AE Economia circulară – o nouă direcție

pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

ECONOMIA CIRCULARĂ – O NOUĂ DIRECȚIE

PENTRU SUSTENABILITATEA INDUSTRIEI HOTELIERE DIN ROMÂNIA?
Rodica Pamfilie1, Daniela Firoiu2, Adina-Gabriela Croitoru3∗
şi George Horia Ioan Ionescu4
1)3)
Academia de Studii Economice, Bucureşti, România
2)4)
Universitatea Româno-Americană, București, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoria articolului

Pamfilie, R., Firoiu, D., Croitoru, A.G. and Ionescu, Primit: 29 decembrie 2017
G.H.I., 2018. Circular Economy – A New Direction for Revizuit: 15 martie 2018
the Sustainability of the Hotel Industry in Romania? Acceptat: 10 aprilie 2018
Amfiteatru Economic, 20(48), pp. 388-404.

DOI: 10.24818/EA/2018/48/388

Rezumat
Articolul de față tratează aspecte referitoare la trecerea la un nou model de
economie – economia circulară – model mai adecvat tendințelor actuale de asigurare a
sustenabilității proceselor economice. Turismul, ca ramură economică cu o dinamică
accentuată în ultimii ani, este unul dintre domeniile în care economisirea resurselor și
protejarea mediului înconjurător are o importanță semnificativă. Turismul circular, derivat
din principiile economiei circulare, are ca scop reciclarea resurselor turistice și favorizarea
dezvoltării durabile a mediului, inducând turiștilor o stare de responsabilitate sporită.
Autorii au urmărit studierea influenței implementării sistemelor integrate de
management calitate-mediu-securitate asupra performanței economice a unităților hoteliere
din România din perspectiva managerilor din industrie, ca punct de pornire pentru
determinarea posibilității aplicării principiilor economiei circulare în acest sector. Pentru a
studia această influență, au fost adresate chestionare operatorilor din industria hotelieră, în
scopul de a stabili legătura existentă între implementarea standardelor ISO 9001, ISO
14001 și OHSAS 18001 și performanța economică, socială și de mediu a respectivilor
operatori.
Din perspectiva abordării sistemice și analizând datele obținute, autorii articolului
opinează că industria hotelieră din România nu este încă suficient de pregătită să adopte
principiile economiei circulare, adoptarea unui sistem de management integrat neavând o
influență atât de mare pe cât s-ar putea crede asupra performanțelor operatorilor din
domeniu.

Cuvinte-cheie: dezvoltare sustenabilă, economie circulară, turism circular, sistem integrat

de management, performanţă economică

Clasificare JEL: L83, Q01, Q56, Z32

∗ Autor de contact, Croitoru Adina-Gabriela – adina_gc@yahoo.com

312 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE

Introducere

În prezent, există o preocupare tot mai mare pentru impactul negativ pe care
acțiunile umane îl au asupra mediului înconjurător, luând în calcul resursele limitate, dar
mai ales neregenerabile ale planetei. Astfel, dezvoltarea sustenabilă devine un mod de a
gândi și de a acționa atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în acest sens fiind
nevoie de principii și acțiuni bine definite, menite a asigura, în final, protejarea mediului. În
acest context, economia circulară devine una dintre cele mai mari provocări și, în același
timp, oportunități ale prezentului, cu noi idei și principii care vin să susțină refolosirea
resurselor, în locul consumului efectiv, care conduce la epuizarea acestora.
Industria turismului, industria cu cea mai rapidă dinamică la nivel global, are o
legătură puternică cu domeniul sustenabilității, fiind, în același timp, un sector extrem de
sensibil, atât din prisma (supra)utilizării resurselor, cât și a generării de deșeuri. Într-o
societate bazată pe cunoștințe, cu volume mari de informații accesibile oricui, oriunde,
consumatorii de turism devin tot mai exigenți; cerințele lor de calitate cresc progresiv și
aceștia apreciază tot mai mult varietatea de produse și servicii, experiențele noi și fără
precedent, dar și flexibilitatea în crearea unei vacanțe. Ca un element pozitiv, din ce în ce
mai mulți turiști își exprimă dorința pentru un mediu curat, dar, în același timp, pentru
experiențe turistice în natură și pentru produse turistice care includ cultura, patrimoniul și
istoria. Astfel, toți jucătorii din această industrie se confruntă cu provocări profunde și sunt
forțați nu numai să caute noi modalități de a deveni competitivi pe o piață în care
concurența este acerbă, ci și să acorde tot mai multă atenție dezvoltării și promovării
durabilității. Ei devin din ce în ce mai preocupați de compatibilitatea cu mediul, în special
prin conservarea resurselor de care depinde succesul turismului atât pe termen scurt, cât și
pe termen lung.
La nivel global, turismul durabil devine din ce în ce mai răspândit - nu numai că
cererea clienților pentru acest tip de turism crește, dar și furnizorii din domeniul turismului
continuă să dezvolte noi programe ecologice, iar guvernele să creeze din ce în ce mai multe
politici care să încurajeze practicile turistice durabile.
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului, „dezvoltarea turismului durabil
necesită participarea informată a tuturor părților interesate relevante, precum și o conducere
politică puternică pentru a asigura participarea pe scară largă și consolidarea consensului“.
(UNWTO, 2005) Dezvoltarea turismului durabil este un proces continuu care necesită
monitorizarea permanentă a impactului și introducerea măsurilor preventive și/sau corective
necesare. În plus, turismul durabil ar trebui să mențină un nivel înalt de satisfacție pentru
turiști, făcându-i mai conștienți de problemele legate de durabilitate și promovând practici
durabile în domeniul turismului între aceștia. Astfel, în contextul cerințelor tot mai mari
pentru sustenabilitate, economia circulară, devenită cel mai viabil model pentru economia
globală, se transferă și în industria turismului sub forma turismului circular.

