Sunteți pe pagina 1din 52

Facultatea: Geografie

Catedra:Geografia Umană,Regională și Turism

Dezvoltarea Ecoturismului în America de Nord

Teză de an

Conducător Științific:

Chişinău – 2023
CUPRINS:

Introducere:
I. Ecoturismul intre teorie și practică
II.Resursele ecoturistice ale continentului
- componenta naturală
III. Destinații turistice la nivel național
- Canada
- Statele Unite ale Americii
- Mexic
IV. Impactul asupra mediului
V. Impactul economic
VI. Impactul social și cultural
Concluzii
Bibliografie
Introducere

Odată cu intrarea în noul mileniu, devenim tot mai conștienți de complexitatea,

fragilitatea si valoarea inestimabila a planetei noastre, în același timp, turismul tinde sa devina o

expresie tot mai populara a acestei conștiințe. Datorită evoluției transporturilor și tehnologiei

informației, tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o

ascensiune rapida a turismului în arii naturale.

Devine tot mai evident ca dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile în absenta

unui management corespunzător poate prezenta o amenințare pentru integritatea ecosistemelor și

a comunităților locale. Un număr tot mai mare de vizitatori în zone fragile din punct de vedere

ecologic poate duce la o degradare puternica a mediului. De asemenea, comunitățile locale și

cultura indigena pot fi influențate negativ de afluxul crescut de vizitatori străini cu un stil de

viață modern, în plus, schimbările climatice, instabilitatea economică și condițiile politico-

sociale pot face din turism o afacere riscantă, mai ales în zonele puternic dependente de această

activitate economică.

Partea buna este ca aceeași ascensiune a turismului creează numeroase oportunități atât

pentru conservare cât și pentru bunăstarea comunităților locale. Ca răspuns la interesul crescut

pentru cunoașterea naturii, dar și la semnalele de alarmă venite din cele mai îndepărtate colturi

ale lumii, s-a conturat treptat o noua etica a călătoriei numita ecoturism.

Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor

naționale și a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obținute din alte surse. De asemenea,

ecoturismul poate constitui o alternativa viabila de dezvoltare economica pentru comunitățile cu

puține activități generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educație și

conștiința al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai conservării mediului natural și

cultural.
Ecoturismul îsi trage rădăcinile din mișcarea de conservare a biosferei, el dovedindu-se

o sursa importanta de venituri pentru ariile naturale care aveau nevoie de protecție.

Cercetările întreprinse în Kenya în anii 70 au arătat ca beneficiile economice ale

turismului în arii sălbatice au depășit cu mult vânătoarea, activitate care a și fost interzisă în anul

1977. La începutul anilor 80, pădurile tropicale și recifele de corali au devenit subiectul unor

nenumărate studii științifice și filme documentare. Acest interes a condus la apariția unor mici

afaceri locale axate mai ales pe ghidarea cercetătorilor și reporterilor în zone sălbatice. Treptat,

aceste afaceri au devenit prospere în țări ca Ecuador și Costa Rica, și o adevărată industrie a

început să se dezvolte pentru a satisface nevoile unor grupuri mici de turiști, în principal

naturaliști și iubitori ai vieții sălbatice.

La începutul anilor 80, întreprinzătorii din turismul bazat pe atracții naturale au început

să prospere în întreaga lume, odată cu interesul tot mai mare pentru mediu și pentru călătoriile în

aer liber. Apariția unor echipamente de călătorie și campare tot mai performante a favorizat

acest fenomen. Unele companii și-au dat seama ca ar putea avea inițiativa de a conserva mediul

prin sponsorizarea unor grupări locale de conservare sau prin colectare de fonduri. Curând, ei au

învățat ca instruind și angajând localnici pentru a conduce afacerea aveau numai de câștigat și în

același timp puteau oferi populației locale beneficii importante. Touroperatorii care vând produse

turistice în Insulele Galapagos, Costa Rica, Kenya și Nepal sunt printre primii care au avut astfel

de inițiative și pot fi considerați pionieri ai ecoturismului.

Ecoturismul poate fi privit așadar, mai întâi ca o oportunitate de afaceri, apoi ca

un concept cu principii, studiat de cercetători și organizații non-guvernamentale încă de la

sfârșitul anilor '80 și ca un segment de piață în plină evoluție, fiind o forma a turismului în arii

naturale.
I. Ecoturismul între teorie și practica

Exista multe trăsături asociate cu ideea de ecoturism, printre care:

durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasa fata de mediu și

nu în ultimul rând "verde", un cuvânt la moda pentru aceasta noua industrie. De aici și

numeroase confuzii între ecoturism și termeni ca: turism durabil, turism responsabil,

turism alternativ, turism verde, geoturism.

Termenul de "turism responsabil" atrage atenția asupra faptului că cea mai mare

parte a activităților turistice nu sunt responsabile: populația locala este exploatata,

resursele naturale și culturale nu sunt respectate și ocrotite. Termenul este folosit adesea

ca echivalent al turismului durabil și sugerează faptul că toți cei implicați într-o activitate

turistică, turiști sau prestatori, trebuie sa adopte o atitudine responsabila fata de destinația

turistica.

O variantă asemănătoare este " turismul conștient", care încurajează o înțelegere

mai profunda a naturii, oamenilor și locurilor.

Un alt termen întâlnit adesea este cel de "turism alternativ". Problema în acest

caz este că termenul se definește prin ceea ce nu este, adică turismul tradițional. Turiștii

nu îsi descriu interesele ca fiind alternative, iar serviciile sau destinațiile pe care le aleg

sunt tot cele care îi motivează de obicei: natura, religia, educația, aventura, etc. Intenția și

în acest caz nu este de a desemna o noua forma de turism ci de a sugera un alt fel de

comportament, o mentalitate alternativa celei predominante în turismul clasic.

Termenul "turism verde" este folosit de obicei ca o versiune neacademica a

turismului durabil.

Societatea "National Geografic" a lansat termenul de "geoturism", ca fiind:

"forma de turism care sprijină sau îmbunătățește caracteristicile geofizice ale unui spațiu

- mediul înconjurător, cultura, estetica, patrimoniul si bunăstarea locuitorilor."1


1
Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for Sustainability, UNEP, 2002)
Pe măsură ce ecoturismul se dezvolta și câștigă popularitate, apar diferite

obstacole care vor trebui surmontate. Problema unei definiții specifice este unul dintre

ele. Dificultatea provine din faptul ca ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea

desfășurată, așa cum se întâmpla cu alte forme de turism (turism de aventura, turism

balnear, turism de afaceri, etc.). Ecoturismul incorporează întotdeauna activități diverse

în mijlocul naturii (drumeții, ascensiuni montane, observarea viețuitoarelor în habitatul

lor natural, etc.), dar poate include și activități culturale. Ecoturismul are și o importanta

componenta educaționala, este o șansă de a învăța respectul pentru natura și

pentru cultura locala, iar pentru unii o șansă de auto-reflecție inspirată de frumusețea

împrejurimilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obținerea beneficiilor pentru

comunitatea locala. Aceasta înseamnă angajarea personalului de pe plan local,

aprovizionarea cu produse locale, implicarea localnicilor în luarea deciziilor și

organizarea activităților turistice.

Una dintre primele definiții ale ecoturismului întâlnite în literatura de specialitate este cea

dată în anul 1988, în cadrul Programului din Belize inițiat de Rio Bravo Conservation: "

Ecoturismul este o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea

acestuia și unde se depune un efort conștient în vederea reinvestirii unei parți adecvate din

venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Este o forma de turism durabil și

care asigura beneficii populației locale."

Societatea Internaționala de Ecoturism (TIES) a elaborat în 1991 o definiție mai

succinta: "Călătoria responsabila în arii naturale, care conservă mediul și susține bunăstarea

populației locale".

In 1996, Uniunea Mondiala pentru Conservare formulează propria definiție

astfel: "Ecoturismul este călătoria responsabila față de mediu în zone naturale relativ

nealterate, cu scopul aprecierii naturii și a oricăror atracții culturale trecute și prezente, care
promovează conservarea, are un impact negativ scăzut și asigura o implicare socio-economică

activa și aducătoare de beneficii pentru populația locala".

Lista definițiilor ar putea continua, pentru că fiecare organizație sau autor a încercat

să impună o variantă proprie. Deși anumite detalii variază, majoritatea definițiilor ecoturismului

reflectă o formă distinctă de turism, care întrunește patru criterii de baza. Putem reprezenta

aceste criterii într-un mod sugestiv prin patru cercuri parțial suprapuse.

Figura 1. Criteriile de baza ale ecoturismului

Daca un proiect sau produs turistic îndeplinește toate aceste criterii, atunci ne aflam

cu siguranța în fața unui produs ecoturistic autentic, însă acest lucru se întâmpla destul de rar în

practica. Multitudinea definițiilor și lipsa unui sistem unitar de acreditare duc la diferite

interpretări din partea celor implicați. Chiar daca ei sunt de acord asupra criteriilor de baza,

ponderea acestora în produsul turistic este diferită.


Spre exemplu, proiectele întreprinse de unele grupuri de conservare pot avea strategii de

protejare a mediului foarte eficiente, dar tind să înlăture participarea locala, neglijează acțiunile

de marketing și dau dovadă de o slabă cunoaștere a industriei turistice. Pe de alta parte,

mari firme de turism oferă vacanțe în natura care sunt foarte profitabile, dar fără a întreprinde

acțiuni de conservare și fără a implica populația locala în organizarea produsului turistic.

