Capitolul 6

Sisteme statistice utilizate in industria

turismului

6.1 Metode de obtinere a informatiei statistice

Turismul- analizat si urmarit in dinamica printr-un sistem

de indicatori bazat pe metode de calcul unice pe plan
mondial.
Indicatorii turistici furnizeaza informatii necesare
actiunilor de management turistic macroeconomic
- permite si evaluarea efectelor deciziilor
macroeconomice de sustinere a
fenomenului turistic.
Organismele internationale (OMT, Comisia ONU pentru
statistica, Organizatia pt Cooperare si Dezvoltare
Economica) au formulat indicatorii si si metodele de
masurare unitare pentr industria turismului.
Informatiile se pot culege- locul de sejur
- diferite unitati de cazare
- puncte de frontiera
Masurarea fenomenului turistic are la baza un sistemde
indicatori ce se calculeaza pe baza informatiilor cu privire
la:
sosirile/ plecarile la frontiera furnizate de Min de
Interne
documentele primare statistice si contabile privind
modalitatile de gazduire a turistilor agentii de turism
statistici asupra mijloacelor de transport proprii/
inchiriate .
surse secundare: - Balanta de plati Externe
- Sistemul Conturilor Nationale
- bilanturile financiar contabile ale
operatorilor de turism
1

 Metodele cele mai utilizate de obtinere a

informatiilor statistice sunt:
Inregistrarile numarului de innoptari in spatiile de
cazare sunt obtinute inormatii de natura cantitativa
- Nu este foarte utila pot exista turisti care se cazeaza in
mai multe unitati in timpul unui sejur -> numarul sosirilor
si innoptarilor sa fie denaturata
Inregistrarea turistilor la frontiera met mai sigura ->
se poate stabili cu siguranta persoanele care trec frontiera
indiferent de mijlocul de transport folosit
- Dezavantaj: nu toate persoanele care trec frontiera sunt
turisti
Metoda sondajelor singura metoda prn care se obtn
informatii de natura calitativa: - motivatia
- gradul de satifactie
- obiceiurile de consum
- Se bazeaza pe tehnica esantionarii
- Dezavantaj: - necesitatea unor resurse financiare mari
-utilizarea unor specialisti in domeniu
Alte metode bazate pe volumul cheltuielilor
turistice:
- Metoda inregistrarilor bancare incasarile valutare legate
de activitatea turistica
- Metoda bugetelor de familie- reda o imagine asupra
volumului cheltuielilor
- Dezavantaje: nu exista corelatii clare intre sumele alocate
consumului si volumul cheltuielilor turistice.
Sursele de informatii necesare calcului indicatorilor
activitatii turistice
Registrele si rapoartele turistice ale intrarilor turistice la
frontiera
Rapoartele permanente ale capacitatilor de cazare
Registrele ofertei turistice pe categorii de agentii- Autorit
Nationala de Turism
2

 Rezultatele anchetelor efectuate in randul turistilor straini

si locali la locul destinatiei turistice
Rezultatele anchetelor privind cheltuielile turistice le
fiecarei categorii de consumatori
Recensamantul populatiei
Balanta de plati Externe
Crearea sistemului de indicatori ai activitatii
turistice trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:
Factori de influenta a cererii: - veniturile populatiei
- gradul de urbanizare
- structura timpului
- evolutia timpului liber
- dinamica populatiei
Factori de determinare a ofertei: - diversitatea si calitatea
serviciilor turistice
- costul prestatiilor
turistice
- nivelul de
pregatire al fortei de munca din turism
- evolutia
investitiilor din turism

6.2. Criterii de clasificare a indicatorilor

turistici
Indicatorii turistici tre sa furnizeze informatii
referitoare la:
Cererea turistica prin masurarea circulatiei turistice
interne si internationale in cadrul teritoriului national
Oferta turistica evaluata prin potentialul economic al
resurselor umane
Rezultatele valorice ale activitatii turistice ev prin
estimarea cheltuielilor, incasarilor, profitului si eficientei
economice
Calitatea serviciilor de turism prestate
In functie de scara de evaluare :
3

 Indicatori macroeconomici respectiv incicatori

microeconomici de caracterizare a turismului
Din punct de vedere al rezultatelor valorice
Cheltuielile
Incasarile din turism ambele raportate in marimi absolute
si relative
A. Indicatorii macroeconomici
1. Indicatori de evaluare a capacitatii de cazare
Structurile de primire tiristica
Capacitatea de cazare existenta si in functiune
Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare
turistica in functiune
2. Indicatori de evaluare a circulatiei turistice
Actiunea turistica
Numarul total de turistii
Numarul total de zile/ turist
Numarul mediu zilnic de turisti
Durata medie a sejurului
Densitatea circulatiei turistice
Preferinta relativa a turistilor
3. Indicatori financiari
Indicele participarii turismului la incasarile valutare
Indicele contributiei turismului la cheltuielile
valutare
Incasarile fiscale
Valoarea adaugata bruta

B.

