2

INTRODUCERE

Ca obiect al desfăşurării activităţii în cadrul întreprinderii alături de fluxurile reale de

materiale, produse, mărfuri, servicii apar şi fluxurile monetare. Toate activităţile speciale de
organizare şi conducere a fluxurilor de intrare şi ieşire a monedei, urmărind asigurarea lichidităţii
întreprinderii şi plasarea mai eficientă a excedentelor reprezintă trezoreria.

Astfel, prin trezorerie se înţelege ansamblul de operaţii financiare pe care le execută unitatea
patrimonială pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate
de activitatea desfăşurată.

Operaţiile băneşti de încasări şi plăţi, operaţiile financiar-bancare formează zona în care se

intersectează cu mare intensitate finanţele şi contabilitatea unităţilor patrimoniale. În această
zonă sunt dirijate şi se controlează fluxurile băneşti între partenerii de afaceri. Toate aceste
activităţi şi operaţii au o mare influenţă asupra rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.

Indiferent de forma de proprietate la orice întreprindere dezbaterea problemei privind

evidenţa mijloacelor băneşti este prezentă în ordinea de zi. Toate problemele sunt discutate în
mod direct pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale ce asigură dezvoltarea
multilaterală a economiei naţionale.

Organizarea corectă a contabilităţii numerarului şi a tranzacțiilor economice ce ţin de

decontările cu diverşi debitori şi creditori este condiţionată, în primul rând, de faptul că
mijloacele băneşti sunt cele mai lichide active şi necesită o atenţie deosebită. De utilizarea lor
raţională şi conform direcţiilor principale, legate de activitatea de antreprenoriat, depinde
stabilitatea financiară a agentului economic. Drept urmare, relaţiile economice sunt o condiţie
obligatorie a activităţii întreprinderii în vederea neîntreruperii procesului de producţie, precum şi
a livrării, şi a realizării producţiei sale la timp. Informaţia privind mişcarea mijloacelor băneşti
este la fel necesară şi utilizatorilor externi ca investitorii şi creditorii. Pentru primii această
informaţie este necesară la determinarea situaţiei de îndestulare a întreprinderii cu mijloace
băneşti pentru stingerea datoriilor de plată pe termen scurt, pentru soluţionarea problemelor
privind mărirea şi mişcarea dividendelor, pentru a planifica politica investiţională şi financiară a
întreprinderii.

Cele nominalizate determină rolul important al numerarului în desfăşurarea proceselor

economice, în reglarea circuitului economic la nivelul micro şi macroeconomic, în asigurarea

3
unei lichidităţi a bilanţului întreprinderii şi a economiei în ansamblu. Cunoaşterea permanentă a
valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor unităţilor patrimoniale, are
o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la
scadenţă. Ca urmare, controlul, păstrarea şi utilizarea corectă a mijloacelor băneşti şi constituie
sarcina principală a organizării contabilităţii.

Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizare şi a valorilor disponibile, precum şi a

obligaţiilor nepatrimoniale are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de
creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă.

Activitatea unităţii economice în procesele de aprovizionare, producere şi desfacere

determină raporturi economico-juridice privind datoriile şi drepturi de scadenţă faţă de furnizori,
clienţi, stat, diverşi creditori şi debitori. Evaluarea datoriilor şi creanţelor în momentul constatării
se face la valoarea lor nominală.

Actualitatea temei subiectului dat este determinată de importanţa numerarului în cadrul

oricărei entități economice, asigurarea suficientă cu mijloace băneşti la momentul oportun,
precum și raţionalitatea utilizării acestora.

Din aceste considerente a fost aleasă tema proiectului: “Contabilitatea numerarului în

conturile curente în monedă naţională”. Pentru desfăşurarea temei au fost utilizate datele
economice şi practice ale întreprinderii Î.M.„Biroul de Credit” S.R.L.

O importanţă majoră în activitatea oricărei entităţi o reprezintă decontarea reciprocă între

clienţi şi între organele de stat astfel organizarea corectă a contabilităţii numerarului şi a
operaţiilor ce ţin de decontările cu diverşi debitori şi creditori este foarte importantă în
dezvoltarea unei afaceri, precum și a întocmirii situației fluxurilor de numerar.

La prima vedere s-ar părea că definirea banilor şi explicarea rolului lor constituie probleme
extrem de simple, întrucît toată lumea are de-a face cu ei. Şi totuşi sute de ani problemele legate
de existenţa banilor au fost intens dezbătute. Ţinînd cont de diversitatea punctelor de vedere
privind natura şi funcţiile banilor, unii specialişti consideră că întotdeauna se va pune întrebarea
ce sunt banii, de fiecare dată existînd mai multe răspunsuri.

Aceste răspunsuri pot fi grupate în cîteva categorii:

 banii sunt o convenţie socială, o creaţie a ordinii de drept, acceptată în mod tacit de către
participanţii la o tranzacţie.

4
  banii sunt orice activ, orice element al realităţii cu acceptabilitatea generală în
evaluarea şi derularea tranzacţiilor economice şi în reglementarea drepturilor şi obligaţiilor.
 alteori banii sunt denumiţi prin funcţiile lor, arătînd că orice activ care în cadrul unei zone
economice îndeplineşte rolul de schimb şi de plată imediat utilizabil şi implicit, funcţiile de
măsură şi mijloc de valoare reprezintă banii.

În lucrarea dată autorul urmează să reflecte toate nuanţele ce ţin nemijlocit de factorul
mijloace băneşti, începînd de la noţiuni generale, plutind pe aceeaşi undă cu reflectarea
tranzacțiilor cu numerarul în monedă națională, cît și străină.

Scopul stabilit de autor, care reprezintă însăşi fundamentul lucrării, este de a arăta
importanţa factorului bănesc și numerarului în dezvoltarea unei entităţi, printr-o expunere
desfăşurată a temei legate de modul de contabilizare și raportare a fluxurilor de numerar la o
entitate.

Factorii de care trebuie de ţinut seama la organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti sunt
multipli. Principalele obiective care au stat în faţa autorului în studierea modului de ținere a
contabilităţii numerarului, precum și de raportare a acestuia, sunt:

 Studierea legislaţiei în vigoare cu privire la contabilizarea, utilizarea și raportarea

numerarului;

 Studierea modului întocmirii documentelor primare şi legalitatea operaţiilor cu numerarul

din casieria entității, precum şi reflectarea deplină şi la timp în contabilitate;

 Studierea întocmirii documentelor primare pe plată, transfer și confirmarea acestora de

către bancă a tranzacțiilor aferente numerarului din conturile curente în monedă națională și în
valută străină;

 Reflectarea separată a mijloacelor băneşti în funcţie de destinaţia acestora: pentru

activitatea operațională, de investiții și financiară în scopul întocmirii corecte a situației
fluxurilor de numerar;

 Gestionarea corectă a numerarului în vederea asigurării patrimoniului întreprinderii, în

special numerarul păstrat în casieria entității;

 Organizarea şi derularea în termeni stabiliţi a inventarierii numerarului.

5
 Pentru exemplificarea modului de contabilizare și raportare a fluxurilor de numerar
autorul a utilizat datele entităţii Î.M. „Biroul de Credit” S.R.L.

Î.M. „Biroul de Credit” S.R.L. este prima companie din Republica Moldova creată în
scopul formării, prelucrării, stocării şi prezentării informaţiei care caracterizează respectarea de
către debitori a obligaţiilor asumate prin contractele de credit. Activarea unei astfel de companii
pe piaţa financiară are ca scop sporirea semnificativă gradul de protecţie a creditorilor şi
debitorilor pe contul diminuării generale a riscurilor de credit, precum și ridicarea eficienţei
activităţii instituţiilor financiare şi a altor societăţi care acordă credite.

Principala activitate a Î.M.„Biroul de Credit” S.R.L. constă în prezentarea la cererea

persoanelor fizice şi juridice a unor Rapoarte de Credit, care conţin informaţie cu privire la
respectarea de către debitori a obligaţiilor asumate prin contractele de credit. Datele conţinute în
Raportul de Credit sunt colectate din mai multe surse de formare a istoriilor de credit - bancare şi
non-bancare. Analiza indicatorilor de bază sunt ale entității este efectuată în tabelul 1.

Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice

la ICS “Biroul de Credit” SRL
Tabelul1

Abaterea Abaterea
Surse de informaţie / Anul
Indicatori economici Anul 2015 absolută relativa,
Formule de calcul 2014
(+/-) (%)

1 2 3 4 5=4-3 6=4/3

1. Venitul din vânzări, (mii

7533,4 5834,9 -1698,5 77,45
lei) SPP, rd 010

2. Costul vînzărilor, (mii

3182,1 3102,5 -79,6 97,50
lei) SPP, rd 020

3. Profit brut, (mii lei) SPP, rd 030 4351,3 2732,4 -1618,9 62,80

4. Profitul până la
3264,8 2677,5 -587,3 82,01
impozitare (mii lei) SPP, rd 120

5. Profit net, (mii lei) SPP, rd 120 2989,4 2508,6 -480,8 83,92

Valoarea activelor anului

6. Valoarea medie a
curent + valoarea activelor 18173 19481 1308 107,20
activelor, (mii lei)
anului precedent / 2

6
 Valoarea capitalului
7. Valoarea medie a propriu al anului curent +
17287 18540,5 1253,5 107,25
capitalului propriu, (mii lei) valoarea capitalului în anul
precedent / 2

8. Rentabilitatea vînzărilor, Profit brut / venitul din

57,76 46,83 -10,93 -
(%) vînzări

Profit până la impozitare /

9. Rentabilitatea
valoarea medie anuală a 17,97 13,74 -4,22 -
economica, (%)
activelor

Profit net / valoarea medie

10. Rentabilitatea
anuală a capitalului 17,29 13,53 -3,76 -
financiară, (%)
propriu

11. Coeficient de lichiditate Mijloace băneşti / datorii

1,97 0,84 -1,14 -
de gr. 1 curente

Mijloace băneşti +
12. Coeficient de lichiditate
investiţii curente+ creanţe 15,59 17,37 1,78 -
de gr. 2
curente / datorii curente

13. Coeficient de lichiditate Active curente / Datorii pe

20,52 20,90 0,38 -
de gr. 3 curente

Conform datelor tabelului, concretizăm următoarea situaţie a activității economico-financiare

a entităţii cu capital mixt „Biroul de Credit” SRL. Comparativ cu anul 2014, constatăm o
descreştere a indicatorului venitul din vânzări, care pentru perioada de raportare 2015 a constituit
5 834,9 mii lei, adică cu 1698,5 mii lei mai puţin faţă de perioada precedentă. Această descreştere
se explică prin faptul că activitatea Biroului a fost influenţată în mod direct de criza bancară şi
recesiunea economică, în condiţiile când instituţiile bancare sunt principalii beneficiari de servicii
informaţionale cu privire la eliberarea rapoartelor istoriilor de credit.
Totodată, observăm tendinţa de micşorare a costului vînzarilor faţă de perioada precedentă
cu 79,6 mii lei, înregistrându-se un ritm de descreștere la nivel de 97,50 %, fiind relativ mai mic
ca ritmul de descreștere a venitului din vânzări. În rezultatul desfăşurării activității, IM „Biroul de
Credit” SRL a obţinut profit net în mărime de 2 508,6 mii lei, în descreştere cu 480.8 mii lei
comparativ cu perioada anului 2014. Totodată, entitatea a încercat să diversifice veniturile sale,
prin investirea disponibilităţilor băneşti libere în valori mobiliare de stat cît şi plasarea mijloacelor
pe conturi de depozit care în rezultat a generat profit din alte activități în mărime totală de 1 452.8
mii lei.
Analizând valoarea rentabilităţii vînzărilor, observăm că pentru anul 2014 acest indicator
atinge un nivel destul de înalt, înregistrând un procentaj de 57.76 % iar în anul 2015 valoarea
7
acestuia descrește cu 10.93 p. p., înregistrând un procentaj de 46,83%. Cu toate ca nivelul
rentabilității vânzărilor descreşte, mărimea indicatorului depășește nivelul satisfăcător, exprimând
eficienţa economică şi caracterul echilibrat al resurselor utilizate.
Rentabilitatea economică pentru anul 2014 a constituit 17.97 %, iar în anul 2015 această rată
a atins nivelul de 13,74 % ceea ce reprezintă cu 4,22 p.p. mai puţin faţă de anul precedent. Dat
fiind faptul că pentru a asigura desfășurarea activității eficiente indicatorul nominalizat trebuie să
atingă un nivel nu mai mic de 10%, de asemenea reieşind din faptul că valoarea indicatorului nu
este mai mic decît rata dobînzii pe piaţa creditelor, situaţia creată la entitate poate fi apreciată
pozitiv.
În rezultatul analizei coeficienţilor de lichiditate pentru anul 2015 puteam afirma că
coeficientul de lichiditate de gradul I constituie 0,84 şi este superior nivelului optimal (0,2 - 0,25),
deci întreprinderea dispune de suficiente mijloace bănești pentru acoperirea datoriilor curente iar
coeficientul de lichiditate de gradul II de asemenea devansează intervalul considerat drept nivel
optimal (0,7 – 0,8), ceea ce presupune faptul ca entitatea analizată dispune de suficiente active
curente pentru achitarea datoriilor curente.
În concluzie, evoluţia situaţiei economico-financiare la „Biroul de Credit” SRL presupune
existenţa multor rezerve interne de majorare a unor indicatori pe viitor, prin adoptarea unor
schimbări care, în dinamică, ar favoriza obținerea veniturilor prin atragerea unui număr mai mare
de beneficiari ai serviciilor prestate, diversificarea spectrului de servicii acordate, optimizarea
costului de vînzare a serviciilor, şi altele. Managementul entității este orientat pe viitor spre o
dezvoltare masivă iar obiectivul de bază este creşterea profitului şi implicit a rentabilității tuturor
indicatorilor.

1. Trecerea în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea și

raportarea fluxului de numerar

În scopul organizării corespunzătoarea precum, și a funcţionării contabilităţii în

entitățile economice din Republica Moldova este necesar de respectat anumite reguli și cerințe
incluse actele legislative şi normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia la
scara întregii economii.

Totalitatea actelor legislative şi normative în vigoare la o anumită dată, care

reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea situațiilor financiare și de care trebuie să se

8
conducă fiecare lucrător al serviciului contabilitate, economie sau finanțe, reprezintă sistemul de
reglementare normativă al contabilităţii.

Contabilitatea cuprinde o terminologie unică şi este bazată pe anumite reguli comune

pentru toate întreprinderile care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sunt înregistrate în
Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa de un anumit domeniu şi
forma organizatorico-juridică a acestora (cu excepţia instituțiilor bugetare).

Printre actele legislative şi normative de bază privind reglementarea contabilităţii și

raportării fluxurilor de numerar în Republica Moldova, pot fi menționate următoarele legi,
hotărâri, ordine și regulamente:

 Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii

Moldova;
 Legea privind reglementarea valutară;
 Legea contabilităţii;
 Standardele naţionale de contabilitate, în special SNC ”Prezentarea Situațiilor
financiare” și ”Diferențele de curs valutar și de sumă”;
 Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor;
 Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise de Ministerul Finanţelor al
Republicii Moldova etc.

În scopul documentării și contabilizării numerarului din casieria entității, este necesar de

studiat prevederile incluse în Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia
națională a Republicii Moldova, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25
noiembrie 1992. Potrivit pct. 1 şi pct. 2 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în
economia naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 764 din
25.11.1992, toate întreprinderile, indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să păstreze
mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare, iar decontările dintre întreprinderi pe angajamente
(obligaţiune) se efectuează la instituţiile financiare, de regulă, prin virament. În acest act
normativ sunt prevăzute:

 Modul de primire şi eliberare a numerarului şi de întocmire a scriptelor de casă;

 Modul de ţinere a registrului de casă şi păstrarea banilor;
 Revista casei şi controlul respectării disciplinei de casă;

9
  Recomandări privind asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în perioada de păstrare şi
în timpul transportului – anexa nr. 1 la Norme;
 Recomandări privind întărirea tehnică şi dotarea mijloacelor de semnalizare
pentru paza antiincendiară a caselor de bani din întreprinderi – anexa nr.2 la Norme. [1.6]

Un act normativ care trebuie studiat în scopul contabilizării corecte a numerarului, este
Legea Contabilității, în care sunt prevăzute expres anumite reguli aferente modului de
documentare a numerarului entității. Astfel, în conformitate cu articolul 18, documentele de
casă, bancare şi de decontare, obligaţiile financiare şi creditare se semnează de două persoane cu
drept de semnare conform listei specimenelor, semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai
agentului economic, instituţiei bugetare: prima semnătură - a conducătorului agentului
economic, instituţiei bugetare sau a adjuncţilor lui, a doua - a şefului serviciului contabil
(adjuncţilor lui) sau a reprezentantului autorizat al unei firme de audit căreia, conform
contractului, i s-au încredinţat funcţiile serviciului contabil al agentului economic, instituţiei
bugetare [1.3].

