TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

1. IMPORTANTA TABLOULUI FLUXULUI DE NUMERAR
Beneficiile informatiilor aduse de tabloul fluxului de numerar sunt:

1. Situatia fluxurilor de numerar folosita impreuna cu restul

situatiilor financiare, aduce informatii, care permit utilizatorilor sa evalueze
modificarea activului net al unei intreprinderi, structura sa financiara (inclusiv
lichiditatea si solvabilitatea sa) si capacitatea de a influenta valoarea si momentul
aparitiei fluxurilor de numerar in vederea adaptarii la circumstantele si
oportunitatile in continua schimbare.

2. Informatiile despre fluxurile de numerar sunt folositoare in

stabilirea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar si echivalent de
numerar si dau posibilitatea utilizatorilor sa puna la punct modele de evaluare si
comparare a valorii prezente pentru fluxurile de numerar viitoare ale diferitelor
intreprinderi.

3. Mareste comparabilitatea raportarii rezultatelor din exploatare

intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente
contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si tratamente.

4. Istoricul informatiilor asupra fluxurilor de numerar este adeseori

folosit ca un indicator al valorii, momentul aparitiei si sigurantei viitoarelor
fluxuri de numerar.

5. Este, de asemenea, folositor in verificarea exactitatii evaluarilor

trecute asupra viitoarelor fluxuri de numerar si in analizarea relatiilor dintre
profitabilitate si fluxurile nete de numerar si a impactului asupra preturilor.

6. Pentru previzionarea cash flow-ului. In cele mai multe cazuri,

tinand cont ca resursele si utilizarile nu se modifica in mod esential de la un an
la altul, se poate previziona cash flow-ul pe baza platilor si incasarilor din trecut.
Prin previzionare se permite folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti ale
societatii, si astfel se poate evita indatorarea pe termen scurt; estimarea
necesitatilor de numerar, in timp util pentru negocierea si angajarea unui credit;
informatii despre realizarea investitiilor din surse proprii.

7. Pentru a aprecia deciziile care s-au luat in gestiunea

intreprinderii. Tabloul fluxului de numerar raporteaza investitiile companiei in
activul firmei si ofera investitorilor si creditorilor informatii asupra cash flow-
 ului pentru a evalua gestiunea intreprinderii. Analiza fluxurilor financiare
completeaza diagnosticul financiar.

8. Arata relatia prin care profitul net se transforma in numerar. De

obicei profitul net si numerarul se modifica impreuna, avand aceasi directie.

Utilizarea informatiilor degajate de tabloul fluxurilor de trezorerie este diferita in

functie de felul utilizatorului; fiecare utilizator folosind aceste informatii in mod diferit, in
functie de interese. Utilizatorii acestori informatii pot fi: interni- managementul intreprinderii
si externi- in special investitorii si creditorii intreprinderii.

Managerii intreprinderii utilizeaza informatiile degajate de tablou pentru:

- a determina gradul de lichiditate a intreprinderii;

- de a evalua efectele unor decizii strategice majore privind

investitiile si finantarea;

- de a propune politica de dividende.

Investitorii si creditorii utilizeaza informatiile cuprinse in acest tablou in vederea

determinarii capacitatii intreprinderii:

- de a genera fluxuri pozitive de lichiditati;

- de a-si achita datoriile;

- de a plati dividende si dobanzi;

- de a-si previziona nevoile suplimentare de finantare;

- de a explica diferenta dintre profitul net, obtinut cu ajutorul

contului de profit si pierdere, si fluxurile nete de lichiditati generate de activitatea
de exploatare.

Teoria si practica financiara au demonstrat ca cei interesati de o anumita

intreprindere isi vor baza deciziile economice referitoare la aceasta in functie de capacitatea
intreprinderii de a genera fluxuri de numerar in viitor. Fluxurile de numerar precedente ofera
informatii relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustreaza modul in care
intreprinderea genereaza numerar si cum il cheltuie. "O intreprindere poate fi considerata ca o
masina de numerar: informatia despre fluxul de numerar ar trebui sa arate cum functioneaza
masina".

2. OBIECTIVELE TABLOULUI FLUXURILOR DE

TREZORERIE
Institutul de Normalizare Contabila American, FASB (Financial Accounting
Standards Boards), trateaza problematica legata de tabloul fluxurilor de trezorerie prin norma
contabila FAS 95- Tabloul fluxurilor de trezorerie (Statement of cash flow), modificata prin
norma FAS 102. Conform FASB, obiectului situatiei fluxurilor de trezorerie consta in:
 - Furnizarea de informatii privind incasarile si platile de mijloace
banesti ale unei companii, produse in timpul unui exercitiu contabil;

- Furnizarea de informatii privind activitatile de exploatare, de

investitii si de finantare derulate de o companie, pe parcursul unui exercitiu contabil.

Institutul Standardelor de Contabilitate Internationale, IASB, prin norma

internationala de contabilitate IAS 7- Situatia fluxurilor de numerar- precizeaza ca obiectivul
situatiei fluxurilor de trezorerie este:

- De a solicita informatii, care trebuie prezentate, referitoare la

istoricul miscarii de numerar si de echivalente de numerar, ale unei intreprinderi,
prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar, care clasifica fluxurile de numerar,
in timpul perioadei, pe activitati de exploatare, investitie si finantare.

Din cele prezentate mai sus putem observa asemanarea dintre obiectivele propuse
de o situatie a fluxurilor de trezorerie, de catre cele doua organisme de normalizare contabila:
cel american-FASB si cel international- IASB. Acest lucru nu este de mirare, stiut fiind faptul
ca demersurile IASB legate de normalizarea contabila internationala au fost, in mare masura,
influentate de FASB.

Fara a preciza in mod expres obiectivele unui tablou al fluxurilor de finantare,

norma britanica FRS1 "Cash flow statement", pare a fi puternic inspirata de norma americana
FAS 95.

3. ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Tabloul bazat pe fluxurile de trezorerie este un document de sinteza contabila de

sine statator, care explica variatia trezoreriei. Tabloul fluxurilor de trezorerie indica
solvabilitatea agentului economic sau capacitatea de a genera fluxuri pozitive de trezorerie
pornind de la activitatile sale curente.

Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie este relevata de urmatoarele aspecte :

o Indica legatura dintre fiecare operatie efectuata de agentul economic

si echilibrul sau financiar ;

o Reflecta efectele pe termen scurt sau mediu ale realizarii echilibrului

financiar.

Existenta, miscarea si transformarea numerarului este pusa in evidenta cu ajutorul

situatiilor fluxurilor de trezorerie, acestea realizandu-se pe trei tipuri de activitati:

- activitati de exploatare;

- activitati de investitii;

- activitati de finantare.
 a) Fluxurile generate de activitatile de exploatare are un rol esential pentru
evolutia in viitor a intreprinderii deoarece activitatile din exploatare sunt elemente importante
ale veniturilor, iar acest flux reprezinta principala sursa de finantare a productiei, a investitiilor
si de achitare a dividendelor catre actionari.

b) Fluxurile generate de activitatile de investitii evidentiaza masura in care

activitatile de investitii s-au autofinantat si sumele cheltuite pentru investitii pot genera fluxuri
pozitive de numerar in viitor.

c) Fluxurile generate de activitatile de finantare evidentiaza evolutia in viitor a

numerarului provenit de la investitori externi.