Indicatori microeconomici

1. Indicatorii cererii turistice

Cererea totala
Provenienta cererii
Structura cererii pe principalele mijloace de
transport
4

 Sezonalitatea cererii
Repartitia cererii pe modalitati de organizare a
calatoriei
Repartitia cererii pe criterii sociale
Elasticitatea cererii
Previziunea cererii turistice

2. Indicatorii ofertei turistice

Capacitatea de cazare si alimentatie publica
Transporturile turistice
Mijloacele de agrement si indicatorii fortei de
munca
3. Indicatorii relatiei cerere oferta
Coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare
Indicele evolutiei innoptarilor
Indicatori ce reflecta realitatea comerciala
4. Indicatori de rezultate
Indicatorii cheltuielilor turistice
Indicatorii incasarilor din turism
- Incasarile din turismul intern si international
- Incasarile din prestatiile stricturilor de primire
turistica
- Incasarile din activitatile de management,
transporturi etc.

C.Indicatorii de eficienta a turismului

1. Indicatorii de eficienta econimica ai bazei de
cazare
Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare
Incasarea medie pe un pat
Cheltuiala medie pe un pat
2. Indicatorii de eficienta econimica ai activitatii din
alimentatia publica
Incasari din productia proprie de m2
5

 Coeficientul de utilizare a utilajelor

Valoarea incasarilor pe un loc de masa
Coeficientul de folosire a capacitatii de desfacere
a salii de consum
Numarul consumatorilor pe ospatar
3. Indicatorii de eficienta econimica ai activitatii de
transport turistic
Incasarea medie pe mij de transp utilizat
Coeficientul de utilizare a parcului turistic auto
Coef de utiliz a capacitatii de transport
4. Indicatorii de eficienta econimica ai activitatii de
agrement
Gradul de ocupare a capacitatii utilajelor
Cheltuieli la 1000 de lei incasari din prestatii de
agrement
5. Indicatorii eficientei sociale
Numarul de unitati turistice la 10 mii de turisti
Nr de angajati la 10 ii de turisti
Capacitatea de cazare pe categorii de confort
Ponderea incasarilor din servicii suplimantare in
total incasari din turism

D. Indicatorii calitatii activitatii turistice

Majoritatea actiunilor de evaluare a calit activit
turistice de realizeaza in mod indirect, evaluarea
calitativa concentrandu-se asupra efectului produs de
prestatia turistica respectiva
De ex, indicatorii calit ofertei pot fi evaluati prin
cresterea sau descresterea cererii ca urmare a
imbunatatirii ,inrautatirii sau a divrersificarii ,
nediversificarii serviciilor turistice

Capitolul 7.
Inrastructura si serviciile de
transport turistic
Perfectionarea mijloacelor de trabsport a dus la
extinderea in spatiu a fenomenului turistic si la
dezvoltarea unor noi forme de turism
Cresterea numarului de autoturisme personale a
favorizat aparitia resedintelor secundare de vacanta
Multiplicarea infrastrusturii de transport aerian si
aparitia de noi linii aeriene a favorizat includerea in
circuitul turistic a unor noii destinatii turistice, pana
nu demult condiderati exotice
Transportul turistic este o componenta a
productiei turistice reprezentand un element
dinamizator al circulatiei turistice
In valoarea totala a prod turistic, serviciile de
transport detin intre 25 si 50%, transportul fiind
singura componenta de care turistul nu se poate
dispersa.
Intre dezvoltarea industriei turistice si a
transporturilor exista o relatie de directa
proportionalitate
Crestrea volumului circulatiei turistice se datoreaza
dezvoltarii fara precedent a sectorului transporturilor
Modul in care diferite categorii de transport
satisfac cerintele specifice deplasarilor turistice
se analizeaza prin:

 Gradul de mobilitate si accesibilitate necesare pentru

aigurarea deplasarii pe spatii cat mai extinse si in
directii diferite
Capacitatea de transport
Rapiditatea
Conditiile de securitate
Regularitatea si confortul oferit

7.1 Tranporturile turistice aeriene

Au cunoscut o dinamica deosebita in ultimele
doua decenii
Utilizarea tot mai frecventa- crestrea interesului
pentru destinatii periferice situate la distante mai
mari si pentr zone mai greu accesibile

