentru o serie de motive,
inclusiv un cadru juridic ineficient, fiscalitatea ridicată și reglementări care descurajează
investițiile străine directe. Italia este, de asemenea, mai puțin competitivă la categoria
prețuri (locul 133) decât majoritatea celorlalte țări mediteraneene, inclusiv Spania (locul
105) și Grecia (locul 113), și ar mai avea de lucrat în continuare la îmbunătățirea
infrastructurii sale, branding și atenția asupra mediului înconjurător.

3.2 Evoluţia numărului de sosiri de turişti și evoluţia încasărilor din turism

Fig. 3.3 Sosirile turiștilor internaționali și încasările din turismul international, la nivel mondial

În cazul clasamentului destinațiilor turistice la nivel mondial, este preferabil să se ia în

considerare mai mult de un singur indicator.5
Clasificate în funcție de cei doi indicatori cheie ai turismului - Sosirile turiștilor
internaționali și încasările din turismul internațional – se face remarcat faptul că șapte

4
http://reports.weforum.org/travel-and-tourism-competitiveness-report-2015/index-results-the-travel-tourism-
competitiveness-index-ranking-2015/
5
http://data.worldbank.org/indicator/ST.INT.ARVL

11
dintre Top 10 destinații apar pe ambele liste, în ciuda diferențelor prezentate în ceea ce
privește tipul de turiști atrași, precum și durata medie de ședere a acestora și
cheltuielile pe călătorie și pe noapte.
În cazul încasărilor din turismul internațional, schimbările reflectă nu numai performanța
relativă, dar, de asemenea, (într-o măsură considerabilă) fluctuațiile cursului de schimb
între monedele naționale și dolarul american.6
În 2014, Italia și-a consolidat poziția sa pe locul 5 în clasamentul sosiri și locul 6 în
încasări.

Fig. 3.1 Top 10 destinatii turistice — nopți petrecute în structuri de cazare turistică, 2014
(milioane de nopti petrecute in tara de catre nerezidenti)

În 2014, Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane
din străinătate), cu 260 de milioane de nopți petrecute în structuri de cazare turistică,
reprezentând 21,5 % din totalul pentru UE-28. În întreaga UE, primele patru dintre cele
mai populare destinații pentru nerezidenți au fost Spania, Italia (187 de milioane de
nopți), Franța (131 de milioane de nopți) și Regatul Unit (105 milioane de nopți), care au
reprezentat împreună peste jumătate (56,6 %) din totalul nopților petrecute de
nerezidenți în UE-28.7

4. Segmentarea pieţei şi poziţionarea pe piaţa turistică internaţională

4.1 Principalele forme de turism practicabile în Italia şi segmentele de
turişti aferente
Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele
posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul

6
http://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284416899
7
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tourism_statistics/ro

12
cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot
practica în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind,
cam tot ce-i trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini.

Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase de

artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista
UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile
estivale în privinţa numărului de turişti străini.8 Acest fapt, coroborat cu existenţa unor
faimoase staţiuni montane atât în Dolomiţi, cât şi în Alpi, face ca Italia să fie o destinaţie
frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul anului, şi ca veniturile generate din
turism să nu se subţieze foarte mult nici măcar toamna sau primavera.

Sosirile de străini în funcție de tipul de locație:9

Fig. 4.1 Sosirile de străini în funcție de tipul de locație

Din figura de mai sus, putem identifica care sunt principalele tipuri de turism practicate
in Italia:
Turism balnear-maritim
Turismul de cură balneară, cu ape termale
Turism cultural istoric (are ponderea cea mai mare)

8
http://www.gandul.info/international/italia-tara-pentru-care-s-a-inventat-turismul-324774
9
http://www.enit.it/it/studi.html

13
Turism montan și sporturi de iarnă.

4.2 Principalele pieţe emiţătoare de turişti pentru destinația turistică Italia

Principalele țări de provenieință a turiștilor care au

vizitat Italia, în 2014, au fost Germania - 10,531,441
vizitatori, urmată de Statele Unite ale Americii cu
4,732,116 vizitatori, Franța – 3,902,742, Marea
Britanie – 3, 108,283; Elveția cu 2,402,444, etc.10

