Sunteți pe pagina 1din 23

TURISM DURABIL

Continut: 4.1.Definirea turismului durabil 4.2.Strategii pentru managementul impactelor 4.3.Alternative ale turismului durabil 4.4.Gestionarea fenomenelor de risc n turism biective: ntelegerea necesitatii dezvoltarii pe termen lung a turismului Familiarizarea cu alternativele turismului durabil Identificarea tipurilor de turism si durabilitatea acestora Cunoasterea principalelor programe derulate pe Glob pentru reducerea fenomenelor de risc Interpretarea masurilor de dezvoltare durabila a turismului n Romnia Analizarea prin metode specifice a perspectivelor afacerii turistic n contextul strategiilor dezvoltarii durabile 4.1.Definirea turismului durabil 4 ! ! "endintele actuale ale turismului Turismul fata de alte industrii este vazut ca o activitate mai putin periculoasa pentru mediu. Industria turistica nu nseamna doar admirarea naturii sau tratarea unor boli prin utilizarea unor resurse ci si transport, energie, consum alimentar, extragerea materialelor de constructie, deci indirect poate avea impacte la fel de mari ca oricare alta industrie, mai ales ca este consumatorul unor produse cerute de la alte activitati economice. Pe lnga aceste aspecte, turismul nseamna concentrarea pe o suprafata relativ stabilita a unui numar de persoane, mai ales n medii fragile sau de mare valoare pentru omenire.

Potrivit datelor, aproape 600 mil. turistii calatoresc anual n diverse destinatii, din care 80 provin din !"#$, din care %0 vin din &ranta, 'ermania, (aponia, ) * si +),. Potrivit estimarilor -T!, exista doua situatii. a. /n multe state turistii sunt nationali si mai put 000l1111c in din alte tari. Potrivit analizei costuri beneficii aceasta tendinta este mai avanta2oasa, deoarece ea nu presupune importuri pentru a ntmpina obisnuintele alimentare, stimulnd productiile locale. ,ceasta este n primul rnd valabil pentru tarile n curs de dezvoltare sau cele aflate la nceputul activitatii turistice. +tate predominate de sosirile turistilor straini mai mult sau mai putin afectate de comportamentul acestora. $in pacate, se pare ca cele mai multe pre2udicii asupra obiectivelor turistice le produc turistii straini, care au alte reguli si un standard de viata de lux care le permit de multe ori sa nu respecte regulamentele nationale.

b.

!
3eniturile obtinute din turism sunt de peste 0 trilioane dolari, n care sunt implicate 6 45 munca mondiala, fiind cea mai mare industrie 6,non, 17718. din forta de

#ea mai mare problema a turismului si mediului este legata de transportul aerian, din cauza consumului de combustibil fosil, a emisiilor de gaze de sera, #&#, zgomot. , doua este legata de proliferarea structurilor de cazare de lux, consumatoare de energie, aparate de climatizare, materiale de constructie pentru tari care nu4si permit acestea. , treia rezida n construirea de retele de transport rutier si feroviar n tari n care prioritatile populatiei nu pot fi rezolvate, astfel ca se constata c9eltuieli din fondurile acesteia. :ai mult, se faciliteaza patrunderea necontrolata a turistilor n areale turistice montane, parcuri naturale, n mediul rural. Pornind de la aceste aspecte o forma de impunere a importantei mediului n turism este dezvoltarea durabila. 4 ! # Ce este turismul durabil$

#onceptul de durabil este legat de faptul ca tot mai mult se recunoaste capacitatea limitata a planetei de a sustine omenirea anga2ata ntr4un proces ascendent de dezvoltare. ,stfel, fara o planificare atenta a modului de utilizare a resurselor, se poate pune n pericol nsasi existenta omului prin incapacitatea generatiilor viitoare de a4si asigura necesitatile de viata. $ezvoltarea durabila este un proces care asigura att generatiilor actuale ct si celor viitoare conditii pentru un trai decent. Turismul durabil reprezinta o activitate economica prin care se urmareste satisfacerea generatiei actuale de turisti fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de vizitatori sa aiba macar acelasi acces la calitatea si cantitatea de resurse turistice din prezent. Turismul durabil impune respectarea unor principii general valabile n dezvoltarea durabila. echitatea in cadrul aceleiasi generatii si ntre generatii, eficienta, elasticitate, pastrarea mediului etc. 4.2. Strategii pentru managementul impactelor Industria turistica are nevoie de pastrarea ec9ilibrului ntre mediu si activitatea turistica, fapt pentru care trebuie sa reduca efectele negative rezultate n practica economica si sa ncura2eze pe cele cu efecte pozitive. +trategiile ma2ore prin care se asigura acest obiectiv sunt. Politica de planificare; $ezvoltarea constructiilor, a facilitatilor turistice; :anagementul resurselor :anagementul turistilor; <espectarea politicii de mediu; :ar=etingul si promovarea; "ducarea turistilor, a personalului implicat n turism; #ercetarea si monitorizarea activitatii turistice. 4 # ! %olitica de planificare !rice activitate turistica trebuie sa subscrie la Planul >ational sau regional de dezvoltare economica n general si turistica n special. /n acest sens