Trebuie de ținut cont, că documentele ce servesc drept bază pentru primirea şi eliberarea
valorilor materiale, mijloacelor băneşti, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor de decontare,
îndeplinirea obligaţiilor creditare şi financiare, fără semnătura şefului serviciului contabil,
sînt considerate nevalabile pentru executori.

În articolul 22 al Legii contabilității este specificat, că în documentele băneşti de casă şi

bancare nu se admit nici un fel de corectări, iar conform prevederilor articolului 23,
responsabilitatea pentru întocmirea la timp şi calitativă a documentelor justificative, pentru
autenticitatea datelor ce se conţin în ele, precum şi pentru transmiterea lor în termenele
stabilite în contabilitate, conform registrului de predare-preluare a documentelor, pentru
înregistrare contabilă, o poartă persoanele care întocmesc şi semnează aceste documente

Anume în această lege se specifică noțiunea de moneda naţională a Republicii Moldova

și valută străină, după cum urmează:

a) monedă națională, care include:

 numerarul în lei moldoveneşti - bancnotele şi monedele metalice (inclusiv cele ce
conţin metale preţioase) emise de către Banca Naţională a Moldovei, aflate în
circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de
Banca Naţională a Moldovei.

10
  disponibilităţile aflate în conturile în lei moldoveneşti deschise la bănci licenţiate,
precum şi la bănci şi alte instituţii financiare din străinătate (care au drept de a atrage
depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte
activităţi financiare.
b) valută străină care reprezintă moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei
uniuni monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele de decontare
internaţionale, reprezentată prin:
 numerar în valută străină, şi anume bancnote şi monede metalice (inclusiv cele ce
conţin metale preţioase) emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al
unei uniuni monetare de state străine, aflate în circulaţie, retrase sau
supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de organele autorizate;
 disponibilităţi în moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni
monetare de state străine, precum şi în unităţi băneşti şi de decontare internaţionale,
aflate în conturi deschise la bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii
financiare din străinătate (care au drept de a atrage depozite la vedere şi/sau la
termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi financiare);

De asemenea, anume în acest act normativ sunt specificate regulile de utilizare a

numerarului din casieria entității. În conformitate cu aceste reguli, este stabilit termenul de
prezentare a raportului referitor la utilizarea primit pentru achiziţionarea producţiei agricole,
ambalajului şi bunurilor de la populaţie, precum şi pentru cheltuielile de deplasare, nu va depăşi
30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit
în casa întreprinderii cel tîrziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului
referitor la utilizarea numerarului. Pentru utilizarea numerarului în alt scop decît cel pentru care a
fost destinat şi/sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele
Serviciului Fiscal de Stat, aplică o sancţiune în mărime de 10 % din suma numerarului utilizată
în alte scopuri şi/sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii.

În scopul verificării existenței numerarului la o anumită dată, trebuie respectate prevederile

Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin Ordinul nr.60 din 29 mai 2012 Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind inventarierea, prin care sunt stabilite regulile de efectuare a
inventarierii elementelor de activ și datorii, inclusiv a numerarului. De asemenea, sunt prevăzute
formularele care trebuie îndeplinite în procesul efectuării inventarierii, precum și la constatarea
rezultatelor inventarierii. Referitor la inventarierea mijloacelor și documentelor bănești sunt
prevăzute formularele următoare: [1.11]
11
  numerarul - INV-7 „Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor
băneşti”
 titlurile de valoare şi formularelor tipizate de documente primare cu regim special – INV-
8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special” .

La inventarierea mijloacelor băneşti se verifică:

1) numerarul efectiv din casierie;

2) soldul în conturile curente în moneda naţională şi valuta străină;
3) titlurile de valoare;
4) formularele tipizate de documente primare cu regim special;
5) alte active curente.

Standardele Naţionale de Contabilitate [1.8], aprobate prin ordinul Ministerului de

Finanţe al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 conțin norme generale şi reguli de ţinere
a contabilităţii, evaluare şi constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor,
cheltuielilor şi rezultatelor financiare, întocmirea a situaţiilor financiare, anexelor la acestea şi a
notei explicative.

Un act normativ important în contabilitatea și raportarea numerarului la entităților

economice din Moldova reprezintă SNC “Prezentarea situaţiilor financiare”, care
reglementează modul de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare complete şi simplificate
ale entităţilor care aplică Standardele Naţionale de Contabilitate. [1.9]

Referitor la elementele numerarului acest standard, prevede, că numerarul în valută străină

se recalculează şi se reflectă în bilanţ în conformitate cu SNC „Diferenţe de curs valutar şi de
sumă”.

Modul de întocmire a situației fluxurilor de numerar de asemenea, este prevăzut în SNC

“Prezentarea situaţiilor financiare”.

Un alt act normativ, care stă la baza întocmirii bilanţului contabil prezintă Planul
general de conturi contabile cu aplicare de la 01 ianuarie 2014, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor nr. 119 din 06.08.2013, care contabile este elaborat în baza
Standardelor Naţionale de Contabilitate şi a altor acte normative contabile, ţinînd cont de
cerinţele de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale
entităţii [1.10].

12
 Acest act normativ, reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în conturi
care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative contabile și se extinde asupra entităţilor
care ţin contabilitatea în partidă dublă, cu excepţia entităţilor care aplică Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), şi instituţiilor publice.

În ceea ce privește contabilitatea numerarului, în planul de conturi sunt prevăzute

conturile de grupa 24 ”Numerar”, care include 6 conturi destinate contabilizării numerarului din
casierie, din conturile curente în monedă naționale și valută străină și în alte conturi bancare,
precum și documentelor bănești.

2. Noţiuni teoretice aferente mijloacelor băneşti şi

clasificarea acestora

Adesea, în lumea contabilă, se susține faptul că profitul este un punct de vedere, în timp
ce trezoreria - adică numerarul - este o realitate. Această afirmație se bazează pe constatarea că
unele entități raportează profituri impunătoare, dar care nu au corespondent pe măsură în
mijloacele bănești ale sale. Situația se datorează, pe de o parte, faptului că rezultatul contabil are
la bază o serie de convenții și politici contabile, iar, pe de altă parte, calității managementului
entității economice.

Majoritatea utilizatorilor de informație contabilă manifestă un interes deosebit față de

fluxurile de numerar și existența acestuia la o anumită dată ale entității raportoare. Fiecare dintre
acești utilizatori revendică o parte din numerarul inclus în trezoreria entității sub formă de
dividende, dobânzi, salarii, impozite, achitări etc.

În acest sens, Cadrul general conceptual al IASB precizează:

“Informațiile privind fluxurile de trezorerie ale entității raportoare în decursul unei

perioade ajută utilizatorii să evalueze capacitatea entității de a genera viitoare intrări nete de
numerar. Acestea prezintă modul în care entitatea raportoare obține și cheltuiește numerarul,
inclusiv informații privind împrumuturile și rambursarea datoriilor, privind dividendele plătite
în numerar sau alte distribuiri de numerar către investitori, precum și alți factori care ar putea
13
afecta lichiditatea sau solvabilitatea entității. Informațiile privind fluxurile de trezorerie ajută
utilizatorii să înțeleagă activitățile unei entități raportoare, să evalueze activitățile de finanțare
și de investiții ale acesteia, să-i evalueze lichiditatea sau solvabilitatea și să interpreteze alte
informații privind performanța financiară” (OB 20).

Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a

genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de
evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor
întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil.

De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării

rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor
tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.

Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care
sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care
o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.

De peste două mii de ani limbajul uman foloseşte noţiunea de ban. Banul a intrat în
existenţa socială ca un element de legătură între om şi viaţa sa economică şi, totodată, ca o
expresie generalizatoare a activităţii economice. Uneori imaginea banului a jucat şi roluri
negative, influenţând destine individuale şi colective, la rândul său istoria a făcut din ban un
factor explicativ pentru evenimentele cruciale din viaţa societăţii sau, într-o utilizare mai
paşnică, un document de atestare istorică pentru personalităţi şi perioadele lor de domnie.