In mod concret elementele unei situatii a fluxurilor de trezorerie ar fi urmatoarele :

Numerarul - reprezentat de numerarul din casa si de depozitele platibile la cerere

(disponibil in cont). Prin urmare, numerarul inseamna banii la care societatea
poate avea acces imediat.

Echivalentele de numerar - sunt investitii financiare pe termen scurt si extrem de

lichide care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar. Investitiile vor
fi clasificate, in mod normal, in echivalente de numerar doar atunci cand ele au
o perioada scurta de scadenta, de regula trei luni sau chiar mai putin de la data
achizitiei. Prin urmare, investitiile de capital vor fi excluse din aceasta categorie.

Fluxurile de numerar - sunt intrarile si iesirile de numerar si echivalente de

numerar.

Activitatile de exploatare - sunt principalele activitati producatoare de venit ale

intreprinderilor, precum si alte activitati ce nu sunt activitati de investitii sau de
finantare. Aceasta constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar
deoarece arata succesul inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor
fluxuri de numerar suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor
si realizarea de noi investitii fara ca entitatea sa fie nevoita sa apeleze la surse
externe de finantare.

Activitatile de investitii - consta in achizitionarea si instrainarea de active

imobilizate precum si alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de
numerar. Este importanta prezentarea separata a acestor fluxuri de numerar
deoarece ele reprezinta valoarea cheltuielii care a fost efectuata cu resurse
menite sa genereze venit si fluxuri de numerar in viitor.

Activitatile de finantare - sunt activitati ce duc la schimbari ale dimensiunii si

compozitiei capitalului propriu si datoriilor unei intreprinderi. Prezentarea
separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de finantare este
importanta deoarece este folositoare in estimarea cererilor viitoare de fluxuri de
numerar din partea fiinantatorilor intreprinderii.

Situatia fluxurilor de numerar trebuie, prin urmare, sa analizeze fluxurile de

numerar ale perioadei in functie de natura activitatii : de exploatare, de investitii si financiare.
Activitatile de investitii si financiare care nu presupun existenta numerarului sau a
echivalentului de numerar nu trebuie incluse in Situatia fluxurilor de numerar, dar trebuie
prezentate altundeva in situatiile financiare. Este important sa nu se uite ca o singura tranzactie
poate genera fluxuri de numerar care sunt incluse in sectiuni distincte din cadrul situatiei
fluxurilor de numerar.

Pentru intocmirea situatiei fluxurilor de numerar majoritatea modelelor permit

utilizarea a doua metode de determinare :

 Metoda directa prin care sunt prezentate clasele majore de plati si de incasari
brute in numerar. Pentru a obtine informatiile ce trebuie prezentate pe baza acestei
metode, este necesar sa se obtina intai informatiile care aplica prevederile metodei
indirecte.

 Metoda indirecta prin care pierderea neta sau profitul este ajustat cu efectele
tranzactiilor ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau
incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si
cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.

MODELE ALE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Din analiza efectuata asupra utilizarii tabloului fluxurilor de trezorerie pe plan

mondial se constata aria de raspandire destul de larga a acestuia. In continuare voi prezenta mai
multe modele de determinare ale tabloului fluxurilor de trezorerie din : Anglia, Statele Unite
ale Americii, Franta si conform Standardelor Internationale de Contabilitate.

1. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ANGLIA

In Anglia tabloul fluxurilor de trezorerie este reglementat de norma FRS 1 ' Cash-
flow Statements' , norma devenita operationala din 1992, fiind elaborata de ASB. Tabloul
clasifica fluxurile de trezorerie aferente perioadei astfel:

 fluxuri ale activitatii de exploatare,

 fluxuri privind rezultatele investitiilor de natura financiara si costurile

finantarii,

 fluxuri privind impozitele si taxele,

 fluxuri ale activitatii de investitii si

 fluxuri ale activitatii de finantare.

A. Activitati de exploatare

Fluxul de trezorerie al activitatilor de exploatare reprezinta efectul sub aspect

monetar al tranzactiilor legate de activitatea de exploatare sau comert a agentului economic.
Fluxul de trezorerie net rezultat din activitatile de exploatare reprezinta cresterea sau
descresterea neta a cash-ului sau echivalentelor de cash care se determina pe baza rezultatului
exploatarii reflectat in Contul de profit si pierdere contabil. Acest rezultat poate fi trecut in
tablou inainte sau dupa impozitare si este apoi corectat cu elementele care nu produc sau care
amana incasarile sau platile de cash sau echivalente de cash.

Diferenta care exista intre rezultatul exploatarii si fluxul net de trezorerie al

exploatarii este prezentata in anexa acestui tablou, unde sunt puse separat in evidenta miscarile
legate de stocuri, debitori si creditori aferente exploatarii.

Pentru a se ajunge de la rezultatul exploatarii la fluxul net de trezorerie se pot folosi

cele doua metode amintite mai sus: metoda directa si metoda indirecta. Consiliul Standardelor
Contabile (A.S.B.) care a elaborat acest tablou de flux foloseste metoda indirecta, pentru ca cea
directa este mai greoaie si mai costisitoare in cazul aplicarii unei contabilitati de angajamente.
Metoda directa ar cere un sistem contabil care sa determine fluxul de trezorerie al fiecarei
operatiuni efectuate, ceea ce ar insemna existenta a doua sisteme contabile - unul de
angajamente si unul de trezorerie. Determinarea fluxului net de trezorerie al activitatilor de
exploatare, dupa metoda indirecta se prezinta astfel:

+/- Cheltuielile si veniturile cu deprecierea (amortizari si provizioane)

+/- Profit sau pierdere din vanzarea imobilizarilor corporale (Venituri din cedarea
activelor- Cheltuieli privind activele cedate)

+/- Variatia stocurilor

+/- Variatia debitorilor

+/- Variatia creditorilor

B. Rezultatul investitiilor de natura financiara si costuri ale finantarii

Acestea reprezinta incasari si plati de cash care apartin activitatii financiare a

agentului economic. Incasarile poarta forma dobanzilor si dividendelor aferente imobilizarilor
financiare si titlurilor de plasament apartinand activului patrimonial al agentului economic.
Platile imbraca forma dobanzilor aferente imprumuturilor contractate de agentul economic si a
dividendelor platite actionarilor pentru resursele adunate de catre acestia.

Dobanzile si dividendele incasate, precum si dobanzile platite sunt citite din Contul
de profit si pierdere contabil, din randul veniturilor, respectiv cheltuielilor financiare. In schimb
dividendele platite sunt citite din Bilantul contabil si reprezinta o repartizare din profitul net.

Tabloul de flux nu tine seama de aceasta deosebire de natura contabila dintre

elementele mentionate si le reuneste in aceeasi grupa din doua considerente:

 In primul rand, ele genereaza in cursul perioadei fluxuri de incasari sau plati:
veniturile si cheltuielile financiare in momentul inregistrarii lor in contabilitate,
iar dividendele datorate in numele exercitiului precedent au fost achitate in
cursul perioadei analizate;

 In al doilea rand, ele sunt de natura financiara, reprezentand remunerarea unor

resurse de finantare care au fost achitate, respectiv incasate de agentul
economic.
 C. Activitati de investitii

Fluxul de trezorerie aferent activitatilor de investitii provine din operatiile legate de

activele imobilizate si de activele de natura financiara mai lichide (titluri de plasament), altele
decat cele considerate echivalente de cash.

