1.

NOTIUNI GENERALE ALE ECOTURISMULUI

forma de tur care sprijina/imbunat caract geofizice ale unui spatiu. STR taxonomuca: ob-centru-complexEcotur a aparut si s-a dezv in ultim decenii, ca efect al areal-zona-regiune turstica supradezv tur dupa 2 razb mond. Incepand cu primul raport al Clubului de lsa Roma->Limitele asupra cunoasterii si prima conferinta ONU asupra pb de med 2.PROFILUL DE PIATA AL ECOTURISTULUI: desf in cap suediei in 72 au fost lansate aprox 60 Ivarsta medie:35-54ani, sex 50-50, dif fiind intre activ variante ale concept de dezv. practicate, tendinta spre venituri mai ridic fata de tur In noua viziune a interdep dintre pb med inconjurat, obisnuiti, niv de preg ft ridicat-stud sup, ft multi sunt bunastarii gen si proc cresterii ec, una dintre ac afiliati la o org, au o inclinare mai mare asupra stud interpreta condus la crearea unui term nou ecodezvolt unor lucrari, articole din dom inainte de plecarea in dest care s-ar traduce prin elab unor strateg concrete de dorita. dezv capabile sa conduca la fol rationala si sanat dpdv ecol a unui sist dat pt satisf nev fundam ale pop locale. Totusi, interpret cea mai bn definita referitor la ac p ale 3.Principiile ecoturismului umanit e dezv durabila. Ac term a aparut in 87 in Ecoturismul a devenit un segm de piata cu un potential raportul Comis Mond pt Med si Dezv-CMED. Aceasta in crestere prin calitatile sale ecologice, responsabile, dezv durab repr dezv ce satisf nev gener actuale fara a durabile si integre. Planificarea, organizarea prejudicia interesele gen viitoare. Cf ac def, dezsv infrastructurii turistice ca si toate actiunile sau operatiile durab implica faptul ca vol total al cap(fizic,uman,nat) de MK, tb sa fie focalizate pe acele criterii de mediu, pe raman constant sau creste in timp. La Conf Nat Unite criterii soc, cult si econ pe un termen cat mai lung. din 92, desf la Rio, cu temamed si dezv la care au Dintre toate tipurile de turism, ecoturismul are cea mai particip toti presedintii statelor membre ONU, a fost clara pozitie in turismul durabil tocmai dat criteriilor sale lansat un doc programatic Carta Terrei alaturi de de baza: progr agenda 21. 1.ecotur se desf in spatii naturale si cult; CERINTE MIN ALE DEZV DURAB: 1)redimens 2.implica mas de conservare; crest ec, distrib mai echilib a res si accent laturilor calit 3.incurajeaza comunitatile locale; ale productiei. 4.sustine bunastarea localnicilor. 2)Elimin saraciei prn satisf nev esentz pt asig unui lc de Ecoturismul este o versiune durabila a turismului munk in arii naturale, incluzand si elem ale turismului rural si 3)Reduc crest demogr necontrol. 4)Conserv res nat, cultural. intretz diversit ecosist si supraveg impact dezv ec Participantii de la Summit-ul de la Quebec, din Canada asupra med 2002, au recun faptul ca ecotur respecta principiile tur 5)Reorient tehn si punerea sub control a res sale 6)Unific durabil referitoare la impactul social si de mediu, pe plan mondial a deciziilor privind med si ec. Pt realiz formuland in ac timp si cateva principii specifice: ac cerinte sunt nec strateg care sa porneasca de la 1.ecotur contribuie activ la conservarea patrimoniului necesit prot med, ce treb sa stea la bz dezv viit a soc natural si cultural; omenesti. 2.include comunit locale in activit de planificare, dezvolt Anul 2002(anul internat al ecotur) a marcat si prim si operare si contribuie la bunastarea lor. summit al dezv durab org de ONU, unde se face 3.implica explicatii complete si interesante pt vizitatori, bilantul aplic concept de dezv durab si se traseaza noi privind res naturale si cele culturale; directii in dom prot med, eradic sarac si dezv unor sect 4.este destinat, in special vizitatorilor individuali sau in ec curate. In urma acestui summit s-a org prima grupuri f restranse. intrunire mond a ecotur in mai 02 la QUEBEC. Prin Societ Internat de Ecoturism(TIES) a publicat in 1991 un activ conjug dintre Uniunea internat de Conserv a Med- set de principii eco pe baza carora s-au trasat liniile UICN, Fed Mond pt ocrot nat-WWF si Fed Eu a PNdirectoare care sa ajute la achizitionarea de performanta PNABE, inca din 91 s-a def term - TUR DURABIL. in ecoturism. Prin tur durab se int dezv tuturor form de tur, manag si mk tur care sa respecte integrit nat, soc si ec a med cu Principiile ecoturismului asig exploat res nat si cult pt gen viitoare. Din ac def se 1.minimalizarea impactelor neg asupra culturii sau poate concluziona ca orice f de tur treb sa respecte mediului care pun in pericol destinatiile turistice(se princip dezv durab, plecand de la ecotur, tur verde, tur refera la educarea turistilor privind importanta rural si altele, pana la tur de afaceri si tur automobilistic. conservarii resurselor); Notiunea de ECO TURISM prezinta intelesuri dif: t ecol, 2.accentuarea ideii de afacere responsabila si t verde, geotur, in fct de strateg urm de tari si comp armonizarea ei cu interesele locale, de mediu, cu transnat, de scopul lor si de priorit ec si de mediu. T autoritatile etc. VERDE e un term fol de obicei ca o versiune 3.realizarea de venituri directe din mng, din conservarea neacadam a t durab. Soc Nat Geogr, la randul ei a arealelor protejate; lansat un term nou-geoturism, ca fiind 4.utilizarea studiilor de mediu si sociale si monitorizarea destinatiilor turistice pt reducerea impactelor neg;

5.asigurarea bunastarii locuitorilor si comunitatilor din arealul de influenta; 6.zonarea turistica si desemnarea unui mng pt fiec regiune; 7.dezvoltarea turistica nu depaseste capacitatea de suport; 8.ecot se baz pe o infrastruct dezvoltata armonios cu mediul si minimalizand utilizarea combustibililor fosili si conservand vegetatia si fauna locala.

4. Impactul ind turismului asupra mediului.

Polarizarea fin si econ mondiala la ora actuala cupr bazine de resurse pt ecot structurate astfel: -tarile cu venituri mari(SUA, Canada, Europa(Fr, Germ, M Brit, Suedia etc); tari ce pot investi in dezvoltarea ecot si pot genera un nr extrem de mare de turisti. -tarile cu venituri medii care promoveaza un ecotur moderat, atat ca dotare , dar si ca flux(Pol, Cehia,Ungaria); -tarile subdezvoltate(tarile africane, din Asia de S, Pacificul de S pt care ac alternative turistica este de cele mai multe ori o sursa de supravietuire si care au un mare potential eco). Turismul inreg o dinamica in fct de gama intereselor si poate fi grupata pe 4 mari directi: 1.turistii; 2.firmele turistice; 3.comunitatile locale; 4.mediul. 1.Turistii isi sch optiunea pt destinatiile turistice, cat si a tipului de turism in fct de interese , gusturi etc. In tarile dezvoltate exista grupuri de turisti care se orienteaza spre destinatii tur neaccesate. Creaza o anumita moda, un anumit curent, iar pt a satisface ac cerinte,pt a satisface noile orientari si a castiga financiar, firmele fac investitii majore in ac rute. Se creaza fluxuri turistice in areale isolate, dar si repercursiunile asupra mediului prin promovarea mk-ului nedurabil. In 1994, elita turismului britanic se dirija f mult spre Cuba. Astfel a aparut o noua destinatie(Insula Kayman). Patrunderea tur in Kayman, mai ales in Cuba, a facut ca elita britanica sa atraga alte destinatii. 2.Firmele turistice sunt dirijate de interesul de a avea un produs integru atat pt consumatori, cat si pt producatori si prin care isi asigura credibilitatea si beneficiile. Pt a da calitate actului truistic, unele firme asociaza turismul cu protectia mediului, este vb de acel turism verde.