Categoria economică de ban s-a reflectat în numeroase definiţii şi interpretări pe măsură ce

banul a pătruns tot mai mult în viaţa economică, s-a modificat în timp reflectând în conţinutul
său transformările calitative petrecute în plan economic şi social la care a fost supusă societatea
umană din epoca apariţiei banului până în prezent. Banul de astăzi este un rezultat al
numeroaselor mutaţii determinate de factorii endogeni şi exogeni ai circulaţiei băneşti:
revoluţiile sociale sau tehnico-ştiinţifice au schimbat relaţiile generalizate în ban, precum şi
tehnicile, mecanismele şi instrumentele a activităţii monetare.

După cum este şi firesc, în perioada care s-a scurs de la apariţia banilor şi până azi banul în
ansamblul său a înregistrat schimbări cantitative şi calitative. Aceste schimbări au fost
recepţionate atât în formă materială a categoriei de ban, banul-marfa şi banul-semn, cît şi de
forma obiectiv-calitativă reprezentată de relaţiile economice generalizate în categoria economică

14
respectivă.

Prin urmare mijloacele băneşti constituie sursele primare si cu cel mai înalt grad de
lichiditate din cadrul entităţii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creanţelor si a
datoriilor,achitarea impozitelor si efectuarea tuturor operaţiunilor necesare pentru funcţionarea
normala a societăţii. Privind prin prisma însemnătăţii pe care o au mijloacele băneşti pentru
oricare entitate din cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele
care iniţiază şi finalizează ciclul economic intern. Mărimea elementelor patrimoniale se
conturează tot prin intermediul banilor, astfel obţinînd o imagine clară şi reală a situaţiei
economico-financiare, in particular evidenţierea principalilor indicatori economici: venit,
cheltuială şi rezultat financiar.

Mijloacele băneşti determina statutul întreprinderii în sfera afacerilor, iar volumul

acestora exprima capacitatea entităţii de a plăti obligaţiuni şi de a menţine o stare de
solvabilitate. Clasificarea mijloacelor băneşti este indispensabilă pentru o gestionare eficientă ale
surselor monetare. Aşadar, conducerea entităţii trebuie permanent informată despre lichidităţile
de care dispune, cît şi de resursele îngheţate în conturile bancare în vederea alocării reuşite în
anumite sfere ce prezintă interes şi necesită investiţii.

O manipulare adecvată a banilor va aduce pe de-o parte un profit suplimentar

societăţii şi pe de-altă parte un stimul enorm, deoarece profitul este scopul activităţii şi condiţia
datorită căreia această entitate există.

Pînă în prezent nu a fost dată o definiţie unică a banilor iar discuţiile între specialişti
continuă, dar important este faptul ca toţi subliniază importanţa banilor în societate:

După cum afirmă economistul american Lloyd Atkinson " noi identificam banii ca un
element cheie pentru provocarea eficienţei în producţia şi schimbul de produse şi servicii. Banii
ajută la rezolvarea acestor probleme din cauza că sunt un bun care are acceptarea generală ca
mijloc de schimb".

O definiţie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezintă un instrument social, o

formă particulară imediat mobilizatoare a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi
omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra parţii din produsul
social al ţării emitente".

Mijloacele băneşti fac parte din mijloacele circulante ale întreprinderii. Mijloacele
băneşti cuprinde mijloacele băneşti din casă, din conturile curente şi din alte conturi bancare.
15
Mijloacele băneşti sunt folosite pentru plăţile curente, iar acele mijloace băneşti pentru cheltuirea
cărora sunt stabilite anumite restricţii şi care nu pot fi scoase din contul bancar în decursul
ciclului respectiv sunt oglindite în darea de seamă aparte.

Mijloacele băneşti nu înseamnă numai valută naţională şi străină, care pot fi folosite în
entitate, ci şi transferurile băneşti, cecurile de casa şi cecurile certificate de bancă, precum şi
conturile de economii. Mijloacele băneşti sunt incluse în darea de seamă după valoarea lor
declarată. Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării
eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii.

Banii sunt o categorie istorică caracteristică producţiei de marfă. Unele condiţii

principale a apariţiei producţiei este diviziunea socială a muncii. În diferite etape de dezvoltare a
omenirii, banii aveau diverse forme; de aceea proprietăţile fizice nu sunt specifice monedei.
Diferite forme de bani, ca de exemplu, cecurile, monedele de argint şi de aur, banii de hîrtie,
transferurile băneşti bancare sunt mijloace de plată, însă ele n-au proprietăţi fizice comune, iar
unele din ele n-au nici caracter material. De aceea, trebuie să stabilim acele criterii, reieşind din
care unui anumit bun i se poate stabili proprietăţile banilor.

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare întreprinderile întreţin diverse

relaţii cu alte întreprinderi, precum şi persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de muncă.

Astfel, întreprinderile eliberează facturi cumpărătorilor şi beneficiarilor în vederea

achitării produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate. Totodată la întreprinderi apar
datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de bugetele de stat şi locale
privind vărsarea impozitelor şi taxelor, faţă de personal privind munca prestată.
Decontările în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus necesită aplicarea mijloacelor băneşti.

Acestea din urmă sînt active cu cel mai înalt grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţi
băneşti în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută naţională, valută străină şi
în alte conturi la bănci.

Importanta acestui tip de active, cum sunt mijloacele băneşti este determinată de trei
cauze principale:

caracter de rutină – mijloacele băneşti sunt utilizate pentru efectuarea operaţiilor

curente, entitatea este nevoită să ţină permanent mijloacele băneşti disponibile în contul de
decontare;

16
 prudenţa – activitatea entităţii nu are un caracter strict determinat, de aceea mijloacele
băneşti sunt necesare pentru efectuarea plaţilor neprevăzute.

caracter speculativ – mijloacele băneşti sunt necesare din considerente speculative,

deoarece întotdeauna există probabilitatea că va apărea pe neaşteptate posibilitatea unei învestiri
avantajoase.

Pentru moneda contemporană este mult mai greu de a da o definiţie, deoarece banii
contemporani se prezintă într-o mare diversitate de stare. Există mai întîi numerarul (sau moneda
manuală) - sub formă de bancnote şi monedă metalică; la aceasta se adaugă moneda scripturală -
banii de cont - care constau din disponibilităţile băneşti aflate în conturile bancare. Pentru ca
moneda scripturală existentă sub formă de depozit bancar să se manifeste ca bani, sunt necesare
mijloace tehnice care să permită utilizarea sa directă pentru efectuarea tranzacţiilor economice.
În raport cu reglementările fiecărei ţări asemenea mijloace sunt: viramentul, cecul, cărţile de
credit, cartea bancară şi o mare varietate de instrumente informatizate.

Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un

utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor
de la plătitor la beneficiar.

Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie

de mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de
tranzacţii efectuate între plătitor şi beneficiar.

Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca

mijloc direct de plată şi acceptate pe scară largă în tranzacţii. Mijloace de plată similare cu
numerarul pot fi considerate ordinele de plată condiţionate, dividendele, obligaţiunile la purtător,
ordinele poştale, cecurile de călătorie, şi altele.

După opinia altor specialişti economici ca Lilia Grigoroi, Liliana Lazari mijloacele
băneşti reprezintă disponibilităţi băneşti în casierie, conturi de decontare, valutare şi alte conturi
la bancă.

Cicilia Ionescu afirmă că mijloacele băneşti sunt active circulante care îmbracă forme
de bani şi cuprind: numerarul din casieria entităţii, disponibil din conturile curente şi disponibil
de la bănci.

17
 Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare,
adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vîndute, a lucrărilor executate sau
a serviciilor prestate. Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent, partea din
mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului
economic.

Caracterizarea conţinutului şi rolului banilor necesită cunoaşterea funcţiilor pe care ei le

îndeplinesc:

1. Funcţia de calcul, de măsurare a valorii şi etalon al preţurilor.

Aceasta constă în folosirea banilor la măsurarea cheltuielilor de producţie şi rezultatului, la

efectuarea de calcule economice prin care se stabileşte costul activităţii desfăşurate, se apreciază
eficienţa, se determină preţul bunurilor, al tranzacţiilor imediate şi a celor viitoare. Această
funcţie are o particularitate faţă de celelalte funcţii şi anume în momentul efectuării calculelor
economice şi a măsurării în bani nu este necesară prezenţa fizică a sumei de bani respective, ceea
ce în literatura de specialitate a fost definit prin noţiunea de bani “ideali” .