se impune respectarea pragului de suportabilitate, pretabilitate a activitatilor turistice prin analiza atenta a arealelor cele mai bune pentru turism, a fluxului de turisti care poate fi primit de o destinatie turistica, la gama de activitati ce se pot dezvolta, mecanismele de control pentru turisti sau firme, ct de durabile sunt resursele turistice si infrastructura optima necesara. $eoarece stabilirea pragului de suport este o procedura dificila, n dezvoltarea durabila a turismului se pot stabili limitele sc&imbarii acceptabile din punctul de vedere al comunitatilor locale si al oamenilor de stiinta. ,laturi de acestea se practica. 1. zonarea activitatilor, mai ales la parcurile nationale sau naturale n care exista. o zona pentru conservare stricta, accesibila pentru turismul stiintific; o zona de acces turistic si una de activitati economice controlate. /n acest sens, $elta $unarii, ca <ezervatie a ?iosferei cuprinde. rezervatii stiintifice strict prote2ate; zone de tampon unde turismul se poate desfasura pe principii ecologice si o zona economica, unde se pot derula activitati economice specifice deltei, dar cu aprobarea administratiei rezervatiei. +istemul de permise pentru turisti care implica semnarea unor contracte de utilizarea a spatiului turistic, plata unor taxe care se rediri2eaza catre refacerea mediului. +istemul de licente pentru agentii economici din turism prin care se limiteaza fenomenul de turism neorganizat.

0.

@.

4 # # 'ezvoltarea constructiilor( a facilitatilor turistice Pentru utilizarea ct mai durabila a unei destinatii, managerii pot apela la numeroase metode privind constructiile sau facilitatile turistice, dar care sa respecte legislatia de mediu. ,stfel, standardele de mediu pentru infrastructuri limiteaza numarul maxim de locuri pentru o structura de cazare n statiune ( !!"# naltimea cladirilor ($ m"# introducerea sistemelor de canalizare si epurare la hotelurile care au peste %& de camere# iar desi'n(ul arhitectural sa se ncadreze cu peisa)# dar mai ales ncura)eaza utilizarea materialelor recicla*ile# reducerea impactelor n timpul constructiei# etc+"# la care se adau'a amplasarea cladirilorcare sa asi'ure o ,entilatie *una a aerului n re'iune . /n cazul facilitatilor turistice. drumuri, lacuri antropice, etc. se sugereaza refacerea mediului prin plantarea de arbori care sa asigure 9abitate pentru fauna, pastrarea speciilor de plante, iar pentru aductiunile de apa, gaze, telefonie se impune utilizarea mediului subteran. Pentru orice infrastructura este necesar sistem de colectare structurata si reciclare a deseurilor.

!
4 # ) *tilzarea resurselor !:T sugereaza o utilizare 2udicioasa a resurselor de constructii. materialul lemnul sa fie certificat, utilizarea unor roci care dau specific zonei, consumarea ct mai putin a peisa2ului prin suprafata ocupata de cladiri, respectarea standardelor legate de spatiile verzi, reciclarea deseurilor 6,nexa III8 si mai ales utilizarea resurselor alternative de energie ori de cte ori este posibil. 4 # 4 +anagementul turistilor )na din cele mai usoare cai de reducere a impactelor este crearea unui sistem managerial de vizitare prin. urmarirea si planificarea atenta a fluxurilor de turisti n functie de destinatie, rezervarea din timp a se2ururilor, asigurarea g9ida2ului. ,tt pentru utilizarea durabila a resurselor ct si sistemul de acces al turistilor exista mecanisme clare n multe areale ale lumii. ,ustralia, +),, "uropa etc. 6tabelul A.1.8. "abelul 4 ! +ecanisme de reducere a utilizarii resurselor si managementul deseurilor Activitate Reducerea deseurilor ,xemple %roduse ambalate n materiale biodegradabile sau cu volum redus de ambalaColectarea structurata ,nergie solara( eoliana( centrale pe deseuri( educarea turistului privind utilizarea aparatelor electrice Instalatii de epurare 'isne. /orld produce din deseuri ngrasaminte pentru sol *tilizarea bicicletei( plantarea de perdele forestiere

Reducerea utilizarii energiei

Reducerea poluarii 0imitarea poluarii sonore %relucrare dupa Goodall( !11#

#rearea de centre de informare, unde turistii pot primi diferite sfaturi n ceea ce priveste mediul este cea mai usoara si necesara.

4 # 2 Respectarea politicii de mediu !rice activitate turistica trebuie n primul rnd certificata, fapt care presupune respectarea legilor de mediu, dar si a efectuarii unor lucrari prin care sa se reduca unele probleme existente sau care pot sa apara 6bara2e antierozionale, fixarea pantelor, diguri, consolidari de versanti etc.8. Pentru arealele salbatice se impune amena2area punctelor de belvedere sau de observarea a faunei, interzicerea sau monitorizarea unor activitati care ar afecta vegetatia sau fauna, crearea de locuri pentru picnic astfel nct sa se monitorizeze att consumul de masa lemnoasa ct si distrugerea covorului vegetal prin vetrele de foc improvizate sau prevenirea riscului de incendiu. 4 # 3 4trategii de educatie "ducatia reprezinta c9eia reducerii impactelor n mediu n orice activitate economica sau sociala. /n turism educatia trebuie sa cuprinda. turistul, personalul implicat n turism, comunitatile locale. >umeroase firme, guverne, )>"+#!, !:T au realizat o serie de materiale pentru g9idarea celor implicati n turism. +ocietatea ,mericana a ,gentiilor de Turism 6,+T,8 a realizat #odul de etici turistice, care vine n spri2inul dezvoltarii durabile prin educatie, n care se stipuleaza. <espectarea unicitatii planetei )tilizarea fotografiei B &ara graffitiC, &ara deseuriC, ia din mediu doar fotografiiD

,utoeducatie, ncura2area celor care sunt implicati benefic n mediu <espectarea comunitatilor si cerea de permisiune pentru orice act, inclusiv fotografie <espectarea vietii salbatice

,ccesarea unei destinatii doar pe traseele turistice Implicarea turistilor, firmelor n programele de conservarea mediului