3. Pt comunit locale agenda 21 precede ridicarea standardului de viata al acestora. Ecoturismul, pt . Ac calatorii pot avea un character mixt sau tematic(ruta comunit locale, se inscrie in sfera liniilor trasate la Rio Maya). in 1992, deoarece creaza venituri in med rural MK-ul de prod ecot dev sensibil prin urm motive: utilizeaza si se sprijina pe forta de munca, infrastructura 1.prod truistic respective se consuma in natura; ca si unele destinatii ce apartin populatiilor locale. 2.se afla la distante f mari din preturi mai ridicate; Implicarea comunit are insa, conditie de baza integrarea 3.pachetul de facilitate tb sa atraga turistii; intereselor economice cu cele de mediu. 4.consumatorul de serve cot este implicat in promovarea 4.Mediul nu tb compromis pt generatiile viitoare, ac destinatii; deoarece interesul de baza al ac sector este pastrarea 5.productia, furnizarea si consumul au loc simultan, iar echil natural, nu numai prod se poate achizitiona sub forma de amintiri; satisfactia fin care poate fi de scurta durata. In 6.prod ecot nu poate fi stocat, el se furniz proaspat sau concluzie, toate segm sunt in per de dezvoltare; importante, insa treb sa se tina cont de rolul comunit 7.serv ecot ofera progr de educatie ecologica, ac serv locale in luarea deciziilor si in practica derularii creaza atitudini etice fata de natura, de aceea turistice, de asemenea armonizarea intereselor rezervarea tb sa se faca din timp; turistice, ale firmelor, ale tarilor, statelor cu cele de 8.serv minimalizeaza riscurile asupra turistilor prin mediu pe termen lung. Necooperarea in ac directii promovarea in permanenta a tehnologiilor inalte, se poate conduce la o nereusita sau la deturnarea ofera ghidaj pt grupurile mai mici(ac nu tb sa scopului initial in favoarea unuia sg, respective crearea depaseasca 25 de turisti). imaginii politice. MK-ul ecot se adreseaza in principal, consumat din tarile Turismul de impact denumeste efectul unei actiuni dezv, din statele emitente(SUA, Canada, M.Brit, Fr, asupra unui system sau a unui elem asupra acestuia. Suedia, Finlanda, Germ, Elvetia sau Olanda), Japonia, si Termenul este utilizat si perceput doar ca un fenomen Coreea de S). negative, insa ecuatia tb sa ia in calcul si interventiile MK-ul ecot se adreseaza si tarilor in dezv(Pol, Cehia, poz necesare atingerii scopului, cel de relaxare, de Ung, etc. inclusiv RO.). marire a veniturilor unei comunit local, pe baza unei In concluzie, MK-ul ecot este responsabil si ecologic, iar exploatari durabile. Dupa piata verde nu este privita ca o moda, ci ca o alarma efectele induse in toate comp naturale ale mediului, ce anunta necesit exploatarii durabile a naturii. precum si in cele antropizate, ac impact poate fi poz sau neg. 6. Piata ecoturistica Soc Internat de Ecoturism(TIES) considera la niv anului 1998 ca piata Impactele poz=cupr acele actiuni care au efecte eco teste o nisa a pietei turismului in arii naturale benefice pt med nat si pt societ umana. In general, definite ca acele calatorii in areale neperturbate care impactele poz sunt dorite, deci sunt proiectate. La permit relaxarea in natura pe baza unor activit randul lor, impactele neg repr acele actiuni care produc moderate ale turismului in mediu, dar si bunastarea deranjarea relatiilor om-natura pe term lung fara comunit implicite. Cercetarile privind turismul in arii posibilit de redresare dct prin investitii mari de timp si naturale arata ca 50% din nr total de turisti isi doresc sa res. viziteze o zona naturala in timpul vacantei, ceea ce ar Impactele neg=sunt nedorite sau omise cu buna putea include si un scurt popas intr-un parc natural. Cu stiinta din cauza unor interese prioritare pe term scurt. alte cuvinte este un segm larg, dar f diferit de cel motivate de dorinta de a invata despre viata salbatica si cultura cu un ghid local.Datele statistice mondiale 5.MK-ul ecoturistic emise de OMT nu arata cu acuratete fluxurile de -repr totalit masurilor sau metodelor cu ajut carora ecoturism. managerul unei societ poate cerceta relatia produspiata, cerere si oferta pt a eficientiza furnizarea unui Din cauza dificultatilor legate de multitudinea de abordari produs sau serv si a realiza profiturile stabilite prin a ac alternative turistice. Un raport al TIES arata ca progr de dezvoltare ale firmei resp. Serv in ecot sunt ecot detine intre 20-40% din fluxul mondial de turisti si similare celor din ind turistica(serv de baza ca ecoturismul inreg 7% numai din ch turismului complementare si de comunicare), doar ca ac tb sa fie international.La randul sau, Institutul mondial de durabile, ecologice. MK-ul ecot tb sa promoveze, sa resurse(IMR) arata ca turismul in natura are o rata de ofere serv mai scumpe, dar eco. Ac progr turistice sau crestere anuala cupr intre 10-30% fata de 4% cat era ecot sunt repr prin circuitele turistice, traseele tur rata de crestere a tur mondial. Studiile legate de promovate prin care ecoturistii pot cunoaste potentialul motivatiile turistilor releva o crestere care practica tur in ecot al unei zone natura si mai ales a celor care doresc sa cunoasca medii salbatice. Spre ex la niv anului 1988, la niv mondial se inreg aprox 400 mil turisti din care nr turistilor care au avt o atractie mai mare pt natura s-a ridicat la aprox 236 mil turisti , cam 60%, la care se adauga si nr de turisti care au o predilectie pt mediale caiac-canoe(se pot practica in SUA, Canada, Zimbabwe, salbatice(nr acestora-157 mil turisti).