Desigur, nu putem spune că serviciile turistice care nu includ toate cele patru componente au

întotdeauna o calitate scăzută, spunem doar că nu reprezintă o activitate ecoturistică.

Ca o concluzie și, totodată, reprezentând punctul de vedere al autorilor, vom spune

ca "ecoturismul este o forma de turism desfășurată în arii naturale, al cărui scop îl

reprezintă cunoașterea și aprecierea naturii și culturii locale, care presupune masuri de

conservare și asigura o implicare activă, generatoare de beneficii pentru populația locala".

Ecoturismul este o componenta a domeniului turismului durabil, în figura nr. 2 se

poate observa locul ecoturismului în procesul evoluției spre forme de turism durabil. Figura

demonstrează, de asemenea, faptul ca ecoturismul este o versiune durabila a turismului în arii

naturale, incluzând în același timp și elemente ale turismului rural și cultural.

Ecoturismul este prin definiție o forma de turism care respecta principiile dezvoltării

durabile. Totuși, este important să menționăm faptul că toate formele de turism și toate

activitățile turistice ar trebui să tindă spre o dezvoltare durabilă, începând cu planificarea și

dezvoltarea infrastructurii turistice și terminând cu activitatea de marketing, toate operațiunile

turistice trebuie sa aibă în vedere criterii durabile din punct de vedere economic, social, cultural

și de mediu.2

2
Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for Sustainability, UNEP, 2002)
Figura 2. Ecoturismul ca forma a turismului durabil

Întrucât ecoturismul a fost inițial doar o idee și nu o disciplină, multe organizații 1-

au promovat fără a-i cunoaște principiile de baza. Eforturi pentru stabilirea unor principii și

criterii de acreditare recunoscute pe plan internațional au fost inițiate încă din anul 1990, dar

procesul a evoluat foarte încet, dată fiind diversitatea domeniilor, experiențelor, regiunilor

implicate. Este recomandat ca fiecare regiune în care se practica ecoturismul să dezvolte propriul

sistem de principii, linii directoare și criterii de certificare, bazate pe materialele disponibile pe

plan internațional.

Societatea Internaționala de Ecoturism a sintetizat rezultatele tuturor dezbaterilor din

1991 până în prezent într-un set de principii redate mai jos, care au fost acceptate și preluate de

tot mai multe organizații, guverne, firme private, universități și comunități locale.

Participanții la Summit-ul Mondial al Ecoturismului, desfășurat la Quebec în mai 2002,

au recunoscut faptul că ecoturismul respecta principiile turismului durabil referitoare la

impactul economic, social și de mediu, formulând în plus câteva principii specifice:

- Ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural și cultural.

- Ecoturismul include comunitățile locale în activitățile de planificare, dezvoltare și

operare și contribuie la bunăstarea lor.

- Ecoturismul implica explicații complete și interesante pentru vizitatori, privind

resursele naturale și culturale.


- Ecoturismul este destinat în special vizitatorilor individuali precum și grupurilor

organizate de mici dimensiuni.

Pentru a ajuta operatorii din ecoturism sa obțină performante maxime respectând

principiile enunțate, sunt necesare linii directoare specifice. Ele oferă soluții practice pentru

atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, o arie largă de recomandări pe care un turist

responsabil, un om de afaceri sau un proprietar de teren le vor putea aplica pentru a selecta un

sejur turistic, pentru a construi o cabana sau pentru a organiza un program ecoturistic.

Societatea Internaționala de Ecoturism a publicat în 1993 un set de recomandări:

"Ecotourism Guidelines for Tour Operators", care au fost acceptate de către reprezentanți ai

industriei turistice, ONG-uri și specialiști din întreaga lume.

Principiile ecoturismului:

- Minimizarea impactului negativ asupra naturii și culturii, impact ce ar

putea distruge destinația turistica

- Educarea turistului cu privire la importanța conservării.

- Sublinierea importanței unor operatori responsabili, care să

coopereze cu populația și cu autoritățile locale, în vederea

satisfacerii nevoilor comunității.

- Furnizarea de fonduri pentru conservare și pentru managementul

ariilor naturale protejate.

- Accentuarea necesității unei zonări turistice regionale și a planificării

fluxurilor de turiști pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni

destinații ecoturistice.

- Necesitatea utilizării studiilor sociale și de mediu, precum și a unor

programe de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea și

minimizarea impactului.
- Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale tarii gazdă, ale

comunităților și firmelor locale și mai ales ale locuitorilor din zona

ariilor naturale protejate.

- Asigurarea unei dezvoltări a turismului care nu depășește o anumită

limită a schimbării din punct de vedere social și al mediului, limită

determinată de cercetători în colaborare cu rezidenții.

- Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate în armonie cu mediul natural

și cultural, minimizând utilizarea combustibililor fosili și conservând

vegetația și fauna locala.

Următorul pas și cel mai dificil în atingerea standardelor ecoturismului este

implementarea unui sistem de acreditare. Acreditarea în industria ecoturistică presupune

colectarea de la firme a datelor privind performanța socială și de mediu și apoi verificarea

acestora. Dificultatea provine din specificul operatorilor din ecoturism, care sunt de dimensiuni

reduse și foarte dispersați în spațiu. Mulți dintre ei sunt situați în tari sau regiuni slab dezvoltate,

unde serviciile de monitorizare și chiar sistemele de comunicații sunt ineficiente sau lipsesc.

Eforturile de acreditare au fost inițiate de Australia, care a lansat în anul 1994 un program de

cercetare, iar în 1996 un program de acreditare cu specific ecoturistic la nivel federal, singurul de

acest fel din lume.3

II. Resursele ecoturistice ale continentului America de Nord

Ecoturismul în America de Nord este o formă de turism care are ca scop

promovarea conservării mediului înconjurător și resurselor naturale. America de Nord

este cunoscută pentru unele dintre cele mai pitorești parcuri naționale și arii protejate din

3
Balan Maria SUPORT DE CURS S.07.O.015 Economia Turismului , Academia de Studii Economice din
Moldova, Chișinău, 2019
lume, care oferă o varietate de activități pentru turiști, cum ar fi drumeții, escaladă,

observarea păsărilor, observarea animalelor sălbatice și kayak.

America de Nord are o varietate bogată de resurse turistice naturale, care includ:

1.Parcuri Naționale – America de Nord este acasă pentru câteva dintre cele mai

spectaculoase parcuri naționale ale lumii. Aceste parcuri acoperă o gamă largă de peisaje,

de la canioane profunde și dealuri pline de viață până la munți înalți și cascade uriașe.

Iată câteva dintre cele mai populare parcuri naționale din America de Nord:

- Parcul Național Yosemite - acest parc situat în centrul Californiei este cunoscut

pentru stâncile sale masive de granit, în special, Monsunul Half Dome și stânca El Capitan. De-a

lungul anilor, Yosemite a atras cu ușurință artiști, fotografi și iubitori de natură.

- Parcul Național Banff - situat în Munții Stâncoși din Canada, parc național Banff

este cunoscut pentru peisajele sale de unicitate, adaptate la munți, râuri glaciare și păduri de pin.

Acesta este cel mai vechi parc național din Canada și atrage mii de vizitatori în fiecare an.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare parcuri naționale din America

de Nord. Există multe alte parcuri - de exemplu, Acadia, Zion, Joshua Tree,

Everglades și multe altele. Cei care vizitează aceste parcuri au parte de un spectacol

incredibil, putând admira peisaje magnifice, fauna sălbatice și natura extraordinară. 4

2. Oceanul și plajele - America de Nord are coaste lungi, cu plaje frumoase și

activități precum surfing, pescuit și înot.

Oceanul și plajele sunt unele dintre cele mai frumoase și populare atracții

ecoturistice din America de Nord. Acest continent se poate lăuda cu coasta sa lungă și

diversă, care oferă posibilități infinit de relaxare și aventură.

Iată câteva dintre cele mai populare plaje și destinații oceanice din America de

Nord:

4
The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
- Maui - această insulă din Hawaii este cunoscută pentru plajele sale frumoase, cu

nisip fin și apă cristalină. În plus, Maui este o destinație populară pentru surf, snorkeling și

scufundări.5

- San Diego - cu aproape 70 de mile de coastă, San Diego oferă o varietate de plaje,

de la cele mai populare, cum ar fi La Jolla Cove și Coronado Beach, până la cele mai izolate,

cum ar fi Torrey Pines State Beach.

- Cancun - această destinație populară din Mexic este cunoscută pentru plajele sale

cu nisip alb, apă cristalină și pentru oportunitățile de snorkeling și scufundări în pădurile de

corali.

- Cape Cod - situată în Massachusetts, Cape Cod oferă o colecție de plaje de nisip,

inclusiv celebrele plaje Herring Cove și Nauset Beach. Acesta este un loc popular pentru sporturi

nautice, cum ar fi jet ski și windsurfing.

- Tofino - situat pe coasta de vest a Canadei, Tofino este cunoscut pentru plajele

sale, unde puteți vedea balenele și delfinii jucați în apele din apropiere.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare destinații oceanice și de plajă

din America de Nord. Există o varietate de alte opțiuni, cum ar fi destinațiile din Caraibe,

Florida Keys, Costa Rica și multe altele.

3.Munții - Munții sunt una dintre cele mai frumoase și impresionante atracții

ecoturistice din America de Nord, oferind oportunități pentru drumeții, alpinism, schi și

multe alte activități în aer liber.

Iată câteva dintre cele mai populare munți din America de Nord:

- Muntele Denali - acesta este cel mai înalt vârf din America de Nord, situat în

Alaska. Acesta oferă oportunități pentru drumeții de lungă durată și alpinism, cu peisaje

spectaculoase și flora și fauna unice.