Patronarea acelor structuri turistice care aplica politici de mediu. /n concluzie, primul aspect ce trebuie rezolvat este controlul intrarilor n arealele turistice concomitent cu reducerea poluarii. ! astfel de masura se poate realiza prin accesarea mai mult pe caile ferate fata de sosele. +e impune ca prin cstigurile din aceste activitati nu numai reteaua de acces sa fie dezvoltata, ci ntregul sistem al tarii, apoi utilizarea unor te9nologii ecologice de ncalzire, a calificarii fortei de munca pentru ntretinerea sau construirea de aparate consumatoare de surse de energie alternativa. Prin refacerea siturilor culturale se pot crea locuri de munca pentru localnici, prin dezvoltarea structurilor de cazare cu ar9itectura specifica. +tabilirea categoriilor de conservare a siturilor este de natura sa a2ute la implementarea corecta a managementului ecologic. Pentru a coordona astfel de strategie cu efecte durabile )>"+#! si -T! au semnat #onventia Patrimoniului )niversal 617508 si :anualul de management al acestor situri. Earile semnatare 611%8 au adoptat politica generala de protectie si conservare ca si educarea generatiilor pentru un management durabil. ,sistenta te9nica si financiara a fost asigurata prin --& si de primele tari semnatare ale #onventiei. ! atentie deosebita s4a acordat I(lor -alapa'os( primul sit nscris pe lista U./S01($2%3, P> +energeti, :tii Fuangs9an4#9ina, ,ng=or4 #ambodgia, unde se prote2eaza vec9ea capitala *9mer si 000 =m 0 de padure tropicala, :area ?ariera de #orali 6care si4a redus dimensiunea din cauza turismului si navigatie8. $e fapt, )>"+#! a a2utat dezvoltarea durabila a multor situri, prin limitarea numarul vizitatorilor, introducerea taxelor de mediu pornind de la Insulele Pacificului pna la parcurile din +),. :arirea preturilor pentru vizitatorii siturilor naturale aflate n patrimoniul )>"+#! ar putea crea probleme cu rediri2area fluxului de turisti catre parcurile tematice care sunt planificate sa suporte un numar mare de vizitatori. -orld $isneG Par=4 &lorida41751, Paris4 1770, To=io4178@, sau parcuri virtuale. <ealitG Par=, etc.

!
4.3.Alternative ale turismului durabil "urismul rural este o forma de turism care permite refacerea, recreerea omului n timpul liber, prin petrecerea a doua sau mai multe zile departe de domiciliu, pe baza vietii economice, culturale a satelor si a peisa2ului din mediul rural.

Agroturismul este o activitate capabil sa valorifice excedentul de cazare existent n gospodaria taraneasca, ntrunind ansamblul de bunuri si servicii oferite n cadrul gospodariei rurale, pentru persoanele, care vin pentru o perioada n mediul rural pentru relaxare, odi9na, cure, agrement sau satisfacerea unor 9obbG4uri, initierea n arta mestesugareasca etc. 6$ictionarul de 'eografie )mana, 17778. "urismul ecologic implica dezvoltarea tuturor formelor de turism, management, mar=eting turistic, care sa respecte integritatea naturala, economica, sociala, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare. ,coturismul este o alternativa a turismului durabil fiind o activitate ecologica responsabila n areale naturale neperturbate, cu scopul de relaxare si apreciere a naturii si a oricarei trasaturi culturale, trecuta sau prezenta din zona, care promoveaza conservarea, avnd un impact negativ redus si ofera beneficii pentru comunitatile implicate. "coturismul a devenit un segment de piata turistica cu un potential n crestere prin calitatile sale ecologice, responsabile, durabile, integre. Planificarea, dezvoltarea infrastructurii turistice ca si toate operatiile, activitatile de mar=eting trebuie sa fie focalizate pe criterii de mediu, sociale, culturale si economice pe termen lung. $intre toate tipurile de turism, ecoturismul are cea mai clara pozitie n turismul durabil.

4.4.Gestionarea !a"ardelor n turism Indiferent de tipul de turism, durabilizarea acestei activitati economice presupune numeroase actiuni, dar poate cea mai importanta ramne gestionarea fenomenelor de 9azard. 4 4 ! 5azardele si tipologia lor
5azardele fenomene imprevizibile care provoaca dezec9ilibre n mediu, pagube oamenilor si proprietatilor. Fazardele pot fi locale, regionale sau globale si se diferentiaza dupa gradul de afectare a mediului n. moderate, severe, catastrofale. Producerea lor este datorata fortelor endogene si exogene. I 5azarde naturale ,, 5azarde endogene

3ulcanismul este reprezentat prin toata gama fenomenelor legate de ivirile de lava 6eruptii, explozii, cutremure8. "l este nsotit de 9azarde seismice fiind deosebit de violent. ,cest tip de 9azard a fost printre primele consemnate de istorie. )rmarile dezastruoase ale acestor

manifestari sunt datorate cenusii, care se ntinde pe areale mari, iar prin combinarea cu apa genereaza torenti noroiosi. Toxicitatea gazelor bogate n dioxid de sulf, carbon, a cenusilor cu fluor este extrem de periculoasa si poate contribui la aparitia ploilor acide sau la degradarea pasunilor. Havele ca si alte materiale aduc pagube mari locuintelor, infrastructurii transporturilor, suprafetelor agricole, vietilor omenesti etc. #utremurele sunt miscari telurice scurte, determinate de acumularea unor energii interne mari. +eismele se produc din cauza unei miscari bruste exprimata prin deplasarea undelor sonore de 2oasa frecventa din 9ipocentru spre exterior, epicentru. "nergia eliberata declanseaza avalanse, valuri seismice si produce modificari ale mediului natural si antropic n functie de intensitatea ca si modul cum se propaga undele. #ele mai dese cutremure si mai violente au loc n centura alpina europeana si sud4asiatica si centura circumpacifica, unde exista mari concentratii de populatii si de asezari, destinatii turistice. #ele mai frecvente cutremure au loc n (aponia, #9ile, >oua Ieelanda, Italia etc.