Fluxurile de trezorerie pozitive sau intrarile de cash sunt:

a) Incasari din vanzarea activelor imobilizate, a titlurilor de participare la

filiale, a altor titluri imobilizate;

b) Din rambursari de imprumuturi din partea filialelor sau altor agenti

economici.

Fluxurile de trezorerie negative sau iesiri de cash sunt:

a) Plati pentru achizitia de imobilizari corporale, titluri de participare la

filiale, a altor titluri imobilizate;

b) Imprumuturi acordate filialelor sau altor agenti economici.

D. Activitati de finantare

Fluxurile de trezorerie aferente finantarii cuprind incasarile si platile de la sau catre

cei care au asigurat finantarea externa a agentului. Fluxurile de trezorerie pozitive sunt formate
din:

a) Incasari provenite din operatiuni de capital;

b) Incasari provenite din credite, imprumuturi, angajamente si alte datorii

pe termen scurt sau lung.

Fluxurile de trezorerie negative sunt:

a) Rambursari de imprumut;

b) Plati pentru rascumpararea actiunilor proprii;

c) Plati pentru cheltuielile privind comisioane legate de actiuni, credite,

imprumuturi, angajamente si alte finantari.

Tabloul de flux anglo-saxon este insotit de o anexa care:

 Explica modul de determinare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati

de exploatare;

 Face o verificare a marimii variatiei trezoreriei obtinute din tablou prin

compararea datelor bilanturilor de la sfarsit si inceput de perioada privind disponibilitatile
banesti, activele lichide si creditele pe termen scurt;
  Face o analiza a variatiilor operatiilor de finantare pe parcursul perioadei, pe
baza datelor din doua bilanturi succesive si a fluxului net de trezorerie legat de finantare
determinat din tablou.

Schema tabloului de flux anglo-saxon[1]

A = Fluxuri nete de trezorerie provenite din activitatea de exploatare
B = Fluxuri nete de trezorerie provenite din rezultatele de natura financiara
si costuri ale finantarii (1+2-3-4)
1 + Dobanzi incasate

2 + Dividende incasate

3 - Dobanzi platite

4 - Dividende platite
C = Impozite platite (5)
5 Impozit pe profit (inclusiv avansuri platite)
D = Fluxuri nete de trezorerie provenite din activitatile de investitii (6-7-8)
6 + Incasari din vanzarea de imobile corporale

7 - Plati pentru achizitii de imobilizari necorporale

8 - Plati pentru achizitii de imobilizari corporale

E = Fluxuri nete de trezorerie inainte de finantare (A+B-C+D)

F = Fluxuri nete de trezorerie provenite din finantare (9-10-11)

9 + Cresteri ale capitalului social

10 - Rambursari de imprumuturi

- Plati generate de majorarea capitalului social

G = Flux net de trezorerie (E+F)

2. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ABORDAREA NORD-

AMERICANA

In Statele Unite, tabloul fluxului de trezorerie a devenit tabloul dominant in raport

cu alte metode de tablouri de flux.. Norma SFAS nr. 95 a FASB (Financial Accounting
Standards Board) care dateaza din 1987 a reglementat continutul acestui tablou si a precizat
obligativitatea publicarii lui.

In literatura americana, atunci cand se analizeaza tabloul fluxurilor de trezorerie, se

precizeaza ca el serveste la[2]: previzionarea cash-flow-ului ; la aprecierea deciziilor
conducerii ; pentru determinarea capacitatii intreprinderii de a plati dividende cuvenite
actionarilor si dobanda aferenta creditelor si arata relatia prin care profitul net se transforma in
cash.
 Cash flow-ul se compune din : activitati de exploatare, activitati de investitii si
activitati de finantare.

A. Activitatea de exploatare

Incasarile provin din :

 Incasari din vanzarile de bunuri si din prestarea de servicii ;

 Incasarile din venituri din imprumuturi si dividende asupra titlurilor detinute.

Iesirile de cah flow :

 Plati fata de furnizori si personal ;

 Plati fata de stat ;

 Plati de dobanzi ;

 Alte plati din exploatare.

FASB, dupa numeroase dezbateri, a decis ca incasarile din dobanzi si dividendele

incasate sa fie trecute la activitatea de exploatare, desi ele sunt rezultatul activitatii de finantare,
respectiv rezultatul activitatii de investitii. Aceasta datorita faptului ca afecteaza calcularea
profitului net. Se observa ca dividendele acordate actionarilor proprii nu sunt trecute la fluxurile
din activitati de exploatare, pentru ca ele nu intra in calculul profitului net.

Dividendele platite sunt trecute la activitatea financiara pentru ca ele intra in

capitalul propriu care finanteaza intreprinderea prin detinerea actiunilor.

Fluxurile de trezorerie din exploatare sunt calculate prin doua metode :

 metoda directa, cea pe care FASB o recomanda. Aceasta presupune

determinarea elementelor rezultate, care au generat o incasare sau o
plata. Conform acestei metode sunt defalcate veniturile incasate si
cheltuielile care au condus la o plata.

Fluxul net de trezorerie provenit = din +Incasare clienti

activitatea de exploatare + Dobanda incasata
- Plati efectuate catre furnizori si personal
- Dobanda platita
- Taxe platite

 metoda indirecta, in functie de care rezultatul este corijat cu incidentele

operatiilor care nu au caracter monetar, adica care nu au incidenta asupra
trezoreriei.
 Fluxul net de trezorerie degajat de + Profit net
= activitatea de exploatare
+ Cheltuieli cu amortizarea si
provizionele
- Venituri din cedarea activelor
+ Cheltuieli privind activele cedate
+ Cheltuieli inregistrate in avans
+/- Variatia clientilor
- Venituri de incasat
+/- Variatia stocurilor
+/- Variatia furnizorilor
+/- Variatia altor datorii

B. Activitatea de investitii

Intrarile de cash sunt formate din :

 Cesiunea investitiilor ;

 Incasari generate de cesiunea activelor ;

 Incasari in rambursarea imprumuturilor de la alte companii.

Iesirile de cash sunt formate din :

 Achizitii de active ;

 Achizitia de filiale ;

 Imprumuturi pentru alte companii.

In activitatea de investitii se includ si imprumutirile pe termen lung care le primeste

o firma de la alta firma pentru ca imprumutul inseamna o suma de incasat.

C. Activitatea de finantare

Intrarile de cash fow :

 Credite primite ;

 Cresteri de capital in numerar ;

 Vanzarea titlurilor imobiliare ;

 Emisiunea de imprumuturi.

Iesirile de cash sunt :

 Rambursari de capital in numerar ;

  Dividende platite pentru actionari ;

 Rambursarea unor datorii pe termen lung sau rascumpararea obligatiunilor.

Activitatea de finantare inseamna de fapt obtinerea de fonduri de la creditori si

investitori pentru lansarea si sustinerea intreprinderii. Include si vanzarea de bonuri de tezaur
si plata dividendelor cuvenite actionarilor.

3. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE FRANCEZ

In Franta exista preocupari privind asemenea tablouri inca din 1970, dar utilizarea
lor in practica a aparut doar in ultimii ani. Consiliul Superior al Ordinului Expertilor Contabili
(OECCA) a aprobat in 1998, recomandarea nr. 1.22 cu privire la publicarea unui model al
tabloului bazat pe fluxurile de trezorerie.