1. Economia circulară – un model economic sustenabil

În economia actuală, modelul dominant este cel liniar, bazat pe consum, pe

cantități însemnate de resurse și energie ușor accesibile, ceea ce îl face din ce în ce mai
nepotrivit pentru realitatea în care este utilizat. (United Nations, 2015) Încercarea unei
abordări eficiente, de reducere a resurselor și energiei fosile consumate de fiecare unitate

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 313

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

economică, nu va altera natura finită a acestora, ci doar poate amâna inevitabilul, fiind
astfel necesare alte schimbări fundamentale.
În acest context, conceptul de „economie circulară“ atrage tot mai mult atenția în
ultimii ani. Aceasta este caracterizată, mai mult decât definită, ca o economie regenerativă,
care urmărește să mențină produsele, componentele, materialele la cel mai înalt nivel al
utilității și valorii lor în orice moment, făcând distincție între ciclurile tehnice și biologice.
Economia circulară este concepută ca un ciclu de dezvoltare pozitiv continuu, care conservă
și îmbunătățește capitalul natural, optimizează randamentul resurselor și minimizează
riscurile de sistem prin gestionarea stocurilor finite și a fluxurilor regenerabile,
dovedindu-și eficiența la orice nivel.
Economia circulară face referire la un sistem regenerabil prin intenție și design,
înlocuind termenul de „sfârșit al ciclului de viață“ cu restaurarea. Direcția este aceea a
utilizării energiei regenerabile, a eliminării chimicalelor toxice și a diminuării risipei și
deșeurilor printr-un design superior al materialelor, produselor, sistemelor și, implicit, al
modelelor de afaceri. (Van Rheede, 2012)
Există trei principii aflate la baza economiei circulare (World Economic Forum,
2016):
• principiul 1 – conservarea și îmbunătățirea capitalului natural prin controlul stocurilor
finite și echilibrarea fluxurilor de resurse regenerabile (de exemplu, înlocuirea
combustibilului fosil cu energie regenerabilă sau utilizarea metodei randamentului durabil
maxim pentru a conserva stocurile de pește)
• principiul 2 – optimizarea randamentului resurselor prin produsele, componentele și
materialele care circulă la cel mai înalt nivel al utilității în orice moment, atât în cazul
ciclurilor tehnice, cât și al celor biologice (de exemplu, utilizarea în comun a produselor și
extinderea ciclurilor de utilizare a acestora)
• principiul 3 – promovarea eficacității sistemului prin relevarea și proiectarea
externalităților negative, cum ar fi poluarea apei, aerului, solului și fonică, schimbările
climatice sau efectele negative asupra sănătății aflate în conexiune cu utilizarea resurselor
Studiile efectuate și exemplele de bună practică identificate de-a lungul timpului
demonstrează faptul că o tranziție către economia circulară ar putea aduce beneficii de
durată într-o economie mai inovatoare și mai productivă. De aceste aspecte pozitive
beneficiază, implicit, și industria turismului, ca sector economic cu cea mai rapidă
ascensiune la nivel global, cu atât mai mult în contextul dezvoltării durabile.
Așa cum arată cele mai recente statistici, mediul înconjurător se află într-un proces
continuu de degradare, cele mai vechi dintre economiile planetei folosind resursele naturale
într-un ritm mai rapid decât capacitatea de regenerare a acestora. Cu atât mai mult, pe
măsură ce clasa mijlocie de la nivelul statelor emergente se dezvoltă și investițiile
imobiliare în hotelurile din aceste regiuni cresc, problema resurselor devine tot mai mare,
ceea ce se traduce într-o responsabilitate mai mare a companiilor vestice implicate în astfel
de proiecte, atât din punct de vedere al perspectivei de mediu, cât și al perspectivei sociale a
sustenabilității.

2. Sistemele integrate de management, instrument important al dezvoltării durabile

Începând cu anul 2007, un grup de 27 de organizații (Parteneriatul pentru Criterii

Globale pentru Turism Durabil) au decis să conceapă anumite criterii care intenționează să
traseze câteva direcții de bază pentru dezvoltarea turismului durabil. Aproximativ 100.000

314 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
de actori din industria turismului au fost consultați, au fost analizate peste 4.500 de criterii
din cele peste 60 de certificări existente, iar comentariile a peste 1.500 de persoane au fost
luate în considerare. Astfel, au fost elaborate Criteriile pentru Turism Durabil, care se află
într-un proces de îmbunătățire permanentă, fiind evaluate la fiecare 2 ani conform Codului
de bune practici ISEAL și modificate corespunzător. Acestea reprezintă, de fapt, un răspuns
al comunității turistice la provocările globale ale Obiectivelor Mileniale de Dezvoltare ale
Națiunilor Unite, reducerea sărăciei și durabilitatea mediului (inclusiv schimbările
climatice) fiind principalele probleme abordate prin aceste criterii.
Criteriile Globale pentru Turism Durabil reprezintă o încercare de a crea o viziune
unitară cu privire la conceptul de durabilitate și va fi minimul la care ar trebui să aspire
orice afacere din domeniul turismului. Deși criteriile au fost inițial concepute pentru a fi
utilizate numai de către hotelieri și tur-operatori, acestea au aplicabilitate în întregul sector
turistic. Astfel, Criteriile pentru Turism Durabil pot fi considerate ca fiind începutul unui
proces menit să facă din sustenabilitate o practică standard pentru toate formele de turism.
Este de așteptat, printre altele, ca aceste criterii să (Global Sustainable Tourism Council,
2012):
• servească drept orientări de bază pentru ca întreprinderi de orice dimensiune să devină
mai durabile
• sprijine companiile din industria turismului să adopte programe sustenabile care să
îndeplinească criteriile
• ajute consumatorii să identifice programele de turism și companiile care sunt cu
adevărat sustenabile
• sprijine certificarea și alte programe voluntare pentru a se asigura că standardele
acestora sunt conforme cu o linie de bază acceptată pe scară largă
• ofere programelor guvernamentale, non-guvernamentale și din sectorul privat un
punct de plecare pentru dezvoltarea cerințelor turistice durabile
• servească drept îndrumări de bază pentru organismele de educație și formare
Criteriile pentru Turism Durabil sunt organizate în jurul a patru teme principale,
după cum urmează:
• planificarea eficientă a dezvoltării durabile (de exemplu: respectarea legislației, a
îndrumării și formării, satisfacția clienților, promovarea precisă/corectă, clădiri și
infrastructură, respectarea patrimoniului, a apei terestre și a drepturilor de proprietate)
• maximizarea beneficiilor sociale și economice pentru comunitatea locală și
minimizarea impactului negativ (de exemplu: sprijin comunitar, ocuparea forței de muncă
la nivel local, achiziții locale, antreprenori locali, oportunități egale, protecția salariaților și
salarii)
• consolidarea patrimoniului cultural (de exemplu: codul de comportament - vizite,
protecția și accesul în sit-uri, prezentarea culturii și a patrimoniului)
• maximizarea beneficiilor pentru mediu și reducerea impactului negativ (de exemplu:
conservarea resurselor, reducerea poluării, conservarea biodiversității, a ecosistemelor și a
peisajelor)
Criteriile pentru Turism Durabil acționează, într-o anumită măsură, la fel ca
standardele menite să creeze o serie de practici universal acceptate în ceea ce privește
turismul durabil. Domeniul de aplicare și scopul acestora se întrepătrund cu cele ale altor
standarde, un exemplu elocvent în acest sens fiind standardele ISO referitoare în special la
managementul mediului, standarde care pot sprijini cu succes implementarea Criteriilor
pentru Turism Durabil. Cu toate acestea, standardele ISO referitoare la managementul