6 5azarde exogene

Fazarde geomorfologice

Prabusirile n masa sunt caderi bruste de materiale devenite mobile n urma dezagregarii, gravitatiei sau ca urmare a unor explozii, cutremure, ploi torentiale etc. "le pot afecta turismul montan n special. ,lunecarile de teren sunt considerate 9azarde prin dimensiunea stratului afectat. "le sunt favorizate de prezenta argilei, umezelei si pot fi declansate de alte 9azarde 6"lvetia, 1%8A, Italia, 17%A8. ,valansele sunt deplasari bruste cu o viteze mari 6@00=mJora8 ale maselor de zapada pe versantii foarte nclinati 6@04%0o 8 ai muntilor, declansate de vibratii. ,realele afecate de aceste 9azarde sunt :untii ,lpi, ,nzi, +tncosii >ordici, :untii +candinavici, #arpati etc. $intre 9azardele naturale, acestea afecteaza un numar mare de areale si turisti, ceea ce impune o concentrare a managementului turistic privind prevenirea accidentelor legate de avalanse.

!
Fazarde climatice pot fi unele fenomenele meteo sau modificarile climei din atmosfera 2oasa 6toposfera411=m8. Transformarile pe termen lung ale climei se datoreaza fluctuatiilor energiei solare.

&urtunile care pot fi nsotite de fenomene de descarcare electrica, grindina, care pot produce pagube locale, punctuale. Prevenirea sau masurile de protectie prin cuceririle te9nicii au limitat caracterul de 9azard al acestora.

o o o

Taifunul este un ciclon tropical cu o frecventa mare ntre decembrie4aprilie 6!ceanul Pacific, tarmurile de est ale ,siei8. #iclonul tropical este un fenomen climatic ntnit n !ceanul Indian. )raganul este un ciclon tropical cu viteze de @04%0 mJs, nsotit de precipitatii denumit diferit. K9urricaneD n :.#araibelor, '. :exic, Filda417%%, &lora4176@, K&ifiD4 175A 4,merica #entrala. "l >iLo, fenomen care se nregistreaza la un interval de 0411 ani, pe o perioada de cteva luni, vine dinspre centrul !ceanului Pacific spre coastele de vest ale ,nzilor, genereaza ploi torentiale si provoaca mari pierderi n mediu. Tornadele apar n 2urul centrilor barici de 2oasa presiune si se manifesta printr4o deplasare circulara spiralata a unei coloane de aer 6partea de central4vestica a +), 4178%8 Fazarde pot produce ceturile, secetele, ploile torentiale, bruma si poleiul, temperaturile mari sau mici fata de mediile obisnuite ale unor areale.

Fazarde 9idrologice Inundatiile sunt 9azarde specifice pentru regiunile umede, relativ umede si constau acoperirea temporara cu apa a unui teren ca urmare a cresterii nivelului unui ru, lac etc. #auzele sunt de natura climatica 6ploi torentiale, topirea zapezilor, a pungilor de apa din g9etari etc.8. "le se produc cu regularitate n climatele musonice. $eoarece inundatiile au loc mai ales n sezoanele umede este de preferat ca turismul sa se desfasoare n alte perioade ale anului, iar n regiunile unde aceste fenomene sunt imprevizibile industria turistica trebuie sa apeleze la managementul adecvat al acestora. Iceberg4urile, banc9izele sunt prezente pe oceane la latitudini mari si constituie un pericol pentru navigatie. 3alurile din oceane si mari sunt fenomene periculoase pentru navigatie, ct si pentru coaste n momentul deferlarii. "le sunt declansate de 9azardele seismice 6tsunami8 sau climatice 6ciclonii tropicali8.

Fazarde biologice naturale sunt cauzate de invazii de boli si daunatori. #ele mai puternice atacuri au fost date de invaziile lacustelor n ,frica.

! categorie aparte o reprezinta pentru mediu iminenta unu 9azard cosmic, neJintensificarea activitatii solare, coliziunea cu unele corpuri cosmice.

II 5azarde antropice si te&nologice si turismul Fazardele antropice sunt acele fenomene cu urmari nefaste mediului produse de unele actiuni ale omului. Fazardele antropice se pot structura n functie de activitatea care le4a declansat n.

Te9nologice Industriale sunt legate de procesele industriale periculoase c9imice, miniere, energetice materializate prin poluare continua, explozii, incendii, scurgeri de substante periculoase cu pierderi materiale si de vieti omenesti. "le au aparut mai ales n secolul MM. $intre cele mai periculoase se pot cita cele din. Italia, 1756 6uzina c9imica din +vestoNdioxina8; +),, 1757 6explozia centralei nucleare de la T9ree :iles Island8; India, 178A 6 fabrica de pesticide din ?9opal8; )craina, 1786 6explozia de la #entrala nucleara de la #ernobl care a afectat ntreaga emisfera nordica si ale carei victime nca nu se cunosc8; "lvetia, 1786 6incendiul de la )zina c9imica de la ?alle8; <omnia, 0000 6deversarea cianurilor de la ?aia :are n rul Tisa, $unare din cadrul industriei minereurilor neferoase8. "xploatarea petrolului din mare 6:. >ordului Piper ,lp9a, 1788 etc8

Transporturile reprezinta o conditie necesara dezvoltarii activitatilor umane. #aracterul de 9azard ale acestora rezida n.