5
The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
- Munții Stâncoși - această sfoară masivă a Munților Stâncoși se întinde de la

Canada până în New Mexico și oferă oportunități nesfârșite pentru drumeții, alpinism, schi și

multe alte activități în aer liber.

- Muntele Rainier - acesta este unul dintre cele mai iconice vârfuri din America de

Nord, situat în statul Washington. Acesta oferă oportunități uimitoare pentru alpinism, drumeții

și schi, precum și peisaje spectaculoase de la înălțime.

- Munții Apalași - această sfoară montană se întinde de la Canada la Alabama și

oferă oportunități pentru drumeții și camping de lungă durată. Acesta este cunoscut pentru

peisajele sale frumoase și bogata sa cultură și istorie.

4. Grădini botanice - Pe lângă munți, America de Nord oferă o multitudine de

grădini botanice care sunt atractii ecoturistice pentru iubitorii de natură și oferă

oportunități excelente pentru a vizita grădini frumoase și a admira florile.

Iată câteva dintre cele mai populare:

- Grădina Botanică a Brooklyn-ului - această grădină botanică izolată oferă oază

verde în New York-ul aglomerat și este considerată una dintre cele mai bune grădini botanice din

lume. Aici puteți vedea o varietate de grădini tematice, cum ar fi Grădina Japoneză și Grădina de

trandafiri, precum și atracții perene, cum ar fi Pădurea Tropicală.

- Grădina Botanică a Missouliei - această grădină botanică din Montana oferă o

varietate de plante și pomi rezidențiali naționale și internaționale, precum și o serie de grădini

tematice. Grădina are de asemenea un lac mic, Cascading Garden și Rainbow Rose.6

- Grădinile Botanice ale Insulelor Hawaii:

Insulele Hawaii sunt considerate paradisuri botanice, cu o gamă largă de plante și

flori tropicale care nu sunt găsite în nicio altă parte a lumii. Iată câteva dintre cele mai

populare grădini botanice de pe insulele Hawaii:

6
The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
Grădina Botanică Națională a Maui-ului - această grădină botanică este situată

pe pantele vulcanului Haleakala și oferă o varietate de flori tropicale, palmieri și plante

endemice hawaiiene. Grădina are, de asemenea, o serie de trasee pentru drumeții și

cascada Makahiku.

Grădina Botanică a Universității din Hawaii - această grădină botanică din

Honolulu este considerată una dintre cele mai bune din lume pentru colecția sa de plante

tropicale și subtropicale. Aici puteți vedea o gamă largă de plante, de la orhidee la

palmieri imenși.

Grădina Botanică Limahuli - această grădină botanică de pe insula Kauai este

situată pe munții Na Pali și oferă o varietate de plante tropicale și endemic hawaiiene.

Aici puteți vedea păduri tropicale, cascade și vederi spectaculoase ale coastei.

Grădina Botanică Pana'ewa Rainforest - această grădină botanică de pe insula

Hawaii (Big Island) este situată într-o pădure tropicală luxuriantă și oferă o varietate de

plante tropicale, precum și o serie de animale sălbatice.

5. Flora și fauna sălbatică - Flora și fauna din America de Nord sunt extrem de

diverse și oferă o mulțime de opțiuni pentru cei interesați de ecoturism. Iată câteva dintre

cele mai populare animalele sălbatice: bizonii, urșii grizzly și lupii, elanii, caribu, ursul

negru, pumele, cerbi, foci, aligatorii americani, crocodilii, rechini, pelicanii, flamingo ș.

a.

America de Nord găzduiește numeroase specii vegetale rare sau amenințate, iar

protejarea acestora este vitală pentru menținerea diversității biologice a regiunii. Iată

câteva dintre cele mai rare plante din America de Nord:

Adonis de pe litoral (Adonis vernalis) - această plantă fragilă și rară poate fi

găsită doar pe coasta estică a Americii de Nord. Florile sale galbene vibrante înfloresc în

primăvară și sunt un spectacol impresionant.


Garofanul de stâncă de Munții Smokey (Dianthus kittitasensis) - această specie

de garofan crește doar pe vârful stâncilor din Munții Smokey, în America de Nord. Este

una dintre cele mai rare plante din Statele Unite ale Americii și este amenințată de

dezvoltarea turistică și de schimbările climatice.

Palmierul pitic (Sabal minor) - acest palmier pitic este o specie amenințată de

plante din sud-estul Americii de Nord. Este o plantă importantă pentru biodiversitatea

regiunii, furnizând hrană și adăpost pentru o varietate de animale sălbatice.

Viţa-de-vie sălbatică (Vitis californica) - Această specie de viță sălbatică rară

crește în regiunea pădurilor de brad și de molid din California. Fructele sale sunt utilizate

în mod tradițional de populațiile native americane pentru fabricarea conservelor.

Ginkgo biloba (Ginkgo biloba) - Această specie de arbori este unul dintre cei mai

vechi arbori din lume și este originar din China. A fost introdusă în America de Nord în

secolul al XVIII-lea și crește acum în multe zone cu climat temperat.

Zeci de alte specii de plante, arbori și flori sunt supuse riscului din cauza

schimbărilor climatice, a dezvoltării umane și a altor amenințări.

7.Râuri și lacuri - America de Nord este cunoscută pentru numeroasele râuri și

lacuri sale, care oferă o mulțime de opțiuni pentru ecoturism, oportunități excelente

pentru pescuit, canoeing, caiac și alte activități acvatice.

. Iată câteva dintre cele mai populare obiective turistice pentru cei care doresc să

exploreze natura acvatică din America de Nord:

- Lacul Tahoe - acest lac cristalin se află în California și Nevada și este înconjurat

de munți impunători. Aici puteți face activități precum kayak, canoe, pescuit și înot, precum și să

vă bucurați de peisajele spectaculoase.7

- Râul Colorado - acest râu faimos al Americii de Nord se întinde pe o lungime de

2.330 km și este ideal pentru rafting. Aici puteți explora cheile dramatice și canioanele, precum
7
The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
și să vă bucurați de activități precum pescuitul și înotul.

- Lacul Superior - acest lac imens se află între Canada și Statele Unite și este cel

mai mare dintre cele cinci Mari Lacuri din America de Nord. Aici puteți explora peisajele

sălbatice și frumoase, precum și să faceți activități precum pescuitul și înotul.

- Lacul Powell - acest lac se află pe granița dintre Arizona și Utah și este ideal

pentru activități nautice precum kayakul, paddleboarding-ul și jet-ski-ul. Aici puteți explora și

stâncile roșii impresionante și canioanele adânci.

Toate acestea sunt elemente naturale care aduc un plus la valorificarea

potențialului turistic în America de Nord.8

III. Destinații turistice la nivel național

- Canada

8
The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
Ecoturismul a devenit un aspect important al sectorului turistic din Canada,

precum și o modalitate de a proteja și conserva valorile naturale și culturale ale țării.

Pentru a promova dezvoltarea ecoturismului în Canada, guvernul federal și

birourile de turism locale au introdus o serie de inițiative și politici care să stimuleze

investițiile private în sectorul ecoturistic și să pună în valoare sursele naturale și culturale

ale Canadei. Aceste inițiative includ crearea și gestionarea de parcuri naționale,

promovarea turismului rural și a variantelor de turism arie protejată sau tematică, precum

și dezvoltarea turismului de aventură.

Există și numeroase organizații neguvernamentale și grupuri comunitare care

lucrează la dezvoltarea ecoturismului în Canada. Aceste organizații se concentrează pe

susținerea comunităților locale și a economiei locale, care ar putea beneficia direct din

turismul ecologic.

Ecoturismul din Canada este clasificat în două segmente, ecoturismul natural și ecoturismul, care

pune accent pe artele și cultura localnicilor. Are un impact pozitiv asupra aspectelor sociale și

economice ale Canadei, care este evident prin PIB-ul. Canada este faimoasă
pentru peisajele sale naturale uluitoare și pentru oportunitățile sale de ecoturism.

Iată câteva dintre cele mai populare destinații ecoturistice din Canada: 9

Churchill, Manitoba –

pentru cei care doresc să vadă ursul polar în sălbăticie, Churchill este destinația

ideală. Aici puteți lua parte la safari-uri și expediții cu buggy-uri pentru a vedea aceste

animale impresionante.

Churchill este un oraș mic din provincia Manitoba din Canada, situat la granița cu

regiunea Nunavut. Este cunoscut în special pentru observarea ursilor polari și a aurorilor

boreale. Orașul este situat pe peninsula Hudson, iar accesul la el se face pe calea ferată

sau pe calea aerului, deoarece nu există drumuri care să ajungă acolo.

În Churchill, turiștii pot să meargă cu duba specială pentru a observa ursul polar

în habitatul său natural în timpul sezonului de migrație la sfârșitul verii și începutul

toamnei. De asemenea, este posibil să se facă excursii cu jeep-ul sau cu zodiacul pentru a

observa balenele, focii și păsările. În timpul iernii, turiștii se pot bucura de priveliștea

aurorilor boreale, care pot fi văzute aici din cauza climei reci și a cerului întunecat.

9
https://epicureandculture.com/
În afară de observarea naturii, Churchill are și un muzeu și un centru de cercetare

dedicat istoriei naturale și culturii din regiune. Orașul este, de asemenea, cunoscut pentru

parada anuală a ursului polar, care are loc în fiecare octombrie și celebrează sosirea

ursului polar în zonă pentru iarnă.