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 315

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

mediului sunt utilizate tot mai des împreună cu standardele de management al calității și al
sănătății și securității ocupaționale, devenind mai eficiente într-o abordare integrată.
În actualul context economic global, companiile din toate sectoarele se confruntă
cu numeroase provocări, astfel că sistemele de management și standardele au devenit un
aspect esențial și, în același timp, o precondiție pentru supraviețuire. Presiunea și cerințele
tot mai mari din partea diferitelor părți interesate, atât interne, cât și externe, inclusiv a
organismelor de reglementare, a comunității, a clienților, a angajaților, a furnizorilor și a
guvernelor impun necesitatea adoptării unor sisteme/standarde. (Psomas, Pantouvakis and
Kafetzopoulos, 2013)
Familia ISO 9000 abordează diferite aspecte privind managementul calității și
cuprinde unele dintre cele mai cunoscute standarde ISO. Aceste standarde le oferă
companiilor și organizațiilor îndrumare și instrumentele necesare pentru a oferi de fiecare
dată același nivel de calitate, în conformitate cu cerințele clienților. În prezent, familia de
standarde ISO 9000, revizuite periodic ca urmare a feedback-ului primit din partea celor
care le implementează. (iso.org)
ISO 9000 are la bază opt principii de management al calității, definite în ISO
9000:2005 – „Quality management systems – Fundamentals and vocabulary“ și ISO
9004:2009 – „Managing for the sustained success of an organization – A quality
management approach“ (ISO, 2012):
• orientare către client – organizația trebuie să înțeleagă nevoile clienților, să le
îndeplinească acestora cerințele și să încerce să le depășească așteptările
• leadership – liderii trasează direcția și scopul organizației; aceștia ar trebui să creeze
și să întrețină acel mediu în care oamenii se pot implica pe deplin în atingerea obiectivelor
organizației
• implicarea personalului – personalul reprezintă esența unei organizații și implicarea
lor deplină permite utilizarea abilităților acestora în beneficiul organizației
• abordare procesuală – rezultatele dorite pot fi obținute mai eficient dacă activitățile și
resursele aferente sunt gestionate ca un proces
• abordarea sistemică – identificarea, înțelegerea și gestionarea proceselor
interdependente ca un sistem contribuie la eficacitatea și eficiența organizației în ceea ce
privește atingerea obiectivelor
• îmbunătățire continuă – obiectivul permanent al unei organizații trebuie să fie
îmbunătățirea continuă a performanțelor organizației
• abordare factuală în luarea deciziilor – deciziile eficiente se bazează pe analiza
datelor și informațiilor
• relații reciproc avantajoase cu furnizorii – o organizație și furnizorii săi sunt
interdependente, iar o relație mutual benefică sporește abilitatea lor de a crea valoare
Scopul familiei de standarde ISO 14000 referitoare la managementul mediului este
acela de a ajuta organizațiile să minimalizeze impactul negativ al operațiunilor lor asupra
mediului, dar și de a asigura conformitatea cu legislația în vigoare și alte cerințe de mediu.
Se urmărește promovarea unui management al mediului mai eficace și mai eficient în
cadrul organizațiilor și furnizarea de instrumente utile, eficiente din punct de vedere al
costurilor, flexibile, care să reflecte cele mai bune practici organizaționale în ceea ce
privește culegerea, interpretarea și comunicarea informațiilor de mediu relevante.
Cel mai important element al seriei ISO 14000 este standardul ISO 14001, care
reprezintă setul de bază de standarde utilizate de către organizații pentru conceperea și
implementarea unui sistem de management al mediului eficient. Așadar, ISO 14001 nu

316 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
stabilește condiții pentru atingerea performanței în domeniul mediului, ci conturează un
cadru în care companiile poate dezvolta un sistem de management al mediului eficient,
putând fi implementat de orice organizație care dorește îmbunătățirea eficienței utilizării
resurselor, reducerea deșeurilor și a costurilor.
Printre cele mai importante beneficii aduse de utilizarea standardului ISO 14001 se
numără (ISO, 2015b):
• demonstrarea conformității cu reglementările prezente și viitoare
• creșterea implicării conducerii și a angajamentului angajaților
• îmbunătățirea reputației companiei și creșterea nivelului de încredere al părților
interesate printr-o comunicare strategică
• atingerea obiectivelor strategice de business prin încorporarea aspectelor de mediu în
managementul afacerilor
• asigurarea unui avantaj competitiv și financiar prin îmbunătățirea eficienței și
reducerea costurilor
OHSAS 18001 este un standard britanic referitor la sistemele de management al
sănătății și securității ocupaționale aplicat la nivel internațional, fiind recunoscut pe scară
largă.
Organizațiile din întreaga lume recunosc necesitatea controlului și îmbunătățirii
performanței în domeniul sănătății și al securității și, drept urmare, folosesc sisteme de
management al sănătății și securității ocupaționale. Creșterea numărului de standarde
naționale și a schemelor de certificare brevetate a creat confuzie și a condus la fragmentarea
pieței și afectarea credibilității schemelor individuale, astfel că s-a impus necesitatea unei
abordări unice a acestor aspecte. În 1999, un grup format din reprezentanții organismelor
naționale de standardizare, unități academice, organisme de acreditare și certificare și
instituții din domeniul sănătății și securității ocupaționale, alături de organismul național de
standardizare al Marii Britanii (BSI) au publicat seria OHSAS 18000. Aceasta era compusă
din OHSAS 18001 (cerințele unui sistem de management al sănătății și securității
ocupaționale) și OHSAS 18002 (instrucțiuni pentru implementare).
Adepții seriei OHSAS 18000 susțin faptul că un sistem de management al sănătății
și securității la locul de muncă promovează un mediu de lucru sigur și sănătos prin
asigurarea unui cadru care ajută organizațiile să:
• identifice și să controleze riscurile în ceea ce privește sănătatea și securitatea
• reducă probabilitatea producerii de accidente
• fie în conformitate cu reglementările în vigoare
• îmbunătățească performanța globală
Luând în considerare industria turismului, mai pot fi amintite și standardele ISO
22000 și ISO 27001, importante pentru desfășurarea în condiții optime a activității turistice.
ISO 22000 este un standard internațional utilizat de către organizațiile din lanțul
alimentar și conține măsuri preventive tradiționale de asigurare a calității și măsuri
preventive de siguranță alimentară. Scopul său principal este acela de a reduce și chiar
elimina riscurile privind siguranța alimentară, ca modalitate de protecție a consumatorilor.
ISO 22000 permite crearea unui sistem de management al siguranței alimentare, fiind,
totodată, o componentă importantă a sistemului de management al calității. Cuprinde
principiile HACCP și cerințele referitoare la siguranța lanțului alimentar și prezintă
numeroase beneficii, printre care:
• asigură conformitatea produselor și serviciilor cu standardele internaționale
• oferă o garanție a calității și siguranței