Modelul propus de Ordinul Expertilor Contabili are in vedere numai fluxurile

monetare care au un impact asupra trezoreriei, in cursul perioadei considerate. Structura
tabloului are la baza o clasificare functionala a fluxurilor intreprinderii, fiind vorba de :

- fluxuri de trezorerie privind operatiile de exploatare ;

- fluxuri de trezorerie privind operatiile de investitii ;

- fluxuri de trezorerie privind operatiile de finantare.

A. Fluxurile de trezorerie privind operatiile de exploatare

Pentru determinarea fluxurilor de trezorerie din exploatare exista doua metode :

metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitatii de autofinantare se bazeaza pe corectarea capacitatii de

autofinantare cu variatia necesarului de fond de rulment. Corespunzator celor doua variante de
stabilirea capacitatii de autofinantare, excedentul brut din exploatare si rezultatul net contabil,
se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezorerie.

In cazul in care se porneste de la excedentul brut de exploatare, fluxul de trezorerie

privind exploatarea se construieste astfel :

+ Excedentul brut de exploatare

- Variatia necesarului de fond de rulment
= Excedentul de trezorerie din exploatare

+/- Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli din exploatare si susceptibile sa antreneze o
variatie de trezorerie
- Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii
 - Impozit pe profit

Fluxul de trezorerie provenit din exploatare

Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net

contabil, compozitia primei parti a tabloului de fluxuri de trezorerie se prezinta astfel :

+ Rezultatul net
+/- Amortismente si provizioane
+/- Variatia de stocuri
+ Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat
+/- Plusuri sau minusuri de valoare
= Capacitatea de autofinantare
- Variatia necesarului de fond de rulment

= Fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare

Aceasta metoda, numita si metoda indirecta este cel mai des utilizata de
intreprinderi. Punctul de plecare este rezultatul net al exercitiului, din care se elimina
cheltuielile si veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei si se tine cont de variatia
decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de exploatare.

Metoda fluxurilor de exploatare se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari

si plati intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor.

B. Fluxurile de trezorerie privind activitatea de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de

calcul proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel :

+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale

+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare
+ Rambursarea obtinuta din creante imobilizate
- Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale
- Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare
- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitii

C. Fluxul de trezorerie din activitatea de finantare

In perimetru acestor operatii se includ fluxurile de trezorerie generate de finantarea

pe termen lung. Formula de calcul folosita este :

+ Incasari din cresteri de capital propriu

+ Cresteri de datorii financiare
 - Plati privind reduceri de capital propriu
- Rambursari de datorii financiare
- Dividende varsate
+ Avansuri primite de la terti
- Avansuri rambursate tertilor
- Variatia capitalului subscris solicitat/nesolicitat

= Fluxul de trezorerie din operatii de finantare

Facand o comparatie intre modelul francez si cel nord-american se observa

urmatorarele diferente[3]:

o Metoda capacitatii de autofinantare este specifica Frantei, notiunea de EBE fiind

straina rentabilitatii americane ;

o Standardul american prevede pe langa metoda indirecta, si metoda directa de

calcul al fluxurilor de trezorerie din exploatare ;

o Prezentarea fluxurilor dobanzilor ;

o Prezentarea elementelor care compun variatia necesarului de fond de rulment;

astfel includerea cheltuielilor financiare in fluxurile de exploatare a suscitat
numeroase critici. Este si motivul pentru care SFAS 95 prevede ca marimea
dobanzilor platite sa figureze in mod clar in tabloul fluxurilor de trezorerie sau
in anexa tabloului. Recomandarea OEC nu contine nici o dispozitie referitoare
la acest element ;

o Tratamentul decalajelor de trezorerie implicate in operatiunile de exploatare. In

timp ce, in modelul francez, decalajele de trezorerie privind operatiilor de
exploatare sunt grupate intr-o singura rubrica, modelul american prevede o
detailare a acestor decalaje;

o Prezentarea variatiei stocurilor se face la valoarea bruta, conform modelului

francez, pe cand norma americana recurge la metoda neta;

o In privinta redeventei generata de operatiile de leasing financiar este tratata ca

flux de investire- pentru partea de capital si ca flux de exploatare- pentru partea
de cheltuieli financiare, conform standardului francez. Aceasi redeventa,
conform standardului american este tratata ca un flux de finantare- pentru partea
de capital si ca un flux de exploatare- pentru cheltuielile financiare ;

o Spre deosebire de modelul francez, in care creditele de trezorerie sunt incluse

in variatia de trezorerie ; in modelul american, acestea figureaza la functia de
finantare, ele nefiind distinse de celelalte datorii financiare.
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CONFORM STANTARDULUI
INTERNATIONAL DE CONTABILITATE IAS7

Acest standard a fost revizuit in 1992 si a intrat in vigoare in 1 Ianuarie 199

Standardul International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS7-"Situatia modificarilor in
pozitia financiara", aprobat de Consiliu in octombrie 1977[4].

In cadrul acestui Standard sunt cuprinse urmatoarele elemente : obiective, aria de

aplicabilitate, beneficiile aduse de informatiile despre fluxul de numerar, definitii, prezentarea
unei situatii a fluxurilor de numerar, raportarea fluxurilor de numerar, cazuri particulare,
componente ale numerarului si ale echivalentelor de numerar, alte prezentari, data intrarii in
vigoare si un exemplu de aplicare.

A. Activitati de exploatare

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare se structureaza pe doua segmente,

de incasari si plati, in felul urmator:

- incasari din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii;

- incasari din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;

- plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;

- plati in numerar catre si in numele angajatilor;

- incasari si plati in numerar ale unei societati de asigurare pentru

prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare;

- plati sau restituiri de impozite pe profit care nu pot fi identificate

pe activitatile de investitii si financiare;

- incasarile si platile provenite din contracte incheiate in scopuri

de plasament sau de tranzactionare.

Anumite tranzactii, cum ar fi vanzarea unei instalatii, pot da nastere la castiguri sau
la pierderi care sunt incluse in determinarea profitului net sau a pierderii. Cu toate acestea,
fluxurile de numerar aferente acestor tranzactii sunt fluxuri de numerar provenite din activitati
de investitie.

Intreprinderea poate detine titluri sau imprumuturi pentru scopuri de tranzactionare

sau plasament, caz in care ele sunt asimilate stocurilor achizitionate in mod specific pentru a fi
revandute. De aceea, fluxurile de numerar provenite din cumpararea si vanzarea titlurilor de
tranzactionare si plasament sunt clasificate drept activitati de exploatare.

Avansurile si imprumuturile facute de investitiile financiare sunt de obicei

clasificate drept activitati de exploatare din moment ce se refera la principala activitate
producatoare de venit a acelei intreprinderi.
 O intreprindere trebuie sa raporteze fluxurile de numerar din activitatea de
exploatare folosind una din cele doua metode : metoda directa sau metoda indirecta.

METODA DIRECTA

Sunt prezentate prin aceasta metoda clasele majore de plati si incasari brute in
numerar. Intreprinderile sunt incurajate sa foloseasca aceasta metoda, pentru ca ea furnizeaza
informatii folositoare in estimarea fluxurilor de numerar viitoare, si care nu sunt disponibile
prin metoda indirecta. Prin metoda directa informatiile privind clasele majore de incasari si plati
brute in numerar pot fi obtinute astfel :

a) din inregistrarile contabile ale intreprinderii ;

b) prin ajustarea vanzarilor, costului acestora si a altor elemente in contul de profit

si pierdere cu :

- modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si

datoriilor din exploatare ;

- alte elemente decat numerarul ;

- alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de

numerar din investitii sau finantare.