Parcul Național Pacific Rim –

situat pe coasta de vest a insulei Vancouver, acest parc național oferă o gamă

largă de activități ecoturistice, inclusiv drumeții, observarea balenelor și plimbări cu

canoea.

Parcul Național Pacific Rim este renumit pentru plajele sale pitorești, pentru

reciful coraligen de la malul mării și pentru pădurile dense de pe dealurile sale cu vârfuri

stâncoase. Parcul cuprinde trei zone separate: Long Beach, Broken Group Islands și West

Coast Trail.

Long Beach este o zonă populară de surfing și de plajă, iar reciful coraligen oferă

posibilități excelente de snorkeling și de scufundări. Broken Group Islands este un grup

de insule din strâmtoarea Barkley, care oferă o experiență pitorească și unică de canotaj și

de camping. West Coast Trail este un traseu de drumeție de lungă durată, care străbate
coasta pacifică a parcului, trecând prin păduri de arbori bătrâni și traversând râuri și

cascade.

În Pacific Rim, vizitatorii pot observa și o varietate de animale sălbatice, cum ar fi

balenele, focii, ursul negru și vulturi americani. Parcul este, de asemenea, locul de

întâlnire a două culturi, Nuu-chah-nulth și haida, care au trăit în această zonă timp de

milenii și care împărtășește poveștile lor prin intermediul programelor culturale și a

expozițiilor.

În general, Parcul Național Pacific Rim este o destinație de top pentru turiștii care

își doresc să se bucure de natura sălbatică, de plajele pitorești și de experiențe de

drumeție și de camping pe coasta Pacifică a Canadei.


10

Canalul Rideau –

acesta este unul dintre cele mai bune trasee de canoe din Canada și este perfect

pentru cei care doresc să exploreze zona rurală și să se bucure de frumusețea naturii.
10
https://epicureandculture.com/
Canalul Rideau este un canal istoric din Canada, care se întinde pe o distanță de

202 km între Ottawa, capitala Canadei, și orașul Kingston, Ontario. Acesta a fost

construit în perioada 1826-1832 pentru a asigura o cale navigabilă între Ottawa și

Kingston, în cazul în care ar avea loc un posibil conflict cu Statele Unite.

Canalul este o realizare tehnică impresionantă a ingenierilor de la acea vreme,

având 47 de ecluze, 23 de podețe și ape tulburi. În zilele noastre, canalul este folosit

pentru recreere, navigarea cu barci și plimbări cu caiace, dar servește și pentru a furniza

apă pentru controlul inundațiilor și a generat energie hidroelectrică.

Canalul a fost desemnat patrimoniu mondial UNESCO în 2007 și este în prezent

una dintre cele mai importante atracții turistice din regiune. Vizitatorii se pot deplasa pe

apă cu barca sau pot lua parte la curse de caiace sau la plimbări cu bicicleta de-a lungul

căii navigabile. Printre cele mai populare atracții se numără parcul Major's Hill, Parcul

Victoria și muzeul Bytown, care celebrează istoria construirii canalului și rolul său în

dezvoltarea istorică a Canadei.

Insula Vancouver –
cu păduri dense, plaje nesfârșite și viață sălbatică variată, Insula Vancouver este o

destinație ecoturistică ideală pentru pasionații de observare a păsărilor sau amatorii de

pescuit.11

Insula Vancouver este o insulă situată în Pacificul de Nord-Vest, în largo coasta

de vest a Canadei. Este cea mai mare insulă de coastă din America de Nord și se întinde

pe o suprafață de aproximativ 31.000 km². Insula este deservită de trei orașe importante:

Victoria, capitala provinciei britanice din Columbia, și orașele Nanaimo și Campbell

River.

Insula Vancouver este cunoscută pentru frumusețea naturală impresionantă, cu

păduri tropicale pline de verdețuri, vârfuri de munți acoperite cu zăpadă, golfuri de coastă

și plaje încântătoare, dar și pentru fauna sălbatică diversă, inclusiv balene, orci, delfini,

urși, pume și multe alte specii.

Insula este o destinație turistică populară, cu o varietate de activități pentru turiști

de toate vârstele și preferințele: surf, scufundări, observarea balenelor, drumeții, ciclism,

pescuit, golf, dar și relaxare pe plajă sau în stațiuni spa de lux.

Pe insulă se găsesc și multe orașe pitorești, inclusiv Victoria, un oraș istoric cu o

arhitectură britanică distinctivă, și Tofino, o destinație populară pentru surf și drumeții la

Coasta de Vest a insulei Vancouver.

Parcul Național Gros Morne –

11
https://epicureandculture.com/
acest parc național din provincia Newfoundland oferă o varietate de activități

ecoturistice, printre care se numără drumetii, observarea animalelor sălbatice și canotaj.

Acesta acoperă aproximativ 1.805 kilometri pătrați și include diverse habitate

naturale, cum ar fi fiorduri, mări, munți, cascade, lacuri și păduri pline de animale

sălbatice.

Parcul Național Gros Morne este un loc remarcabil pentru studiul geologiei, cel

mai important punct de atracție fiind nuanța de culoare roșie a stâncilor, rezultată din

prezența oxidului de fier și din aflorimentele de granit. Parcul are două drumuri

principale: Viking Trail, care se întinde pe peninsula Northern, și Bonne Bay Road, care

străbate coastele de est și sud.

Există multe zone de drumeții excelente în parc, cum ar fi Munții Long Range, un

lanț muntos cu vârfuri care depășesc 800 metri. Un loc popular pentru drumeții este și

Gros Morne Mountain, cea mai înaltă vârf aflat la vest de Munții Alpi de Coasta de Vest.

Cei care nu doresc să facă drumeții pot naviga cu barca pe Fjordul Valdez sau pot merge

într-o croazieră pentru a vizita coasta parcării.Parcul Național Gros Morne este, de

asemenea, o destinație importantă pentru observarea faunei sălbatice, printre care se

numără elani, vulpi polare, vulpi roșii, arici, tăuni și multe specii de păsări migratoare. 12
12
https://epicureandculture.com/
În general, peisajele dramatice, geologia unică și oportunitățile excelente de

drumeții și observarea faunei sălbatice fac Parcul Național Gros Morne un loc fascinant

de vizitat în Canada.

Parcul Național Jasper –

situat în Alberta, Parcul Național Jasper este cel mai mare parc național din

Canada și este cunoscut pentru biodiversitatea sa și pentru peisajele sale spectaculoase.

Aici puteți să vedeți cataractele Athabasca, ghețarii Columbia și munții Rocky.

Parcul este situat la nord de Parcul Național Banff și acoperă o suprafață de

aproximativ 10.878 kilometri pătrați.

Parcul Național Jasper are o varietate fascinantă de habitate naturale, inclusiv

munți, lacuri, râuri, cascade, păduri dense, tundre și ghețari. Aceste habitate sunt locul de

întâlnire al multor animale sălbatice, cum ar fi caribu, elani, cerbi, lupi, cai sălbatici, urși

și multe alte specii.

Zona de vizitare principală din parc este Lacul Maligne, care este unul dintre cele

mai frumoase lacuri glaciare din toată zona. De aici puteți face o drumeție ușoară de-a

lungul malului lacului și vizita Spirit Island, o insuliță împădurită în mijlocul lacului. De
asemenea, o atracție populară este și Cascada Athabasca, o cascadă impresionantă de 23

de metri înălțime.

Parcul oferă, de asemenea, și numeroase activități în aer liber, cum ar fi drumeții

pe munte, pescuit, rafting, ciclism și schi. În plus, turismul astronomic este popular în

parc, deoarece este un loc ideal pentru a viziona stelele, fiind una dintre cele mai

întunecate zone de pe planetă.13

Parcul Național Jasper este o destinație populară pentru turiștii care doresc să aibă

o experiență autentică în strălucirea și frumusețea naturală a Munților Stâncoși.

Cu toate acestea, ecoturismul din Canada se confruntă și cu provocări. Investițiile

private din sectorul turistic pot amenința biodiversitatea și patrimoniul cultural. În plus,

dependența puternică de turism poate perturba echilibrul ecologic și poate crea tensiuni

sociale și culturale.

Pentru a aborda aceste preocupări, se caută o abordare integrată pentru a dezvolta

ecoturismul urmând principii de durabilitate și de adaptare la schimbările climatice.

Acest lucru include încurajarea turismului durabil, dezvoltarea sustenabilă a

comunităților și protejarea ecosistemelor fragile din Canada.

- Statele Unite ale Americii

13
https://epicureandculture.com/
Ecoturismul este un domeniu în creștere în Statele Unite ale Americii, datorită

atracțiilor naturale spectaculoase, precum și a creșterii conștientizării și preocupării

pentru protejarea mediului înconjurător și a ecologiei.

Pentru a promova dezvoltarea ecoturismului în SUA, guvernul federal și cele mai

multe state americane au dezvoltat politici și programe care să sprijine dezvoltarea

turismului sustenabil. Acestea includ dezvoltarea infrastructurii ecoturistice, sprijin

financiar pentru operatorii ecoturistici, promovarea educației și conștientizării în rândul

publicului cu privire la importanța conservării biodiversității și a mediului natural,

precum și protejarea patrimoniului cultural.14

Statele Unite ale Americii au multe destinații ecoturistice spectaculoase. Iată

câteva dintre cele mai populare destinații:

Parcul Național Yellowstone –

14
https://travel2next.com/
acesta este primul parc național din lume și este cunoscut pentru gheizerele sale,

lacurile sale alpine și pentru animalele sălbatice care trăiesc aici.