2. Funcţia banilor ca mijloc de circulaţie.

În cadrul acestea banii participă ca intermediar sau mijlocitor al schimburilor, al

tranzacţiilor de vânzare - cumpărare. Trecerea din posesia unei mărfi în posesia altei mărfi are
loc prin monedă. Ca agent de circulaţie banii prin cantitate şi viteza lor de circulaţie uşurează
schimbul de mărfuri.

3. Funcţia banilor ca mijloc de plată constă în folosirea lor pentru achitarea mărfurilor
cumpărate pe credit, pentru plata salariilor, dobânzii, chiriilor, impozitelor şi taxelor, pentru
restituirea creditelor etc.

4. Banii sunt folosiţi ca rezervă a valorii sau putere de cumpărare în aşteptare, la agenţi
economici, la populaţie. Este vorba de economisirea şi acumularea unei sume băneşti în vederea
unor activităţi viitoare sau de sume băneşti constituite ca mijloc de precauţiune necesare unor
cheltuieli neprevăzute.

5. Banii, de asemenea, folosiţi în cadrul relaţiilor internaţionale la cumpărarea mărfurilor

şi prestării diferitor servicii. În acest caz este vorba de funcţia de bani universali, care în prezent
este îndeplinită de către valute, adică acele monede naţionale recunoscute pe plan internaţional
ca mijloc de cumpărare, de plată şi de rezervă ( dolarul SUA, lira sterlină, francul francez, marca

18
germană). Tot în acest sens se utilizează astăzi şi unităţile monetare convenţionale: DST
(Drepturi Speciale de Tragere), EURO.

Valuta naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Leul moldovenesc a fost
introdus în circulaţie pe teritoriul ţării noastre în decembrie 1993 ca o valută unică naţională. Din
momentul introducerii monedei naţionale, Banca Naţională a Moldovei a promovat o politică
orientată spre stabilirea monedei şi întărirea sistemului bancar a Republicii Moldova. Faptul
introducerii monedei naţionale în Republica Moldova a dus la unele schimbări pe piaţa valutară a
republicii.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În contabilitate
mijloacele băneşti se clasifică după următoarele criterii:

 în dependenta de valuta în care este păstrat numerarul:

o moneda naţională - Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. deţine mai multe
conturi curente în monedă naţională la începutul anului 2015 deținea conturi curente în lei
moldovenești în 3 bănci comerciale, pe parcursul anului a închis contul din Banca Sociale, și
respectiv la finele anului, entitatea deținea conturi curente în MDL în doar 2 bănci comerciale.
o valuta străină – entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. deţine
mijloace băneşti în valută străină, doar într-o singură bancă comercială.

Indiferent de faptul în ce valută sunt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă

acestea se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Banca Naţională.

 în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:

o în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii – entitatea analizată
dispune de casierie, dar are o politică de minimizare a tranzacțiilor cu numerarul prin casieria
entității, fiind utilizate alte modalități de plată,
o în conturile curente şi alte conturi la bănci,
o alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, s.a.) care se
păstrează în casierie, de menţionat, că în în perioada anului 2015 Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L.
nu a înregistrat alte mijloace băneşti, decît cele în casa entității şi în conturile curente bancare.
 în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:
o mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin
întreprinderii, dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate,
soldul de compensare a mijloacelor creditare etc.), entitatea Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. nu

19
înregistrează mijloace băneşti legate în perioada anului 2015, și nu a înregistrat astfel de cazuri
de la începutul activității sale pînă în prezent;
o mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de
aceasta, conform situațiilor financiare pentru anul 2015 toate mijloacele băneşti ale întreprinderii
reprezintă mijloace băneşti nelegate.

Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare,
adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vîndute, a lucrărilor executate sau
a serviciilor prestate. Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent, partea din
mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului
economic

3. Contabilitatea și documentarea mijloacelor băneşti în conturile

curente în monedă națională

Conturi curente în bănci comerciale se deschid tuturor entităților economice cu dreptul de

persoană juridică constituită sau în procesul constituirii pe teritoriul Republicii Moldova în
scopul realizării activităţii de antreprenor, indiferent de tipul de activitate, forma de organizare
juridică şi apartenenţă. Conturi curente se deschid:

 organizaţiilor şi instituţiilor care nu practică activitate economică, precum şi colective

ce nu sunt persoane juridice;

 instituţiilor şi organizaţiilor de la buget, conducătorii cărora nu administrează de sine

stătător credite sau pe numele altor conducători;

 organizaţii publice şi religioase;

 unităţile teatrale venite în turneu, pe un timp stabilit de instituţia bancară la locul de

reşedinţă a contului principal al unităţii teatrale;

 birourilor de consultanţă juridică, comitetelor sindicale etc.

20
 Mijloacele băneşti se păstrează la contul curent în valută naţională prin intermediul
căruia se efectuează decontările cu agenţii economici, cu instituţiile financiare, cu bugetul etc.

Entitatea foloseşte de sine stătător mijloacele aflate în contul curent. Fără acordul
întreprinderii se efectuează numai plăţile cu titlul executoriu.

Pentru deschiderea contului bancar entitatea prezintă băncii următoarele documente:

 cererea de deschidere a contului;

 fişa cu specimenele semnăturilor persoanelor împuternicite să efectueze
operaţiuni pe contul curent şi amprenta ştampilei întreprinderii legalizată
notarial;
 copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului
recunoscut ca atare;
 extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, eliberat de
Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției;
 copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru
deschiderea contului;
 alte documente la cererea băncii.

De asemenea, o modalitate mai performanță este prestarea serviciilor prin intermediul

Sistemului „Client-Bancă”, entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L., dispunea de acest
sistem în 2 bănci comerciale din cele 3 la care a avut conturi curente.

Eliberarea banilor în numerar şi viramentele în conturi se efectuează de către bancă

conform documentelor bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semnăturile persoanelor
indicate în fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei. Documentele spre plată se
execută în limita soldului din contul de decontare.

Entitatea primeşte de la bancă după fiecare tranzacţie bancară, extrase de cont cu

anexarea la ele a documentelor, în baza cărora au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont.
Extrasul de cont este un document bancar care prezintă titularului de cont descifrarea mişcărilor
pe contul curent şi permite verificarea egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din
registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar
documentele anexate - veridicitatea mişcărilor pe contul curent efectuate de către bancă. De
menționat, că entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. obține extrasul de cont pe hîrtie
pe formularul băncii și cu ștampila băncii, (Anexa 2), precum și are posibilitatea de a-și
21
imprima extrasele din conturile sale curente de sine stătător prin sistemul electronic de
comunicare cu banca (Anexa 3).

În extrasul de cont se indică următoarea informație:

- denumirea deținătorului de cont și codul fiscal al clientului - Î.M. ”Biroul de Credit”

S.R.L. c/f 1008600017816;
- IBAN – (identity bank account number) – MD27VI00002510031960 (numărul
contului);
- Valuta contului – Lei moldovenești;
- Data extrasului și data ultimii operațiuni – 30.12.2015 - 31.12.2015 (perioada extrasului:
de la ….– pînă la…)
- Soldul inițial – 8193,51 lei;
- În partea a 2 a extrasului se indică toată informația aferentă intrărilor și ieșirilor de
numerar din contul curent al posesorului, și anume: toate conturile din care au fost
încasați bani, precum și conturile pe care au fost transferate sume, numărului ordinului
de plată, tipul tranzacției, codul băncii corespondente, sumele achitate – pe debitul
contului clientului din punctul de vedere al băncii comerciale, sumele încasate – pe
credit, rulajele totale și soldul final.
În exemplul dat, pe data de 30 decembrie 2015, în contul entității Î.M. ”Biroul de Credit”
S.R.L. au fost înregistrate 2 încasări în sumă totală de 276471,20 lei (indicate în extras
pe partea de credit – rulaj credit) și mai multe plăți – rulaj debit – 224187,54 lei. Soldul
final l sfîrșitul zilei de 30 decembrie constituie 60477,17 lei (8193,1+276471,20-
224187,54)
- ștampila băncii. (Anexa 2)

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în

monedă naţională – lei moldovenești, înregistrate în contul curent al entităţii la bancă, este
destinat contul de activ 242 „Conturi curente în monedă naţională”. În debitul acestui cont se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în credit - utilizarea mijloacelor
băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul curent la
finele perioadei de gestiune.