La nivelul anului 1996, la niv mondial s-au inreg aprox 550 mil turisti. Din care turisti pt natura aprox 300-317 mil pers, iar turisti pro medii salbatice aprox 200-210 mil pers. In ecot grupurile tb sa fie proiectate de la 1-25 pers. Profilul pietei ecoturistice- cunoasterea ac profil este f utila organizatorilor de progr turistice pt ac segm de piata. Eco teste practicat in gen, de catre turisti al caror venit este mare(7000-10000 $) deoarece in destinatiile ecot preturile pachet turistice sunt mai mari din cauza ch legate de infrastructura specifica(apa, nergie electrica nepoluanta, mijl de transp acologice, nr mare de ghizi) se mai poate vb de distanta si de unicitate.Studiile effectuate in Florida arata ca ecoturistii chelt maim ult decat in tur classic(resp pana la 1000-1500$ pt o excursie de turist.Eco este practicat de pers cu o varsta cupr intre 3554 ani. In ceea ce priveste niv de pregatire predomina turistii cu studii superioare, iar in ultima vreme isi fac aparitia si cei cu pregatire medie sau chiar sub medie.In gen, ecoturistii prefera deplasarile in cupluri(60%), 15% cu familia si 13% singuri.

7.Activitati ecoturistice .Dintre activ ecot

care sunt promovate pe piata turistica se remarca in 1 rand: -vizitarea parcurilor naturale, in special al parcurilor africane, unde viata salbatica e la ea acasa. Putem remarca tari ca: Rep Africa de S, Tanzania, Kenya, parcuri nationale din SUA, Canada sau o serie de parcuri din Asia de E, de S(India, Nepal). -drumetiile in natura: ruta INCA (Peru-Am de S) are o lungime de 39 km si se desf intre localit Lactapata si Huinai-Huianya, traverseaza o cordiliera muntoasa Vilcababa (6270 m inaltime). La capatul ac rute se afla celebrul Machu-Picchu. Ac ruta este parcursa de turisti pe jos in 4 zile in baza unui permis(costa intre 400-1000$). Per de parcurgere a ac rute :aprilieoctombrie. Pe ac ruta nu se elibereaza maim ult de 500 permise/zi. -admirarea faunei; -educatia pt mediu; -pescuitul ecologic; -admirarea pasarilor(Delta dunarii, Balta Mica a Brailei, Padurea Amazoniana, pad asiatice);

China); -calatoriile subacvatice(se realizeaza in bazinul M Caraibelor, Bazinul Oc Indian, M Rosie, partea de SV a Oc Pacific); -calatoriile acvatice: in jurul insulelor Galapagos, litoralul E al Africii, Zona litorala insulelor Canare); -activit de cicloturism: ecociclismul se practica mai ales in arealele insulare(este f bn dezv in Insulele Canare), -alpinismul ecologic practicat de un nr redus de turisti, pp un ghidaj permanent si o programare cu cel putin 6 luni inainte;
-cunoasterea traditiilor, a comunit locale, a dansurilor, a

7.peisaje date de relieful vulcanic, eolian, carstic, glaciar, fluviatil sau create d unele resurse hidrografice(peisajul cascadelor: Niagara, Urlatoarea, izvoarele termale(gheizerele), ghetarii; -resurse centrale de cercetare botanice, faunistice sau speologice; 8.unele fenomene deosebite: aurolele boreale, fenome fata morgana, eclipsele de soare, luna, pororoca.

agreement, recreere, produse de artizanat. In cea mai mare parte, ac structuri ofera oportunitatile comunit locale de a intra in afacerea ecoturistica.

10. Destinatii ecoturistice pe glob

Dintre toate statiunile tur preferate de turistii kre cauta contactul cu natura le repr si parcuruile nat dar si alte arii protejate.Odata cu infiintarea P N Yellowstone(1872) ac tipuri de arii protejate au fost deschise publicului larg.Turismul in P.N este agreat de un nr din ce in ce mai mare de turisti.Continentul american (42 mil km patrati) insumeaza 4 mil ha arii protejate ceea ce ins 44 % din totalul mondial protejat.SUA detin cca 11 % din patrimonial Terrei aflat sub conservare si protectie, Groenlanda 45%( cel mai mare indice de protectie), Venezuela 29%, Ecuador 21%, Republ. Dominicana 21%.America de N a generat in anul 2000 peste 280 mil turisti, parte mare din acestia orientandu-se spre ecotur.La niv continentului se remarca si kteva aspecte restrictive: activitatile traditionale dezvoltate ofensiv in goana dupa castiguri, industrializarea unor regiuni care au o contributie imp la aparitia fen de mediu globale, terorismul respectiv afacerile ilegale, supradimensionarea unor capacitati turistice.In America de N, Canada si SUA sunt detinute cele mai avansate serv in domeniu, prin cele 390 de arii protejate SUA devenind lidera mondiala in dom.Cu un flux de 3 mil de tur/an P N Yellowstone dev destinatia ecotur cea mai solicitata de pe Terra. O alta dest ecotur este si P N Yosemite infiintat dp Yellowstone(1890) situat in California, atragand si el 3 mil tur/an. Atrage prin peisajul variat..P N Marele Bazin(1986) situat in statul Nevada este ultimul areal protejat din SUA, cu o supraf de aprox 500 mii km.Un alt ex, P N Canion Land(1994) din statul UTA, este remarcabil prin multitudinea de canioane.

unor mestesuguri, a artei culinare; -practici religioase; -modul de trai; -hipismul(calaria)-este practicat cu mult success in SUS, Italia, Germ, Fr; In unele parcuri nationale se mai pot realiza si acele zboruri cu balonul: ex( Parcul Tarangire unde pot fi admirate cei 5 mari: leul, leopardul, elefantul, rinocerul si bivolul salbatic; -vizitarea pesterilor fie in SUA( Pestera Mamut cea mai mare din lume); Elvetia, Austria(Pestera de ciocolata), din RO(Pestera Ursilor), China(Pestera Macocha), Slovenia(Pestera Postojna pretul de intrare este f ridicat 50$ erain 1988) dar si dune de nisip; -admirarea peisajelor: au f create platforme de observare- Belvedere; -vizite educative( a alboratoarelor din diferite parcuri).

Resursele ecoturistice antropice

1.Tipuri de sate(forme de locuire rurala); 2.Unele traditii rurale(nunta, botezul etc.); 3.Unele traditii religioase; 4. Traditii ale unor comunit pe cale de disparitie; 5. Mestesuguri specifice; 6.Jocuri populare specifice fiecarei regiuni; 7.Costumele populare 8.Arta culinara; 9.Unele centre de cercetare arheologica(Africa, Egipt, America Centrala).