poluarea permanenta a aerului data de mi2loacele de transport, pierderi de vieti omenesti . Poluarea cu substante periculoase a solului si mai ales a apelor. #ele mai severe 9azarde sunt cele legate de transportul produselor petroliere 6'. ,las=a4"xxon 3aldez,1787, :.>ordului4?raer, 177@, !ceanul ,tlantic, 00018

!
,grare rezultate prin extinderea terenurilor agricole care au modificat peste A0 din suprafata uscatului. ,cestea au nsemnat pierderea terenurilor umede 61,6 mil. =m08, desetificare, a biodiversitatii etc "le se datoreaza unor practici cu inducere a unor 9azarde date de.

suprapasunat 6 680 mil. 9a8; defrisare 66 milioane =m0, incluznd si cele de exploatarea masei lemnoase pentru industrie8; c9imizarea accentuata n tarile dezvoltate; "fectuarea unor lucrari agricole precare care au degradat6 mai putin, moderat si puternic8 peste 18 000 mil. 9a, concentrate mai ales n ,sia, ,frica, ,merica de +ud.

#omerciale, legate de comertul cu produseJdeseuri toxice si radioactive. Earile dezvoltate produc @00 mil. m @ de deseuri periculoase, ce sunt 9azarde potentiale, ale caror efecte nu se cunosc nca. "xista numeroase probleme legate de depozitarea sau de neutralizarea acestora. +e constata ca tarile mai putin dezvoltate 6peste 100 la numar si mai ales din ,frica8 se confrunta cu prezenta substantelor periculoase exportate de marile puteri economice, fie n marile din apropierea lor fie pe uscat 6#anada primeste substante toxice din +),, #9ina din +), si "uropa, )ngaria, <omnia din "uropa !ccidentala8. +ociale #onflictele militare sunt 9azarde premeditate n timp de pace prin pregatirea arsenalului militar si mai ales prin testele nucleare efectuate n +),, <usia si !ceanul Pacific sau aparute din cauza disputelor

politice scapate de sub control 63ietnam 'olful Persic, Iugoslavia etc.8. ,cestea produc pierderi firmelor turistice, destinatiilor si de vieti omenesti. o #onflicte sociale de masa sunt extrem de numeroase. 'revele nsotesc la nivel local problemele economice, epurari etnice legate de explozii ale sau de conflictele militare. #riminalitatea si consumul de droguri au devenit probleme serioase sociala cu o larga raspndire n lumea ntreaga. Terorismul poate fi cel mai grav fenomen datorita impredictibilitatii momentului de producere si a dimensiunii sale. ,ctele legate de terorism influenteaza negativ dinamica turismului 6>eO Por=4 0001, :adrid4000A8.

o o

Pe plan mondial s4au luat masuri privind prevenirea, eliminarea 9azardelor antropice pin politici, organizare, te9nicizare, conform principiului dezvoltarii durabile 6#onferinta >atiuni )nite pentru :ediu si $ezvoltare, 1770, <io de (aneiro8. Protectia mediului revine fiecarui locuitor al planetei, fiecarui stat prin colaborare internationala si o aplicare consecventa, consecutiva si neconditionata. Pentru activitatile turistice, n areale de risc, pe lnga managementul specific sau integrat exista g9iduri speciale pentru turisti pe tipuri de 9azarde, g9idul familiei, al mediei, al mar=etingului, al managerului de 9otel, statiune. A.A.0. a +anagementul unor &azarde n activitatea turistica

:anagemetul furtunilor tropicale, ca 9azard des ntlnit n turism este cunoscut si studiat complex.

/n esenta el cuprinde trei mari etape7 1.<educerea pierderilor cauzate de furtuni prin. 4"valuarea riscurilor si a vulnerabilitatii unor areale pe baza studiilor combinate ntre dezvoltarea ciclonilor si cresterea debitelor rurilor si evaluarea pierderilor materiale si de vieti, functie de care se stabilesc deciziile ce trebuie luate 6de la caz la caz8. 4"valuarea este sarcina autoritatilor locale, care au datoria de a comunica rezultatul celor care investesc n turism, sau invers.

"abelul 4 # 4cara 4affir pentru intensitatea uraganelor

1. 0. @. A. %.

3nt de @@4A0 mJs sau 11741%@ =mJ9 nu constituie un pericol real pentru cladirile solide, dect pentru unele elemente ale acestora 69ornuri8, ca si pentru vegetatie; 3nt de A@4A7 mJs sau 1%%4155=mJ9 distruge acoperisuri, ferestre, vegetatia; 3nt de %04%8 mJs, 1584007 =mJ9, distruge structuri de cladiri n asezarile mici, ziduri; 3nt de %7467 mJs, 01040A7=mJ9 cad ziduri, se smulg acoperisuri etc.; 3nt mai mare de 67mJs, 0A7=mJ9 distrugeri la constructiile civile, industriale, cu aruncare la distanta a corpurilor dislocate.

0. Prevenirea dezastrelor prin masuri structurale 6te9nologii de constructie4n zona de coasta8 si nestructurale 6legislatie, coduri de utilizarea terenurilor, planning urban8, care vizeaza minimizarea pierderii de vieti omenesti si materiale n timpul evenimentelor de risc si dupa acestea ca si asigurarea securitatii turistilor. @. :anagementul n situatii de urgenta si criza. i. ,sigurarea turistilor n locuri fara risc n timpul furtunii si dupa; ii.

