Sunteți pe pagina 1din 14

Cercetări privind dezvoltarea

durabilă în turism

Îndrumător șitiințific:
Prof.univ.dr.ing. CONSTANTIN OPREAN
 
Doctorand:
CHINDRIȘ IOAN COSMIN
CAPITOLUL 1
ISTORICUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

• Conceptul 'dezvoltare durabilă' a început să fie tratat într-un sens mai larg
în anul 1987, odată cu publicarea raportului “Our Common Future”, de
către Comisia Mondială a Mediului şi Dezvoltării, raport cunoscut mai mult
sub numele de “Raportul Brundtland”
• In cadrul acestui raport au fost stabilite principiile şi legile dezvoltării
durabile grupate în 5 categorii: conservarea mediului natural, protecţia
bio-diversităţii şi a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaţiile
viitoare, eliminarea disparităţilor economice mondiale.
• În anul 1992, în cadrul Summit-ului Pământului („Rio Earth”), conceptul
apare din ce în ce mai prezent în cadrul a două documente: „Agenda 21” şi
„Declaraţia de la Rio”.Mesajul acestui Summit a constat în ideea că doar
modificarea atitudinii şi a comportamentului întregii lumi va putea aduce
schimbările dorite în profunda criză dintre natură şi om.
CAPITOLUL 1
ISTORICUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

• Dezvoltarea durabilă, aşa cum este prezentată de către Comisia Brundtland, nu


vizează doar problematica mediului. În sens larg, politicile de dezvoltare
durabilă cuprind aspecte referitoare la trei componente:

1. economică,
2. ecologică
3. socială.

• Obiectivele dezvoltării durabile trebuie sa țină cont de următoarele realități:


-sărăcie
-sănătate
-resursele naturale
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL

• Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turismul durabil ca „turismul al cărui


management duce la asigurarea nevoilor economice, sociale şi estetice, păstrând
în acelaşI timp integritatea culturală, diversitatea biologică şi bunăstarea
comunităţilor locale” (1996).
• În cadrul Agendei 21, au fost delimitate şase tipuri de „ecosisteme fragile”,
reprezentând destinaţii populare în rândul turiştilor, cinci dintre acestea necesitând
acţiuni specifice de protejare din partea organismelor responsabile (insulele mici,
zonele de coastă, regiunile umede, regiunea montană şi cea deşertică).
• Caracteristicile biofizice ale acestora sunt extrem de vulnerabile în faţa
activităţilor turistice, mai ales în cazul turismului de masă.În aceste condiţii,
turismul are implicaţii directe asupra dezvoltării durabile, acest aspect fiind din
ce în ce mai mult tratat de sine stătător.
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL

• În anul 2001 Organizaţia Mondială a Turismului elaborează şi publică


„Global Code of Ethics for Tourism”, un ghid de referinţe privind
dezvoltarea durabilă şi responsabilă a turismului
• Obiectivul major al acestui plan este acela de a spori „beneficiile
comunităţilor locale rezultate din activităţile turistice, în condiţiile
asigurării integrităţii culturale şi protejării mediului natural”
• PRIORITĂŢI ŞI PROVOCĂRI PENTRU TURISMUL DURABIL
-Pentru a reduce presiunea turismului asupra resurselor naturale
şi antropice, trebuie întocmit un plan de management care să fie aplicat în
mod corespunzător la toate nivelele.
- Regiunile marine şi de coastă, oraşele istorice, obiectivele
cultural-istorice şi mediile naturale fragile sunt primele destinaţii în care ar
trebui aplicat un management coresponzător al resurselor.
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL

• este important astfel, să identificăm şi să


măsurăm limitele în care se poate dezvolta
turismul (capacitatea de suport = numărul de
turişti pe care un anumit loc îi poate primi, fără
a exercita o presiune asupra mediului sau a
populaţiei gazdă, şi în acelaşi timp, fără a
diminua satisfacţia turiştilor )
Exemplul 1
Pentru Malta, o insulă mică cu aproximativ 400 000 de locuitori
Pentru a obţine un grad de ocupare viabil s-a stabilit ca această ofertă să fie menţinută în limitele
momentului respectiv (41 000 locuri de cazare) – Guvernul Maltez și Autoritatea pentru Turism
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL

• indicatorii dezvoltării durabile a turismului reprezintă un


sistem de avertizare asupra riscurilor potenţiale, dar şi un
semnal de acţiune
• Un set de indicatori bine structurat poate aduce unei
destinaţii multiple beneficii, precum:
-luarea unor decizii favorabile reducând astfel riscurile şi costurile;-
indentificarea deficienţelor de management;-reducerea sărăciei;-
cuantificarea impactului turismului la diferite nivele;-aplicarea unor
măsuri eficiente în vederea implementării planurilor de acţiune;
-identificarea oportunităţilor;
-furnizarea unor informaţii corecte publicului şi posibililor investitori;-
monitorizarea continuă a activităţilor turistice
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI TURISMUL

A nu se confunda eco turismul, turismul rural și agroturismul,


turismul cultural sau geo turismul cu turismul durabil!