Fig. 4.1 Țările de proveniență a turiștilor

care au vizitat Italia în 2014

5. Organisme de marketing şi management al destinaţiei turistice

Industria turistică din Italia se află sub autoritatea unui ministru delegat şi este poziţionat
în structura Ministerului Turismului, Sportului şi Spectacolelor. Administraţia centrală
este reprezentată de un Secretariat de Stat al Turismului. Pentru activitatea de
promovare turistică, la nivel naţional funcţionează Oficiul Naţional de Turism, cu 26 de
birouri în străinătate. La nivel teritorial, organizarea turismului este realizată prin:

10
http://www.enit.it/it/studi.html

14
Delegaţia Regională Pentru Turism – pentru fiecare din cele 20 de regiuni; Oficiul
Provincial de Turism – la nivelul celor 97 de provincii; Oficii de Turism Locale sau, în
marile oraşe, Agenţii Autonome de Sejur şi Turism şi Sindicate de Iniţiativă. Acestea
sunt reunite în Uniunea Naţională a Oficiilor de Turism.

5.1 Organizaţii de turism din care face parte Italia

Italia, este un stat cu o semnificașie deosebită la nivel mondial, în ceea ce priveste

activitășile turistice, promovarea și practicarea acestora. Tocmai pentru a-și îndeplini
aceste deziderate primordiale, Italia face parte din numerose organizații de turism care
o ajută la organizarea și promovarea activităților turistice realizate pe plan național. În
continuare vom menționa principalele organizații de turism din care Italia face parte,
facându-le o scurtă descriere.11

5.1.1 Organizații la nivel mondial, din care face parte Italia:

- Organizația Mondială a Turismului – un organism semnificativ la nivel global, cu

atribuţii de colectare şi de colaţionare de informaţii statistice privind turismul
internaţional. Această organizaţie reprezintă organismele turstice din sectorul public, din
cele mai multe ţări din lume şi publică topuri cu privire la gradul de creştere a turismului
la nivel global, regional sau naţional. Organizația Mondială a Turismului joacă un rol
important în promovarea dezvoltării de fond, durabile şi universal accesibilă a
turismului, acordând o atenţie deosebită ţărilor în curs de dezvoltare. Organizaţia
încurajează punerea în aplicare a Codului de etică globală pentru Turism, cu scopul de
a asigura faptul că ţările membre, să maximizează pozitiv economic, social şi cultural
efectele turismului şi de a culege pe deplin beneficiile sale, în timp ce minimalizarea
impactul aspectelor sociale negative asupra mediului.

- Consiliul Mondial al Turismului și Călătorilor – 100 de membrii din cele mai faimoase
corporaţii din toate domeniile turismului. Este singura structură care reprezintă sectorul
privat în toată diversitatea lui. Misiunea sa este să crească interesul pentru creşterea
economică şi dezvoltare socială, să conlucreze cu guvernele şi politicienii, să deschidă

11
http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/promovarea-online-italia-164224.html

15
potenţialul industriei turistice pentru crearea de locuri de muncă şi generarea de
prosperitate.
- Comisia Europeană pentru Turism – este o organizatie non-profit, al cărei membri sunt
reprezentați de toate țările membre ale Uniunii Europene. Scopul principal al
organizașiei este acela de a promova țările membre ca destinații turistice atractive. De
asemenea organizația colectează date statistice referitoare la desfășurarea activităților
turistice în țările membre, pune la punct campanii de promovare atât la nivel comunitar,
cât și la nivel individual al fiecărui stat membru.

5.1.2 Organizații naționale de turism din Italia:

- Turismo Verde – este o asociație creată în 1981, promovând turismul ecologic și toate
inițiativele ce sprijină dezvoltarea turismului care se axează pe promovarea tuturor
activităților înclinate spre natură, mediu, etc.

- Terra Nostra- sprijină turismul rural în Italia, sprijină initiațivele locale, publică ghiduri
locale specifice, întreține sesiuni de formare în dezvoltarea turismului, realizează
proiecte de dezvoltare locală, și creează parteneriate cu școli pentru a informa elevii
despre importanța agro-turismului.

- Oficiul Național pentru Turism – este un organism aflat sub conducerea Guvernului
italian, al carui scop primordial este de a reglementa activitatea turistică în Italia, dar și
sustinerea promovării turismului atât în vederea atragerii turiștilor străini, cât și
menținerea turiștilor naționali, în sensul ca aceștia să își petreacă concediul în țară.