Peste 40% din sosorile turistice internationale

se efectueaza pe calea aerului

Transportul aerian situandu-se pe locul 2 dupa cel
rutier
Zonele cele mai active sunt: -Europa
- America de N
- Japonia
- Asia de SE ( toate
detin 75% din traficul turistic intra in interregional)
Cel mai mare volum ese inregistrat in Europa :
destinatie preponderenta Europa S
In unele tari transp aerian reprez principala cale de
acces a turistilor internationali
Din totalul sosirilor: - 61% Marea Britanie
- 75% Norvegia
- 67% Grecia
- 98% Austria si Noua
Zeelanda

Caracteristici imporante
8

a. Infrastructura
Facilitatile din aeroporturi
Controlul traficului aerian si stemele aeriene de
navigatie
b.Rapiditatea
Din cauza vitezei de deplasare sidtantele luni sunt
atenuate
In acelasi timp sunt depasite unele neajunsuri:
conditii meteo ostile
c. Confortul
Aeronavele de pasageri asigura conditii placute si
civilizate calatorilor fara a obosi organismul
d. Siguranta
Pentr atingerea unui standard de sguranta ridicat in
timpul zborului companiile aeriene fac eforturi pentru
a introsude in trafic aeronave cu performante tehnice
ridicate
e. Securitatea
Aeroporturile si aeronavele sunt tinte predilecte de
actiune in cadrul terorismului international
In domeniu securitatii, tehnologia informatiilor are o
importanta majora prin introdurea unor sisteme care
sa asigure securitatea zborurilor
Operatorii europeni inspirandu-se dupa politica
americana ,,Open Sky , au trecut la
liberalizare transportului aerian prin aplicarea
urmatoarelor principii:
1. Liberul acces la toate rutele
2. Libera alegere a capacitatilor si frecventelor
Cursele charter
In tarile dezvoltate di punct de vedere turistic, cursele
charter au o pondere mai ridicata decat media
mondiala
9

 Transporturile internationale charter s-a u dezvoltat

mai repede decat cele de cursa regulata astfel ca au
aparut companii de transporturi charter chiar in
cadrul companiilor aeriene regulate de exemplu: Air
Charter si Meridian pentr Air France
Sunt 4 categorii de baza
1. Charterele de grup
2. Charterele IT
3. Chartere oentr uz propriu
4. Charterele specilizate
Aranjamentele charter IT reprezeinta forma
predominanta de cherter in Europa
In Acordul Multilateral asupra Drepturilor comerciale
pentru curse charter in Europa s-a impus curselor de
avioane inchiriate in sistem charter tre organizata de
o forma specializata de turism iar plata tre efectuata
integral inaintea efectuarii zborului.
Companiile aeriene ,,low cost
Caracteristici speciale:
-practicarea unei politici tarifare prietenoase
-reducerea sau lipsa unor servicii la bord
-efectuarea de curse regulate intr-un sistem point-to
point
-retribuirea angajatilor sub media transportului de
activitate al transporturilor aeriene de pasageri
Reducerea costului calatoriei poate fi realizata de
catre o companie low cost pe mai multe cai:
- comercializarea serviciilor pe internet fara a apela la
agentii de voiaj care opereaza prin comision
-utilizarea ,,biletului electronic
- utilizarea aerodromurilor secundare care percep
taxe de transport mai mici
- incorporarea unui personal cu o vechime in munca
mai mica si experienta redusa care sa justifice
acordarea unor salarii mai mici
Sistemele de rezervari

10

 Sistemul Global de Distributie (GDS) reprezinta o

treapta superioara in ceea ce priveste rezervarea si
comercializarea serviciilor biletelor de calatorie, prin
intermediul internetului operand la scara globala
La nivel global actioneaza in prezent 4 mai sisteme de
distributie care detin impreuna cca 85% din
terminale, acestea fiind:
-Sabre
-Worldspan
-Amadeus
-Galileo

7.2. Transporturile turistice terestre

Transporturile turistice rutiere

Aceasta categorie beneficiaza de cea mai dezvoltata
retea de cai de comunicatie ceea ce asigura accesul
cel mai cuorinzator la obiectivele turistice
Avand in ved ca reteaua de drumuri rutiere este cea
mai densa si mai accesibila este justificata prezenta
multor turisti pe sosele ceea ce a dat mastere
fenomenului turistic automobilistic
In analiza eficientei ac forme de turism trebuie avut in
vedere faptul ca, turistul automobilist este un
consumator potential mai bun decat unul stationar
Pt turismul organizat de grup, autocarele reprezinta
mijloacele de transport cele mai folosita datorita
costului scazut care permite comercializarea pe piata
la tarife relativ mici
Transportul cu autocarele este specific Americii de N
si tarilor europene unde functioneaza companii de
renume:
-SUA: Greyhound House
-Europa: Europabus si Eurolines
Transportul cu autocarele este utilizat de tineret (sub
25) si de persoanele de varsta a treia
In prezent sosirile turistice internationale pe caile
rutiere au o ponere de 45%