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 317

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

• crește încrederea consumatorilor

• crește calitatea vieții
• reprezintă o sursă importantă de know-how tehnologic în domeniul alimentației
• creează un cadru de reglementare pentru certificare
• reprezintă standarde auditabile, cu cerințe clare
• optimizează utilizarea resurselor
ISO 27001 reprezintă singurul standard auditabil internațional care stabilește în
mod clar cerințele pentru un sistem de management al securității informației (SMSI),
contribuind la identificarea, gestionarea și minimizarea amenințărilor care pot afecta
informația. Certificarea ISO 27001 le demonstrează clienților existenți, dar și celor
potențiali că o companie a definit și implementat procese privind securitatea
informațională. Principalele beneficii oferite de acest standard sunt următoarele:
• evitarea pierderilor financiare asociate cu scurgerile de informații
• protejarea și îmbunătățirea reputației companiei
• îmbunătățirea structurii companiei
• reducerea frecvenței activităților de audit
• câștigarea de noi clienți și loializarea celor deja existenți
Sistemele de management și standardele au devenit un aspect esențial pentru orice
companie și, în același timp, o precondiție pentru supraviețuire în actualul context global.
Presiunea și cerințele tot mai mari din partea diferitelor părți interesate, atât interne, cât și
externe, inclusiv a organismelor de reglementare, a comunității, a clienților, a angajaților, a
furnizorilor și a guvernelor impun necesitatea adoptării unor sisteme/standarde.
Pentru a satisface nevoile diferitelor părți interesate, organizațiile folosesc de regulă
sisteme de management individuale, cum ar fi acelea în domeniul mediului, al
responsabilității sociale, al calității sau al sănătății și securității. Implementarea și
menținerea unor astfel de sisteme necesită alocarea unor resurse importante, cu impact
direct asupra entității. Astfel, pe măsură ce numărul sistemelor de management
independente crește în cadrul unei organizații, apare necesitatea de a le integra într-un
sistem unic pentru a facilita înțelegerea lor, pentru a eficientiza utilizarea acestora, dar și
pentru a elimina redundanțele. (figura nr. 1)

Figura nr. 1: Sistemele integrate de management – suport pentru economia circulară

318 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
Pe scurt, procesul de integrare presupune identificarea cerințelor părților interesate,
sistematizarea acestora și apoi abordarea lor într-o manieră integrată. Un sistem integrat de
management dă naștere unor structuri și procese ce facilitează integrarea sistemelor de
management și a așteptărilor și cerințelor părților interesate cu privire la acestea în procese
de afaceri. În consecință, un astfel de sistem este conceput ca un set de procese
interconectate ce împărtășesc aceleași resurse umane, materiale, financiare, informaționale,
cu scopul atingerii unor obiective specifice. (Karapetrovic, 2003)
Integrarea transformă în mod fundamental o organizație prin schimbări la nivel
strategic, tactic și operațional. La nivel strategic, de exemplu, aceasta oferă un mecanism
menit să crească interacțiunea cu părțile interesate și, astfel, o cale de a răspunde cerințelor
acestora prin canalizarea resurselor organizației. Din punct de vedere tactic, integrarea se
concentrează pe proiectarea unui manual de management integrat, a unor proceduri și
procese, dar și pe dezvoltarea criteriilor și normelor pe baza cărora integrarea poate fi
evaluată. În cele din urmă, la nivel operațional, sunt integrate instrucțiunile și activitățile de
lucru. Activitățile suport, cum ar fi de exemplu auditul sau administrarea generală, sunt de
asemenea concepute în consecință pentru a promova eficiența, a economisi resurse și a
reduce confuzia în rândul angajaților de la nivel operațional. (Asif et al., 2011)
Printre cele mai importante beneficii aduse de procesul de integrare în cadrul unei
companii (Zutshi and Sohal, 2005) se numără:
• reducerea costurilor și creșterea eficienței
• existența unor sisteme de management mai simple, concise
• reducerea timpului necesar pentru adoptarea diferitelor sisteme (este urmărit un
obiectiv unic – îmbunătățirea continuă)
• îmbunătățirea comunicării între diferitele niveluri organizaționale
• creșterea nivelului de încredere al clienților
• îmbunătățirea imaginii pe piață
• atragerea de noi clienți
• eliminarea politicilor, procedurilor și înregistrărilor duplicat, redundante, ceea ce
înseamnă, implicit, un efort mai redus de implementare și menținere a sistemelor
• obținerea unui mai bun control al documentelor
• utilizarea mai eficientă a auditurilor interne pentru pregătirea evaluărilor efectuate de
terți
• facilitarea controlului operațional
Având în vedere importanța sustenabilității în contextul economic actual și dinamica
accentuată a industriei turismului, considerăm că un studiu care urmărește impactul utilizării
sistemelor integrate de management (luând drept sisteme individuale sugestive ISO 9001, ISO
14001 și OHSAS 18001), ca instrumente ale dezvoltării durabile, asupra unei părți importante
a acestui sector, și anume industria hotelieră, ar putea constitui un punct de plecare pentru
trasarea direcțiilor viitoare în acest sens și, în plus, un bun prilej pentru a defini eventualele
posibilități de aplicare a principiilor economiei circulare în acest domeniu.

3. Metodologia cercetării

Pentru a avea o viziune asupra influenței aplicării celor trei sisteme de

management al calității, al mediului și al sănătății și securității operaționale (ISO 9001, ISO
14001, OHSAS 18001) asupra performanțelor industriei hoteliere și, prin aceasta, pentru a
vedea în ce măsură este pregătit acest sector pentru aplicarea principiilor economiei