Conform prevederilor Planului general de conturi, și anume ale Nomenclatorului

conturilor contabile, la contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” pot fi deschise
următoarele subconturi:
22
 2421 Numerar la conturi nelegat

2422 Numerar la conturi legat.

La entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în anul 2016 au fost deschise și
utilizate următoarele subconturi (anexa 4):

 Mobiasbanca SA MDL;
 Victoriabank SA MDL.

În debitul conturilor curente se reflectă mijloacele băneşti încasate pentru produsele,

mărfurile vîndute, serviciile prestate cumpărătorilor şi clienţilor, achitarea creanţelor, primirea
creditelor bancare şi împrumuturilor, depunerea mijloacelor băneşti din casieria entităţii și alte
tranzacții economice.

La Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. încasările în conturile curente în monedă națională de la

persoane terțe au loc pentru serviciile acordate – eliberarea rapoartelor de credit din istoria de
credit al entităților din RM.

Astfel, în baza ordinelor de plată ale clienților, care sunt incluse în extrasul de cont, de
exemplu – extrasul bancar din 06.12.2016 la BC Mobiasbanca SA, au fost încasate 23898,00 lei
pentru serviciile prestate de către entitate în luna noiembrie (anexa 7, pag.1-2), confirmate prin
factura fiscală AAA 5967074 (Anexa 5) și Darea de seamă privind numărul de rapoarte de credit
prezentate (Anexa 6).

În evidența contabilă a Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în baza documentelor specificate a

fost întocmită formula contabilă următoare (anexa 8):

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ,,Numerar la conturi nelegat” 23898,00 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanţe

comerciale din ţară” 23898,00 lei

În anul 2016 în contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” la Î.M. ”Biroul de
Credit” S.R.L. au fost înregistrate următoarele tipuri de operaţiuni aferente intrări de mijloace
băneşti conform registrului contabil ”Analiza contului 242” (Anexa 9):

23
 1. încasarea în conturile curente a mijloacelor băneşti de la clienții entității pentru
serviciile acordate:

Debit contul 242 ,, Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ,,Numerar în conturi nelegat” 7 524 132,24 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanţe

comerciale din ţară” 7 524 132,24 lei

2. transferul intern al mijloacelor băneşti din contul curent al entității în contul său deschis
în altă bancă comercială (de exemplu, din contul curent deschis la BC Mobiasbancă
Groupe Societe Generale în contul curent deschis la BC Victoriabank SA sau
viceversa):

Debit contul 242 ,, Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ,,Numerar în conturi nelegat” 1 915 000,00 lei

Credit contul 245 ,, Transferuri de numerar în expediție” 1 915 000,00 lei

3. încasarea mijloacelor băneşti în contul curent al entității din ieșirea investițiilor

financiare în părți neafiliate – la închiderea depozitelor:

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 36 168 232,32 lei

Credit contul 251 ”Investiții financiare curente în părți neafiliate”,

subcontul 2511 ,,Depozite” 36 168 232,32 lei

4. încasarea dobânzilor în contul curent al entității:

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 1 821 309,22 lei

Credit contul 622 ”Venituri financiare”, subcontul

6226 ,,Venituri din dobânzi aferente altor activități” 1 821 309,22 lei

Alte tipuri de intrări de mijloace băneşti la entitate în anul 2016 nu au avut loc.
24
 Conform datelor evidenței contabile ale entității Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L., în anul
2016au avut loc următoarele tipuri de tranzacții aferente ieșirilor numerarului din conturile
curente deținute în 3 bănci comerciale (anexa 9):

1. Achitarea în avans a mijloacelor băneşti pentru servicii și bunuri materiale procurate:

Debit contul 224”Avansuri acordate curente”, subcontul 2241”Avansuri

acordate în țară” 698 171,35 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 698 171,35 lei

2. Achitarea în avans a mijloacelor băneşti pentru impozitul pe venit din activitatea de

întreprinzător:

Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 2251 ”Creanțe

privind impozitul pe venit ” 30 000,00 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 30 000,00 lei

3. Transferul intern al mijloacelor băneşti din contul curent al entității în contul său
deschis în altă bancă comercială, precum și pentru procurarea valutei străine:

Debit contul 245 ,, Transferuri de numerar în expediție” 1 981 589,05 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 1 981 589,05 lei

4. Utilizarea numerarului pentru procurarea valorilor mobiliare:

Debit contul 251”Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subcontul

2511 ,,Valori mobiliare” 15 010 000 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 15 010 000 lei

5. Depunerea numerarului la conturile de depozit:

25
 Debit contul 251”Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subcontul

2513 ,,Depozite” 25 033 000 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 25 033 000 lei

6. Achitarea cu furnizorii pentru serviciile prestate şi bunurile materiale achiziţionate în

baza contului de plată (Anexa 10), sau a facturilor fiscale acceptate de entitate (Anexa
11), la care mai pot fi anexate acte de executare a lucrărilor (Anexa 12):

Debit contul 521”Datorii comerciale curente”, subcontul

2512 ,,Datorii comerciale în țară” 2 073 784,71 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 2 073 784,71 lei

7. Achitarea datoriilor față de titularii de avans ai entității în baza deconturilor de avans

întocmite și acceptate de către conducătorul entității:

Debit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul

5321”Datorii față de titularii de avans” 25 934,07 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 25 934,07 lei

8. Achitarea salariilor personalului entității pe cardurile salariale ale acestora:

Debit contul 531”Datorii față de personal pentru retribuirea muncii”, subcontul

5311 ,,Datorii salariale” 1 066 013,70 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 1 066 013,70 lei

9. Concomitent cu achitarea salariilor personalului, entitatea este obligată să achite

impozite și taxe aferente retribuirii muncii, inclusiv:
- Contribuţiile de asigurări sociale de stat în mărime de 23% și Contribuţii de
asigurări sociale individuale în mărime de 6 %:

26
 Debit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul

5331 ”Datorii față de bugetul asigurărilor sociale” 407761,59 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 279 245,63 lei

- Contribuţii medicale în mărime de 4,5%:

Debit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul

5332 ”Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”

121 396,62 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 121 396,62 lei

10. Achitarea altor impozite și taxe, nelegate de retribuirea muncii, și anume:

 Achitarea Impozitului pe venit reținut din salariu:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5342” Datorii privind impozitul

pe venit al persoanelor fizice” 173 629,89 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 173 629,89 lei

 Achitarea impozitului pe venit reținut la sursa de plată:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5343 ”Datorii privind impozitul
pe venit reţinut la sursa de plată” 750 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 750 lei

 Achitarea taxei pe valoarea adăugată:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344” Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” 876 141,79 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

27
 2421 ”Numerar în conturi nelegat” 876 141,79 lei

 Achitarea altor impozite și taxe - și anume a Taxei regulatorii CNFP:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5346” Datorii privind alte
impozite și taxe” 31 323,33lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 31 323,33 lei

 Achitarea sancțiunilor la bugetul de stat:

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5347” Datorii

privind sancțiunile” 167,07 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 167,07 lei

11. Achitarea comisioanelor bancare pentru efectuarea plăților prin intermediul conturilor
curente și pentru deservirea lunară a conturilor:

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7138” Alte

Cheltuieli administrative” 6 571,44 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

2421 ”Numerar în conturi nelegat” 6 571,44 lei

În concluzie, poate fi menționat faptul, ca la entitatea Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L.,

contabilizarea și întocmirea documentelor primare corespunde prevederilor normative în vigoare.
Însă, pentru o evidență contabilă perfectă, ar trebui de respectat și prevederile Planului de conturi
contabile în ceea ce privește utilizarea corectă nu doar a conturilor, dar și a subconturilor ce țin
de încasările și transferurile de numerar.

De asemenea, ar fi binevenit mai întîi de calculat o anumită datorie în corespondență cu

conturile de cheltuieli, iar apoi de înregistrat achitarea acesteia, pentru ca în final, să se țină
evidența și a beneficiarilor sau clienților entității.

28
 4. Dezvăluirea informației aferente numerarului în alte elemente ale
situațiilor financiare

În conformitate cu prevederile SNC Prezentarea situațiilor financiare, fiecare entitate

economică, care întocmește situații financiare complete, este obligată să includă anumit date
aferente numerarului în mai multe rapoarte sau situații.