Parcul Național Yellowstone se află în regiunea de vest a Statelor Unite ale

Americii și este cel mai vechi parc național al acestei țări, inaugurat încă din anul 1872.

Acesta este cunoscut pentru varietatea sa de ecosisteme, putând fi înțeleasă bogăția și

importanța conservării diversității biologice și geologice. Parcul Național Yellowstone

găzduiește o varietate de faună și floră sălbatică, precum cerbi, bizoni, lupi, urși, vulturi

și alți păsări de pradă, dar și rășini vulcanice, izvoare geotermale spectaculoase sau

canioane adânci și cascade impresionante.15

În calitate de destinație turistică populară, Yellowstone oferă mai multe activități

pentru vizitatori, precum hiking, bicicletă montană sau pescuit, dar și câteva atracții

turistice diferite, cum ar fi Gheizerul Old Faithful (Vechiul Credincios), călătorii cu

drumeții pe peisaje de munte și prerie, dar și tururi culturale și educaționale asupra

geologiei sau faunei din parc. Parcul Național Yellowstone rămâne una dintre destinațiile

turistice preferate pentru cei care doresc să descopere natura americană într-o formă

durabilă și responsabilă prin ecoturism.

15
https://travel2next.com/
Parcul Național Denali –

situat în Alaska, acest parc național oferă o gamă largă de activități ecoturistice,

inclusiv admirarea Munților Alaskeni, explorarea pădurilor de conifere și observarea

animalelor sălbatice, cum ar fi ursul brun și renii. El este al treilea ca mărime dintre

parcurile naționale din Statele Unite. Este cunoscut pentru munții săi înalți, în special

pentru Muntele Denali (fostul Munte McKinley), cel mai înalt vârf din America de Nord.

Pe lângă muntele Denali, parcul găzduiește o varietate de habitate, inclusiv tundră, păduri

de conifere și râuri glaciare.

Parcul Național Denali este, de asemenea, renumit pentru fauna sălbatică

sălbatice, cum ar fi urșii grizzly, lupii, caribu, elani și vulpi arctice. Vizitatorii pot lua

parte la diferite activități, cum ar fi hiking, drumeții, observarea faunei sălbatice,

pescuitul și escaladarea munților.16 De asemenea, se pot face tururi cu autobuzul pentru a

vedea peisajele și fauna sălbatică fără a deranja mediul natural.

16
https://travel2next.com/
Parcul Național Denali oferă, de asemenea, programe educaționale și culturale

pentru a ajuta vizitatorii să înțeleagă istoria și cultura locului. În general, Denali rămâne

una dintre destinațiile turistice preferate pentru cei care doresc să experimenteze peisaje

sălbatice și natura încântătoare.

Parcul Național Everglades –

situat în sudul Floridei, acest parc național este o destinație populară pentru cei

interesați de observarea păsărilor și de plimbările cu canoe. Aici puteți să vedeți

crocodilii americani, manateele și alte animale sălbatice rare.

Parcul Național Everglades este unul dintre cele mai mari parcuri naționale din

Statele Unite și acoperă o suprafață de 1,5 milioane de acri în sudul Floridei. Este

cunoscut pentru ecosistemul său unic de mlaștini și ape curgătoare, care sunt habitat

pentru o varietate de animale sălbatice cum ar fi crocodili americani, aligatori, rechini,

vidre, pume și multe alte specii.17

Parcul Național Everglades este, de asemenea, cunoscut pentru bogăția sa de

plante tropicale și pentru mlaștinile sale, care oferă o varietate de specii de plante rare și

în pericol. Aici se pot observa și un număr mare de păsări, precum și specii de lilieci.
17
https://travel2next.com/
Parcul oferă diferite opțiuni pentru vizitatori pentru a experimenta această regiune

unică, cum ar fi tururi cu barca, pescuit, ciclism, drumeții și camping. Parcul Național

Everglades oferă și programe educaționale și culturale pentru copii și adulți, pentru a

ajuta vizitatorii să înțeleagă istoria și importanța acestui ecosistem unic.

Pericolul care planează asupra Parcului National Everglades este pierderea

habitatelor naturale ca urmare a construcțiilor din ce în ce mai multe, poluării și

schimbărilor climatice. Din cauza acestei preocupări, parcul a devenit subiect de

controverse, fiind considerat ca un loc minunat și unic în lume, care trebuie protejat și

conservat pentru generațiile viitoare.


Parcul Național Great Smoky Mountains –

situat în Tennessee și Carolina de Nord, acest parc național este cunoscut pentru

pădurile sale de frunze, cascadele sale și pentru viața sălbatică spectaculoasă, cum ar fi

ursul negru, lynxul și lupul roșu.

Parcul Național Greața Smoky Mountains este una dintre cele mai populare

destinații turistice din Statele Unite. Parcul acoperă o suprafață de 816 mile pătrate și este

cunoscut pentru peisajele sale pitorești de munți, văi, păduri dense și cascade

spectaculoase.

Cu mai mult de 800 de mile de trasee de drumeții, acest parc oferă o varietate de

aventuri și activități pentru toți vizitatorii, de la drumeții ușoare la trasee avansate. De

asemenea, parcarea oferă oportunități de pescuit, camping, ciclism și rafting.

Regiunea este acasă pentru multe animale sălbatice, cum ar fi lupi, ursi, cerbi,

vulpi și râme și pentru peste 200 de specii de păsări.

În plus, parcul este cunoscut pentru arhitectura sa rustică, specifică Parcului

Național Greață Smoky Mountains. O parte din curiozitățile turistice din parc includ ceea
ce se crede a fi trunchiul copacului cel mai mare din lume, și o biserica din lemn datată

din anul 1880.18

În acest parc național, vizitatorii pot experimenta cultura regiunii Appalachiene

prin participarea la festivaluri locale, expoziții de artizanat și explorarea plimbării rurale.

În concluzie, Parcul Național Greață Smoky Mountains este o destinație populară

pentru iubitorii de natură și aventură și oferă o gamă largă de activități și experiențe

culturale pentru toate tipurile de vizitatori.

Ecoturismul în America de Nord a avut un impact pozitiv asupra conservării

mediului înconjurător și a comunităților locale, generând oportunități economice pentru

acestea și stimulând o conștientizare crescută asupra necesității protejării mediului. În

plus, există o gamă largă de organizații non-guvernamentale și de grupuri comunitare

care promovează ecoturismul și încurajează turiștii să ia în considerare impactul lor

asupra mediului și să realizeze călătorii și tururi ecologice.

18
https://travel2next.com/
- Mexic

Mexicul are o bogată biodiversitate și o mare varietate de arii naturale protejate,

care îl fac un potențial loc de atracție pentru ecoturiști din întreaga lume. Cu toate

acestea, dezvoltarea ecoturismului în Mexic este încă în stadii incipiente și există

numeroase provocări și obstacole în calea acestui proces.

Pentru a stimula dezvoltarea ecoturismului în Mexic, guvernul federal și

guvernele locale au introdus diverse politici și programe, cum ar fi incentivarea

investițiilor private în sectorul ecoturistic, dezvoltarea infrastructurii turistice durabile,

promovarea educației și conștientizării cu privire la importanța conservării biodiversității

și a culturii mexicane autentice.

Mai mult decât atât, există numeroase organizații non-guvernamentale și grupuri

comunitare care lucrează pentru a promova ecoturismul și a proteja mediul natural din

Mexic, precum și pentru a conserva cultura locală.

Mexic este o destinație turistică populară și cunoscută ca fiind o țară cu o mare

varietate de atracții ecoturistice, de la plajele spectaculoase din regiunile tropicale, la


săritele și cascadele magnifice. Iată câteva dintre cele mai populare destinații ecoturistice

din Mexic:19

Parcul Național Palenque –

acest parc este aasă pentru ruinele mayașe din Palenque și pentru o vastă pădure

tropicală plină de viață sălbatică inclusiv jaguari, tapiri și maimuțe.

Parcul Național Palenque se află în statul Chiapas, Mexic, și este unul dintre cele

mai importante situri arheologice din America Centrală. Parcul acoperă o suprafață de

1.800 de hectare și este considerat locul de naștere al civilizației Maya.

Centrul parcului îl reprezintă ruinele vechiului oraș mayaș Palenque, care a fost

construit între secolele al VII-lea și al X-lea d.Hr. Printre cele mai importante structuri

din parcul arheologic se numără Templul Inscripțiilor și Palatul.

Ruinele sunt împrejmuite de o pădure tropicală, care este acasă pentru o varietate

de animale sălbatice, cum ar fi jaguari, tapiri și leneși. Parcul oferă, de asemenea, o

19
https://epicureandculture.com/
mulțime de trasee de drumeție prin pădure pentru a explora și a observa flora și fauna

locală.

Pe lângă ruinele Maya și natura frumoasă, Parcul Național Palenque oferă, de

asemenea, oportunități de a explora cultura tradițională a triburilor Maya contemporane,

cum ar fi tribul Tzotzil. Vizitatorii pot achiziționa obiecte de artizanat locale și pot asista

la ceremonii și festivaluri culturale.

În concluzie, Parcul Național Palenque este o destinație turistică importantă

pentru iubitorii de cultură și arheologie mayașă, dar și pentru iubitorii de natură exotice.

Este un loc unic unde turiștii pot învăța și experimenta ceea ce a fost odată o civilizație

prosperă și care încă mai trăiește și își păstrează tradițiile.