!
#unoasterea exacta a persoanelor implicate, a modului de realizare, a momentului de actiune;

iii. +tocarea alimentelor, apei, medicamentelor; iv. :odul de comunicare, de evacuare;

v. #unoasterea exacta a datelor turistilor implicati n activitatile turistice; vi. Inspectii asemenea evenimente. si masuri de siguranta dupa

<educerea impactului acestor fenomene n arealele turistice nu implica doar prote2area turistului ci si durabilitatea economica si sociala a regiunii. In acest sens, industria turistica trebuie sa coopereze n cadrul unor activitati de

prevenire de la nivel local sau national. In regiunile vulnerabile acestor 9azarde, structurile turistice trebuie sa ndeplineasca unele criterii de siguranta, iar programele turistice sa includa pregatirea unui personal specializat n activitati de salvare ca si de educarea turistului. Probleme exista mai ales n tarile n curs de dezvoltare, unde nu sunt suficiente fonduri care sa fie investite n realizarea pe termen lung a sigurantei turistului si unde prioritar este mai nti cstigul financiar.

b +asuri de prevenire si de minimalizare a efectelor inundatiilor n turism 1. Hocalizarea infrastructurilor n locuri mai putin expuse inundatiilor;

0. Permiterea camparilor pe zonele neinundabile; @. 4 Planificarea atenta a activitatilor n functie de relief, prevederile meteo; organizarea comisiilor de gestionare a dezastrelor la nivel national alaturi de alte organisme 6#rucea <osie, +,H3,:,< etc.8

%. managementul inundatiilor axat pe . a. educarea populatiilor locale n caz de inundatii4reguli de siguranta n timpul inundatiilor; b. #rearea unui sistem de avertizare n cazuri de urgenta; c. #oordonarea unor activitati de salvare prin simulare; d. #unoasterea clara a masurilor ce trebuie luate n caz de dezastru;

e. :ediatizarea pentru educarea populatiei in cazul unor asemenea evenimente; f. g. "valuarea dupa unele dezastre a pierderilor prin lectii nvatate pentru a nu se repeta greselile; monitorizarea conditiilor 9idrologice;

9. Planuri de urgenta; i. Pastrarea ordinii publice, a sanatatii;

2. =. l. m.

+tabilirea masurilor de reabilitare; :onitorizarea n permanenta, automatizata pe ct posibil a lucrarilor antropice 6bara2e, lacuri, diguri etc; )tilizarea unor materiale fiabile, rezistente n caz de inundatii; eliminarea unor depozite, activitati economice periculoase n apropierea sistemelor 9idrografice. ) Cutremurele si turismul

Pierderile exprimate n vieti omenesti datorate cutremurelor sunt reduse comparativ cu alte evenimente. +pre exemplu, n #alifornia, de la venirea europenilor pna n prezent, din cauza cutremurelor s4au pierdut doar 800 de oameni, cifra egala cu cea datorata accidentelor rutiere pe 6 luni nregistrate aici. $e altfel, cutremurele afecteaza infrastructurile vec9i, cu materiale nedurabile. +tructurile turistice din cele mai multe destinatii situate n areale seismice beneficiaza de elemente te9nice deosebite. Fong *ong, (aponia etc. Problemele pentru turisti rezida n evenimentele seismice, mai ales prin efectele acestora 6tsunami8, care deterioreaza coastele cu structuri de cazare nepregatite pentru riscuri, din cauza localizarii lor n zone vulnerabile. #erinte.

infrastructura turistica trebuie sa fie precedata de studii de seismicitate la nivel national si n colaborare internationala; repararea, refacerea constructiilor vec9i;

inspectarea periodica a cladirilor n zonele seismice;

adaptarea ergonomica a cladirilor n ariile seismice pentru reducerea pericolelor6 ferestre reduse, nivele mai putine, materiale usoare, fundatii puternice, suprafete cu sticla8; $otarea cu ec9ipamente de salvare 6extinctoare, frng9ii, scari, sisteme de iluminare cu generatoare independente8; "ducarea populatiei de catre autoritatile locale, scoli etc.;

Planuri de evaluare.

4 Avalansele si turismul ,valansele reprezinta un risc ma2or aproape n toate arealele montane unde cad precipitatii abundente sub forma de ninsoare si unde turistii petrec o mare parte a timpului lor n aer liber, pe pantele muntilor. Ionele cele mai expuse acestui risc sunt n :4tii ,lpi, FimalaGa, +tncosi, unde se afla numeroase statiuni montane. :untii ,lpi1Q1R au cel mai dezvoltat serviciu de prognoza, urgenta, prevenire a avalanselor, pe cnd n :4tii FimalaGa exista un control minim al 1

acestora, fapt pentru care turistii au nevoie de un g9id pentru sporturi de iarna, alpinism, la care se adauga presiunea antropica asupra resurselor, prin exploatarea padurilor care a marit riscul producerii avalanselor. :ulte probleme apar pe fondul ignorantei si a unui management neadevat de micsorare a riscului prin masuri de precautie.

!
,valansele sunt de 0 tipuri. de vale si turistice.

#onditii de producere.

acumularea unei mase de zapada; sc9imbari structurale ale stratului de zapada care sa4i reduca stabilitatea mecanica; un gradient al nclinarii pantei care sa permita curgerea gravitationala; o vibratie sau trepidatie.

