ANALIZA TURISMULUI

DURABIL ÎN PARCUL
NATURAL PORȚILE DE FIER

Candidat:

TIMIŞOARA
2024

0
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….. 3
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC
CAPITOLUL 1. ECOTURISMUL. SISTEMATIZAREA ELEMENTELOR FUNDAMENTALE ..... 4
1.1. ECOTURISMUL. CONCEPT ȘI DEFINIȚIE …………………………………………………………..…..4
1.2. PRICIPIILE DEZVOLTĂRII ECOLOGICE A TURISMULUI ……………….………………………..... 6
1.3. CRITERII DE CLASIFICARE ŞI VALORIFICARE A PARCURILOR ŞI REZERVAŢIILOR
NATURALE .……………………….………………….………………………………………………………... 8
1.4. PRINCIPALELE CATEGORII DE ARII PROTEJATE ………………………………………………….. 9
PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 2. AMENAJAREA TURISTICĂ A PARCULUI NATURAL PORŢILE DE FIER .…12
2.1. REZERVAŢIA BIOSFEREI – SPAŢIU ECOTURISTIC UNICAT …………………………………….. 12
2.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC ………………………………………………………………… 13
2.3. ORGANIZAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI …………………………………………………. 13
CAPITOLUL 3. PARCUL NAŢIONAL PORŢILE DE FIER ÎN CONTEXTUL
STRATEGIEI DE TURISM DURABIL …………………………………….……………14
3.1. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI …………………………………. 14
3.2. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ASUPRA ARIILOR PROTEJATE ……………………... 15
3.3. INFRASTRUCTURA ŞI DOTĂRILE TURISTICE …………………………………................................ 16
3.4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE ………………………………….................................................. 17
CAPITOLUL 4. PROMOVAREA UNOR STRATEGII ŞI PLANURI DE
DEZVOLTARE DURABILA LA NIVELUL PARCULUI NAŢIONAL PORŢILE DE
FIER …………………………………………..……………………………….…………... 18
4.1. ZONELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ …………………………….................................................... 18
4.2. PLANUL DE MANAGEMENT ……………………………....................................................................... 20
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………………………............ 22
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………...................... 23
ANEXE (1- 6) ……………………………………………………………………………… 24

1
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

INTRODUCERE

Un interes mai accentuat, pentru recreerea mediului natural, s-a observant în secolul al
XIX-lea, ca urmare a fenomenelor de industrializare a orașelor acesta fiind răspunsul la
stresul creat asupra oamenilor. În ultimele decenii ale secolului XX, se manifestă tendinţa
dezvoltării industriei turismului, prin întoarcerea sa către natură şi valori culturale autentice,
mai ales în ţările puternic industrializate. La baza acestei forme de turism stă acţiunea de a
petrece o vacanţă sau un concediu întrun mediu natural şi antropic original, care se bucură de
prezenţa unor obiective deosebite.
Ecoturismul este de fapt un turism fondat pe natură şi cultură tradiţională care
presupune o cunoaştere şi o interpretare a mediului natural şi antropic ce se doreşte să fie
gestionat într-o măsură ecologică şi durabilă.
Anul 2004 a fost declarat, de către Organizația Mondială a Turismului WTO (OMT)
ca An al Ecoturismului, devenind astfel borna privind dezvoltarea unei industrii ecoturistice
autentice.
Am ales această temă deoarece Parcul Natural Porțile de Fier este cunoscut ca fiind o
parte unică și incredibilă a naturii ce aparține țării noastre, cunoscut atât pe plan național cât
și internațional. Parcul Natural se suprapune structurii tectonice în pânză a munților Carpați și
se evidențiază prin patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică
și Pânza Supragetică.
Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată, declararea şi recunoaşterea legală
realizându-se abia prin Legea nr. 5/2000, având o suprafaţă de115.655 ha.
Obiectivele Parcului Natural Porţile de Fier sunt: conservarea elementelor de peisaj, a
biodiversităţii, a valorilor etnofolclorice şi culturale, dezvoltarea relaţiilor armonioase
între natură şi societate prin promovarea activităţilor fără impact asupra mediului şi
cooperarea internaţională în domeniul conservării biologice în bazinul fluviului Dunărea.
Un Parc Naţional este o arie protejată al cărei scop principal este protecţia şi
conservarea peisajelor create prin interacţiunea armonioasă a activităţilor umane cu
natura dea lungul timpului (Legea nr. 462/2001).
Cercuri de interes (U.I.C.N., W.N.F. şi P.N.AJB.E.) au definit conceptul de "turism
durabil" drept "dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic
care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului, cu asigurarea
exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare".