În Bilanțul entității în capitolul 2 ”Active circulante” sunt destinate 2 rînduri unde se

reflectă date aferente numerarului.

Aceste date se indică la data începutului perioadei de gestiune – în situația analizată – 01

ianuarie 2015, precum și la sfărșitul perioadei de raportare – 31 decembrie 2015.

Astfel, în Bilanțul Î.M. Biroul de Credit S.R.L. la 31 decembrie au fost reflectate

următoarele valori (Anexa 1, pag.2):

 Numerar în casierie și la conturi curente – la începutul perioadei – 1 747 229 lei, iar
la finele perioadei de raportare – 831 232 lei.
 Alte elemente de numerar – nu există la entitatea analizată.

După cum se observă din aceste date, starea financiară a entității este una foarte bună,
deoarece entitatea dispune de numerar în valori destul de mari. Cu toate acestea, putem constata
o diminuare a numerarului în valoare de 915 997 lei.

Aceste informații pot fi verificate și comparate cu datele incluse în alte registre contabile
ale entității în scopul verificării veridicității datelor raportate în Bilanț.

Astfel, conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015, întocmite de
către Î.M. Biroul de Credit S.R.L, poate fi verificată situația din Bilanțul contabil aferentă
numerarului în felul următor:

La începutul perioadei de raportare:

1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 4 - 1 747 229 lei (Anexa1,
pag.2);

29
 2. Numerar conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 –
1 747 228,53 lei, inclusiv:
 Numerarul din casierie –soldul contului 241 ”Casa” – 399,20 lei;
 Numerarul din conturile curente în monedă națională – soldul contului
242”Conturi curente în monedă națională” – 1 629 753,28 lei;
 Numerarul din conturile curente în valută străină– soldul contului 243”Conturi
curente în valută străină” – 117 076,05 lei
3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Balanța rulajelor și soldurilor
pe conturi pentru anul 2015 - 0 lei (1 747 229 - 1 747 228,53 sau după rotunjire -
1 747 229 lei.

La sfârșitul perioadei de raportare:

1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 5 – 831 232 lei (Anexa1,
pag.2);
2. Numerar conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 –
831 232,24 lei, inclusiv (Anexa 4.1):
 Numerarul din casierie –soldul contului 241 ”Casa” – 432,20 lei;
 Numerarul din conturile curente în monedă națională – soldul contului
242”Conturi curente în monedă națională” – 385432,37 lei;
 Numerarul din conturile curente în valută străină– soldul contului 243”Conturi
curente în valută străină” – 324950,48 lei
3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Balanța rulajelor și soldurilor
pe conturi pentru anul 2015 - 0 lei (831 232 - 831 232,24 sau după rotunjire -831 232
lei.

În rezultatul reconcilierii datelor dintre 2 surse de informații ale entității analizate, poate fi
constat faptul, că datele incluse în Bilanțul entității la începutul perioadei de gestiune sunt
corecte și veridice.

O altă reconciliere a datelor incluse în situațiile financiare ale entității aferente raportării
numerarului, poate fi efectuată prin compararea datelor incluse în Bilanț și în Situația fluxurilor
de numerar.

În ambele rapoarte, se indică soldurile numerarului la începutul perioadei de gestiune și la

sfârșitul perioadei. Astfel, la entitatea Î.M. Biroul de Credit S.R.L, poate fi executată

30
reconcilierea datelor din Bilanț și Situația fluxurilor de numerar aferentă numerarului în felul
următor:

La începutul perioadei de raportare:

1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 4 – 1 747 229 lei (Anexa1,
pag.2);
2. Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune indicat în Situația fluxurilor de
numerar, rîndul 230, coloana 4, precum și rîndul 240, coloana 3 – 1 747 229 lei,
inclusiv (Anexa 1, pag 5);
3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Situația fluxurilor de numerar
pentru anul 2015 - 0 lei.

La sfârșitul perioadei de raportare:

1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 5 – 831 232 lei (Anexa1,
pag.2);
2. Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune indicat în Situația fluxurilor de
numerar, rîndul 240, coloana 4 – 831 232 lei, (Anexa 1, pag 5);
3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Situația fluxurilor de numerar
pentru anul 2015 - 0 lei.

Astfel, în rezultatul reconcilierii datelor dintre alte 2 surse de informații ale entității
analizate, de asemenea, poate fi concluzionat, că datele incluse în Bilanțul entității la începutul
perioadei de gestiune sunt corecte și veridice.

Inventarierea mijloacelor băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente

în contul respectiv:

a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare, oficiului poştal,

copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a.;

b) sumele transferate de părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor

(avizo), indicîndu-se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei financiare
sau oficiului poştal, care a primit transferul.

Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile curente în monedă națională

și în valută străină, precum și în alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor
din extrasele de cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.
31
 În concluzie, poate fi menționat faptul, că la Î.M. Biroul de Credit S.R.L. informația
aferentă numerarului în toate sursele de informare și raportare sunt identice și corecte. Acest fapt
a fost posibil de constatat în urma reconcilierii datelor din diferite surse, care au demonstrat că
nu sunt divergențe dintre datele prezentate de entitate.

32
 CONCLUZII

În condiţiile de tranziţie la economia de piaţă, disponibilul bănesc capătă un caracter

nou, prin influenţa sa asupra situaţiei financiare a întreprinderii, lichidităţii şi bonităţii.
Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei
utilizării lor.

Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprinderilor,

determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în
stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, asigurării echilibrului financiar şi valutar,
a formării şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii.

Necesitatea cercetării multiplelor probleme de gestionare şi organizare a operaţiunilor

cu mijloacele, a relaţiilor cu clienţii, avînd ca scop minimizarea riscurilor bancare, găsirea căilor
de perfecţionare, precum şi de elaborare a unor metode şi strategii ştiinţifice manageriale ce vor
fi utilizate în soluţionarea problemelor aferente acestora, confirmă actualitatea prezentei lucrări
atît sub aspect teoretic cît şi practic. Astfel, studierea şi analiza problemelor relaţiilor de credit în

cadrul băncilor comerciale din Republica Moldova cu scopul minimizării riscurilor bancare, în

condiţiile actuale, au condus la obţinerea unor rezultate relevante si elaborarea unor propuneri

privind perfecţionarea funcţionării acestor relaţii.

În prezenta lucrare au fost studiate particularităţile contabilităţii numerarului în

conturile curente în monedă națională în baza datelor la Î.M. Biroul de Credit S.R.L.

Din toate momentele evidenţiate pe parcursul lucrării, autorul poate face unele concluzii
aferente contabilităţii mijloacelor băneşti şi analizei eficacităţii mijloacelor băneşti, atît din punct
de vedere teoretic, cît şi practic la entitatea studiată.

Făcîndu-şi apariţia pe o anumită treaptă a dezvoltării societăţii, la etapa actuală banii

reprezintă un instrument de măsurare şi comparare a schimburilor, de mijlocire directă şi
indirectă a acestora, de transferare a drepturilor de proprietate de la o persoană la alta, de la o
entitate la alta.

33
 Entitate analizată Î.M. Biroul de Credit S.R.L. poate fi caracterizată pozitiv din prisma
modului de evidenţă a mijloacelor băneşti şi a evidenţei contabile a numerarului, astfel entitatea
duce evidenţa mijloacelor băneşti în corespundere cu legislaţia în vigoare.

De asemenea entitatea duce evidenţa contabilă în mod automatizat aceasta fiind un plus
pentru entitate, deoarece permite stocare datelor mult mai rapid şi mai calitativ.

Un alt punct forte ar fi faptul că entitatea întocmeşte Politica de contabilitate ce

constituie o parte integrată a situațiilor financiare şi este elaborată de fiecare entitate. Politica de
contabilitate reprezintă o totalitate de convenţii, principii, reguli, metode şi procedee adoptate de
conducerea entităţii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

În linii generale modul de contabilizare şi evidenţă a mijloacelor băneşti este corectă,

este întocmit la timp registrul de casă, soldurile din conturile bancare coincid cu soldurile finale
din contabilitatea entităţii, ceea ce pozitiv caracterizează modul de administrare şi stocare a
mijloacelor băneşti.