9. Structurile ecoturistice

Pt cazarea ecoturistilor se utiliz unele struct ale tur clasic( hotel, motel, cabana, refugiu, campinguri, pensiuni), dar si struct specifice( ecologii, ecomoteluri, cabane ecologice, 8.Resursele ecoturistice naturale Nave construite din materiale usoare, reciclabile, bazate pe enegie neconventionalasi cu un design indigen. 1.ecosistemele terestre valoroase(sanctuarele de Forma cea mai cautata si certificata in ecot sunt fluturi, de de ihtiofauna, paduri tropicale, paduri-parc, ecologiile def ca struct tur extrem de rezistente situate paduri galerii, pad de foioase, de conifere, de veget in afara unui areal ecot si care conserva mediul mediteraneana, veget arbustiva, pad de taiga, ambient al unui impact minim in timpul constructiei pt formatiunile de veget ierboase, veget savanelor; ca utiliz tehnol ecologice. Au parteneriate cu populatia 2. ecosistemele marine cu formatiuni coraligene, viata locala. marina, plante marine sau mai putem mentiona Structurile de primire ecot pot fi simple sau structuri mai ecosisteme umede( veget de mangrove), veget complexe, rustice( tip casa, tip ferme sau haciendas, estuarelor, veget specifica golfurilor, mlastinile, lacurile; tea house sau structuri luxoase ori nave speciale). 3.parcurile naturale areale protejate unde interactiunea Ecologiile au un mng specific care difera mult de cel om-natura a produs un peisaj aparte cu aspecte clasic, hotelier, dat izolarii si a functionarii in areale estetice, ecologice si valori culturale deosebite si de putin dezvoltate, in gen fara finantari sau subventii cele mai multe ori cu o diversitate biologica guvernamentale. remarcabila. Acestea tb sa asigure siguranta sanitara, educatie in 4.parcurile nationale -areale naturale desemnate pt randul comunit. Locale, apa curenta de calit, sisteme protejarea integritatii ecologice a unuia sau a mai de epurare a apelor menajere, sist de incalzire multor ecosisteme pt generatiile viitoare; ecologice, drumuri de acces. Ecologiile tb sa gaseasca 5.monumentele naturale; solutii durabile pt conserve mediului si cooperarea cu popul din zona. 6.rezervatiile:
a.speologice b.geologice(Bucegi-Babele, Sfinxul), pe Glob- Structurile de alimentatie se dezv in cele mai multe Marele Canion. cazuri prin participarea locuitorilor zonei care pot sa-si c.vulcanice dezvolte firme mici si mijlocii. Ele pot oferi produse d.forestiere ecologice, specifice destinatiei sau in fct de originea

turistilor. Structurile complemntare asigura serv de transport, ghidaj, echipam turistice, centre de inchiriere, facilit de

11.Impactul tur balnear asupra mediului

Tur litoral repr acel tip de turism practicat in statiunile balneoclimaterice in scopuri curative, bazat pe utiliz 13. Destinatii ecoturistice in America de unor res hidrominerale sau res cu fon climatic stimulativ Nord avand ca obiectiv fundamental ameliorarea unor afectiuni. PN Yellowstone primul parc nat din lume inf in 1872, Tur balnear este una dintre cele mai vechi forme de tur situat pe terit a 3 state americane: Montana, Utah si practicate inca din antichitate, ex:Baile Herculane, Wayaming. Baile Felix etc. Este unul dintre cele mai mari parcuri: 9000 km patrati. Insa de o forma organizata se poate vb din a 2 a jum a Sediul principal al parcului se afla in loc. Mamut Hot sec 18. In multe zone ale globului, tur balnear intra intr- Spring fiind principala poarta de acces a o rel conflictuala cu mediul alaturi de unele acivitati parcului(partea de N). Exista alte 4 intrari: la S, la V, la econ. Cauzele sunt legate fie de factori naturali, fie de E si la NE. activit econ, antropice fie externe actului turistic. Parcul se suprapune peste arealul vulcanic al lantului Acesti fact incriminati sunt: muntos Absaroka, munti situati in partea de V a 1.factori naturali: procesele de alunecare de teren, cordilierieri americane Sierra Nevada. procesele de eroziune, inundatiile, viiturile, cutremurele. Prez un relief cu altit intre 1600-3472 m. 3% din supraf 2.factori socio-economici: activit industriala chimica, parcului este ocupata de o sosea rutiera(540 km) si de prelucrarea lemnului, ind alimentara, poluarea apelor ecopoteci(1700 km). pe diverse cai si infestarea apelor subterane. In parc se gasesc 2 aeroporturi ptr sosirile nat si. 3.factori incriminati: enumeram fluxurile turistice marite internationale. in unele sezoane, comportam neadecvat al unor turisti, Perioada de vizitare este extrem de mare dar cea mai lipsa unei infrastructuri corespunzatoare, lipsa unui buna perioada este sf lui octombrie, exceptand lunile produs turistic de calitate, riscul de proliferare noiemb-dec. In parc exista centre de inf turistica, microbiana. hoteluri, lodgii, campinguri, serv medicvale, de PN Marele Bazin este situat in podisul Marelui Bazin si repr ultimul areal protejat din SUA.Se intinde pe o supraf de 490 km patrati, din UTA pna in California si din Oregon pna in Arizona.Resursele acestui parc sunt numeroase:rel montan cu altit de peste 3000 m, rel glaciar unde se dezv cel mai sudin ghetar din America de N, suprafete intinse desrtice, rel de podis, numeroase lacuri si rauri, plante alpine, fauna rara, rel carstic( pesterile din zona Lehman).Traseul national Appalachian are o lung de aprox 3500 km intre statele Main si Georgia, fiind utilizat ptr turismul de week sau de sezon.Ca dest turistica a fost deschis in 1937 dar recunoscut ca areal protejat in 1968, oferind locuri de munca ptr 4000 de pers.

12. Impactul tur litoral asupra mediului

Litoralul coresp cu cele mai solicitate areale din ind turismului. Res turistice principale din zona litorala sunt: plaja, climatul specific, mineralizarea apei marine, aerosolii, namolurile sapropelice, capacit de autoreglare a cuplajului: apa, nisip, soare, veget si fauna acvatica. Favorabilitatea litoralului a generat de-a lungul timpului concentrari mari ale popul si ale econ( ex:Riviera Franceza care se continua cu Riviera Spaniola, Riviera Italiana si Riviera Adriatica, unde intalnim o densitate f mare de asezari urbane si rurale. Accesibilitatea oferita de med marin sau de infrastructura econ (porturi, sosele, spatii comerciale) au permis marirea fluxurilor turistice catre statiunile litorale. Pt asigurarea serv in conditii de Hoteliere. S-a depasit capacit de suport a plajelor si s-au constatat pierderi ale biodiversitatii in zonele de coasta prin imposibilitatea monitorizarii activit turistice. Exista pe Glob, cateva areale supradezvolt dpdv truistic, fapt care a condus la suprautilizare a mediului(ex: Insulele Maldive unde au aparut constructii hoteliere de tip mega, realiz din corali; Insula Bali din Indonezia, Costa Rica, Guatemala, precum si alte zone cu o utilizare incorecta a resurselor de litoral).