+tabilitatea stratului de zapada este factorul determinant al caracteristicilor avalansei. 'reutatea zapezii exercita presiuni ntre straturile diferite de zapada si la un surplus al unui sc9ior, sau a unor roci n cadere, asociata cu vibratia declanseaza episodul. #alitatea si cantitatea stratului de zapada depind de teren, clima si vreme. #ele mai multe avalanse au loc primavara si mai ales dupa amiaza, cnd valorile temperaturii se sc9imba. $in cauza varietatii si complexitatii parametrilor avalansei acestea nu se pot prevedea cu exactitate. Pericol de avalansa se defineste ca perioada probabila de producere ntr4un areal dat. <iscul avalansei include numarul oamenilor si valoarea infrastructurii expuse la pericol. )n nivel scazut de pericol de avalansa indica posibilitatea producerii de avalanse pe versantii mici cu stabilitatea redusa a zapezii. >ivelul ridicat al pericolului de avalansa exista atunci cnd versantii sunt abrupti, nalti etc. Pentru previzionarea lor este necesara un sistem de monitorizare al vremii, zapezii, avalanselor, cu o comunicare rapida pentru avertizarea autoritatilor sau c9iar n toata mass4media. a Avalansele de vale ,valansele de vale au loc n timpul ninsorilor abundente cnd zapada instabila sau vec9e se deplaseaza cu viteze mari pe distante lungi. Impactul rezulta prin presiunea mare a zapezii si masei de aer antrenate asupra unor obstacole 6sosele, linii de curent, cladiri, cai ferate8 fiind capabile sa distruga structura de rezistenta a acestora. ,valansele nu pot fi n totalitate eliminate, dar exista constructii de atenuarea impactului 6bara2e, paravane, ntarirea asezarilor8.

:asurile de protectie pe termen lung trebuie sa diminueze riscul avalanselor.


o Ionarea avalanselor4desemnarea arealelor cu pericol prin limitarea constructiilor n functie de distanta o /mpadurirea este cel mai ieftin proces de protectie mpotriva avalanselor, cu probleme nainte ca
padurea sa a2unga la o maturitate care sa permita rezistenta la avalansa. +e utilizeaza para4avalansele care sunt costisitoare. +e recomanda construirea de tuneluri pentru caile de comunicatie pentru aceste zone; Informarea permanenta asupra riscului de avalansa prin servicii de monitorizare conduse de specialisti; provocarea controlata a acestora cu explozibili prin implicarea unor ec9ipe multi profesionale. militari, politie, pompieri, fizicieni, salvamontisti, politicieni, organizatii civile de salvare etc. de producere a lor, conform stratului de zapada, zona de formare, lungimea pantei;

o o

b. Avalansele turistice +unt avalanse de marime medie sau mica produse din cauza sc9iatului sau alte activitati turistice montane. Pentru a reduce numarul acestora se apeleaza la practicarea sc9iului pe piste organizate sau piste marcate. $esi stratul de zapada este mai redus se constata ca la o ora dupa producere, victimele sunt n viata 6@ din 108. #auza principala este asfixia si 9ipotermia. Pentru descoperirea victimelor s4a trecut de la cautarea lor de catre cini dresati, la purtarea unor emitatoare electronice. ) %ractici de prevenire a avalanselor pentru turisti Turistii ce practica sporturi de iarna trebuie sa cunoasca principiile de prevenire a avalanselor.
1. ?arierele si semnalizatoarele ce indica pericol de avalansa, necontrolat. 0. ?uletinele de prognoza a avalanselor. 6Tabelul A.@.8

"abelul 4 ) 4cara evaluarii riscului de avalanselor n ,uropa


Gradul de risc 4tabilitatea stratului de zapada 6una %robabilitatea A de ,fecte asupra traficului si asezarilor nu ,fecte asupra pistelor de sc&i Recomandari 9u sunt restrictii de sc&i Conditii bune n general( alegerea rutelor cu atentie Accesarea doar de catre persoanele cu experienta Restrictionarea coborrilor c&iar pe pante moderate );o( si la baza

+ic

+oderat

Considerabil

+oderat pe unele portiuni si buna pentru altele +odesta si moderata

Rareori( spontana( pe pante foarte accentuate la o suprancarcare 4pontana( pe pante foarte accentuate la o suprancarcare Avalanse medii rare( ocazionale

:irtual nu

+are

4laba n multe locuri

4pontana( pe pante foarte accentuate la o suprancarcare( de marime medie si

0iniile de trafic si cladiri izolate sunt n pericol a se ntinde pe un areal mare( liniile de trafic se nc&id

Foarte mare

Instabila( slaba

mare 9umeroase avalanse spontane sunt asteptate( c&iar pe pante mai moderate

uneori +asuri de securitate( evacuare daca este necesar

9u se sc&iaza

'upa <+"( !11=


@. "valuarea riscului si practicarea turismului pe itinerarii prestabilite N te9nica <utsc9bloc=

a. +tudierea 9artii si informatiilor pentru a gasi cel mai bun traseu; b. !bservarea pe teren, panta, zapada, temperatura, vegetatie etc.;

c. Testarea cu te9nica <utsc9bloc= . Pentru prevenirea acestor fenomene n "uropa, +), s4au nfiintat agentii nationale de cercetarea avalanselor cum sunt.
o o o o o o
,ustria4 Institut for HaOinen=unde4Innsbru= &ranta4 ,sociatia nationala pentru studiul zapezilor, 'renoble Italia ,I>"3,4?ormio4:ilano >orvegia4Insitutul >orvegian 'eote9nic4!slo "lvetia4 "idgenossosc9es Institut fur sc9ee4und HaOinenforsc9ung $avos )+, Haboratorul de #ercetare si inginerie regiunilor reci4Fanover.