Lacul Bacalar –

situat în Peninsulă, Yucatan, acest lac însoțit de bazinele sale sunt cunoscute ca

"lago de los siete colores" sau "lacul celor șapte culori", datorită culorilor spectaculoase

de albastru și verde. Acest loc oferă posibilități de scufundări, explorări de canazo și

observare a vieții sălbatice ale mediului acvatic.


Lacul Bacalar (sau Laguna Bacalar) este un lac lung și îngust din statul Quintana

Roo, Mexic, lângă granița Mexicului cu Belize. Are o lungime de aproximativ 42 km

măsurată de la nord la sud și mai puțin de 2 km în cea mai mare lățime.Lacul este renumit

pentru culoarea albastră uimitoare și pentru claritatea apei, parțial rezultatul faptului că

are un fund de calcar alb. Ca majoritatea corpurilor de apă din peninsula Yucatán, lacul

este alimentat de râuri subterane, ale căror bazine deschise obișnuite sunt cenote. Din

cauza calcarului poros, Peninsula Yucatán aproape că nu are lacuri, acesta este de departe

cel mai mare și este alimentat de râul subteran de 450 km care face parte din cel mai

mare sistem de peșteri/tunel de apă din lume, paralel cu coasta.

Conține o populație uriașă din cea mai veche viață de pe planetă, stromatoliții

asemănătoare conopidă, care există încă doar în câteva locații la nivel global.

Parcul Național Cabo Pulmo –

situat în Baja California Sur, acest parc marin este cunoscut pentru recifurile sale

corale și pentru oportunitățile sale de snorkeling și scufundări care vă pot duce în contact

direct cu viețile marine.


Parcul Național Cabo Pulmo este o rezervație marină înființat în 1995 și este cea

mai mare zonă protejată marină din Golful Californiei. Zona este cunoscută pentru

recifurile sale de corali spectaculoase și pentru varietatea sa de specii marine, inclusiv

rechini balenă, rechini martea, pisici de mare și multe alte creaturi subacvatice. Parcul

oferă o gamă largă de activități pentru turiști, inclusiv scufundări, snorkeling, excursii cu

barca, plaja și peisaje minunate. 1

Insula Holbox –

situată în partea de nord a peninsulei Yucatan, oferă o varietate de sape de nisip

alb și plaje spectaculoase, precum și oportunități pentru observarea delfinilor, a raței

sălbatice și a broaștelor țestoase.

Insula Holbox este o insulă mică din Caraibe, la aproximativ 150 de kilometri de

Cancun. Insula este considerată una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate

destinații din Mexic, fiind renumită pentru peisajele sale spectaculoase, imacularea

plajelor, apa cristalină, și o varietate impresionantă de viețuitoare marine, inclusiv rechini


balenă, delfini, broaște țestoase și multe alte specii de pești tropicale. Insula este, de

asemenea, cunoscută pentru atmosfera ei liniștită și mistică, fără mașini și cu o accentuată

cultura Maya. Turiștii pot explora insula pe jos, închiria biciclete sau călări pe plaja, sau

explora apa prin snorkeling sau scufundări.20

Biosfera de la Mariposa Monarca –

această biosferă este casă pentru milioane de fluturi monarh care migrează aici în

fiecare an. Este, de asemenea, cunoscută pentru peisajele sale naturale fascinante cu

lacuri, râuri și munți.

Biosfera de la Mariposa Monarca este o zonă protejată și a fost declarată Parc

Natural în anul 1980. Este locul în care se adună în fiecare an una dintre cele mai

spectaculoase migrații ale vietăților, Mariposa Monarca, asemeni unei legende, aceste

fluture sunt capabile să acopere distanțe de peste 4800 de kilometri între Mexic și SUA.

Mariposa Monarca face un ciclu complet în patru generații, iar a patra generaţie

călătoreşte atâta timp, încât ajunge să se întoarcă la locurile de origine ale primei

generaţii.

În biosfera de la Mariposa Monarca se află peste 15 arii protejate, cu o suprafață

de 56.000 de hectare, unde turiștii pot admira sute de milioane de fluturi de toate vârstele,

așezați pe copaci - ce se întind pe versanții munților. Aici se poate vedea cu ochii proprii

20
https://epicureandculture.com/
miracolul naturii : mii de fluturi în zbor și pe trunchiuri de copaci, unde aceștia se agață

grupat ca să se protejeze de frigul nopţii.21

Totuși, există încă multe provocări pentru dezvoltarea ecoturismului în Mexic,

cum ar fi corupția, instabilitatea politică și violența în anumite regiuni, precum și

presiunea din partea dezvoltării economice necontrolate și a practicilor neecoologice în

multe zone.

Pentru a depăși aceste provocări și pentru a dezvolta ecoturismul încet dar sigur în

Mexic, este necesară o abordare integrată care să abordeze aspecte economice, sociale și

ecologice, în calitate de garant al unui turism sustenabil și respectuos față de natură și de

cultura locală.

IV. Impactul asupra mediului

Potrivit autorilor care folosesc metoda sistemică de cercetare a turismului,

sistemul de turism a apărut și există în cadrul a trei supersisteme interconectate: societate,

economie și mediul natural. Activitatea vitală a sistemului turistic este imposibilă fără

interacțiunea cu mediul natural, prin urmare, aspectul ecologic al studiului turismului ca

sistem are o mare importanță (Platon, 2017).22

Ecoturismul poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului în

America de Nord prin promovarea conservării biodiversității și a ecosistemelor fragile.

Mai jos sunt enumerate câteva dintre principalele beneficii ale ecoturismului asupra

mediului în America de Nord:

- Conservarea habitatelor naturale: prin implicarea turiștilor în activități de

observare a animalelor, observare a păsărilor sau de turism în natură, pot fi mobilizați resurse

financiare și umane pentru conservarea habitatelor naturale.

21
https://epicureandculture.com/
22
Balan Maria SUPORT DE CURS S.07.O.015 Economia Turismului , Academia de Studii Economice din Moldova,
Chișinău, 2019
- Reducerea poluării: prin utilizarea transportului sustenabil și prin creșterea

gradului de conștientizare a turiștilor, ecoturismul poate contribui la reducerea poluării aerului și

a apei.

- Promovarea dezvoltării durabile: ecoturismul poate contribui la dezvoltarea

comunităților locale prin crearea de locuri de muncă și creșterea cererii pentru produse și servicii

locale, fără a distruge ecosistemele fragile.

- Sensibilizarea cu privire la importanța conservării naturii: ecoturismul poate educa

turiștii cu privire la importanța conservării naturii și poate ajuta la creșterea gradului de

conștientizare cu privire la problemele de mediu.

- Implicarea comunităților locale în conservarea mediului: ecoturismul poate

încuraja implicarea comunităților locale în conservarea ecosistemelor fragile și poate stimula

colaborarea dintre comunități și autorități în acest sens.

Pentru a maximiza impactul pozitiv al ecoturismului asupra mediului în America

de Nord, este important să existe o abordare integrată și bine coordonată între autoritățile

locale și naționale, operatorii turistici și comunitățile locale.

Ecoturismul poate avea și unele impacte negative asupra mediului în America de

Nord. În continuare vom enumera câteva dintre principalele efecte negative ale

ecoturismului asupra mediului:

Eroziunea solului: traficul turistic intens poate duce la eroziunea solului, cu

efecte negative asupra calității solului și a regenerării vegetației.

Supraexploatarea resurselor naturale: creșterea numărului de turiști poate

crește presiunea asupra resurselor naturale, cum ar fi apa și combustibilii fosili, ducând la

exploatarea excesivă și la deteriorarea ecosistemelor înconjurătoare.

Poluare cu zgomot: turismul în natură poate duce la poluarea cu zgomot,

afectând animalele sălbatice care sunt sensibile la sunete puternice și putând perturba
rutinele de viață ale acestora.

Deteriorarea habitatelor naturale: infrastructura turistică, cum ar fi drumurile și

clădirile, poate duce la modificarea și chiar la distrugerea habitatelor naturale.

Impactul turismului de masă: turismul de masă poate duce la supraaglomerarea

unor zone turistice, ceea ce poate duce la deteriorarea și chiar distrugerea fragilului

echilibru ecologic.

Pentru a minimiza impactul negativ al ecoturismului asupra mediului în America

de Nord, este important să existe politici și planuri de gestiune adecvate, care să asigure

echilibrul între dezvoltarea turistică și conservarea naturii. Este important ca operatorii de

turism să aibă o abordare responsabilă și să respecte mediul înconjurător, astfel încât

ecoturismul să rămână un mod sustenabil și ecologic de a explora frumusețea naturii din

America de Nord.23

V. Impactul economic

Turismul ca fenomen economico-social are implicații pozitive asupra economiei

țărilor, ceea ce justifică interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia. Desfășurarea

călătoriei turistice presupune o cerere și, respectiv, un consum de bunuri și servicii

specifice, ceea ce antrenează o creștere în sfera producției acestora. Totodată, cererea

turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează, între altele, în dezvoltarea

bazei tehnico-materiale a acestui sector și, indirect, în stimularea producției ramurilor

participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea

rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalații pentru agrement. Prin

dezvoltarea turismului se obține un spor de producție semnificativ Din punct de vedere

economic, încasările obținute din activitatea turistică participă la mai multe cicluri

economice, până când părăsesc acest sector de activitate și intră în circuitul economic

23
Balan Maria SUPORT DE CURS S.07.O.015 Economia Turismului , Academia de Studii Economice din Moldova,
Chișinău, 2019
general. Implicațiile turismului asupra celorlalte ramuri și sectoare de activitate ale unei

economii naționale sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de efect

multiplicator.24 Acest concept a fost formulat de renumitul economist englez John

Maynard Keynes, stipulând faptul că „o cheltuială inițială făcută de un turist se

transformă succesiv în venituri pentru alte domenii ale economiei”. La nivel

macroeconomic efectele turismului pot fi grupate în 3 direcții:

Impactul economic al turismului: Creator și utilizator de venit național – Din

mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori

direcți din industria turistică, ca venituri, o altă parte intră în bugetul statului sub forma

impozitelor și taxelor, iar a treia parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei

pentru prestări anterioare. Stimulator al investițiilor: investițiile specifice societății

industrializate determină dezvoltarea nu numai a activității de producție, dar și a celor de

prestare de servicii, deci și a turismului; investițiile specifice turismului atrag după sine

eforturi investiționale atât în domeniul sectorului terțiar cât și al societății, în general.