PN Everglades este situat in Florida, cuprinzand una dintre cele mai antropizate alimentatie publica, serv de ghidaj, magazine. destinatii ecoturistice.Este divizat in mai Personalul parcului depaseste 3000 de persoane. multe sectoare unde se gasesc centre de PN Marele Canion este sit in podisul Marelui Bazin vizitare tematice si unde turistul poate avea din SUA. Devine parc nat in 1919 iar in 1925 intra in numeroase facilitati de observare, de patrimonial natural mondial. invatare a ecosistemelor din Canionul Colorado este taiat de fluvial Colorado in roci Florida.Climatul parcului are 2 sezoane: un vechi de 1.8 mld de ani. Ac. roci sunt stivuite in straturi sezon cald si f umed si un sezon de iarna monoclinale: calcare la suprafata, gresii, granite, bland.Per de vizitare cea mai oportuna este calcare. dec- apr si cea mai redusa mai- noiembrie, Canionul Colorado este rezultatul eroziunii fluviale la care se adauga eroziunea apelor de siroire. contra unor taxe cupr intre 5- 20 $.Accesul Parcul este divizat in 2 mari tetitorii: sectorul de N cun un in parc este efectuat numai cu utilaje climat mai racoros si de ecologice.Marele avantaj al acestui parc este crestere a cererii au aparut magaconstructii faptul ca se afla in apr altor destinatii tur sectorul de S cu un climat mai uscat. Este administrat de dintre care: Sanctuarul Nat Marin Florida. Serviciul National al Parcurilor Americane iar exploatare turistica este patronata de firma Xanterra. PN Badlands este situat in Dakota de S si Accesul in parc se realiz prin intrem a 4 porti: N, S, E si este un parc pitoresc cu multe turnuri si V. In apropierea parcului functioneaza 2 mari aeroporturi( Las Vegas si Tusayan). turnulete reliz de apele de suprafata. Are in dotare mai multe centre de inf turistica, statii de observare, numeroase hoteluri, lodgii, campinguri. PN Banff este un parc f indragit din Ca si in alte parcuri exista serv alimentare, de Canada, a fost declarat PN in 1885 si are o achizitionare de carti, filme, serv finan, serv medicale, supraf de 6500 km.Este f cunoscut pt rel etc. PN Yosemite cel mai spectaculos loc din California cu glaciar deosebit, ptr izvoarele termale, cea mai mare colectie de domuri(M-tii Sierra Nevada) si dovada ca in ac zona au activat in trecut o serie de vulcani.Este apreciat si pt lacurile cele mai compacte paduri de secoia gigantea. Este f atractiv si ptr nr mare de cascade: c. glaciare, varietatea faunei in special Yosemite(739m) cea mai inalta din SUA, ptr fauna mamiferele si fauna piscicola. diversificata si si valoroasa dominata mai ales de ursul negru si de ras

PN Kootenai inf in 1920 si se intinde pe o supraf de 2000 km patrati.

Este situat in partea de V a Canadei si este faimos prin rel dezvoltat pe gresiile rosii. Aici mai pot fi admirate si cateva canioane, ex : Canionul de Marmura, de asemenea numeroase cascade, izvoare termale, lacuri glaciare.

2.Ruta Maya este un traseu ecot care pune in

evidenta o serie de vestigii culturale vechi din Mexic, Guatemala, Honduras si Salvador. Cu toate ac initiative, ecot se afla inca la inceput in faza de pionierat, cele mai avansate din Costa Rica, Rep Dominicana, PN Wood Buffalo inf in 1992, are o supraf de 4500 Belize si Jamaica. Cele mai bune practici ecot in km patrati si este situat in Alberta(Canada). arealul insular sunt: Este apreciat pt rezervatiile de bizoni, ursi(grizzli), 1.progr Patrimoniul turistic din Santa Lucia, castorul canadian, pasari de pasaj sau unice. finantat de Comisia europ. Ac insula este un terit care Accesul in ac parcuri este ecologic se se realiz fie prin interm apelor curgatoare, fie cu sanii trase de caini sau apartine de M Brit; prezinta peisaje marine deosebit de spectaculoase care pot repr produse eficiente ale reni. tur durabil. Cazarea este permisa numai in zonele de tampon, situate in imediata apropiere a parcului si se poate face A f initiat in 1928 si are ca scop utiliz insulei ca prod turistic prin intermed progr de educatie, apoi progr de in cabane ecologice sau pe nave plutitoare. dezvoltare, de MK, de creditare si promovarea protectiei mediului. 14.Destinatii ecoturistie in America 2.progr de dezvolt in Insulele Caiman, care Centrala formeaza un mic arhipelag in vestul M Caraibelor si dominate de 3 insule mai importante: Gran Caiman, Nr turistilor sositi in Am Centr se ridica la aproximativ 17 care atrgae 96% din turisti internationali, Insula Brac si mil turisti, este o val medie pt intervalele 1990-2000. Micul Caiman. Ac includ: Antilele Mari( Cuba, Jamaica si Haiti) si 3. alt program international face referire la Ins Cuba Antilele Mici( Martinica, Aruba, Insulele Virgine etc). cu investigarea potentialului truistic. De remarcat este si faptul k rata medie a primirilor a fost Gratie ac proiect au f depistate in Cuba 12000 km, in acelasi interval de 2 la 1( la nivel mondial rata este resp 11% din supraf Cubei de areale ecot. de 13 la 1). In ac spatiu, exista aprox 800 de locuri de cazare, dar -prima categ de insule: insulele f vizitate, dar cu exces cu mari posibilit de extindere cu aprox 6000 locuri de de populatie( Ins Virgine si Insula Saint Marten); cazare. -a 2 a categ de insule: insulele putin dezvoltate cu Una dintre cele mai appreciate destinatii este exces de populatie( Haiti, Cuba); complexul Las Terrazas, sit in partea centrala a -a 3 a categ de insule: insulele mici cu un nr mare de Cubei, resp in zona tampon a rezervatiei biosferei turisti si un nr redus de locuitori( Aruba). Sierra del Rosario. Rentabilit turismului in ac insule este exprim si de Potentialul truistic al zonei istmice este mai putin legat procentul veniturilor realizate de turism in PNB( de turism, indicele de primire fiind mai scazut(17 la 1). insulele Martinica si Guadalupa), dar si teritorii unde Cele mai mari atractii ecot: Belize si mai reduse in ponderea Salvador, Nicaragua si Honduras. depaseste 50% din totalul produsului brut( Jamaica, Fata de arealul insular dominat de turismul heliomarin, Antigua, Insulele Bahamas, Insulele Caiman). zona continentala repr o mare unicitate de atractii, Motivatia turistica pt ac insule este cun de regula expr in 4 mari directii: celor 3 S: sun, sea si sand, la care se mai adauga si 1. turismul cultural in marile centre urbane; numeroase ob culturale. 2.tur cultural legat de istoria popul locale si a In Am Centr Istmica putem aminti de cateva proiecte colonistilor (aproape 11000 de situri arheologice, ecologice: Mexic( proiectul ecologic din Rezervatia cele mai multe in Guatemala si Mexic); Fluturelui Regal. 3.monumentele colonistilor: Nicaragua, Costa Rica, In 1985 au f inreg aprox 9000 de turisti, in 1990-70000, Panama; iar in 2000-145000 de turisti. 4.statiunile balneare maritime din Mexic: Acapulco, Pt o mai buna reusita a tur ecologic in zona s-au Cancun, Cozumel. promovat cu success o serie de progr turistice internationale: 15.Destinatii ecoturistice in America d 1. Pantera paseo promoveaza ecot in megaS.In Patagonia se detaseaza un P.N important numit parcuri( Costa Rica, Honduras, Panama si Nanuel Huapi inf in anul 1903, avand o supraf de Guatemala). peste 70 de mii ha, reprezentand o destin tur destul de apreciata pt res hidrologice(lacuri, rauri, cascade), dar si pt rel glaciar, variat, pt pad seculare, speciile floristice valoroase, dar si ca loc posibil pt drumetii mai ales in per dec-aprilie.