11

 Sunt tari care din acest punc de vedere se situeaza cu

mult peste media mondiala:- Elvetia si Austria: peste
80%
-Germania si Italia: peste 70%
Transporturile turistice feroviare
Revolutia transporturilor pe calea ferata din sec al 19
lea a constituit motorul principal al calatoriilor
turistice
Avantaje:
-confortul mai ridicat prin dotarea cu vagoane de
dormit, restaurant etc.
- costul accesibil si diferentiat pe clase de confort
-siguranta mai mare a calatoriei
-dependenta mai redusa fata de conditiile
meteorologice
Desi transporturile pe calea ferata au atras la nivelul
anului 2007 sub 5% din totalul sosirilor turistice
internationale, exista unele regiuni geografice in care
dificultatile economice au determinat o utilizare mai
crescuta a acestei forme de transport
-Europa C si de E: 25%
-Asia de S si SE: 18%
Franta: TGV
Trece prin Canalul Manecii: Eurostar
Transportul turistic urban
In paralel cu reteaua de transport in comun s-a
dezvoltat o retea de transport turistic urban
Pentru un pret ce variaza intre 5 si 10 USD turistul
beneficiaza de serviciul de transport pe un transport
bine stabilit, insa are posibilitatea de a-si alege singur
locurile de oprire si timpul alocat fiecarui obiectiv
turistic de pe traseu
Multe dintre elementele infrastricturii de transport
urban reprezinta ele insele adevarate atractii turistice
care si-au castigat admiratia a mii de vizitatori
datorita atributiilor sale atractive (vechimea,
dimensiunea, detaliul constructiv etc.)
12

-London Underground: ceam mai veche retea de

metrou din lume
- viaductele Austrerlitz si Beroy (Franta)
-Metroul din New York : cea mai mare lungime din
lume
Mai pot fi folosite alaturi de autoturismele personale,
cele inchiriate pentru o anumita perioada de timp
turistilor internationali si interni cu sau fara sofer in
sistemul Rent a car
Dezavantaj: supraaglomerarea traseelor urbane si
suburbane
Transporturile turistice navale
In prezent este mai putin utilizata
Cracteristici:
- Viteza redusa de transport
-durata mare de timp a calatoriei
- pretul ridicat
Mijloace de deplasare
-Ferry- boat-urile
-marile transatlantice
-vasele de croaziera
-yachturile de tip charter etc.
Transporturile navale se realizeaza astazi mai mult
subforma croazierelor din cauza dotarii acestora cu
piscine, baruri, restaurante etc.
Cele mai importante zone
-bazinul Marii Caraibelor
-Bazinul Marii Mediterane
In ceea ce priveste transportul fluvial, intensitati
remarcabile se constata pe tronsoanele intraurbane
ale fluviilor ce strabat orase mari sau pe lacurile cu
suprafte mari:
-Tamisa, Sena, Dunare, Volga,Nil
-Marile Lacuri Americane, Lehman, Geneva
In Europa turismul fluvial de croaziera se practica mai
ales pe Rin, Dunare,Rhone si Volga
Navigatia pe canalele urbane: Venetia

13

Capitolul 8
Structuri de primire turistica
8.1.Structuri de cazare
Evaluarea rezultatelor eficientei ectivitatii de cazare

se face prin analiza urmatorilor indictori:

Cheltuiala medie pe loc de cazare
Incasarea medie pe loc de cazare
Productivitatea muncii activitatii de cazare
Rata profitului in unitati de cazare

Managerii unitetilor de cazare turistica au in vedere

cresterea eficientei activitatii de cazare prin:

Dezvoltarea si diversificare serviciilor
Imbunatatire raportului calitate-pret
Cresterea gradului de ocupare
Pregatirea suparioara a personalului

Baze de cazare
In functie de structura retelei de cazare
-Baze de cazare principale: hoteluri, vile, cabane
14

-Baze de cazare secundare: pensiuni, ferme

agroturistice, campingurile etc.
In functie de capacitatea de primire
- structuri de cazare mari de tipul complexelor
turistice:
Mari peste 1000 de locuri
Mijlocii 200- 400 de locuri
Mici- 21-40 locuri
In functie de perioada de utilizare a bazelor de cazare,
acestea pot avea:
- Activitate permanenta
-Activitate sezoniera
In functie de durata sejurului:
-Unitati de tranzit : in centrele urbane
-Unitati de sejur: din statiuni balneoclimaterice
-Unitati mixte: deservesc atat turismul de sejur cat si
pe cel de tranzit

A.