Modul de contabilizare și documentare a tranzacțiilor aferente numerarului în conturile

bancare ale entității analizate Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în mare măsură corespunde
cerințelor normative. Însă la entitate de asemenea pot fi menţionate şi unele neajunsuri cum ar fi:

În activitatea fiecărei întreprinderi cel mai important proces reprezintă relaţiile cu alte
întreprinderi , precum şi persoane fizice, inclusiv şi proprii angajaţi. Decontările în cadrul acestor
relaţii necesită aplicarea mijloacelor băneşti. Acestea sunt active cu cel mai înalt grad de
lichiditate, care cuprind disponibilităţi băneşti, depozite, conturi curente, valută străină.
Mijloacele băneşti joacă un rol substanţial în stimularea sporirii cantitative şi calitative a
activităţii, în asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii, în asigurarea lichidităţii.

În rezultatul studiului efectuat considerăm că scopul lucrării a fost atins şi se poate de

menţionat că evidenţa mijloacelor băneşti la instituţia dată, este organizată la un nivel înalt.
Reieşind din situaţia critică a lichidităţilor instituţiilor Republicii Moldova, sistemul de evidenţă
a mijloacelor băneşti utilizat de instituţia supusă studiului asigură un control permanent asupra
mişcării mijloacelor băneşti.

O altă problemă depistată în procesul de studiere a modului de întocmire a Situației

fluxurilor de numerar. La entitate nu se respectă toate prevederile din Standardul Național de
Contabilitate ”Prezentarea Situațiilor financiare”. La entitate în rîndul 020 „Plăţi pentru stocuri şi
servicii procurate” se reflectă toate plăţile de numerar, nu doar pentru stocuri și serviciu, dar și
34
pentru imobilizările necorporale și corporale ceea ce nu este corect și nu reflectă situația veridică
legată de fluxurile de trezorerie ale acestei entități economice. În așa mod suma indicată pentru
anul 2015 pe acest rînd în valoare de 2 219 566 lei este una supraevaluată, și anume cu plățile
pentru procurarea imobilizărilor în valoare de 820 818,24 lei. În rezultat nu a fost îndeplinit
corect nici rîndul 100 „Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate”, unde trebuia să se reflecte
numerarul plătit pentru achiziţionarea şi/sau crearea activelor imobilizate, precum şi avansurile
acordate pentru procurarea acestora, iar .

În final, este recomandabil faptul ca la Î.M. Biroul de Credit S.R.L., să atraga mai mare
atenție modului de întocmire a Situației Fluxurilor de Numerar în scopul respectării prevederilor
standardelor naționale de contabilitate.

35
 BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE
I.1. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107- XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002, cu modificările și completările ulterioare;

I.2. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
25 martie 2005, ediţie specială.

I.3. Legea contabilităţii nr. 113-XV din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 90-93 din 29.06.2007, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014,
nr.27-34, art 399.
I.4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007.
I.5. Legea privind reglementarea valutară nr.62 din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, Nr. 127-130, art nr. 496
I.6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Normelor pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 11, art. nr. 351
I.7. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate
din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Băncii naţionale nr.297 din
25.11.2004// 03.12.2004 în Monitorul Oficial Nr. 218-223;
I.8. Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor al
Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 În Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
16.08.2013, nr. 177-181, art. 1224
I.9. Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 16.08.2013, nr. 177-181, art. 1224
I.10. Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul ministerului finanţelor al
Republicii Moldova nr.119 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al RM nr. 177/181 din
16.08.2013;
I.11. Ministerul Finanţelor Ordin Nr. 27 din 28.04.2004, Cu privire la aprobarea şi punerea în
aplicare a Regulamentului privind inventarierea// 27.07.2004 în Monitorul Oficial Nr. 123-
124;

36
I.12. Acte ale Băncii Naţionale a Moldovei. Modificări nr.49/11-02 în regulamentul 25/11-02
privind decontările fără numerar în Republica Moldova. În: Monitorul oficial al Republicii
Moldova, 13 februarie 1997, nr.10-11;
I.13. Acte normative în domeniul contabilităţii / ed.: Agenţia Informaţională de Stat
"Moldpress"; Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – Chișinău: Combinatul Poligrafic,
2013, 652 p.

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTIE, BROŞURI

1.1.BELVERD, E. Needles, Jr., Henry, R. Anderson, James, C. Caldwel. Principiile de bază

ale contabilităţii, ediţia a V. Editura ARC. Chişinău, 2000. 1240 p. ISBN 9975-61-131-1;
1.2.BALANUȚA V. Analiza gestionară. – Chişinău: Acad. De Studii Economice din Moldova,
Chișinăus.n. 2003 (Combinatul Poligrafic). – 120 p. ISBN 9975-75-186-5
1.3.BOTNARI, N. Аnаlizа finаnciаră - instrument de аpreciere şi fundаmentаl а strаtegiei
finаnciаre а întreprinderilоr industriаle. Chişinău: АSEM, 2000. 364 p.
658.012.12:658.1(478)(043)
1.4.Contabilitate financiară // Colectiv de autori: coordonator – A. Nederiţă. - Ed. A II-a,
revăz. şi completată. – Chişinău; ACAP, 2003. – 640 p, ISBN 9975-9702-1-4.
1.5.Contabilitate în comerț conform noilor reglementări contabile // Colectiv de autori:
coordonator – E. Bajerean. – Acad. De Studii Econ. A Moldovei. – Chişinău; S.n. 2016. –
310 p, ISBN 978-9975-53-613-4.
1.6.NEDERIȚA, Alexandru. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor
Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Codului fiscal,Chişinău.: Contabilitate şi audit.
2007; ISBN 978-9975129-13-8
1.7.ȚURCANU, Viorel, GOLOCEALOVA, Irina. Raportarea financiară conform stadardelor
internaționale. Chișinău: IS Tipografia Centrală, 2015. 462p. ISBN 978-9975129-13-8.
1.8. DOBROTĂ, Niță. Economie politică – o tratare unitară a problemelor vitale ale
oamenilor. București, 1997. ISBN 973-9198-86-4l

37
 III. PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR

3.1. NEDERIȚA, Alexandru. Aspecte metodologice-aplicative ale contabilității rezultatului

din tranziția la noile SNC. În: Contabilitatea, auditul și analiza economică între
conformitate, schimbare și performanță: conf. șt. intern., 02.04.2015. Chișinău: ASEM,
2015,pp.32-34. ISBN978-9975-75-750-8.

3.2. TUHARI Tudor, Schițe istorice ale dublei înregistrări în contabilitate // Conferinţa
internaţională ”Paradigma contabilităţii şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale
şi internaţionale” Ediţia a V-a 1 aprilie 2016, mun. Chişinău, Acad. de Studii Econ. a
Moldovei, Asoc. Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Rep. Moldova,

ISBN 978-9975-127-48-6.

3.3. ȚURCANU Viorel, Golocealova Irina, ”Adevărul contabil și asigurarea acestuia la

entitățile din Republica Moldova // Conferinţa internaţională ”Paradigma contabilităţii şi
auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale” Ediţia a V-a 1 aprilie
2016, mun. Chişinău, Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Asoc. Contabililor şi Auditorilor
Profesionişti din Rep. Moldova, ISBN 978-9975-127-48-6.

IV. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

4.1. NEDERIŢA, Alexandru. О некоторых вопросах составления и представления

финансовых отчетов за 2015 год. Contabilitate şi audit. 2016, nr.1, pp. 7-19. ISSN 1813-
4408.

4.2. NEDERIŢA, Alexandru. Noile formulare de situații financiare: conținutul de bază și

interconexiunea cu conturile contabile. Contabilitate şi audit. 2015, nr.1, pp. 7-23. ISSN 1813-
4408.

V. RESURSE ELECTRONICE

4.1. Standardele Naționale de Contabilitate (online).

38
 Disponibil: http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartnew

4.2. Standardele internaționale de Raportare Financiară la situația din 17.07.2015 (online).

Disponibil: http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport
4.3. ȚUGULISCHI, Iuliana L., COTOROS, Inga. Abordări și controverse privind
contabilitatea costurilor. Economica (online).2014, nr.3(89), pp. 53-58.ISSN 1810-9136.
Disponibil: http://www. ase.md/publicatii/revista-economica#2014
4.4. TABÂRÂ Neculai, Alina RUSU, Alina NEAGU. Universitatea „Alexandru loan Cu za",
laşi. Situația fluxurilor de trezorerie - mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a
întreprinderii - partea I. _Articol_rev_Rusu_CEAA_FEAA_Apr2010.pdf
Disponibil: http://www.bursedoctorale.ro/public/documente/articole/1347268088

39