PN Tierra del Fuego situat in extremit S a Argentinei, este cel mai sudic pn. Este accesibil din orasul Usuaia sau pe calea apei, ac fiind scaldat de apele Oc. Pacific si Atlantic, are o supraf de 400 km si este apreciat pt res specifice costiere, litorale, insulare, viata marina( balene si pasari marine). Fiordurile f adanci si lungi precum si insulele acoperite de vegetatie. Cunoasterea locuitorilor, traditiilor repr un alt motiv de a poposi aici pt turistii europeni. Per de acces este favorabila in intervalul noiembriemartie. Cazarea in cadrul parcului este f scumpa(la un hotel de 5* o noapte de cazare se ridica la 190 euro). Parcul pune la dispozitie campinguri si ferme rurale unde preturile variaza intre 10-35 euro . CHILE PN Torres del Paine abunda in forme ale reliefului glaciar, forme intense pe o supraf de 2400 km si cupr numeroase fiorduri. PN Los Paraguas in preajma lui se afla PN Conguillo.In ac parcuri gemene, elem atractiv cel mai imp este reprez de rel volcanic. Sunt prezenti 2 vulcani active, 3 lacuri vulcanice si o veget f bogata( pampas, tufisuri si 3 paduri de araucaria si veget de tundra).Specii faunistice: ciocanitoarea lui Magellan. Insula Chiloe sit in partea de S a tarii la care se mai adauga Insula Tara Pastelui (2000 locuit) cu opere de arta renumite. Desertul Atacama.Cea mai arida reg de pe Glob, sit in apropierea Oc. Laguna San Rafaelo-comunit locale au traditii bine conservate, acestea se viziteaza in anotimpul cald oct-noiembrie pana in martieaprilie.

-prezenta unei retele de parcuri

16.Destinatii ecoturistice in Africa

-sunt ariile protejate care au un mng durabil, res valoroase, o infrastructura pretabila.O caracteristica a ecot in Africa este generata si de supraf deosebit de intinsa, protejata din cele 392 mil ha arii protejate, 142 mil ha se regasesc in contin africa, ceea ce repr 15 %din totalul mondial. In Africa exista peste 730 de situri protejate cu o supraf mai mare de 1000 ha. Ecot a creat in Africa posibilit dezvoltarii unor state fara prea multe alternative econ.

Originalit ac destinatii ecot consta in accesarea cu ajut aparatelor de zbor si efectuarea de aerofotograme. Traditiile popul locale se pot cunoaste in imprejurimile localit Maun, unde functioneaza si un aeroport.Ac zona prezinta un risc f ridicat de imbolnavire, datorat prezentei melcului bilharzia. In delta fluviului riscul de imbolnavire esate mai redus; ca atractii turistice: plimbarile cu barcile moroko, realizate intr-un sg bustean, plimbari cu canoia, plimbari terestre sau cu vehicule de teren, admirarea pasarilor, faune( num specii de vulture africani, egrete, gasca pitica, bufnita si altele).Se mai pot realiza si plimbari cu elefantii. Per de vizitare cea mai buna: intre lunile mai-noiembrie. Oferta de cazare este generoasa si cupr spatii de cazare ti A+( complexul hotelier Jao Camp).

europene(zona m-tilor Alpi, M-tii Carpati (Pol, Ucr, RO etc). -existenta unei legislatii unitare la nivelul continentului; -infrastructura turistica suficienta si de calitate; -veniturile ridicate ale populatiei care-si permit sa practice ac tip de turism; Reusita ecot in Europa tb sa tina cont si de existenta unor pct slabe, puncte ce pot deveni riscuri mari in afacerea turistica. Dintre acestea mentionam: -mediu puternic degradat in Europa Centrala si de E, dar si de S; -antropizarea accentuata a spatiului montan european(M-tii Alpi, Carpati, Pirinei); -escaladarea birocratiei precum si a coruptiei in tarile europ aflate in tranzitie si nu numai(Italia, Fr, Sp, Portug). -declinul unor destinatii turistice supraaglomerate.

PN Massai Mara se afla in SV Kenyei

cu o supraf de 400 km, iar peisajul sau este dominat de veget de savana cu paduri insulare( accacii). Suynt dezvolt in lungul raurilor si sunt populate cu girafe, zebre, antilope, elefanti, bivoli salbatici si hipopotami in zonele mlastinoase. Parcul este cunoscut pt cea mai spectaculoasa migratiei a ierbivorelor care se desf din luna iulie-oct; cand incepe sezonul umed. Ac parc national are cele mai bune serv de cazare, operatori safari, fie cu masina sau cu balonul, pe rute stabilite de administratia parcului.Accesul catre parc este dificil si se desf cu firme particulare din capit tarii Nairobi spre oraselul Naroc. Transportul se realiz cu autobuze sau curse charter.

PN Chobe are o supraf de 11000 km la o distanta de 80 km de cascada Victoria.Ac pn este apreciat mai ales prin densit ierbivorelor mari la care se adauga si reptilele mai raspandite in partea de S a parcului. Este accesibil atat cu bicicleta sau motocicleta, desi se recomanda vehicule de teren.Potentialul ecot al Africii de S este reprez de Parcul transfrontier de PN Amboseli supranumit Pamantul Gigantului. Kgalagada.Pe lg acesta mai putem adauga PN Cupr un terit de campii secetoase la poalele vulcanului si Golden Gabe, PN Muntele Zebrei, PN Mala Mala, se desf pe o supraf de 400 km in partea de S a PN Kruger( ac a luat fiinta in 1898, sub numele de Kenyei.Ca si parcul Massara, Amboseli este inconjurat de triburile massai ce au un concept filozofic unic, acela Rezervatia de Vanatoare Sabie. Este 1 areal protejat din Africa si in 1926 este reorganizat, cand primeste ca ei fac parte din habitate. numele celui care a apreciat natura acestui loc. Veget cupr paduri de accacii, ierburi inalte de savana, iarba elefantului, paduri populate de elefanti, bivoli, girafe, zebra, lei si gheparzi. Pct de Belvedere cel mai imp este sit in partea centrala a 17.Consideratii generale ale turismului parcului, pct care permite vizualizarea vietii din p eco in Europa Amboseli. Cazarea utiliz casele de tip massai. Accesul in parc este Europa este asociata maim ult tur balnear, montan, realizat cu ajut unor masini inchiriate sau autobuze si care dureaza 4 h din Nairobi. Se mai poate accesa si cultural si mai putin ecoturismului, din cauza flusului cu avioane usoare. mare de turisti, a densitatii ridicate a asezarilor omenesti rurale sau urbane, precum si a densitatii PN Okavanga se intinde pe o supraf de 15000 de mari de obiective turistice, infrastructurii turistice, km in partea centrala a ac tari si s efface renumit prin activit econ in teritoriu, ecotur si mai ales tur durabil mozaicul natural alcat din palmieri, savana deschisa, devin solutii viabile, valoroase si valide de echilibrare baobabi. Se mai face remarcat si prin areale a med ambient. mlastinoase datorate raului Okavanga, care isi culege izvoarele din Africa Centrala. Ca puncte tari putem aminti de:-suprafata intinsa a Arealul parcului repr un habitat pt ierbivore mari, pradatori, veget cu papirus, arealul fiind deosebit de arealelor protejate, peste 50 mil ha( aproc 5% din apreciat de botanisti, ornitologi dar si de scriitori. supraf contin); -capacitatea logistica a firmelor de a derula proiecte ecoturistice;

18 Turismul rural si agroturismul

Agrotur si tur rural snt 2 concepte care ptr unii autori repr acelasi lucru iar ptr alti autori snt 2 notiuni diferite.Aceste categorii se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor comun care scoate in evidenta atat elem de identitate cat si elemente diferite ce conduc la departajare.Agrotur si tur rural sunt activit econ complexe, cu o larga sfera de cuprindere.