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 319

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

circulare, o abordare corectă presupune elaborarea unui model de cercetare. Econometria

poate ajuta la găsirea instrumentelor potrivite pentru a construi un model care să descrie
fenomenul actual și să permită o analiză aprofundată.
Cercetarea a fost efectuată în primul trimestru al anului 2017, la nivel național,
instrumentul care a stat la baza acestuia fiind un chestionar cu 15 întrebări. Acesta a vizat
identificarea percepției hotelierilor asupra impactului pe care cele trei familii de standarde
(ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001) îl au asupra performanțelor economice ale unităților
de cazare, în special prin prisma principalului indicator specific industriei – RevPAR.
Percepția managerilor din industria hotelieră este rezultatul practicii și experienței acestora,
astfel că putem avea încredere în faptul că răspunsurile lor reflectă suficient de fidel realitatea.
Mai departe, identificarea acestei percepții sprijină conturarea unei opinii asupra posibilității
aplicării principiilor economiei circulare în industria hotelieră. În plus, poate fi analizat dacă
standardele folosite în acest studiu influențează în măsură mai mare performanțele economice
comparativ cu alte standarde utilizate în mod uzual. Chestionarul a fost transmis către 100 de
hoteluri din România (prin e-mail sau în urma unor vizite directe) și s-a adresat persoanelor
din management, autorii considerând că acestea sunt cele în măsură să ofere informațiile cele
mai corecte. Au fost obținute 74 de răspunsuri, cele mai multe primite online, chiar dacă
anterior a fost întreprinsă o vizită la anumite unități hoteliere.
În ceea ce privește structura hotelurilor respondente, acestea au fost:
• în proporție aproape egală hoteluri de leisure și hoteluri de business (31 de hoteluri de
tip leisure și 43 de hoteluri de tip business)
• 10 hoteluri clasificate, conform standardelor existente la nivel național, la 2*, 26 de
hoteluri clasificate la 3*, 29 de hoteluri clasificate la 4* și 9 hoteluri clasificate la 5*
• 17 hoteluri de dimensiune mică (cu mai puțin de 25 de camere), 31 de hoteluri de
dimensiune medie (25-99 de camere), 24 de hoteluri de dimensiune peste medie (100-299
de camere) și 2 hoteluri de dimensiune foarte mare (peste 300 de camere)
• în proporție mai mare hoteluri independente, neafiliate unui grup/lanț hotelier (45 de
hoteluri independente, în comparație cu 29 de hoteluri aparținând unui lanț hotelier)
• dintre cele 29 de hoteluri care aparțin unui grup/lanț hotelier, 12 funcționează sub
contract de management și 7 sub contract de franciză, în timp ce 10 se află chiar în
proprietatea grupului/lanțului, aceste rezultate confirmând preferința la nivel global pentru
operarea hotelurilor sub contract de management sau franciză
Conform celor afirmate de manageri, aproape toate hotelurile participante la studiu
au implementat deja sisteme integrate de management care gestionează calitatea, mediul și
sănătatea și securitatea ocupațională. Dintre acestea, 48 au început acest demers cu mai
puțin de cinci ani în urmă, în timp ce 26 au trecut prin aceste schimbări cu mai mult de
cinci ani în urmă. Studiul relevă faptul că, și în România, cele mai utilizate familii de
standarde la nivelul unităților hoteliere chestionate sunt ISO 9001 (67 de hoteluri), ISO
14001 (55 de hoteluri) și OHSAS 18001 (43 de hoteluri).
Încă de la început, însă, trebuie menționate și avute în vedere limitele cercetării
realizate. În primul rând, din motive de confidențialitate, hotelurile refuză, în general, să
ofere date financiare concrete, astfel că, în chestionarul conceput, autorii au fost nevoiți să
adreseze întrebări care să identifice influența pe care implementarea sistemelor integrate de
management o au asupra performanței economice din perspectiva hotelierilor. Aceste
întrebări se supun, desigur, subiectivității, fără a avea pragmatismul unor date statistice
oferite direct. O a doua limitare pornește de la faptul că literatura de specialitate susține că o
companie care aplică toate cele trei familii de standarde (ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS
18001) nu le și integrează neapărat. În cazurile în care hotelierii participanți la studiu nu au

320 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
oferit un răspuns concret în ceea ce privește sistemele integrate, cercetarea se bazează pe
presupunerea că hotelurile care au implementat toate cele trei sisteme de management
aplică, de fapt, un sistem integrat de management calitate-mediu-securitate, cele trei
sisteme nefiind considerate separat.

4. Cercetare privind efectele implementării unui sistem integrat de management

asupra performanțelor industriei hoteliere

Studiul întreprins a presupus realizarea unui model de cercetare care să utilizeze

analiza econometrică. Specificarea modelului econometric multifactorial se realizează pe
baza teoriei economice pornind de la realitatea supusă studiului, iar forma generală a
acestui model este dată de relaţia:
y = f (x 1 , x 2 , ..., x n ) + ε (1)
unde:
f – funcţia care exprimă dependenţa variabilei endogene y de variabilele de
influenţă exogene x i
Etapele parcurse în realizarea modelului de cercetare sunt:

Etapa 1: Formularea ipotezelor

Problema cercetării: influenţa implementării sistemelor integrate de management
asupra performanţei economico-financiare a hotelurilor
Modelul cercetării: aplicarea unui chestionar hotelierilor pentru a evalua
percepția acestora în legătură cu efectele implementării sistemelor integrate de management
calitate-mediu-securitate (SIMCMS) asupra performanțelor economice, sociale și de mediu
Ipoteza cercetării: în contextul sistemelor integrate de management, măsurile
privind mediul decurgând din standardul ISO 14001 sunt percepute de către responsabilii
din industria hotelieră ca având o importanță cel puțin egală cu cele privind calitatea și
sănătatea și securitatea ocupațională în creșterea performanțelor economico-financiare ale
unităților hoteliere

Etapa 2: Identificarea variabilelor

Variabila dependentă: RevPAR (indicator de performanță în industria hotelieră,
utilizat în luarea deciziilor de investiții)
Variabilele independente:
ISO 9001 (sistem de management al calităţii)
ISO 14001 (sistem de management de mediu)
OHSAS 18001 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale)
Mărimea eșantionului
Pentru determinarea dimensiunii eşantionului (N) trebuie să avem în vedere ca
acesta să fie reprezentativ, altfel spus să permită extinderea rezultatelor la nivelul întregii
populaţii cercetate. În acest sens, au fost utilizate două modalități, dintre care, prima este
N = 50 + 8 ⋅ NVI , în care NVI este numărul de predictori (variabile independente), iar a
doua modalitate recomandă ca raportul între numărul de respondenți (subiecți) și numărul
predictorilor să fie cel puțin egal cu 15/1.
Având în vedere că sondajul a vizat și alte aspecte neluate în considerare în această
lucrare, a fost constituit un eșantion format din N=74 respondenți care asigură un raport de
24.66 >15 respondenți-predictori.

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 321

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

Datele obţinute ca urmare a aplicării chestionarelor au fost introduse într-o bază de

date, iar ulterior prelucrate cu ajutorul programului SPSSv23.
Calculul fiecărui indicator a necesitat un proces de convertire a judecăţilor de
valoare în expresii numerice pe o scală de tip Likert.
În funcţie de spectrul judecăţilor de valoare oferite respondenţilor, prin construcţia
chestionarului folosit la culegerea informaţiilor primare, pentru întrebările supuse cercetării,
convertirea s-a făcut pe scale, astfel : - cifra 5, cu semnificaţia de A crescut mult / Foarte
mare măsură; - cifra 4, cu semnificaţia A crescut puțin / Mare măsură; - cifra 3, cu
semnificaţia de A scăzut mult / Mică măsură; - cifra 2 cu semnificaţia de A scăzut puțin /
Foarte mică măsură; - cifra 1, cu semnificaţia de Nu s-a modificat / Nu știu.
În tabelul nr. 1 este expusă statistica descriptivă a variabilelor luate în considerare
în studiu.