Structurile hoteliere
Prima gazda a unitatilor hoteliere a fost orasul

Londra: apare prima data un imobil destinat care

indeplinea minimul de cerinte de ospitalitate in
Covent Garden (1774)
Dupa 2 decenii apare City Hotel New York

Inceputul sec al 19 lea: hotelul Tremont prima care

avea instalatii de apa si canalizare
In a doua jum a sec 20 pe langa functia de cazare,
hotelurile moderne se adapteaza tipurilor de turism
practicate in sfera lor de influenta
- De exemplu in cazul turismului cultural: bazele vor fi
dotate cu sali de conferinta si spatii expozitionale
-Aproape toate hotelurile ofera servicii destinate
agrementului: piscine, terenuri de tenis, discoteci,
baruri
-Cuprind spatii de deservire a turistilor in domeniul
postei si telecomunicatiilor, schimbului valutar,
comertului cu produse traditionale
15

 Stabilirea catagoriei de confort pentru unitatile

hoteliere presupune indeplinirea unor criterii de
calitate
Dotarea interioara

Acesoriile si serviciile puse la dispozitia turistilor

In general pe plan mondial sunt recunoscute 5 trepte
de confort, cea mai utilizata fiind cea cu atribuire de
stele
La inceputul noului mileniu capacitatea de cazare
hoteliera cea mai mare avea
Europa 39%

America 31,7%
Asia de E si zona Pacificului 22,8%
Activitatea de hotelarie este dirijata de companii care
administreaza de regula mai multe lanturi hoteliere
Lanturile hoteliere din cadrul unui grup sunt
diferentiate in functie de localizare si tipul de clientele
care urmeaza sa o atraga
Grupul Acoor- 15 lanturi hoteliere
- de la 5 stele Novotel sau Sofitel
-3 stele Ibis
-> in apropierea aeroporturilor Etap Hotel, Formule 1

B.Structurile de cazare extrahoteliere

B.1.Formele de cazare in proprietate privata

Casele de vacanta
Au cunoscut o dezvoltare deosebita dupa 1975
Franta: 3 mil de case de vacanta in zonele: Provence
Cote de Azur, Bretagne, Normandia
Suedia: 22% din totalul proprietatilor mondiale

Apartamente in imobile detinute in coproprietate

Dispune de servicii de intretinere si turistice
asigurate de o companie de management
16

 Sunt rentabile dar presupune investitii mari

E foarte dezvoltat in SUA ,a aparut prima data in
Florida
-Spania
-Franta mai recent
Apartamente detinute in multiproprietate
Cu proprietate divizata in timp pe perioada 1-2
saptamani
Fiecare perioada este vanduta separat, iar costul este
impartit intre mai multi proprietari
SUA detine primul loc
- Marea Britanie
B.2. Structurile de cazare destinate inchirierii
Cazarea intr-o locuinta privata
Forma cu traditie in Marea Britanie- sist ,,bred and
breakfast
Preturile sunt accesibile si negociabile
Genereaza venituri suplimentare pt pop locala
Austria, Irlanda, Portugalia, Italia si Grecia
Apartamente inchiriate de firme sau companii fara
asigurarea unor servicii
Una dintre cele mai ieftine forme de cazare adaptata
turimsului de masa
Litoralul Mediteranean francez si spaniol
Capacitatile de cazare din mediul rural
Forma cu evolutie recenta
Franta
Varietate de unitati sociale de cazare ieftine
Destinate pt categoriile cu venituri reduse : tineret,
fam cu multi copii
Germania, Franta

B.

Structurile de cazare nepermanente

Au ca forme principale campingul si caravaningul

Campingurile- zonele de litoral, specifice tarilor din
Europa
17

8.2. Unitatile si serviciile de alimentatie

publica
Eficienta activitatii de alimentatie publica este

masurata prin intermediul unor indicatori:

Productivitatea muncii din activitatea de alimentatie
publica
Rata profitului in unitatile de alimentatie
Afluxul de consumatori la masa
Incasarea medie pe consumator

In pachetele turistice gastronomia ocupa un rol

important, de accea se urmareste constant cresterea
eficientei economice in unitatile de alimentatie
publica prin:
Folosirea intensiva a spatiilor din unitatile de
alimentatie
Diversificarea structurala a produselor si serviciilor
oferite
Revederea periodica a incadrarii unitatilor de
alimentatie in categoria de confort pentru care a
obtinut functionarea