Turism
Turism rural si Geo Turism
EcoTurism cultural agroturis Turismul durabil
m
Capitolul 3
Organizaţii şi reţele care susţin dezvoltarea durabilă a turismului

Organizaţia Mondială a Turismului


• Declaraţia de la Manila (1980), prin care s-a evidenţiat faptul că resursele turismului „nu pot
fi lăsate necontrolate, deoarece există riscul deteriorării sau chiar distrugerii acestora”

World Tourism and Travel Council (WTTC)


• reprezintă cel mai important for pentru sectorul privat din industria turismului, incluzând cele
mai mari corporaţii internaţionale din acest sector

UNEP Tourism Unit


• misiune conservarea (printr-un management şi o utilizare durabilă), resurselor naturale,
culturale şi antropice, ca parte integrantă a dezvoltării tuturor activităţilor turistice

Sustainable Travel International


• Sustainable Tourism Eco-Certification ProgramTM” (STEP), considerat cel mai cuprinzător
program de eco-certificare pus la dispoziţie de o organizaţie nonprofit
Capitolul 3
Organizaţii şi reţele care susţin dezvoltarea durabilă a turismului

Green Globe
• Acest standard a fost stabilit în anul 1994, pe lângă WTTC, dar nu a fost
aplicat efectiv până în anul 1999, când organizaţia a fost reconstituită ca şi
companie autonomă lucrativă

Blue Flag
• se acordă din anul 1987 de către Fundaţia pentru Educaţie de Mediu din
Europa” (FEE). Aceasta este singura organizaţie care se ocupă de
implementarea Programului „Steagul Albastru - Blue Flag”, fiind recunoscută
şi susţinută de Consiliul Europei şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP

Green Key
• ecoetichetă internaţională care se adresează produselor turistice
Capitolul 4
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI IN UE

Trei principii ale dezvoltării durabile a turismului:

-  dezvoltarea în condiţii de compatibilitate cu mediul, prin


protejarea biodiversităţii, a proceselor ecologice şi conservarea
resurselor naturale;
-  dezvoltarea în condiţii de compatibilitate cu cultura şi valorile
comunităţiilor locale, prin respectarea dreptului acestora de a
decide asupra existenţei materiale şi spirituale, dar şi a protejării
identităţii;
-  dezvoltarea în condiţii de eficienţă economică şi de valorificare
eficientă a resurselor, astfel încât acestea să poată fi utilizate şi de
generaţiile viitoare.
Capitolul 4
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI IN UE

• Strategia are o serie de caracteristici:


-  poate fi formulată astfel încât o destinaţie turistică sau o
firmă de turism să atingă un nivel de competitivitate mai
ridicat;
-  poate fi formultată pe termen mediu sau lung;
-  include viziunea, obiectivele, principalele direcţii de
acţiune;
-  în formularea unei strategii trebuie să se ţină cont de
realitatea curentă;
-  strategiile sunt complexe, implicând o serie de
participanţi.
Capitolul 4
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI IN UE

- Dezvoltarea durabilă a turismului european reprezintă o prioritate pentru


Comisia Europeană, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social

În acest context, au fost elaborate opt provocări pentru turismul durabil


european:
• Reducerea sezonalităţii;
• Impactul transportului turistic;
• Îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă;
• Îmbunătăţirea prosperităţii comunităţilor locale şi a calităţii vieţii;
• Minimizarea utilizării resurselor şi a producerii deşeurilor;
• Conservarea patrimoniului natural şi cultural;
• Accesul populaţiei de toate nivelurile la turism;
• Utilizarea turismului ca instrument al dezvoltării durabile.
Capitolul 4
STRATEGIILE DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI IN UE

Susţinerea
comunităţilor
locale
implicate în Promovarea
derularea Elaborarea formelor de
unor unei strategii turism cu
activităţi de caracter
turistice şi a dezvoltare durabil
culturii locale durabilă

Reevaluarea
sistemului Creşterea
turistic Dezvoltarea
valorică a şi
românesc în sumelor
conformitate amenajarea
provenite din durabilă a
cu principiile fondurile
durabilităţii zonelor cu
structurale potenţial
ale UE turistic

S-ar putea să vă placă și