Agroturismul .Def fundam a agrot porneste de la necesitatea gasirii de solutii ptr activit rurala din gospodariile taranesti, in sensul cresterii veniturilor prin valorificarea potentialului econ al acestora.

-ptr k o atfel de cazare sa devina sat de recreere treb sa indepl urm cond: izolarea asezarii, asez sa coresp prin nr si structura pop caracterului

D p d v al spatiului de cazare agrot poate fi def ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodarie, pregatit si amenajat special ptr primirea de oaspeti. D p d v al activit ce gravitationeaza in jurul gospodariei, agrot poate fi def ca un ansamblu de bunuri si serv oferite de gospod spre consumul pers kre vin ptr o per determinata in med rural, ptr relaxare, odihna si tratament. Agrotur se realiz prin valorificarea cadrului natural a ofertei de cazare si a diverselor serv agroturistice puse la dispozitie de catre gospod si fermele agrotur. Pusa in miscare si intretinuta de un management adecvat activ agrotur conduce la aparitia si dezv de efecte in plan econ dar si social.

Turismul rural
La randul sau isi desf activitatea in spatiul rural, are o sfera de cuprindere mult mai larga si dispune de o structura functionala de cazare si serv eterogena. Entitatile organizatorice ale tur rural snt structuri special amenajate in scopul functiunilor ptr kre au fost concepute. In jurul acestei entitati se desf activit de turism specializate iar veniturile obtinute in urma promovarii acestor serv au caracter permanent. Personalul angajat in prestarea de serv este bn instruit si specializat. Principalele structuri de cazare in cadrul tur rural snt satul de vacanta: centru turistic alcat din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale, grupate in jurul unor spatii comune ptr servirea mesei, ptr distractii si sport(primele sate de vacanta au intrat in circuitul tur in 1965). popasul turistic: repr un tip de hotel destinat turistilor in trecere si amenajat in lungul unui traseu tur imp sau in apropierea acestuia. (are aprox 10 12 camere si unrest cu specific gastr local). hotelul rustic pavilionar: este un tip de hotel situat in med rural si grupeaza mai multe pavilioane rustice. campingul: forma de tur care pp cazarea in corturi sau rulote si utilizeaza un echipament adecvat ptr sejur. pensiunile tur: structuri de primire/gazduire si servire a mesei( 3 20 camere) si functioneaza in locuintele cetatenilor sau independent. ferma agrotur: structura de primire/gazduire si serv a mesei (3 20 camere) care functioneaza in cadrul gospod taranesti, alimentatia fiind asigurata din gospodariile proprii. Activitatea de tur din cadrul pensiunilor si fermelor agrotur cupr serv de cazare, masa, agrement, precum si alte serv asigurate tur pe per sejurului.

Tendinta de specializare in oferta tur a Europei cunoaste o dezv f sustituta la niv anilor 80 in tari precum: Fr, It, Spania, Port, Austria, Germ, Danermarca, Suedia. Tur rural renaste din diverse motive: exista o noua cerere ptr o forma deosebita de vacanta, este repr de calatoria la sf de sapt sau in zilele libere, existente unei presiuni din partea UE ptr dezv tur rural, tur rural poate impulsiona dezvolt sociala a spatiului rural.In anii 90 instantele comunitare aplica tur rural un tratament ferm si de durata printr-o optica dubla: una agrara(ca activ ce poate contribui la imbunatatirea veniturilor si a cond de viata) si una turistica(ca expresie a noilor forme de turism).La sf anului 1994 expertii comunitari au schitat niste simboluri ptr diversele tipuri de tu: vacanta in natura, vacanta la tara, campinguri la tara, etc.Un rol f imp in dezv tur rural la niv continentului natal l-a obtinut Federatia Europeana Eurojites inf la 20 sept 1990 in loc Tomar(Portugalia), care in prezent are 25 de membri din 14 tari, din care 3 membri snt din RO.Reteaua tur rural prez actualmente cea mai buna organizare in cadrul statelor UE datorita conditiilor de organizare create si datorita sprijinului primit din partea statelor.

unui sat, architect treb sa se integreze in stilul tinutului, asez sa fie modeste, sa se puna accentual pe caracterul taranesc in amenajarea restaurantelor. -Cheia succesului tur rural austriac este pusa pe seama exist unei forme de rel doeseb de pitoresti, cu peisaje de o mare diversitate si climat favor, pe seama unei pop tinere si diamice. -Tur rural austriac repr 15% din PIB si repr mai mult de 60% din oferta tur a tarii.

Franta
-prima tara europ unde idea de tur rural a fost cea mai studiata, iar de la sf celui de-al 2lea razb mundial in Fr s-a inceput sa se lucreze la ac tip de tur. -1965: se asociaza proprietarii din pensiuni tur intr-o asoc la niv national si se inf Federatia Franceza de Tur Verde si de Vacante. -1987: ia nastere cel mai imp lant voluntar din Europa Fed Nat de Locuinte si Hanuri din Europa. -Capac de cazare rustica inreg aprox 400 mii locuri, in cca 60 mii de pensiuni agrotur -Zone dezv in tur rural: Savoia Inalta, Saon, Loire, Burgundia, Normandia. -23% din nr de zile tur aprtin tur straini din Europa nordica.

19 Tur rural in unele tari europene

Germania-tur rural incepe prin anii 30 cu asa numitul
summer frishe(festival rural) si consta in vacante petrecute in sp rural la preturi accesibile, treptat incepand dezvoltarea si in zone cu val peisagistica sau in apropierea marilor arii rurale. -in 1980 a demarat proiectul de amenajare tur intitulat de la M. Nordului pn in Alpi ce sia- propus realiz a 2000 de locuinte de cazare cu cca 10.000 de camere, mai ales in partea centrala si de S a Germ. -in Germ exista 3000 de oferte in ghidurile ospitalitatii rurale(itinerarii cicloturistice, calare, cu caruta, plimbari, pelerinaje, sejururi d vanatoare, etc. -gradul de ocupare al formelor de cazare este ridicat(peste 60% in 31 de sapt).

Italia
-secesiunea din sect agricol a dus la cautarea unei noi experiente in tur, resp tur rural, prima reg in care s-a lansat ac forma de tur fiind Toscana, la care s-au mai adaugat Piemontul, Latio, Calabria, Sicilia. -prima asoc de agrotur s-a inf in 1965. -se inf de asemenea Asoc Terra Nostra si Turismo Verde. Carp Meridionali cu subzonele Fagaras, Culoarul Bran-Rucar, V Oltului si V Lotrului, Depr Hateg(Densus, Santa Maria Orlea), Depr

Austria
-tur rural in Austria repr o activit care a confirmat si a condus la cresterea econ a asezarilor rurale, o imp deoseb revenid zonei Tirol unde satul turistic are o rasp mai mare. -in ac tip de sat tur poate sa-si petreaca concediul in liniste sis a cun obiceiurile si bogatia folclorica a zonei.