2
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL 1. ECOTURISMUL. SISTEMATIZAREA

ELEMENTELOR FUNDAMENTALE

1.1. ECOTURISMUL. CONCEPT ȘI DEFINIȚIE

Între turism şi mediul înconjurător există o relaţie complexă, legăturile dintre ele
manifestându-se în ambele direcţii. Pe de o parte acestea reprezintă resursele de bază ale
turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă asupra mediului ecologic,
modificându-i elementele componente.
Practicarea ecoturismului impune protejarea zonelor sau resurselor turistice, ce sunt
destinate studierii, admiraţiei, recreării şi refacerii fizice şi psihice şi nu distrugerii. Anul
2002 a fost declarat pe lângă An Internațional al Muntelui și Anul Internațional al
Ecoturismului.
In sensul real al ecoturismului, se regăsesc modernizarea infrastructurii, dezvoltarea
rural-urbană durabilă, utilizarea de forme de energie neconvenţională şi de tehnologii
nepoluante. În accepţiunea unui număr tot mai mare de specialişti, teoreticieni sau practicieni
ai domeniului, principiile ecoturismului sunt:
a) exploatarea raţională, astfel industria (de orice natură şi o dată în plus cea turistică) nu
trebuie să degradeze resursele, ci să fie dezvoltată de o asemenea manieră încât să
protejeze mediul;
b) şanse egale de dezvoltare, unde activităţile economice se cuvin să asigure beneficii pe
terme lung pentru resurse, comunităţile locale şi industriale;
Altfel spus, mai putem defini ecoturismul ca fiind acel ,,turism ce are cel mai scăzut
impact asupra naturii, contribuie la protejarea speciilor şi habitatelor lor fie direct prin
conservare fie indirect prin generarea de resurse financiare pentru comunităţile locale
suficiente pentru a le determina pe acestea să le aprecieze valoarea şi în consecinţă să le
protejeze ca surse de venit.“ (Goodwin, 1996).
În domeniul ecoturismului un loc aparte îl ocupă conceptul de marketing. Importanţa
marketingului adecvat este în mare măsură recunoscută în tot sectorul turismului, încât astăzi
piaţa turismului a devenit segmentată din ce în ce mai mult, şi metodele de comunicare pentru
a ajunge la consumatori s-au multiplicat şi diversificat. Marketingul este întradevăr o
componentă de bază în planificarea destinaţiilor turistice şi în procesul de schiţare a
produsului. Noua tehnologie, în special Internetul, are fără îndoială un potenţial vast fiind ca

3
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

o unealtă pentru marketing şi promovarea ecoturismului. Pe lângă capacitatea sa de difuzare

impresionantă de informaţii, Internetul facilitează de asemenea tranzacţiile directe dintre
furnizori şi consumatori, acest lucru fiind relevant în special pentru furnizorii mici.
Organizaţiile de conservare şi alte organizaţii neguvernamentale pot juca un rol major
în promovarea directă sau indirectă prin educaţia mediului adresată consumatorilor, acele
produse şi destinaţii în care dezvoltarea ecoturismului este realizată printr-o maniera
substanţială. Relaţia turism-mediu este una irevocabil nedestructibilă iar practicarea
ecoturismului poate asigura valorificarea şi utilizarea adecvată a resurselor turistice. În aceste
condiţii, dezvoltarea unei zone turistice se realizează concomitent cu păstrarea integrităţii
ecologice a acesteia.
Sprijinirea şi promovarea turismului ecologic în toate zonele turistice nu se vor putea
realiza decât prin adoptarea şi aplicarea următoarelor cerinţe esenţiale:
a) realizarea unui inventar detaliat al resurselor actuale şi al potenţialelor resurse şi
evaluarea stării lor şi a modului de valorificare ;
b) identificarea produselor turistice care pot fi realizate şi a pieţelor, în corelaţie cu
tendinţele de viitor, pentru selectarea unor produse;
c) elaborarea unor planuri, de realizare a produselor turistice, cu personalizarea schemelor
cadru de dezvoltare pentru fiecare produs turistic;
d) punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare aprobate şi urmărirea atentă a fazelor de
realizare;
e) colectarea de date asupra efectelor postproiect ale planurilor de dezvoltare şi revizuirea
lor în funcţie de disfuncţionalităţile constatate.
În mod normal, ecoturismul este asociat cu turismul de aventură, turismul de natură,
turismul rural, turismul în medii sălbatice şi cu agroturismul . Este important să reţinem însă
că nici una din formele menţionate mai sus nu este în mod necesar o formă de ecoturism, ci
numai atunci când îndeplineşte condiţiile menţionate în definiţia ecoturismului.
Prin turism rural şi agroturism (mai cunoscute la noi) se înţelege petrecerea unui sejur
în cadrul unei comunităţi locale rurale, respectiv într-o gospodărie agricolă.
Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puţin în activităţile tradiţionale ale
respectivei zone sau gospodării. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul
oilor sau la culesul merelor.
Adevăratul agroturism se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de
arhitectură şi modul tradiţional de viaţă din zonă.