Activitatile de profil in alimentatie au urmat structura

Spatii destinate servirii consumatorilor: saloanele pzise ale restaurantelor
Spatiul destinat productiei: bucatarie, laboratoarele
de patiserie
Spatiul de depozitare si pastrare: magazii, camere
frigorifice

Restaurantele- cele mai importante unitati care ofera

servicii de alimentatie

18

 Pot presta servicii de alimentatie atat pentru

consumatorii individuali cat si pentru grupurile
organizate de turisti
Astfel serviciile de alimentatie devin componente ale
pachetului de servicii

Bucataria sau specificul unui restaurant face parte

din gama de atractii a unei calatorii
Destinatii ca Paris, Roma, San Francisco, Hong Kong
sunt renumite ca centre culinare in intreaga lume

Raspandite si foarte apreciate de turisti sunt

restaurantele cu specific ce pun in valoare traditiile
culinare ale unui anumit spatiu geografic
Pub-ul irlandez este unul dintre cele mai cunoscute
unitati de servire traditionale
- Clientii sunt serviti cu faimoasa bere Guinness sau
unul dintre variatele sortimente de whisky
- Brazen Head, James Toner, Mulligan
Restaurantele cu specific italian
- Meniul traditional italian incepe cu ,,antipasto
-felul principal din paste si pilaf
-felul doi din carne sau peste
-festinul se inchide cu o salata asortata
-Tavola calda, Rosticceria
Restaurante tipic austriece
-Gasthof,Beisl
Restaurante in Bulgaria
- Mehanas
Cehia: Hostinec, Hospada
Grecia: tavernele Pristaria
Turcia: Kebapci

8.3.Structuri si servicii de agrement

Agrementul este definit ca: ansamblul mijloacelor,
echipamentelor, evenimientelor si formelor oferite
19

de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa

asigure individului/grupului social o stare de buna
dispozitie.
In functiile de destinatiile de calatorie, se contureaza
mai multe forme de agrement fiecare cu specificul
sau de:
Litoral
Montan de vara sau de iarna
Balnear
Urban etc.
Agrementul poate fi clasificat prin intermediul mai
multor criterii de analiza:
Dupa spatiul de desfasurare
Sezonul turistic
Structura participantilor
A. Criteriile si normele de amenajare turistica a
litoralului

Marimea unei statiuni litorale este data de

capacitatea de suport a palejelor avand in vedere
urmatorii parametrii:
Suprafata exploatabila a plajelor det de conditiile
concrete ale configuratiei si a cardului natural de
ansamblu
Capacitatea optima de primire a plajei- numarul de
vizitatori sositi pe plaja
Simultaneitatea prezentei vizitatorilor pe plaja
Capacitatea zilnica a plajei numarul de vizitatori ce
pot folosi zilnic plaja
B. Amenejarea spatiului montan
Amenajarea domeniului schiabil reprezinta punctul
de plecare in realizarea unei statiuni turistice pentru
sporturi de iarna
Astfel se iau in vedere o serie de parametrii:
Numarul si lungimea partiilor de schi in total pe
categorii

20

 Transportul turistilor catre partiile de schii prin

intermediul instalatiilor det transport pe cablu
In amenejarea statiunilor montane o atentie
deosebita s-a acordat structurilor de cazare, de
alimentatie publica, precum si dotarilor specifice
practicarii schiului
Foarte respandit si utilizat de cca dintre turisti
este skipass-ul care ofera posibilitatea practicarii
schiului pe o perioada delimitata contre unie sume
fixe
Tariful include: cazare, transport, utilizarea
instalatiilor de urcat,lectii de schi etc.
In privinta agrementului se apreciaza ca gama
oferita sa fie atat de bogata incat sa satisfaca si
exigentele celor care nu vin sa schieze : piscina
acoperita in aer liber, bar, Sali de sport, sauna
Bowling, pationare artificiale, manifestari cultural
artistice

C.Spatiile destinate agrementului din marile

orase
Acestea sunt edificate atat pentru turisti cat si
pentru rezidenti, in vederea satisfacerii nevoii
acestora de destindere si reconfortare fizica,
divertisment
Spatiul destinat agrementului poate fi:
Inchis : sali de teatu, cluburi, discoteci
In aer liber: gradini publice, parcuri de distractii
Un rol important in desavarsirea agrementului in
cadrul marilor orase il au spatiile verzi
New York detine cele mai mari parcuri urbane:
Central Park, Great Kills Park
In Europa parcurile si gradinile publice sunt nelipsite
din spatiu urban:
-Parc de Ciquantenaire- Bruxelles
-Phoenix Parc Dublin
21