Rezumat Turismul durabil reprezinta o activitate economica prin care se urmareste satisfacerea generatiei actuale de turisti fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare vizitatori sa aiba macar acelasi acces la calitatea si cantitatea de resurse turistice din prezent. Turismul durabil impune respectarea unor principii general valabile n dezvoltarea durabila. ec9itatea in cadrul aceleiasi generatii si ntre generatii, eficienta, elasticitate, pastrarea mediului etc. Turismul durabil cere aplicarea unor strategii specifice n. Politica de planificare; $ezvoltarea constructiilor, a facilitatilor turistice; :anagementul resurselor :anagementul turistilor;

<espectarea politicii de mediu; :ar=etingul si promovarea; "ducarea turistilor, a personalului implicat n turism; #ercetarea si monitorizarea activitatii turistice. 'estionarea 9azardelor n ariile turistice ,lternativele turismului durabil sunt. turismul rural, agroturismul, turismul ecologic si ecoturismul. Autoe,aluare ! 'efiniti turismul durabil # 'ati exemple tipuri de turism considerate a fi durabile ) Ce sunt &azardele$ 4 Comentati masurile necesare ce trebuie luate n turism privind gestionarea avalanselor 2 Identificati pe &arta fizica a Romniei principalele areale supuse producerii avalanselor 3 Ce masuri se pot lua pentru reducerea riscurilor legate de seisme$ > Identificati pe &arta fizica a lumii ariile turistice supuse unor pericole legate de vulcanism si cutremure = ,numerati bazinele turistice mondiale supuse incidentelor unor &azarde climatice 1 Identificati pentru Romnia zonele unde se practica alternativele turismului durabil ,ventual( realizati o analiza n care sa evidentiati pretabilitatile mediului pentru aceste alternative?tipuri de turism Tema4 Dez,oltarea dura*ila a turismului ntr(un areal din Rom5nia (la ale'ere"
:odel de analiza. 'ezvoltarea durabila a turismului in zona de nord@vest a -udetului Gor-

4copul lucrarii7 %rezenta lucrare incearca sa sc&iteze o strategie de dezvoltare durabila a turismului in zona de nord@vest a -udetului Gor%remisele acestei dezvoltari A potentialul turistic foarte ridicat( mediul natural nepoluat( comunitati locale evoluate socio@economic? exista( fiind necesara insa gasirea celor mai bune modalitati de valorificare turistica a zonei Aceste modalitati nseamna n primul rand implicarea comunitatilor locale( a autoritatilor din domeniu dar si a turistilor ce viziteaza zona

%otentialul natural7 %otentialul natural al zonei este unul deosebit ,lementele de unicitate sunt att geologice ct si legate de &idrografie( vegetatie si fauna +untii :alcan se remarca prin C&eile 4o&odolului( pesterile ramei sudice(:alea 6istritei( 'efileul Biului dar si vegetatia( fauna specifice7 castan( liliac( lalea pestrita( narcisa( capra neagra si pastravul :alea Cernei din +untii Godeanu este unul din arealele cu cea mai mare concentrare de obiective turistice7 Izbucurile Cernei( 0acul :alea lui Iovan(sectoarele de c&ei(vegetatia si fauna submediteraneana Cona subcarpatica se detaseaza prin prezenta peisa-elor pitoresti si a importantelor obiective cultural@istorice

Comunitatile locale7 9ivelul veniturilor este acceptabil7 salariul mediu este de 4 =); ;;; lei 9ivelul soma-ului este scazut7 4()D Gradul de educatie al populatiei este ridicat 'otarile edilitare si infrastructura sunt la un nivel destul de bun ,xista o desc&idere spre activitatile axate pe practicarea turismului

Analiza 4/<" #uncte tari7 mediul natural(obiectivele turistice naturale valoroase(infrastructura de calitate( nivelul socio@cultural ridicat si antropice

#uncte slabe7 baza de cazare si agrement depasita si degradata( lipsa unor strategii clare de dezvoltare durabila a turismului din partea autoritatilor locale si centrale portunitati7 practicarea turismului durabilEecoturismului va duce la conservarea mediului natural(controlul numarului turistilor( investitiile necesare scazute(atragerea de investitori straini(crearea de locuri de munca(dezvoltarea generala a comunitatilor locale $iscuri7 impactul negativ al turistilor in arealele prote-ate

Ierar&izarea localitatilor dupa elementele de atractie %otentialul natural7foarte bunAF!?(bunA;?(slabA@!? !?Cerna@sat F!( Runcu F! ( "ismana F!( Gureni F! #? %ades ;( Arcani ;( 'obrita ;( 6alta ;( 6umbesti@Biu ; )? "argu Biu G! 4tarea mediului natural7foarte bunaAF!?(bunaA;?( acceptabilaA@!? !? Cerna@sat F!( Runcu F! #? "ismana ;( %ades ;( Arcani ;( 'obrita ;( 6alta ;( Gureni ; )? "argu Biu G!( 6umbesti@Biu @!

4tructurile turistice7 !?"argu Biu@2 &oteluriA!@) stele? #?"ismana@! &otel(! motel( ) pensiuni turistice( ! tabara )?Runcu@! camping( ! cabana( ) pensiuni turistice 4?%ades@:alea +are@! camping( ! pensiune turistica 2?Cerna@sat( 6umbesti@Biu@! camping 4uprafata ariilor prote-ate7!?Cerna@4at7 rezervatia H+untele 'omogled@:alea CerneiI(partial@#1;; &ectare #? "ismana7 rezervatiile de castan@!2; &ectare( Rezervatia forestiera Gornovita@ 22 &ectare(Cioclovina@!# &ectare( rezervatia H+untele <sleaI@#=; &ectare

)?Runcu7 rezervatia HC&eile 4o&odoluluiI@)2; &ectare 4?%estisani7 rezervatia H%iatra 6orostenilorI@#= &ectare %rotectia si conservarea resurselor turistice

Aceasta activitate revine autoritatilor locale7 <coalelor 4ilvice teritoriale( Inspectoratului de %rotectie a +ediului( %rimariilor si nu n ultimul rnd agentilor economici din turism ,ste necesara in acelasi timp informarea si educarea turistilor n vederea unui impact ct mai scazut al acestora n mediul natural

5arta