- Associazioni turistico-culturali ricreative – este o organizație care promovează turismul

ecologic, bazându-se pe desfăsurarea de activități recreative pentru turisti, în special pe
călătorii cu scop cultural.

- Agenzia per il turismo – scopul existenței organizației este dezvoltarea și promovarea

turismului italian, dar dorește și elaborarea și implementarea unor proiecte și stategii
care să susțină dezvoltarea turismului național.

16
6. Identificarea brandului utilizat pentru destinaţia turistică – evoluţia
în timp a procesului de definire a imaginii destinaţiei turistice

Brandul de ţară implică o strategie, o modalitate de a planifica, „e ceea ce ar trebui

politicienii să facă, e aura pozitivă a unei organizații. Se vorbeşte despre dezvoltare
economică, infrastructură, educaţie, politică. Daca toate sunt prezente, atunci produsul
e bun, dar tot nu e de ajuns. Oamenii trebuie să ştie despre acest produs, să creadă în
el şi teoria să se confirme in practică.”12
Cu spiritul lor comercial extrem de dezvoltat, italienii au înţeles că pentru a scoate cât
mai mulţi bani din turism trebuie în primul rând să ai capacitatea de a-i transporta pe
vizitatori cât mai repede şi comod la destinaţie. Ţara este plină de aeroporturi, iar
reţeaua de căi ferate şi autostrăzi este bine dezvoltată, astfel că până şi circuitele care
te poartă de la Veneţia până la Palermo se pot desfăşura în condiţii foarte bune.

Un brand de ţară „trebuie să răspundă la două obiective majore:

 să creeze o imagine unitară şi atractivă pentru exterior (turişti oameni de afaceri,
investitori etc.) şi
 să permită un proces de terapie socială şi dezvoltare spirituală, prin crearea unui
traseu psihosocial prin care naţiunea respectivă să se regăsească (acest traseu
sa conţine un punct de plecare reprezentativ, precum şi o promisiune sau o
viziune de tip expectativ care să fie, în aceeaşi măsură, aşteptată şi acceptată de
către membri naţiei.”

Brandul de ţară este mai mult decât imaginea de ţară, este o imagine de ţară influenţată
în mod conştient şi îndreptată într-o anumită direcţie favorabilă ţării. Imaginea unei ţări
se poate construi la întâmplare, atunci când apare spontan, natural în conştiinţa lumii,
„brandul de ţarǎ” rezultat fiind un produs istoric şi cultural, sau poate fi planificată printr-
o strategie coerentă la care să-şi dea concursul specialist în domeniu.
Elementele comune ale definiţiei de brand, respective, imagine de ţară, au în vedere
crearea, implementarea şi comunicarea unei viziuni despre imaginea unei ţări, care să
fie în acelaşi timp unică pentru a diferenţia, competitivă pentru a atrage şi realistă

12
Lucian Trașă, Branding de țară, România - Terapie socială pin branding de țară, Sigma, București, 2008

17
pentru a reflecta adevărul. Aceste aspecte reprezintă de fapt esenţa brandingului de
ţară.13

Cultura unei țări este un fragment de bază care formează brand-ul unei țări. Ea devine
centrul de înțelegere pentru cercetători, politicieni și afaceri. Aspectele principale care
definesc cultura Italiei sunt oamenii și tradițiile lor.
Branding-ul de țară ajută și conferă valoare unei țări, de exemplu, în cazul exporturilor,
industriei turismului și a investițiilor. Țara de origine este un concept, în cadrul abordării
branding-ului de țară, care are o influență importantă asupra percepțiilor clientului și
comportamentelor de cumpărare.

FutureBrand este una dintre companiile lider în consultanța de brand, care a dedicat o
atenție deosebită subiectului "Made in". Unul dintre rapoartele lor (FutureBrand, 2014)
studiază răspunsurile și percepțiile clientului cu privire la această teorie. Concluziile lor
arată că clienții, într-adevăr, sunt influențati, iar inscripția "Made in" afecteaza
comportamentul lor de cumpărare, precum și percepția lor despre țara de origine.14

Fig. 6.1 Topul brand-urilor de țară, pe sectoare de activitate, realizat de FutureBrands

Un alt element interesant care rezultă din raportul lor este faptul că consumatorii au o
imagine clară despre țările cu un brand mai puternic. Mai precis, Italia ocupă locul 2 în
studiul lor în sectorul produselor alimentare și a băuturilor. Acest factor afirmă
importanța Italiei ca brand și percepția sa în sectorul lor gastronomic.