METODA INDIRECTA

Prin aceasta metoda, profitul net sau pierderea sunt ajustate cu efectele tranzactiilor
ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din
exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de
numerar din investitii sau finantari. Aceste efecte sunt :

a) modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si datoriilor de

exploatare ;

b) elementele non-numerar cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele

amanate, pierderile si castigurile in valuta nerealizate, profitul nerepartizat al
societatilor asociate si interesele minoritare ;

c) toate celelalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxurile de

numerar din investitii si finantare.

Prin metoda indirecta, fluxul de numerar din activitatea de exploatare poate fi

prezentat prin evidentierea veniturilor si cheltuielilor relevate in contul de profit si pierdere si
modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare.

B. Activitati de investitii

Fluxul de numerar din activitatea de investitii se structureaza pe doua segmente, de

incasari si plati, in felul urmator:
 - platile efectuate pentru achizitionarea de active corporale si
necorporale pe termen lung, precum si cele executate in regie proprie ;

- incasarile din vanzarea de terenuri, cladiri, instalatii,

echipamente si active necorporale achizitionate anterior pe termen lung ;

- platile pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de

creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie (altele decat
platile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau
acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;

- incasarile din vanzarea de instrumente de capital propriu si de

creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie (altele decat
incasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau
acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;

- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

- incasarile din rambursarea avansurilor si imprumuturilor

efectuate catre alte parti ;

- platile in numerar pentru contractele futures, forward,

contractele de optiuni si contractele swap, in afara de cazul in care contractele sunt
detinute in scop de plasament sau de tranzactionare sau cand platile sunt clasificate
drept activitati de finantare;

- incasarile in numerar pentru contractele futures, forward,

contractele de optiuni si contractele swap, in afara de cazul in care contractele sunt
detinute in scop de plasament sau de tranzactionare sau cand incasarile sunt
clasificate drept activitati de finantare.

C. Activitati de finantare

Fluxul de numerar din activitatea de finantare se structureaza pe doua segmente, de

incasari si plati, in felul urmator:

- veniturile obtinute din emisiunea de actiuni si alte instrumente

de capital propriu;

- platile efectuate catre actionari pentru achizitia sau

rascumpararea actiunilor firmei;

- veniturile monetare din emisiunea de bonuri de tezaur,

obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;

- rambursari ale unor sume importante;

- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor

legate de leasing financiar.
 Intreprinderile trebuie sa raporteze separat clasele majore de incasari si plati brute
in numerar provenite din activitati de investitii si finantare.

5. ARGUMENTE PENTRU INTRODUCEREA IN ROMANIA A TABLOULUI

FLUXULUI DE TREZORERIE IN ANSAMBLUL CONTURILOR ANUALE

Demersurile contabilitatii financiare se incheie cu documentele de sinteza

contabila denumite si conturi anuale si care pentru contabilitatea romaneasca sunt: Bilantul
contabil, Contul de profit si pierdere si Anexele la bilant. Bilantul contabil reflecta starea
patrimoniala la un moment dat, respectiv la 31 decembrie a anului care tocmai s-a incheiat.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza elementele de venituri si cheltuieli care s-au
concretizat de-a lungul exercitiului financiar, punand in evidenta profitul (beneficiul) sau
pierderea neta. Elementul de legatura intre Bilant si Contul de profit si pierdere il reprezinta
pofitul net care figureaza in bilantul contabil la rubrica de capitaluri proprii. Contabilitatea
romaneasca este o contabilitate de angajament (accrual basis accounting) care rezulta din
principiul independentei sau specializarii exercitiului, ceea ce inseamna[5]:

- Veniturile sunt contabilizate cand are loc operatiunea

generatoare indiferent de momentul colectarii (incasarii) lor ;

- Cheltuielile sunt contabilizate cand sunt ocazionate, indiferent

de momentul platii acestora .

Prin urmare profitul (beneficiul) net reflectat in Contul de profit si pierdere nu este
dublat printr-un flux identic de numerar datorita :

- Utilizarii contabilitatii de angajamente si implicit a diferentelor

ce apar intre inregistrarea in contabilitate a diferitelor venituri si cheltuieli si
fluxuri de numerar aferente acestora ;

- Existentei anumitor cheltuieli si venituri care nu vor implica

niciodata fluxuri efective de numerar (cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu
provizioanele, cheltuieli cu cedarea activelor, venituri din provizioane, subventii
pentru investitii virate la venituri, repartizarea unor venituri inregistrate in avans).

In mod analog nici pierderea neta din Contul de profit si pierdere nu trebuie
identificata ca un flux negativ de numerar. Pot exista intreprinderi cu pierderi dar care au
inregistrat un flux pozitiv de numerar ( in mod special datorita unor cheltuieli mari cu
amortizarile si a unor intarzieri la plata furnizorilor si a altor datorii de catre stat si alti
creditori). Neexistand o relatie directa intre nivelul beneficiului net din Contul de profit si
pierdere si Cash flow-ul (Flux de numerar) perioadei multe societati comerciale sunt in
incapacitate de plata (indisponibilitatea de a face fata datoriilor scadente) care genereaza
fenomenul de "blocaj financiar" este una din cauzele principale ale falimentarii
intreprinderilor datorita presiunii creditorilor care nu-si pot recupera creantele.

Semnaland acest paradox la prima vedere, intre existenta unui beneficiu

substantial si un flux de numerar efectiv mult mai mic sau chiar negativ rezulta ca se impune
un management financiar mult mai activ al lichiditatilor.
 Unul din instrumentele financiar contabile ale managementului financiar de
analiza si asigurare a lichiditatilor il constituie Tabloul fluxurilor de trezorerie (cash flow
statement). Acesta se bazeaza pe determinarea fluxului de numerar (cash flow-ul) al perioadei
(de obicei exercitiul financiar).

Flux de numerar = Intrari de numerar - Iesiri de numerar

(Outflows) (Cash-flow) (inflows)

Determinarea cash flow-ului perioadei reprezinta o reflectare a contabilitatii

bazata pe fluxuri efective . Acest flux de numerar al perioadei reprezinta banii efectivi care
sunt la dispozitia intreprinderii si care se vor regasi in conturile Casa, Conturi la banci precum
si alte valori asimilate numerarului cum sunt plasamente pe termen scurt (money market
accounts) si care pot fi transformate la nevoie imediat si fara riscuri in numerar[6].

6. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ROMANIA

Conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, Situatia fluxurilor de trezorerie, denumita in
traducerea oficiala a Standardelor Internationale de Contabilitate ca si "Situatia fluxurilor de
numerar", este una dintre situatiile financiare obligatorii pentru intreprinderile care aplica aceste
standarde.

Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice

si cu Standardele Internationale de Contabilitate "se aplica incepand cu situatiile financiare ale
anului 2000 de societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii autonome,
companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si pe piata de
capital"[7], conform listei anexate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 85/20.IL2001.

In conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (SIC) situatiile

financiare anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarii capitalurilor
proprii, situatia fluxurilor de numerar si notele explicative.

SIC 7 impune raportarea fluxurilor de numerar pe trei categorii de activitati: de

exploatare, investitii si de finantare, lasand la latitudinea societatilor modalitatea de prezentare-
directa sau indirecta.