Odată ce un obiectiv turistic este dat în folosință, el exercită o influență pozitivă asupra

zonei 6 unde a fost localizat, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv

prin turism, prin consumul de bunuri și servicii și prin câștigurile salariale ale angajaților.

La nivel mondial, investițiile în turism stau la originea a 7% din totalul eforturilor

investiționale. Mijloc de diversificare a structurilor economice: Diversificarea structurilor

economice se realizează în primul rând prin crearea unor activități și chiar ramuri

specifice turismului: industria agrementului, agenții de voiaj, tour-operatorii, transportul

pe cablu sau dezvoltarea la noi dimensiuni a celor existente: industrie hotelieră, industrie

alimentară, industria mijloacelor de transport, etc. Studii elaborate în acest sens au

evidențiat că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintă, totodată, o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de

24
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
resurse, și mai ales, a celor naturale – altele decât cele tradiționale și /sau a celor de mici

dimensiuni. 25Elemente cum sunt peisajele, condițiile de climă, apele minerale și termale,

monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară, etc, își găsesc prin turism cea mai

bună valorificare, sau chiar singura, în unele situații. Turismul poate detemina mutații în

dezvoltarea în plan teritorial, fiind considerat o soluție de atenuare a dezechilibrelor

interregionale - fiind o soluție pentru prosperitatea zonelor defavorizate, o soluție pentru

localitățile dezindustrializate. Asigurarea unei circulații bănești echilibrate Prin

cheltuielile făcute de turiști pentru procurarea de bunuri și servicii specifice, este redată

circulației o bună parte din veniturile acestei populații, conducând spre un echilibru

optim, necesar între cererea și oferta de mărfuri și servicii.

Impactul asupra ocupării forței de muncă: Turismul joacă un rol important în

economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă:

- Angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum

hoteluri, restaurante, reprezentând mai mult de jumătate din industria turistică, și

însumând mai mult de 6 milioane de slujbe; în Europa, sectorul “Hoteluri &Restaurante”

angajează 3,9% din totalul forței de muncă;

-Angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu

mărfuri alimentare și nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură; locuri de

muncă în domeniul construcției infrastructurii și capacității de turism; acestea, de regulă

sunt temporare. Contribuind astfel la: atenuarea șomajului creșterea gradului de instruire

și calificare este o piață pentru forța de muncă necalificată reprezintă un mijloc de

angajarea temporară Impact asupra comerțului mondial Prin specificul său, turismul

internațional face parte din 7 structura comerțului invizibil - formă a schimburilor

internaționale, constituit din ansamblul tranzacțiilor economice internaționale, care nu au

ca obiect un bun material. Ca și component al comerțului invizibil, ce are ca efect

25
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
creșterea economică, lărgirea și diversificarea relațiilor economice, accesibilitatea țărilor

la schimbul mondial de valori, turismul are următoarele contribuții asupra schimburilor

internaționale: creșterea și diversificarea exportului - toate bunurile și serviciile

consumate de turist pe durata deplasării într-o țară poate fi atribuit pentru țara vizitată ca

un export, iar cheltuielile pe care le face un turist în străinătate constituie pentru țara lui

de origine un import. echilibrarea balanței comerciale și de plăți - toate încasările și

cheltuielile din turism sunt înregistrate în balanța de plăți în ”postul călătorii”, care

cuprinde: credit - cheltuielile turiștilor străini în țara primitoare (cazare, alimentare,

transport, agrement); debit - cheltuielile de aceeași natură făcute de rezidenți în

străinătate. Turismul poate determina mutații în dezvoltarea în plan teritorial, fiind

considerat o soluție de atenuare a dezechilibrelor interregionale - fiind o soluție pentru

prosperitatea zonelor defavorizate, o soluție pentru localitățile dezindustrializate.

Asigurarea unei circulații bănești echilibrate Prin cheltuielile făcute de turiști pentru

procurarea de bunuri și servicii specifice, este redată circulației o bună parte din

veniturile acestei populații, conducând spre un echilibru optim, necesar între cererea ți

oferta de mărfuri și servicii.26

Ecoturismul poate avea un impact semnificativ asupra economiei din America de

Nord. Iată câteva dintre principalele beneficii economice ale ecoturismului:

- Creșterea veniturilor: ecoturismul poate avea un impact pozitiv asupra economiei

locale, prin generarea de venituri pentru comunități și locuitori prin oferta de servicii și produse

turistice, cum ar fi cazare, transport și excursii ghidate.

- Creșterea locurilor de muncă: turismul poate genera noi locuri de muncă pentru

locuitorii din zonele rurale și izolate, prin intermediul operatorilor turistici locali și a afacerilor

din industria ospitalității.

26
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
- Stimularea economiei locale: ecoturismul poate sprijini economiile locale, prin

consumul de bunuri și servicii din zona respectivă (produse alimentare, suveniruri sau alte

produse locale).

- Finanțarea conservării naturii: ecoturismul poate fi utilizat ca sursă de finanțare a

conservării și gestionării durabile a ecosistemelor, prin intermediul taxelor de acces în parcuri

naționale, rezervații naturale și alte zone protejate.

- Stimularea dezvoltării urbane: ecoturismul poate avea un impact pozitiv și asupra

dezvoltării urbane, prin sprijinirea turismului urban durabil și a regenerării economice a zonelor

centrale.

În general, ecoturismul poate contribui la creșterea veniturilor și la dezvoltarea

economică în zonele rurale și izolate din America de Nord, oferind o alternativă

sustenabilă la alte tipuri de turism și la exploatarea agresivă a resurselor naturale.

Efecte economice negative Efectul inflaționist al turismului În locurile turistice

consacrate, aglomerate de vizitatori, turismul concentrează în același spațiu și la același

moment un număr ridicat de purtători ai cererii de bunuri și servicii, dintre care mulți

dispun și de o putere de cumpărare mult peste nivelul celei a localnicilor. Astfel, oriunde

în lume și în orice domeniu economic în care există o presiune ridicată din partea cererii,

există și o reacție imediată a ofertanților – creșterea prețurilor. Ca atare, un efect colateral

al turismului îl reprezintă inflația. Astfel, mai ales în plin sezon turistic, stațiunile

turistice se confruntă cu prețuri mai mari decât în alte localități vecine, pentru marea

majoritate a produselor (inclusiv pentru cele consumate de către localnici). Acest efect

inflaționist al turismului este însă relativ: pe de o parte, creșterea prețurilor afectează, cu

precădere, o gamă redusă de produse, care prezintă interes deosebit pentru turiști, dar nu

neapărat și pentru localnici – de exemplu, suveniruri, îmbrăcăminte specifică zonei,

luarea mesei la restaurant, produse cosmetice adecvate sezonului etc.; chiar și atunci când

se extinde și asupra unor produse de larg consum, creșterea prețurilor este limitată în
spațiu ca urmare a concentrării cererii turistice în anumite zone (străzi) ale destinației,

fiind astfel posibilă atenuarea impactului asupra localnicilor prin opțiunea lor de a-și face

cumpărăturile din alte magazine, situate în afara zonelor comerciale destinate

vizitatorilor; un exemplu particular adus în discuție aici îl reprezintă creșterea prețurilor

la terenurile și clădirile din destinațiile turistice; dezvoltarea turismului va determina o

creștere a cererii pentru terenuri și case din partea unor vizitatori (care intenționează să

aibă aici reședințe secundare) și, implicit, o creștere a prețurilor acestora. 27 Acest efect

poate fi considerat unul benefic (creșterea valorii proprietăților deținute), însă nu trebuie

uitat faptul că aceste creșteri de preț reduc șansele tinerilor localnici de a-și întemeia

propria gospodărie în zonă, în afara reședinței părinților. Din punct de vedere

metodologic, trebuie precizat că inflația se măsoară în majoritatea țărilor cu ajutorul

indicelui prețurilor de consum, indice al prețurilor care se calculează pe baza evoluției 13

prețurilor unui coș de bunuri reprezentativ. Folosirea acestei metodologii de calcul în

cazul destinațiilor turistice este doar aproximativă deoarece nu reușește să evidențieze

toate aceste efecte negative prezentate anterior. Două sunt motivele care duc la apariția

acestei situații. Pe de o parte, structura coșului de consum al unei persoane aflată în

vacanță nu corespunde cu structura coșului de consum al aceleiași persoane din restul

timpului. Pe de altă parte, indicele prețurilor de consum nu include evoluția prețurilor la

bunurile imobiliare, fapt pentru care, modificările survenite în prețurile terenurilor și

clădirilor nu vor fi evidențiate. Efecte economice negative privind locurile de muncă În

general, salariul mediu al personalului din turism este inferior salariului mediu din alte

sectoare economice, deseori situându-se aproape de nivelul salariilor minime naționale, o

mare parte a veniturilor acestui personal provenind din așa numitele „bacșișuri”. 28Aceste