Italia dispunde de ferme agric, locuinte antice renovate, pensiuni, case de odihna, vile moderne, castele, etc . -tur rural italian atrage prin: traditiile culinare, arhitectura diverselor monum, dansurilesi cantecele folc italiene, poezia si legendaasezarilor, vinurile renumite. -Italia recepteaza tur dar este in acelasi timp una din cele mai mare tari emitatoare de tur.

Belgia -tur rural apare in 1973 cand este inf prima

asoc in domeniu, asoc care detine 260 de case de vacanta la care se adauga 143 de camere de oaspeti in reg bogate in patrimoniu tur si traditii pop(Valonia). Alte tari cu tur rural bn dezv: Spania(Sevilia, Cordoba, Navara), Elvetia((Berna, M-tii Jura, zona Ticino), Anglia(Scotia, Kent), Louxemburg.

Petrosani, Retezat, Mehedinti, CandrelSureanu ; M-tii Banatului cu subz Depr Almajului(Bozovici, Eftimie Murgu), Valea Nerei, Depr Caras-Ezeris, Defileul Dunarii ; M-tii Apuseni cu subz Tara Motilor, Depr Zarand, Beius, Vad Borod ; Delta Dunarii si lit rom cu subz Vama Veche, 2 Mai, Limanu, Schitu, Istria, Jurilovca, Emisala, Murighiol, Maliuc, Mila 23. b). D p d v al caracterizarii potentialului tur putem aminti urm tipuri de sate : sate cu potential climatic si peisagistic, sate cu pot etnografic, sate de creatie artistica si artizanala, sate pescaresti si de interes vanatoresc, sate vitipomicole. c). Dp tipul de tur practicat deosebim urm tipuri d sate : sate de sejur, de odihna si tratam, sate de cunoastere culturala, etnografica si folcl, sate montane, sate ptr tur sportiv, sate ptr tur itinerant. In 2001 in Ro erau recenzate un nr de 780 de pensiuni din care 437 pens rurale si 343 pens agrotur. Cele 780 de pens cumulau un nr de 8506 locuri de cazare dintre care 5946 in pens rurale si 2560 in pens agrotur.

Portugalia
-in 1984 se pun bazele asa numitului tur de ospitalitat, care este o locatie de cazare de inalt nivel si este compusa din locuinte traditionale. -oferta se axeaza pe tur rural, resp inchirierea de case rustice dar si pe agrotur unde cazare turistului se efect in exploatari agricole unde acesta este integrat in activit casei. -tur rural in Port este coord de Min Comertului si Tur care acorda un ajutor material deosebit celor kre practica ac tip de tur. -tur rural lucitan inglobeaza peste 100 de locatii agrotur cu aprox 2000 locuride cazare la erme, conoce, castele, vile, etc. -Deviza lucitana: un turist = un prieten. Zambeste!

20 Turismul rural in Ro
-primele incercari de tur rural au aparut in anii 19671968. -in 1972 sunt identif si selectate 118 rurale reprezentative ptr satele rom ce urmau a fi lansate in tur rural. -in 1973 sunt declarate experimental sate cu interes tursi num sate tur. In prima etapa 14 sate au fost declarate sate tur: Leresti, Rucar(Arges), Poiana Sarata(Bacau), Bogdan Voda(Maramures), Tismana(Gorj), Sibiel(Sibiu), Fundata, Sirnea(Brasov), Vatra Moldovitei(Suceava), Vaideni(Valcea), Racos(Timis), Sf Gheorghe, Crisan si Murighiol(Tulcea). -incepand cu 1990 interesul ptr tur rural ranaste, luand fiinta organisme care isi propun dezv tur rural in spatial rural rom, ca de ex : Asoc Romana pt Dezv Montana. In med montan se int cele mai reprez sate tur din RO. -in 1995 se in inf Agentia Romana ptr Agroturism. -in 1994 se inf una din cele mai imp agentii intit Asociatia Nat pt tur Rural, Ecologic si Cultural din RO(ANTREC). -In 1996 dat ANTREC incepe derularea primului progr Phare ptr tur rural din RO, cand ac tip de turc un o dezv spectaculoasa. -Zonele tur de interes rural pot fi clasificate dupa mai multe crit : a). dp crit geografic deosebim urm zone : Carp Orientali cu subzonele Dorna Bargau(Sarul Dornei, Neagra Sarului),Bilbor Ciuc(Jigodin, Santimbru), Culoarul Trotusului(Poiana Sarata), Depr Brasovului(Bixad, Malnas, Zizin, Valcele), Valea Bistritei(Cahlau, Borca si Brosteni), Maramures, M-tii Harghitei(Homorod) ;

Finlanda -au fost omologate 5000 de echipam tur cu

un nr de 50.000 d locura. -tur pot locui sg in ferme sau gospod tar, pot participa la activit asezarilor rurale, pot munci in cadrul acestora, pot practica sporturi. -se practica reduceri substantiale de 50% copiilor cu varsta pna in 11 ani.

Danemarca -se remarca printr-un proa tur intit

vacante active. -sunt omologate in prez 30 de echpam tur rurale cu 3000 de locura. -Serv tur sunt oferite in demipens sau pens completa iar cazarea se face la ferme, in apartam independentesau campinguri.

21 Tipuri de sate tur in RO

In RO in fct de anumte caract. Se pot deosebi urm tipuri de sate:

1) satele tur etnogr, folcl : Bogdan Voda(Mm),

Sibiel(Sibiu), Gura Raului(Sibiu), Varna(SV).In ac categ se pot incadra satele in care portul trad, arhit locala, mobilarea si decorarea sp interioare, muz si dansurile pop predomina. Ac sate ofera cazare si rest in stil autentic.

2)satele tur de creatie art si artizanala :

Tismana(Gorj), Marga(Cluj), Eftimie Murgu(Caras Sev). Pana de curand in ac tip de sate se practica tur de circulatie, astazi ofera posibilitati de practicare a tur de segur, in cadrul caruia tur se pot inicia in atelierele unor artista sau mesteri populari.

3)satele tur climaterice si peisagistice:

Fundata, Sirena, Leresti, etc. Ac sate sunt adecvate tur de segjur, ele fiind pozitionate departe de centrele aglomerate. Satele din zona de deal si munte satisfac motivatia fundam dereintoarcere in natura

4)satele tur pescaresti si de interes vanatoresc: Jurilovca, Crisan, Sf Gheorghe,

Ciocanesti, Balc. Pot oferi posib de cazare dar si serv de alimentatie cu secific pescaresc sau vanatoresc, iar pop locala poate organiza ptr tur partide de pescuit sau vanatoare.

5)sate tur vitipomicole :Agapia, Recas, Minis,

Paulis, sate unde activit tur sunt posib pe toata durata anului. Bauturile obt pe plan local pot repr o atractie ptr turisti.

6)satele tur pastorale: Jina(Sb), Poiana Sibiului,

Vaideeni. Snt incluse sate de munte in kre predomina k ocup a loc cresterea bovinelor, ovinelor, ocupatii ce pot atrage in nr mare turistii.

7)sate tur pt practicare sporturilor: Fundata,

Sirnea, Baia Borsa. Numeroase loc rurale pot oferi con excelente ptr practicarea sporturilor de iarna, nautice. Ac tip de sate poate atrage 3 categ de turisti: sportivii amatori initiati, tur putin initiati si tur neinitiati dornici sa invete.