Conturile utilizate sunt cele din planul contabil aprobat prin OMF 94/2001.

In continuare va fi prezentat un exemplu de situatie a fluxurilor de trezorerie dupa

modelul prezentat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 85/20.IL2001.

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

La data de 31 decembrie. - exemplu

 a) Metoda directa

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:

(+) incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
(+) incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
(-) platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;
(-) platile in numerar catre si in numele angajatilor;
(-) platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate in
mod specific cu activitatile de investitii si finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
(-) platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si
alte active pe termen lung;
(+) incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active
necorporale si alte active pe termen lung;
(-) platile in numerar pentru achizitionarea de instumente de capital propriu si de creanta ale
altor intreprinderi;
(+) incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi;
(-) avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
(+) incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte
parti.
Fluxuri de numerar din activitati de finantare:
(+) veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;
(-) platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile
intreprinderii;
(+) veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;
(-) rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
(-) platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de
leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei

b) Metoda indirecta

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:

rezultatul net;
(-) modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
(+/-) ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de investitii
sau de finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
(-) platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si
alte active pe termen lung;
(+) incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active
necorporale si alte active pe termen lung;
(-) platile in numerar pentru achizitionarea de instumente de capital propriu si de creanta ale
altor intreprinderi;
 (+) incasarile in numerar din vanzarea de instumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi;
(-) avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
(+) incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte
parti.
Fluxuri de numerar din activitati de finantare:
(+) veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

(-) platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile
intreprinderii;
(+) veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;
(-) rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
(-) platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de
leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finelel perioadei

Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS
7 deoarece furnizeaza mai multe informatii despre societate. Totusi, aceasta metoda este rar
utilizata in practica deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.

Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate

in cadrul claselor majore de plati si incasari brute in numerar aparute.

Informatiile necesare pentru situatia fluxurilor de numerar sunt obtinute prin

analizarea cifrelor din bilant conform diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de
numerar.

Prin urmare, de exemplu, reconcilierea profitului din exploatare inainte de

impozitare, preluat din contul de profit si pierdere, cu fluxul de numerar rezultat din activitatile
de exploatare nu va include toate miscarile inregistrate in conturile debitorilor si creditorilor ale
acelui an, ci doar acele miscari survenite in aceste conturi, care sunt aferente activitatilor de
exploatare. Aceasta inseamna ca, de exemplu, miscarea inregistrata in dobanda de platit nu
trebuie inclusa in sectiunea aferenta activitatilor de exploatare din situatia fluxurilor de
numerar, dar trebuie inclusa in sectiunea aferenta activitatilor de investitii.

Prin insumarea numerarului net din activitatile de exploatare, investitie si finantare

se obtine cresterea sau scaderea neta a numerarului si echivalentelor de numerar pe parcursul
perioadei, suma prin care se poate face reconcilierea intre soldul initial si cel final al
numerarului si echivalentelor de numerar.

Scopul intocmirii fluxurilor de trezorerie fiind acela de a prezenta miscarile

inregistrate de-a lungul perioadei in conturile de numerar si de echivalente de numerar, se poate
observa ca la intocmirea acestei situatii se urmaresc exclusiv tranzactiile care dau nastere unor
incasari sau plati pe durata perioadei de raportare. In acest caz, principiile contabilitatii de
angajamente nu sunt deci relevante, elemente cum ar fi cheltuielile constatate in avans,
dobanzile de platit sau de primit etc. nefiind luate in considerare. De asemenea, orice alt gen de
tranzactie care nu implica incasari sau plati nu face obiectul acestei situatii. Exemplele date de
IAS 7 in acest sens se refera la tranzactii de achizitionare de active prin leasing financiar, la
achizitionarea de intreprinderi prin intermediul emiterii de actiuni sau la convertirea datoriilor
in actiuni.

Situatia fluxurilor de trezorerie a devenit in ultimul timp un element extrem de

important al raportarii financiare a intreprinderilor, deoarece ea ofera o serie de informatii ce
nu ar putea fi obtinute utilizand celelalte situatii financiare, informatii referitoare la lichiditatea
si solvabilitatea intreprinderii.

DOCUMENTELE DE LUCRU

Documentul din care se culeg datele necesare realizarii fluxului de numerar este
jurnalul Cartea mare, document prin care au loc fluxurile de numerar (conturile de banca si
casa).

Soldurile initiale si finale se preiau din balanta contabila, iar profitul si pierderea
nerealizata (neincasata) din notele contabile.

Pentru usurinta in intocmirea situatiei si posibilitatea de verificare se va completa

documentul "Anexa SFN" din care se preiau informatiile necesare intocmirii situatiei fluxului
de numerar.

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare se poate prezenta in urmatorul mod:

- Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

- Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite

- Plati catre salariati si in contul salariatilor

- Impozite si taxe platite

- Impozitul pe profit platit

- Dobanzi platite

- Flux de numerar din activitatea de exploatare

Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

La aceasta pozitie se vor trece incasarile din vanzarea produselor finite, marfurilor
si a lucrarilor si serviciilor prestate clientilor.

Conturile utilizate in contabilitate pentru a inregistra incasarile de la clienti sunt:

4111, 419, 461, 5112, 5114, 7581, 7582 si 7588. Contul 461 "Debitori diversi" poate contine si
valoarea incasarilor din vanzarea mijloacelor fixe, fiind necesara si consultarea rulajului altor
conturi, ca de exemplu, contul 7583, pentru a stabili natura fluxului de numerar incasat. Rulajul
creditor total al conturilor mentionate va reprezenta valoarea incasarilor din exploatare.
Restituirile de sume de la furnizori, salariati, TVA-ul incasat (contul 4424 si 4427), dobanzi si
alte sume incasate, care nu se pot aloca rational la alte pozitii de incasari sunt incluse tot la
aceasta rubrica, inclusiv diferentele de curs valutar incasate.

Valoarea avansurilor restituite de angajatii societatii prin deconturi nu se include

la nici una dintre pozitiile de incasari, aceste sume fiind ale societatii si se prezinta la valoarea
neta platita (decontata) in pozitia "Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite".

Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite

Pozitia include toate platile de exploatare catre furnizorii de stocuri, lucrari si

servicii.

Se au in vedere conturile din clasa 3 care au in corespondenta cu conturile de banca

si casa, in lei si valuta, contul 401, 409, 462. Conturile de cheltuieli din exploatare se includ
cand sunt in corespondenta cu conturile de banca si casa, mai putin cele care se includ la alte
pozitii in situatia fluxului de numerar. Sumele restituite clientilor si orice alte sume platite care
nu se pot incadra la alte pozitii sunt trecute la aceasta pozitie, inclusiv diferentele de curs valutar
platite si TVA-ul platit (contul 4426).

Avansurile acordate angajatilor in timpul deplasarii sunt trecute la valoarea neta

(mai putin sumele restituite).

Plati catre angajati si in contul angajatilor

Plati catre angajati si in contul angajatilor (propririle si alte retineri), mai putin cele
la bugetul de stat, bugetele si fondurile speciale, se regasesc in aceasta pozitie.

Rulajul total debitor la conturile din grupa 42 (conturile 421, 423, 426, 427, 4282)
se trece la aceasta linie.