Tabel nr. 1: Principalele caracteristici ale variabilelor analizate

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Variance
RevPAR 74 2 4 3.45 .553 .305
ISO 9001 74 2 4 3.55 .553 .305
ISO 14001 74 2 5 3.74 .703 .495
OHSAS 18001 74 2 5 3.59 .571 .327
Valid N (listwise) 74
Notă: * Dependent Variable: RevPAR

Pentru toate variabilele luate în calcul, deviația standard conduce la coeficienţi de

variaţie ( v = Std.Deviation × 100 ) mai mici de 35% şi, în consecință, valoarea mediei acestora
Mean
este semnificativă statistic, iar populaţia studiată statistic este omogenă.

5. Rezultate și discuții

În tabelul nr. 2 sunt prezentate corelaţiile simple ale fiecărei variabile

independente (predictor) cu variabila dependentă (RevPAR).

Tabel nr. 2: Matricea corelațiilor parțiale

RevPAR ISO 9001 ISO 14001 OHSAS 18001
Pearson Correlation 1 .750** .581** .711**
RevPAR Sig. (2-tailed) .000 .000 .000
N 74 74 74 74
Pearson Correlation .750** 1 .477** .634**
ISO 9001 Sig. (2-tailed) .000 .000 .000
N 74 74 74 74
Pearson Correlation .581** .477** 1 .521**
ISO 14001 Sig. (2-tailed) .000 .000 .000
N 74 74 74 74
Pearson Correlation .711** .634** .521** 1
OHSAS 18001 Sig. (2-tailed) .000 .000 .000
N 74 74 74 74
Notă: ** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed)

322 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
Din tabelul nr. 2 se poate constata că legătura cea mai semnificativă este între
RevPAR şi ISO 9001, aceasta fiind o legătură directă puternică. Valoarea coeficientului de
corelaţie este 0,750, cu o valoare Sig. mai mică decât 0,05. De asemenea, există corelaţie
puternică directă între RevPAR şi OHSAS 18001, şi corelaţie directă, de intensitate medie
între RevPAR şi ISO 14001.
În tabelul nr. 3 este ilustrată metoda Enter/Remove utilizată pentru elaborarea
modelului cu toate variabilele independente, care, cu fiecare pas, creează un model prin
eliminarea variabilei cu cea mai redusă semnificaţie.

Tabel nr. 3: Variabilele introduse în model și variabilele eliminate pas cu pas

Model Variables Entered Variables Removed Method
1 OHSAS 18001, ISO 14001, ISO 9001b . Enter
Notă: a Dependent Variable: RevPAR; b All requested variables entered
În continuare vom apela la analiza de tip ANOVA şi la testul F (Fisher) pentru a
ne confirma validarea modelului în ansamblul său. Acestea se utilizează pentru a înlocui
testarea pe rând a semnificaţiei parametrilor modelului de regresie cu testarea în bloc a
modelului, în acelaşi timp testându-se şi ipoteza de homoscedasticitate din cadrul metodei
celor mai mici pătrate.
Rezultatul aplicării metodologiei ANOVA (tabelul nr. 4) arată faptul că Model_1,
în ansamblul său, este semnificativ statistic, în sensul că influența regresorilor este
semnificativ mai mare decât influența reziduurilor. Această concluzie se bazează atât pe
faptul că valoarea calculată a statisticii F=50,050 este semnifinativ mai mare decât valoarea
critică F 0.05;3;70 =2,70, cât și pe valorea lui Sig.=0,000<α=0,05.

Tabel nr. 4: Sumarul modelului și ANOVA

Model Summaryb
Std. Error Change Statistics
R Adjusted Durbin-
Model R of the R Square F Sig. F
Square R Square df1 df2 Watson
Estimate Change Change Change
1 .826a .682 .668 .318 .682 50.050 3 70 .000 2.279
ANOVA
Mean
Model Sum of Squares df F Sig.
Square
Regression 15.198 3 5.066 50.050 .000b
1 Residual 7.085 70 .101
Total 22.284 73
Notă: a Dependent Variable: RevPAR
b Predictors: (Constant), OHSAS 18001, ISO 14001, ISO 9001

R2 reprezintă coeficientul de determinaţie şi se calculează pe baza descompunerii

dispersiei totale în dispersia valorilor observate faţă de cele teoretice şi dispersia valorilor
teoretice faţă de medie. R2 arată cât din dispersia totală se explică prin variaţia factorilor
aleşi şi se calculează ca raport între abaterile valorilor calculate şi abaterea totală.
Dintr-o succintă analiză a datelor din tabelul nr. 4 rezultă o influență relativ
puternică a valorilor predictorilor asupra RevPAR. O primă informație în acest sens este
oferită de valoarea coeficientului de corelație multiplă (R=0,682), care arată că între
variabila rezultativă RevPAR și predictori există o corelație de intensitate mare. De
asemenea, valoarea coeficientului de determinație R_Square (R2) arată că variația variabilei

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 323

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

RevPAR este determinată în proporție de 68,2% de variabilitatea combinată a predictorilor.

Valoarea Sig. mai mică decât 0,05 arată că modelul este generalizabil de la eşantion la
populaţie. Rezultă astfel că se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza alternativa și, în
consecință, Model_1 este valid (semnificativ statistic) pentru pragul de semnificație ales.
În tabelul nr. 5 sunt surprinse situaţia coeficienţilor de regresie, erorile standard,
valoarea testului statistic t, valoarea Sig. și statisticile de coliniaritate.