„bacșișuri” prezintă un dezavantaj major din punct de vedere economic, prin prisma

27
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
28
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
faptului că, de cele mai multe ori, nu sunt evidențiate sau declarate oficial și nu generează

creștere de PIB, de venituri bugetare etc., ci alimentează în schimb economia

„subterană”. Literatura de specialitate evidențiază o serie de motive pentru care salariul

mediu este mic în acest domeniu: angajarea, în organizațiile turistice, cu predilecție a

unor categorii de persoane ale căror pretenții salariale sunt scăzute – persoane slab

calificate sau calificate parțial (de exemplu, studenți aflați la primul loc de muncă),

muncitori sezonieri și temporari, persoane angajate part-time ; lipsa unor alternative de

angajare reale în destinațiile turistice, ceea ce face ca oferta de locuri de muncă să fie

(mult) inferioară cererii – și, de aici, o scădere pe măsură a salariilor; lipsa unei mișcări

sindicale autentice în acest sector. În plus, datorită faptului că cererea și oferta turistică

presupun concentrarea activității turistice în anumite zone geografice, la nivelul unei țări

poate să apară fenomenul de migrație a forței de muncă spre destinațiile turistice, creând,

astfel, un deficit de forță de muncă în celelalte zone. De obicei, acest flux migrator este

orientat dinspre orașe și sate spre zonele de litoral sau munte, doar în puține cazuri

turismul rural sau din orașe reușind să tempereze această tendință. În consecință,

creșterea ofertei de forță de muncă în destinațiile turistice a reprezentat o cauză a

menținerii salariilor din acest domeniu la un nivel scăzut (în general). Costurile

incidentale Dincolo de un anumit prag, activitatea turistică produce o serie de efecte

negative pentru eliminarea cărora e nevoie de intervenția serviciilor publice ale

comunității. De exemplu, turismul produce un volum mare de deșeuri menajere, pentru

eliminarea cărora e nevoie de intervenția serviciilor de salubritate; de asemenea, începând

cu etapa de consolidare din ciclul de viață al destinației, turismul se bazează pe angajarea

de lucrători sezonieri din afara zonei, ceea ce impune 14 investiții suplimentare din partea

comunității pentru asigurarea unor servicii de bază de calitate tuturor rezidenților:

transport în comun, utilități etc. Cu cât turismul este mai dezvoltat într-o locație, cu atât

aceste efecte sunt mai importante și cu atât comunitatea trebuie să investească mai multe
29
resurse pentru a avea servicii publice performante. Toate aceste investiții reprezintă

pentru comunitate așa numitele costuri incidentale, în categoria cărora intră, de exemplu,

costurile suplimentare legate de oferirea serviciilor publice de poliție, justiție, pompieri,

intervenții în caz de urgențe medicale, servicii de monitorizare a parcurilor și întreținerea

pădurilor etc. Înțelegerea și identificarea acestor costuri este deosebit de importantă

deoarece, în lipsa transferării lor direct asupra turiștilor, prin taxe și impozite specifice,

ele trebuie suportate de către comunitate, lucru care determină reducerea bunăstarea

acesteia.

VI. Impactul social și cultural

Pe lângă beneficiile economice, ecoturismul poate avea un impact semnificativ și

asupra aspectelor culturale și sociale ale unei comunități. De exemplu:

- Păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale: ecoturismul poate contribui la păstrarea

culturii locale și a tradițiilor, prin promovarea activităților culturale locale și a stilului de viață

tradițional al comunității. Prin aceasta, se poate preveni pierderea valorilor și obiceiurilor

culturale.

- Îmbunătățirea educației și a conștientizării: turismul ecologic poate contribui la

educația și conștientizarea comunității și a turiștilor cu privire la problemele legate de

conservarea mediului înconjurător și a biodiversității locale.

- Beneficii pentru comunitate: ecoturismul poate sprijini dezvoltarea locală,

îmbunătățind accesul la educație, îmbunătățind sistemul de sănătate și inițiativa antreprenorială –

toate acestea putând ajuta la crearea unui stil de viață mai bun pentru locuitori. In plus, turiștii

pot contribui prin achiziționarea de produse locale și prin implicarea în comunitate prin

ajutorarea proiectelor locale.

29
BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de turism-studii și
cercetări în turism. 2006, nr. 1
- Reconectarea cu natura: prin ecoturism se poate reconecta oamenii cu natura și cu

mediul înconjurător, astfel, putând crește respectul față de natură și îmbunătățind relația cu

aceasta.

Cu toate acestea, este important ca ecoturismul să fie gestionat în mod responsabil

și să respecte valorile, cultura locală și să aibă un impact pozitiv pe termen lung pentru

dezvoltarea socio-economică și culturală a comunităților din regiune.

Deși ecoturismul poate aduce beneficii semnificative pentru comunitatea locală,

există și riscuri pentru mediul înconjurător și cultura locală, care pot avea un impact

social și cultural negativ. Aceste riscuri includ:


30

- Suprasolicitarea resurselor: creșterea fluxului de turiști poate duce la o

suprasolicitarea resurselor naturale și a infrastructurii din comunitatea locală, ducând la

epuizarea lor. De exemplu, utilizarea excesivă a apei pentru activități turistice poate duce la o

reducere a apei disponibile pentru consumul uman și pentru agricultură.

- Dezvoltarea turismului de masă: unele activități ecoturistice pot fi transformate

într-o formă de turism de masă, care poate avea un impact negativ asupra culturii locale și a

tradițiilor. Turiștii pot fi tentați să își impună propriile așteptări și obiceiuri asupra comunității

locale și își pot ignora cultura, tradițiile și valoarea locală.

- Excluderea comunității locale: în unele cazuri, dezvoltarea activităților

ecoturistice poate duce la excluderea comunității locale din procesul de dezvoltare și de luare a

deciziilor. Acest lucru poate duce la resentimente și la o reacție negativă a acesteia către turism și

către turiști.

- Impactul asupra mediului înconjurător: în ciuda scopului de a proteja mediul

înconjurător, activitățile ecoturistice pot avea un impact negativ asupra mediului. De exemplu,

construcția de facilități turistice poate duce la defrișarea pădurilor și la distrugerea habitatelor

naturale ale animalelor sălbatice și ale plantelor.


30
www.ecotourism2002.org
- Impactul asupra infrastructurii locale: creșterea fluxului de turiști poate duce la

presiunea asupra infrastructurii locale, cum ar fi drumuri, alimentare cu apă și canalizare, care nu

sunt proiectate să gestioneze un număr mare de turiști.

În general, este important să se țină cont de impactul social și cultural al

ecoturismului și să se ia măsuri responsabile de gestionare a activităților turistice astfel

încât să se minimizeze impactul negativ și să se garanteze beneficiile pentru comunitatea

locală și mediul înconjurător.

În concluzie, impactul social și cultural al ecoturismului în America de Nord

poate fi atât pozitiv, cât și negativ. Este important ca dezvoltarea activităților turistice să

fie realizată cu responsabilitate și să se țină cont de nevoile și interesele comunităților

locale, precum și ale mediului înconjurător.31

CONCLUZII

Ecoturismul poate fi o formă durabilă și responsabilă de turism care promovează

protejarea și conservează mediului înconjurător, susține cultura și tradițiile locale și

dezvoltă economică a comunităților locale. Pentru a dezvolta ecoturismul în mod eficient,

trebuie luate în considerare aspecte precum protejarea mediului, respectarea culturii

locale, beneficiile economice pentru comunitățile locale și dezvoltarea durabilă. În urma

unei colaborări între comunități, autorități și companii turistice, ecoturismul poate fi o

sursă importantă de dezvoltare economică și conservare a mediului, care poate aduce

beneficii durabile comunității și turismului deopotrivă.


31
www.ecotourism2002.org
În dezvoltarea ecoturismului în America de Nord, este important să se țină cont de

următoarele aspecte:

1. Respectarea și protejarea mediului înconjurător: dezvoltarea activităților

turistice trebuie să fie gestionată astfel încât să nu dăuneze habitatelor naturale ale

plantelor și animalelor sălbatice.

2. Valorizarea și respectarea culturii și tradițiilor locale: ecoturismul trebuie să

promoveze și să susțină cultura și tradițiile locale, fără a le comercializa sau distruge.

3. Beneficiile economice pentru comunitățile locale: ecoturismul poate fi o sursă

importantă de dezvoltare economică pentru comunitățile locale prin promovarea și

vânzarea produselor și serviciilor locale.

4. Dezvoltarea durabilă: ecoturismul trebuie să fie dezvoltat cu responsabilitate și

să aibă un impact pozitiv pe termen lung, atât asupra comunității locale, cât și asupra

mediului înconjurător.

De asemenea, este important să se realizeze o colaborare între comunitățile locale,

autoritățile guvernamentale și companiile turistice, astfel încât dezvoltarea ecoturismului

să fie realizată într-un mod sustenabil și să aibă un impact pozitiv asupra comunităților

locale și mediului înconjurător

BIBLIOGRAFIE
1. Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for
Sustainability, UNEP, 2002)
2. The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
3. Balan Maria SUPORT DE CURS S.07.O.015 Economia Turismului , Academia de Studii
Economice din Moldova, Chișinău, 2019
4. BOGHEAN, F. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice. In: Revista de
turism-studii și cercetări în turism. 2006, nr. 1
5. www.ecotourism2002.org
6. https://www.academia.edu
7. https://epicureandculture.com/
8. https://travel2next.com/

S-ar putea să vă placă și