Impozite si taxe platite

Toate impozitele si taxele platite, mai putin impozitul pe profit, se evidentiaza la

aceasta pozitie.

Conturile avute in vedere sunt in grupa 43, grupa 44 (contul 431, 437, 444, 4423,
446, 447, 4481) mai putin contul sintetic de gradul I 441 si conturile 635 si 6711.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit platit (rulajul debitor al contului sintetic de gradul I 441) se trece
la aceasta pozitie.

Se va prezenta separat impozitul pe profit, ca fiind generat de cele trei clase de

activitati, daca este practic imposibil sa se aloce in mod rezonabil impozitul platit unei activitati
(exploatare, investitie sau finantare).
 Dobanzi platite

Daca creditele angajate sunt pentru activitatea de exploatare atunci dobanzile

platite prin contul de banca se evidentiaza la aceasta pozitie. Conturile avute in vedere sunt
5186 si 666. Dobanda pentru leasing-ul financiar se va include la pozitia "leasing financiar"
din cadrul activitatii de finantare, contul de dobanda fiind 168.

Fluxul de numerar din exploatare

Diferenta dintre incasarile de la clienti si platile catre furnizori, salariati, impozitele

si taxele platite, impozitul pe profit si dobanzi, determina fluxul de numerar din exploatare.

ACTIVITATEA DE INVESTITII

Pentru o societate ce nu are investitii financiare, fluxul de numerar din activitatea

de investitii poate arata astfel:

- Incasari din vanzarea activelor imobilizate

- Investitii efectuate

- Flux de numerar din activitatea de investitii

Incasari din vanzarea activelor imobilizate

Investitiile scoase din activ si vandute se considera incasate daca au loc intrari
efective de numerar, simpla verificare a rulajului contului 7583 fiind nerelevanta. Se impune
si consultarea rulajului creditor al contului 461 "Debitori diversi".

Investitii efectuate in active imobilizate

Se considera ca o investitie este efectuata doar daca au loc iesiri de numerar,

rulajul conturilor 404, 231, 323, 233 si 234 trebuie sa fie in corespondenta cu conturile de
banca sau de casa.

Flux de numerar din activitatea de investitii

Fluxul de numerar din activitatea de investitii se determina prin diferenta intre

incasarile din vanzarea activelor imobilizate si investitiile efectuate.

ACTIVITATEA DE FINANTARE

Prezentarea fluxului de numerar din activitatea de finantare, daca nu se majoreaza

sau reduce capitalul social ar putea fi facuta in felul urmator:

- Credite incasate

- Credite rambursate

- Dividende platite
- Plati pentru leasing financiar

- Flux de numerar din activitatea de finantare

Credite primite

Aceasta pozitie contine toate intrarile de credite si alte sume sub forma unor
credite incasate de la actionari in cursul perioadei, pentru necesitatile de finantare pe termen
scurt, mediu si/sau lung.

Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul creditor) sunt cele din grupa
16, mai putin contul 167 leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul
4551.

Credite rambursate

Aceasta pozitie contine toate iesirile de credite si alte sume platite sub forma de
credite catre actionarii creditori in cursul perioadei, primite ca necesar de finantare pe termen
scurt, mediu si/sau lung.

Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul debitor) sunt cele din grupa
16, mai putin leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul 4551.

Dividende platite

Rulajul debitor al contului 457 reprezinta valoarea dividendelor platite prin banca
si casa.

Plati pentru leasing financiar

Leasing-ul financiar este evidentiat in contul 167 si 168 (dobanda).

Flux de numerar din activitatea de finantare

Se determina ca diferenta intre creditele incasate si creditele rambursate,

dividendele platite, dobanzile platite si leasing-ul financiar platit.

Daca au loc majorari/reduceri de capital social, aceste sume se vor trece in pozitii
distincte.

Fluxul net de numerar

Fluxul net de numerar se determina prin insumarea fluxurilor de numerar din

activitatea de exploatare, de investitii si finantare.

Numerarul de la inceputul perioadei

Numerarul de la inceputul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de

banca si casa, in lei si devize.
 Reconcilierea soldului

Reconcilierea soldului se face doar prin banca in devize eliminandu-se din sold
profiturile si pierderile nerealizate (incasate) din diferenta de curs dintre data ultimei tranzactii
si data de 31 decembrie.

In situatia fluxului de numerar se va trece doar valoarea neta dintre profitul si

pierderea nerealizata.

Numerarul de la finalul perioadei

Numerarul de la finalul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de casa, in

lei si devize.

NOTELE LA SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR

In notele de la situatia fluxului de numerar se vor prezenta elemente semnificative

si alte informatii cerute de standard.

Un element este semnificativ daca prezentarea falsa sau neprezentarea lui ar putea
influenta deciziile economice ale utilizatorilor (investitori, angajati, creditori, furnizori,
clienti, institutiile de stat si publicul) de informatii financiare.

Se prezinta, de exemplu, valoarea soldurilor semnificative de numerar si

echivalent de numerar detinute si a caror utilizare este restrictionata (acreditive si depozite pe
termen).

Nota A la situatia fluxului de numerar

Sunt prezentate sumele din bilant cuprinse in situatia fluxului de numerar la

pozitia numerar la inceputul si sfarsitul perioadei.

Exemple de echivalente de numerar ar fi:

- efectele de incasat si efectele emise spre scontare

- investitii financiare pe termen scurt (conturi din grupa 50)

- valori de casa (conturi din grupa 532)

ANEXA SFN

Anexa SFN are rolul de a selecta si ordona informatia necesara realizarii fluxului
de numerar. Se completeaza cu datele din Cartea Mare, rulajele totale ale conturilor 5311,
5314, 5121 si 5124 reprezentand informatia de baza, care se ajusteaza cu elemente de
depuneri in cont, si eventualele compensari. Soldul conturilor se trece din balanta sau fisele de
cont.
7. PROBLEME PARTICULARE PRIVIND PREZENTAREA UNUI TABLOU A
FLUXURILOR DE TREZORERIE

1. Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, in marime neta

In principiu, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate la nivelul marimii lor

brute. Ca atare, nu este posibil sa se compenseze incasarile si platile din aceeasi categorie si
chiar din categorii diferite.

IAS 7 admite, totusi, doua exceptii de la acest principiu. Astfel, unele fluxuri de
trezorerie care provin din operatii de exploatare, de investitii sau de finantare pot sa fie
prezentate (nu este obligatoriu) in marime neta. Este vorba despre :

- incasari si plati in contul clientilor, atunci cand fluxurile de

trezorerie nu decurg din activitatile intreprinderii, ci din ale clientului (exemple :
acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci ; fondurile detinute
pentru clienti de catre o societate de investitii ; chiriile incasate in numele si platite
proprietarilor de terenuri si cladiri[8])

- incasarile si platile referitoare la elementele ce au un ritm de

rotatie rapid, o valoare mare si scadente scurte (exemple : avansurile facute pentru,
si rambursarea capitalului legat de clientii ce folosesc carti de credit, achizitiei si
cedarii de investitii, a altor imprumuturi pe termen scurt sub trei luni).

In cazul situatiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate in

marime neta, in cazul :

- incasarilor si platilor legate de acceptarea si de rambursarea de

depozite cu scadenta determinata ;

- plasarii de depozite la alte institutii financiare si retragerii

acestor depozite ;

- imprumuturilor acordate si avansurilor consimtite in favoarea

clientilor si rambursarii acestor imprumuturi[9].