13
http://www.mihaelaivan.ro/ispravi-2-0/brandul-de-tara-vs-imaginea-de-tara/
14
https://theseus.fi/bitstream/handle/10024/106111/Thesis_CristinaMunita.pdf?sequence=1

18
7. Concluzii şi sugestii pentru destinaţii turistice din România

Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele
posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul
cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot
practica în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind,
cam tot ce-i trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini.
Peninsula Italică este foarte cunoscută pentru arta și cultura sa, dar și pentru
numeroasele atracții turistice. Un alt motiv pentru care Italia este una dintre cele mai
cautate destinații este mâncarea specifica (paste,pizza,etc.) care de-a lungul timpului
au servit drept bază pentru construirea brandu-ului de țară al Italiei. Astfel încât, străinii
apreciză în mod deosebit Italia anume pentru deliciile sale culinare si tradiția
gastronomică caracteristică.

Turismul este unul dintre cele mai profitabile și mai rapid crescătoare sectoare ale
economiei naționale: cu 48,6 milioane de turiști sosiți din întreaga lume ăn 2014, și cu
venituri estimate la 45,5 miliarde de dolari în 2014, Italia a fost a cincea cea mai vizitată
țară din lume și a șasea ca venituri din turism. Pentru 2025, estimările prevăd ca
contibuția totală a turismului în PIB va ajunge la 195.5 miliarde EUR (11.0% din PIB).

România este o țară care are multe de oferit din punct de vedere turistic. Indiferent de
preferințe, fie că vorbim de turismul de aventură, agroturism, cel cultural sau estival,
oferta turistică a României acoperă un spectru larg de activități și obiective turistice.
Frumusețea locurilor din România este recunoscută peste hotare și, în fiecare an, sute
de mii de turiști din toate colțurile lumii vin să descopere farmecul țării noastre și atracții
unice în lume.

La fel ca și Italia și România se mândreste cu o arhitectura minunată ce oglindește

istoria și cultura națiunii noastre. De la primele fortificații dacice și romane, la cetăți
semețe și castele impresionante, istoria României se poate vedea pe pereșii cladirilor-
simbol care au fost martore la momentele cheie din trecutul nostru.

19
Cu toate că România are multe de oferit, din punct de vedere turistic, multe locații nu
sunt, însă, valorificate la maxim și nu li se oferă atenția și promovarea pe care o merită.
Un alt aspect important, care împiedică România din a-și atinge potențialul turistic, este
infrastructura. Este nevoie de mai multe aeroporturi (amplasate, strategic, în orașe cu
flux turistic mare, cum ar fi Brașovul, dar și în locații care ar putea deveni centre turistice
importante, pe viitor), autostrăzi, trenuri noi, de mare viteză care să faciliteze
deplasarea turiștilor în condiții bune, confort. De cele mai multe ori, nemulțumirea
turiștilor straini vine din timpul mare pe care îl pierd pentru deplasarea din punctul A în
punctul B, dar și condițiile nesatisfăcătoare din mijloacele de transport. Aceste
elemente, reduc considerabil din imaginea României ca și destinație turistică.

Este evident că toate activitățile de îmbunătățire implică costuri enorme, dar turiștii
străini merită să cunoască frumusețea pe care o are de oferit România. În plus, mai
mulți turiști străini înseamnă încasări mai mari din turism, care va afecta în mod pozitiv
economia țării, în ansamblu. Pe exemplul Italiei, putem observa că cheltuielile
guvernamentale pentru dezvolatrea turismului au un rol important și, pe termen lung, își
acoperă invetiția.

20
Bibliografie

1. Lucian Trașă, Branding de țară, România - Terapie socială pin branding de țară,
Sigma, București, 2008

2. http://travel.nationalgeographic.com

3. http://www.e-unwto.org

4. http://reports.weforum.org

5. http://data.worldbank.org

6. http://ec.europa.eu

7. http://www.gandul.info

8. http://www.enit.it

9. http://biblioteca.regielive.ro

10. https://www.wttc.org

11. http://www.mihaelaivan.ro

12. https://theseus.fi

21