-Gradinile exotice- Monaco

-Gradina Botanica din Tomso-Norvegia
-Gradina Botanica din Balcic-Bulgaria
Parcurile de distractie
-Lumea lui Walt Disney- Florida

8.4 Forta de munca in turism

La nivel international, industria turistica mobilizeaza
un numar important de lucratori mai ales in
perioadele cu sezon turistic
Specialistii OMT- personalul angajat in ind turismului
reprez cca 11% din totalul fortei de munca la nivelul
economiei mindiale
Ind turismului se situeaza in primul loc in lume prin
contributia la ocuparea fortei de munca
Turismul poate genera locuri de munca in zone cu
nivel ridicat al ratei somajului
Asigura un numar mare de locuri de munca in zone
cu nivel ridicat al ratei somajului
Asigura locuri de munca pentr incepatori

Capitolul 9.
Piata turistica- caracteristici si
indicatori de evaluare
9.1.Particularitatile pietei turistice
In desfasurarea actului turistic se face simtita
interferenta dintre oferta turistica si cererea turistica
Aceasta sfera de interferenta poarte numele de piata
turistica
In centrul pietei turistice se situeaza turistul privit ca
un consumator potential, caruia ii sunt destinate
produsele turistice si care detine puterea de a
selecta din produsele turistice
Caracteristicile pietei turistice:
22

 este alcatuit dintr-un cumul de elemente materiale si

imateriale
prod si consumul turistic se suprepun in spatiu si
timp
oferta turistica ca sursa a productiei turistice poate fi
mai mare sau cel putin egala cu aceasta
Piata turistica- spatiu geografic si economic in care
au loc contactul dintre oferta turistica (prod turistica)
cu cererea turistica (cons turistic)
Produs turistic- ansamblul bunurilor si serviciilor
necesare pentru stimularea activitatii specifice de
consum turistic
Oferta turistica- ansamblul avtivitatilor
indispensabile pentru productia si distributia
produselor turistice
Cerere turistica- ansamblul nevoilor sociale pentru
consumul produsului turistic
In termeni calitatativi, piata turistica poate fi
analizata prin intermediul urmatorilor indicatori:
Capacitatea pietei turistice (CT)
Potentialul pietei turistice (PT)
Volumul pietei unui anumit produs turistic (VT)
Lovul de piata al produsului turistic (LT)
Capacitatea pietei turistice
Necesarul pietei analizate pentru consumul unui
numit produs turistic
Se calculeaza folosind capacitatea medie de consum
turistic exprimata in unitati monetare (k) si numarul
consumatorilor ipotetici dupa formula:
CT=kxN
Potentialul pietei turistice
Se estimeaza cererea de consum pentr un anumit
produs turistic in functie de veniturile consumatorilor
si de nivelul preturilor
23

 Volumul pietei produsului turistic

Ne arata valoarea tranzactiilor incheiate pentru un
anumit produs turistic pe o piata data, intr-un numit
interval de timp
Locul pe piata al unui anumit produs turistic
Reprezinta o parte a volumului pietei acoperita prin
vanxarile realizate sau posibil de realizat de catre
firmele de turism

9.2. Cererea turistica si factorii

determinanti ai consumului turistic
Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de
a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei
proprii
Forma materiala a cererii turistice consumul turistic
Caracteristici
Caracterul dinamic
Diversitatea, elasticitatea si sezonalitatea
accentuata datoritafactorilor naturali si sociali
Caracter complex variate categoriide srvicii
turistice
Intensitatea cererii turistice poate fi cuantificata cu
ajutorul unor modele matematice
Rambaux propune un indicator net care exprima
plecarile in vacanta ale populatiei pe un anumit
teritoriu cel putin odata pe an. Indicatorul se
calculeaza dupa formula:
T
Inc Pst x 100

Inc= intensitatea neta de calatorie

T= numarul turistilor care au plecat in vacanta cel
putin odata pe an
Pst= populatia stabila a teritoriului studiat

9.2.1.Motivatia turistica

24

 Este unul dintre cei mai importanti factori care

exprima modul de percepere selectiva a ofertei
turistice in functie de nevoile socio-culturale si
posibilitatile materiei individuale
Este un element cheie care genereaza cererea de
turism si in anumite conditii determina consumul
turistic
Categorii de motivatii turistice de vacanta:
1. Motivatia de evedare
2. Motivatia de relaxare
3. Motivatia ludica
4. Motivatia familiala
5. Mentinerea sau cresterea prestigiului social
6. Interactiune sociala
7. Motivatie educationala
8. Auto regasire
9. Activare onirica
10. Achizitionarea de bunuri
Dupa problematica motivatiilor turistice ce satu la
baza conturarii cererii turistice se diferentiaza 2 mari
categorii
Motivatii de tip negativ care exprima refuzul
consecintelor negative ale mediului din centrele
urbane si industriale in care traieste turistul virtual
Motivatii de tip pozitiv care se identifica cu interesul
bine definit pentru anumite obiectove turistice