2. Fluxurile in monede straine

Toate fluxurile de trezorerie in monede straine sunt convertite la cursul zilei platii
sau incasarii. Exista totusi posibilitatea utilizarii unui curs mediu ponderat pentru ansamblul
fluxurilor aferente unei perioade.

Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in monede straine, existente la sfarsitul

exercitiului, sunt convertite la cursul de inchidere.

Castigurile si pierderile nerealizate, ce rezulta din variatia cursului intre data

fluxurilor si data inchiderii exercitiilor, nu constituie fluxuri monetare. Totusi, efectul
variatiilor cursurilor lichiditatilor detinute sau datorat este prezentat in tabloul fluxurilor de
trezorerie, pentru a permite compararea intre lichiditatile aferente deschiderii si inchiderii
exercitiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie ale activitatilor de exploatare,
de investitii si de finantare.

3. Dobanzile si dividendele

Fluxurile de trezorerie, care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa

fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata,
ele trebuie sa fie delimitate pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor trebuie sa fie
mentinuta de la un exercitiu la altul.

Marimea totala a dobanzilor varsate in cursul exercitiului este indicata in tabloul

fluxurilor de trezoreie, indiferent ca ele ar fi fost contabilizate la cheltuieli, in contul de profit
si pierdere, sau incorporate in costul unui activ (capitalizare), conform celeilalte prelucrari
autorizate, prevazuta de norma IAS 23 "Costurile indatorarii".

Pentru institutiile financiare, dobanzile si dividendele incasate si varsate constituie

fluxuri de exploatare. Pentru ceilalti agenti economici, Situatia delimitarii este mai putin
evidenta[10].

Dobanzile platite si dobanzile si dividendele primite pot fi clasificate in fluxurile de

trezorerie de exploatare, deoarece ele intra in calculul rezultatului net. Ca alternativa, dobanzile
varsate si dobanzile si dividendele primite pot fi clasificate la fluxurile de trezorerie din
finantare, respectiv la cele de investitii, deoarece ele reprezinta resurse financiare sau castiguri
asupra investitiilor.

Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare deoarece
sunt costuri ale atragerii resurselor de finantare. Alternativ, dividendele platite pot fi clasificate
drept componente ale fluxului de numerar din activitati de exploatare pentru a ajuta utilizatorii
sa determine capacitatea unei intreprinderi de a plati dividende din fluxurile de numerar de
exploatare[11].

Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculeaza asupra rezultatului intreprinderii, rezultat care

provine atat din operatiile de exploatare, cat si din activitatile de investitii si din cele de
finantare, in mod ideal, acest impozit ar trebui sa fie delimitat pe cele trei componente. Dar,
daca este usor sa se impute cheltuiala (sarcina fiscala) unei activitati de investitii sau de
finantare, adesea este imposibil sa se identifice fluxurile de trezorerie care rezulta din
impozitare, acestea putand sa se produca in cursul unui alt exercitiu decat cel in care a
survenit operatia generatoare de fluxuri de trezorerie. Ca atare, platile privind impozitul
asupra beneficiilor trebuie sa fie clasificate in categoria fluxurilor de trezorerie din exploatare.
Totusi, atunci cand este posibil sa se conecteze fluxul generat de impozit la o operatie ce da
nastere unui flux de trezorerie clasificabil in categoria activitatilor de investitii sau de
finantare, acest flux va fi prezentat, dupa caz, in rubricile activitatilor de investitii, respectiv
de finantare[12].

Chiar daca fluxurile de trezorerie care rezulta din impozitarea rezultatului sunt
delimitate si prezentate pe mai multe activitati, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa
prezinte si marimea totala a impozitelor platite.
 In concluzie, norma IAS 7 precizeaza ca platile (sau eventual recuperarile) de
impozit asupra beneficiilor sunt clasificabile in categoria fluxurilor de exploatare, exceptand
Situatia in care ele ar putea sa fie clar identificabile in cadrul activitatilor de investitii sau de
finantare.

5. Elementele extraordinare

Fluxurile implicate de elementele extraordinare nu constituie o rubrica particulara,

asa cum se prezinta elementele extraordinare in contul de profit si pierdere, atunci cand apar
(foarte rar) evenimente generatoare. Altfel spus, ele nu reprezinta o rubrica distincta de cele
trei categorii de fluxuri ale tabloului de trezorerie. Ele trebuie sa fie prezentate separat, in
cadrul fluxurilor din exploatare, din investitii si din finantare, pentru a permite utilizatorilor sa
inteleaga natura si incidenta lor asupra fluxurilor de trezorerie actuale si viitoare ale
intreprinderii. Aceasta prezentare vine in completarea informatiilor distincte relative la natura
si marimea elementelor extraordinare, asa cum cere norma IAS 8.

OMF 94/2001 nu specifica nimic despre fluxurile de numerar rezultate din

evenimente extraordinare, dar IAS 7 le include la activitati din exploatare[13].

6. Tranzactii fara contrapartida in trezoreria intreprinderii

Tranzactiile referitoare la investitii si finantare, care nu implica lichiditati si

echivalente de lichiditati, trebuie sa fie excluse din tabloul fluxurilor de trezorerie. Astfel de
tranzactii trebuie sa fie indicate in situatiile financiare (in notele explicative) pentru a se
furniza orice informatie relevanta relativa la aceste activitati de investitii si de finantare.

Numeroase activitati de investitii si de finantare nu au efect direct asupra fluxurilor

curente de trezorerie, cu toate ca ele au influenta asupra structurii capitalului si activului
intreprinderii. Excluderea din tablou a tranzactiilor fara contrapartida in trezorerie este in
coerenta cu obiectivul unui tablou al fluxurilor de trezorerie, deoarece aceste elemente nu
antreneaza fluxuri de lichiditati si echivalente de lichiditati in cursul exercitiului. Norma IAS 7
furnizeaza cateva exemple de tranzactii fara efect asupra trezoreriei :

- Achizitia de active, prin preluarea concomitenta de datorii legate

direct de acestea sau printr-un contract de locatie-finantare ;

- Achizitia unei intreprinderi, prin intermediul unei emisiuni de

actiuni ;

- Conversia de datorii in capitaluri proprii.

[1] Revista "Finante, banci, asigurari" nr. 7-8/1998

[2] N. Feleaga, L. Malciu - Politici si optiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting),
Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag, 80

[3] B. Esnault, C. Hoarau - Comptabilite Financiere, vol. II, Ed, Economica, 1993
[4] Standardul International de Contabilitate 2000, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

[5] N. Feleaga, I. Ionascu - Tratat de contabilitate financiara, vol I, Ed. Economica, Bucuresti, 1998,
pag. 327

[6] Revista "Gestiunea si contabilitatea firmei", nr. 3/2000

[7] Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
85/20,02,2002

[8] Standardul International de Contabilitate 2000, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

[9] N. Feleaga, I. Ionascu - Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Econimica, Bucuresti, 1998,
pag. 229-230

[10] N. Feleaga, L. Malciu - Politici si optiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting),
Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag. 85

[11] Standardul International de Contabilitate 2000, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

[12] N. Feleaga, L. Malciu - Politici si optiuni contabile (Fair Accounting versus Bad Accounting), Ed.
Economica, Bucuresti, 2002, pag. 86

[13] Dr. A. Dutescu - Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de

contabilitate, Ed. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, Bucuresti, 2001, pag. 79