Tabel nr. 5: Coeficienția

95,0%
Unstandardized Standardized Collinearity
Confidence
Coefficients Coefficients Statistics
Interval for B
Model t Sig. Uppe
Std. Lower r Toleranc VI
B Beta
Error Bound Boun e F
d
(Constant) .142 .272 .522 .603 -.401 .686
1.7
ISO 9001 .453 .089 .453 5.062 .000 .274 .631 .568
60
1 1.4
ISO 14001 .155 .064 .198 2.443 .017 .029 .282 .693
44
1.8
OHSAS 18001 .310 .089 .320 3.479 .001 .132 .487 .536
67
Notă: Dependent Variable: RevPAR
a

Toți cei trei coeficienți ai modelului (ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001) au
valori semnificativ diferite de zero. Deoarece valoarea Sig.>0,05 pentru toți coeficienții,
rezultă că aceștia sunt semnificativi din punct de vedere statistic. Astfel, RevPAR, respectiv
indicatorul de măsurare a performanţei, este influenţat în mod direct de ISO 9001 în cea
mai mare măsură şi, evident, de ceilalţi doi indicatori, ISO 14001 şi OHSAS 18001.
În ultima coloană a tabelului nr. 5 se pot observa diferențe între valorile pentru
toleranţă şi valorile VIF, ceea ce presupune o oarecare instabilitate a estimării.
Valorile VIF fiind mai mici decât 6, ipoteza independenţei factorilor este
confirmată, multicoliniaritatea neafectând estimările.
Modelul de regresie liniară multiplă ce reflectă corelația dintre valorile RevPAR și
acelea ale celor trei standarde de calitate considerate se prezintă astfel:

Model_1 : RevPAR = 0,142 + 0,453 × ISO9001 + 0,155 × ISO14001 + 0,310 × ISO18001

Pentru a surprinde existenţa unei corelaţii între variabilele independente, variabila

dependentă fiind exclusă din model, am calculat coliniaritatea în tabelul nr. 6:

Tabel nr. 6: Diagnosticul coliniaritățiia

Condition Variance Proportions
Model Dimension Eigenvalue
Index (Constant) ISO 9001 ISO 14001 OHSAS 18001
1 3.961 1.000 .00 .00 .00 .00
2 .018 14.877 .20 .05 .94 .02
1
3 .013 17.524 .79 .19 .05 .23
4 .009 21.420 .01 .76 .01 .75

324 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
Notă: a Dependent Variable: RevPAR

În coloana Eigenvalue este surprins numărul de legături care există între

variabilele independente.
Având în vedere faptul că valorile indicelui de condiţie, pentru dimensiunile 3-4.
sunt mai mari decât 15, dar mai mici decât 30, există posibile probleme de coliniaritate
pentru variabilele ISO 14001 și OHSAS 18001, dar acestea nu sunt grave. Ultima coloană a
tabelului nr. 6 evidenţiază contribuţia fiecărei variabile la varianţă.
În urma rezultatelor obținute, ținând cont de faptul că ISO 14001, standardul de
mediu, are o influență mai mică asupra RevPAR decât alte standarde de management
utilizate pe scară largă de hoteluri (ISO 9001 și OHSAS 18001), se poate concluziona că, în
acest moment, implementarea sistemelor integrate de management și, ca urmare, economia
circulară nu contribuie în mod semnificativ la creșterea performanțelor economice în
industria hotelieră din România, cel puțin din prisma percepției managerilor din acest
domeniu. Posibila lipsă de interes pentru aplicarea sistemelor de management al mediului
provine, cel mai probabil, chiar din direcția clienților. Este evident că hotelierii nu vor pune
accent pe aceste aspecte, atâta timp cât acestea nu le aduc rezultate palpabile, în termeni de
atragere a clienților și, implicit, de natură financiară pentru că nu există cerere, fie pentru că
turiștii nu sunt interesați sau nu au o cultură în acest sens, nefiind încă foarte preocupați de
performanțele de mediu ale unităților în care se cazează, fie pentru că, deși hotelurile au
inițiative privind durabilitatea, acestea nu sunt comunicate suficient de bine pentru a fi și
apreciate sau cerute mai departe. Percepția managerilor din industria hotelieră influențează
prioritatea cu care aceștia își distribuie eforturile în sensul adoptării diferitelor categorii de
măsuri. Astfel, aceștia atribuie o prioritate mai scăzută măsurilor de mediu, ceea ce, foarte
probabil, se va reflecta în eforturi scăzute în această direcție în perioada următoare.
Astfel, modelul arată, în opinia autorilor, că, deși există o corelație între RevPAR
și sistemele integrate de management, aceasta nu este suficientă pentru ca industria
hotelieră din România să fie pregătită pentru aplicarea principiilor economiei circulare, fapt
ce reiese mai ales din rezultatul privind ISO 14001, care pare a reprezenta cea mai bună
etichetă pentru această posibilă direcție (standardul cel mai apropiat de problematica
economiei circulare). Singurul element cu influență semnificativă asupra creșterii
performanțelor economice ale industriei hoteliere din România este standardul de calitate
ISO 9001, acesta nefiind suficient, însă, pentru a putea pune problema economiei circulare;
acesta este un simplu indicator al dorinței clienților pentru calitate.

Concluzii

Aplicarea principiilor economiei circulare poate oferi companiilor din industria

turismului în general și hotelieră în particular cadrul necesar pentru dezvoltarea afacerilor
și, în același timp, poate contribui la crearea unei experiențe mai sustenabile pentru toate
părțile implicate prin diminuarea implicațiilor negative asupra sustenabilității sociale și de
mediu. Cu toate acestea, companiile din industria ospitalității (hoteluri și alte unități de
cazare) care sunt implicate în inițiative de sustenabilitate acționează cu precădere din
considerente economice, pentru a obține avantaje competitive, astfel că accentul cade mai
mult pe reducerea consumului de energie, apă și deșeuri, în timp ce aspectele de mediu și
socio-culturale sunt adesea neglijate. (Girard and Nocca, 2017)

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 325

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

În contextul economiei circulare, s-a dezvoltat conceptul de „turism circular“, ca