9.2.2. Factorii sociali si economici

Desavarsirea actului turistic ce presupune
deplasarea de la locul de resedinta catre zona de
destinatie, depinde de o suma de factori
Astfel in ceea ce priveste factorul demografic,
cresterea longevitatii si a ponderii populatiei de
varsta a treia se reflecta in participarea tot mai mare
a acestei categorii la miscarea turistica

25

 Factorii socio- economici prezinta o mare diversitate

si influenteaza in mod semnificativ accesul la turism
al diferitelor categorii socio-profesionale
Bugetul pe timp liber reprezinta un element foarte
important care influenteaza participarea la turism
Durata intervalelor de timp liber difera foarte mult
de la o tara la alta, in functie de gradul lor de
dezvoltare economica, dar si de la o grupa sociala la
alt, respectiv de la o categorie de varsta la alta
categorie
Orasul lumii contemporane, in conditiile modernizarii
economiei si a trecerii acesteia de la faza industriala
spre cea de tertializare, ofera locuitorilor sai un
bugent de timp liber suplimentar, fapt ce faciliteaza
accesul catre activitatile recreative
Veniturile populatiei sunt legate de capacitatea
economica, iar pentru turism prezinta importanta
cresterea acelei parti din venit ce ramane disponibila
dupa satisfacerea necesitatilor curente
Veniturile influenteaza alegerea tipurilor si formelor
de turism practicate
Corelarea intre venturi si preturi imbraca un model
matematic de calcul:
Ct=

V
P

Ct = cererea turistica
V=venitul
P= pretul
Specialistii in turism apreciaza ca in tarile dezvoltate
turismul incepe sa devina o activitate sistematica din
momentul in care venitul pe locuitor depaseste 500$

9.3. Oferta turistica si comercializarea

produselor turistice pe piata

26

 Reprezinta o suma de elemente atractive care pot

motiva vizitarea lor si care pot fi puse in valoare la
un moment dat pentru stimularea cererii turistice
Alcatuire
a.potentialul turistic dintr-un anumit spatiu geografic
b. infrastructura turistica si generala
c. forta de munca di sectorul turistic
d. serviciile turistice
Poate fi structurata in:
Oferta turistica potentiala
-of tur primara: tot res turistice naturale
- of tur secundara: t antropice
Oferta turistica reala
- are ca suport oferta turistica potentiala care devine
efectiva in masura in care va intruni o serie de
caracteristici pentru stimularea consumului turistic:
dezvoltarea infrastructurii, a structurii de primire a
turistilor, a formelor de recreera si agrement
9.3.1. Politici destinate organizarii si lansarii
ofertei turistice pe piata
1. Politica de programe si investitii
Construirea unei oferte turistice tentante implica un
insemnat efort din partea statului, materializat in
investitii utilizate in consolidarea elementelor de
infrstrustura
Statul isi asuma si rolul de protector al industriei
turistice prin politica fiscala si cea de credite
adresata investitorilor
2. Politica de pret
Prezinta caractere diferite de la o tara la alta
Pretul prcaticat pe piata turistica constituie frecvent
unul dintre motivele majore in alegerea locului de
vacanta

27

 Astfel ca urmare a preturilor accesibile Europa

Mediteraneanareprezinta o destinatie avantajoasa
pentru turistii din Europa C si de N
De asemenea pretul diferit pentru unele bunuri de
consum impulsioneaza intensitatea circulatiei
turistice in zonele de frontiera
3.Politica de promovare
Propaganda turistica face obiectivul de activitate a
numeroase orgnisme guvernamentale in tari de pe
toate continentele globului.
Guvernele tarilor respective cheltuiesc energie si
bani pentru propaganda turistica si cauta sa
mareasca numarul vizitatorilor straini precum si sa
mentina in tara cererea turistica interna
9.3.2. Comercializarea ofertei pe piata turistica
Comerciantii de pe piata turistica, comercializeaza
doar imaginea unui produs si nu produsul insusi, pt
ca intre momentul achizitionarii produsului si
momentul consumului efectiv al lui exista un decalaj
considerabil de spatiu si timp
Agentiile de turism au fost create ca rezultat al
dezvoltarii si intensificarii circulatiei turistice
Acese unitati indispensabile in industria calcatoriilor
si turismului, coordoneaza activitatea turistica
indeplinind urmatoarele functii:
1. De realizare
2. De creatie
3. De promovare
4. De informare
5. De distribuire

28

29