model de afaceri bazat pe principiile dezvoltării durabile. Așa cum economia circulară
urmărește crearea unui cerc virtuos care produce bunuri și servicii fără a irosi resursele
limitate ale planetei (materii prime, apă, energie), turismul circular propune un model în
care fiecare parte implicată (furnizor, turoperator, gazdă sau turist) adoptă o abordare
prietenoasă față de mediu (eco). Sectorul turismului circular face referire la capacitatea
acestuia de a declanșa și stimula fluxuri circulare, cu scopul de a concilia sectorul
turismului și managementul durabil al resurselor. Turismul circular nu este, însă, doar o
formă de turism verde, care limitează consumul și irosirea surselor de energie
neregenerabilă, recuperarea, reutilizarea, redezvoltarea, valorizarea și regenerarea fiind
cuvinte-cheie atunci când vine vorba despre acest tip de turism. Pentru a obține o ofertă
turistică durabilă, viitorul se referă și la protecția patrimoniului cultural și natural. Accentul
pus pe patrimoniu poate contribui cu succes la revitalizarea economiei locale cu noi locuri
de muncă, noi afaceri, venituri fiscale și cheltuieli locale, toate pentru a regenera valorile.
Turismul poate acționa și ca o modalitate de regenerare a cunoștințelor produse de fiecare
destinație în parte, transferându-le pe acestea de-a lungul timpului. (Girard and Nocca,
2017)
Unul dintre obiectivele principale ale unui manager este găsirea de soluţii
problemelor legate de optimizarea planificării resurselor în vederea creşterii performanţei
economice a entităţii coordonate. În contextul economic global actual, sustenabilitatea
activităţilor derulate nu se poate realiza decât prin armonizarea obiectivelor economice,
sociale şi de mediu. Luând în considerare noile standarde de performanţă care depăşesc
sfera economicului, considerăm că ignorarea aspectelor sociale şi de mediu poate determina
pierderi entităţilor economice, în special în domeniul turismului. Pentru a putea face faţă
cerinţelor pieţei, fiecare entitate turistică trebuie să ofere o garanţie a atingerii ţintelor de
excelenţă, asigurându-şi succesul nu numai prin introducerea unui sistem de management al
calităţii, îndreptat spre satisfacerea cerinţelor clienţilor, ci şi a propriilor nevoi.
Lucrarea de faţă se bazează pe un studiu empiric privind influența sistemelor
integrate de management asupra creşterii performanţei economice în domeniul hotelier, prin
identificarea viziunii hotelierilor români asupra legăturii existente între implementarea
acestor sisteme și creșterea RevPAR, studiu pe baza căruia poate fi identificată, mai
departe, posibilitatea aplicării principiilor economiei circulare, ca nouă tendință în ceea ce
privește sustenabilitatea, în acest domeniu.
Setul de date analizate s-a dovedit a fi unul corect, atât din punct de vedere al
verificării corelației coeficienților, cât și al respectării pragului de încredere stabilit. ISO
9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 constituie factori importanţi pentru evoluția RevPAR,
însă nu într-atât încât să sprijine o eventuală aplicare a principiilor economiei circulare,
impactul standardului de mediu fiind mai redus decât al celorlalte. Economia circulară este,
pentru moment, un deziderat, nefiind clar dacă societatea este pregătită pentru aceasta, cu
atât mai mult industria hotelieră.
Coeficienții de corelație Pearson evidențiază legături directe și de intensitate medie
spre mare între predictori și RevPAR, cea mai semnificativă legătură fiind cea cu ISO 9001,
iar cea de intensitatea cea mai mică fiind cu ISO 14001, considerat de către autori a fi un
indicator al gradului de pregătire pentru economia circulară.
Trebuie specificat faptul că nici o acţiune ştiinţifică nu este ferită de limite, iar, așa
cum a fost specificat anterior, în cazul de faţă, acestea se regăsesc în dificultatea colectării
de date concrete referitoare la performanțele economice ale hotelurilor chestionate și în
lipsa informațiilor complete privind integrarea celor trei sisteme de management studiate.

326 Amfiteatru Economic

Economia circulară între deziderate și realități AE
Cu toate aceste limite, studiul oferă, totuși, informaţii pertinente care pot susţine strategii de
îmbunătăţire a performanţei economice în domeniul hotelier din România în contextul
principiilor sustenabilității și economiei circulare.
Având la bază analiza realizată, ne propunem pe viitor continuarea cercetării
empirice prin realizarea unui studiu comparativ privind aplicabilitatea modelului construit
de noi în cadrul entităţilor turistice ce îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană.
Considerăm că asemănările şi diferenţele care vor rezulta din analiza comparativă
reprezintă reale surse de inspiraţie pentru perfecţionarea şi eficientizarea turismului global.
De asemenea, continuarea cercetării privind posibilitatea existenței sau a aplicării
principiilor turismului circular în România poate constitui un domeniu de interes.

Bibliografie
Asif, M., Searcy, C., Zutshi, A. and Ahmad, N., 2011. An integrated management systems
approach to corporate sustainability. European Business Review, 23(4), pp. 353-367.
Girard, L.F. and Nocca, F., 2017. From linear to circular tourism. AESTIMUM, 70, pp. 51-
74.
Global Sustainable Tourism Council, 2012. Global Sustainable Tourism Criteria for Hotels
and Tour Operators. [online] Available at: <http://www.pcu-deutschland.de/sites/
default/files/English%20-%20GSTC-HTO-
CRITERIA%20and%20INDICATORS.PDF> [Accessed 4 April 2018]
International Standards Office, 2005a. ISO 9000:2005 – Quality management systems -
Fundamentals and vocabulary. Geneva: ISO.
International Standards Office, 2005b. ISO 22000:2005 – Food safety management systems.
Geneva: ISO.
International Standards Office, 2009. ISO 9004:2009 – Managing for the sustained success
of an organization - A quality management approach. Geneva: ISO.
International Standards Office, 2012. Quality Management Principles. Geneva: ISO.
International Standards Office, 2013. ISO/IEC 27001:2013 – Information security
management. Geneva: ISO.
International Standards Office, 2015a. ISO 9001:2015 – Quality management system.
Geneva: ISO.
International Standards Office, 2015b. ISO 14001:2015 – Environmental management
system. Geneva: ISO.
Karapetrovic, S., 2003. Musings on integrated management systems. Measuring Business
Excellence, 7(1), pp. 4-13, 2003.
OHSAS Project Group, 2007. OHSAS 18001 Occupational health and safety management
system. s.l: OHSAS Project Group
OHSAS Project Group, 2008. OHSAS 18002 Occupational health and safety management
systems — Guidelines for the implementation of OHSAS 18001:2007. s.l: OHSAS
Project Group

Vol. 20 • Nr. 48 • Mai 2018 327

AE Economia circulară – o nouă direcție
pentru sustenabilitatea industriei hoteliere din România?

Psomas, E.L., Pantouvakis, A. and Kafetzopoulos, D.P., 2013. The impact of ISO 9001
effectiveness on the performance of service companies. Managing Service Quality: An
International Journal, 23(2), pp.149-164.
United Nations, 2015. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable
Development. [online] Available at: <https://sustainabledevelopment.un.org/
post2015/transformingourworld> [Accessed 4 April 2018]
UNWTO, 2005. Sustainable development of tourism. [online] Available at:
<http://sdt.unwto.org/content/about-us-5> [Accessed 4 April 2018]
Van Rheede A., 2012. Circular Economy as an Accelerator for Sustainable Experiences in
the Hospitality and tourism industry. [online] Available at:
<http://www.academia.edu/17064315/Circular_Economy_as_an_Accelerator_for_Susta
inable_Experiences_in_the_Hospitality_and_Tourism_Industry> [Accessed 5 April
2018]
World Economic Forum, 2016. Intelligent Assets Unlocking the Circular Economy
Potential. online] Available at: <http://www3.weforum.org/docs/WEF_Intelligent_
Assets_Unlocking_the_Cricular_Economy.pdf> [Accessed 4 April 2018]
Zutshi, A. and Sohal, A.S., 2005. Integrated management system: the experiences of three
Australian organisations. Journal of manufacturing technology management, 16(2),
pp. 211-232.

328 Amfiteatru Economic