4
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

1.2. PRICIPIILE DEZVOLTĂRII ECOLOGICE A TURISMULUI

Dezvoltarea ecologică a turismului în zonele naturale protejate urmărește în principal

patru planuri:
1. Social - urmărind sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea unor meserii
tradiţionale sau calificare în domeniul turismului.
2. Cultural - prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă, cultură, deosebite şi
originale, care sunt expresia unei anume identităţi culturale şi poate dezvolta prin turism
spiritul de toleranţă. Orice gestionare şi amenajare necesită câteva elemente importante :
 zonele naturale protejate trebuie să constituie o bază ştiinţifică pentru
cercetarea ştiinţelor naturii;
 zonele naturale protejate pot contribui la dezvoltarea socio-economică cu
ridicarea standardului de viaţă în plan local şi regional;
 toate zonele naturale protejate trebuie să-şi păstreze funcţia educativă, mai ales
formarea unei atitudini pro ecologice prin forme de instruire pentru tineret şi
adulţi;
 zonele naturale protejate pot asigura dezvoltarea unor relaţii internaţionale pe
linia cooperării ştiinţifice şi informaţionale şi prin integrarea lor pe anumite
pieţe turistice şi de cercetare.
3. Ecologic - prin asigurarea utilizării raţionale, a tuturor resurselor, cu reducerea şi
eliminarea deşeurilor şi reziduurilor menajere, reciclarea conservării şi protecţia mediului.
4. Economic , prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, mai cu seamă a
celor puţin cunoscute pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate.
Ecoturismul inițial a plecat de la o ideea și nu o disciplină, fapt ce a dus la
promovarea acestuia fără a-i fi cunoscute principiile de bază. Demersuri pentru stabilirea
unor principii şi criterii de certificare recunoscute pe plan internaţional au fost iniţiate încă
din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte încet, dată fiind diversitatea domeniilor, astfel că
ne este recomandat ca fiecare regiune în care se practică ecoturismul să dezvolte propriul
sistem de principii, linii directoare şi criterii de certificare, bazate pe materialele disponibile
pe plan internaţional.
Asociaţia de Ecoturism din România (AER 17), pe baza a două modele internaţionale,
și anume: Programul de Acreditare pe Natură şi Ecoturism dezvoltat de Asociaţia de
Ecoturism din Australia, şi Nature's Best, sistemul de certificare al Asociaţiei de Ecoturism
din Suedia au stabilit dar și promovat următoarele principii:

5
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

 Ecoturismul se desfăşoară în cadrul naturii şi se bazează pe experienţa directă

şi personală a turiştilor în natură. Astfel, accentul pe zona naturală este esențial
în planificarea, dezvoltarea și managementul ecoturismului.
 Ecoturismul oferă cele mai bune practici de turism şi planificare din punct de
vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Produsul ecoturistic se
desfăşoară şi este condus astfel încât să protejeze şi să pună în valoare mediul
natural şi cultural în care se desfăşoară.
 Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la protejarea ariilor naturale, asigurând
modalităţi practice pentru bunul management şi protecţia ariilor naturale
(exemplu: oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare a ariilor
naturale, strângerea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţii îndreptate către
organizaţiile de conservare).
 Ecoturismul asigură contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor
locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea
de bunuri şi servicii locale şi folosirea facilităţilor locale.
 Ecoturismul trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra
comunităţii locale vizitate şi să contribuie la conservarea culturii şi tradiţiilor
locale.
 Ecoturismul trebuie să răspundă aşteptărilor turiştilor. Potenţialii eco-turişti au
un nivel înalt de educaţie şi de aşteptări, aşadar gradul de satisfacere legat de
produsul ecoturistic este esenţial.
 Marketingul pentru ecoturism ce asigură clienţilor informaţii complete şi
responsabile care conduc la creşterea respectului pentru mediul natural şi
cultural al zonelor vizitate şi a gradului de satisfacere a turiştilor.

6
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

1.3. CRITERII DE CLASIFICARE ŞI VALORIFICARE A PARCURILOR ŞI

REZERVAŢIILOR NATURALE

Organizarea parcurilor naturale reprezintă un important mijloc de valorificare a unor

atracţii turistice cu caracter de unicat. Sonneman, unul dintre susţinătorii creării parcurilor
naturale din Germania, spunea despre rolul acestora: ,, Noi vrem să protejăm natura, nu
numai pentru ea însăşi, dar mai ales pentru oamenii care caută în ea o sursă de bucurie,
sănătate şi recreere inteligentă.
Parcul Natural este definit ca un areal relativ întins, unde unul sau mai multe
ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea şi ocuparea umană, unde speciile de
plante şi animale, aspectele geomorfologice şi habitatele sunt de un interes ştiinţific, educativ
şi recreativ deosebit, sau care deţin un peisaj natural de o imensă frumuseţe; unde autoritatea
cea mai competentă a ţării a luat măsuri de prevenire sau eliminare cât mai curând posibilă a
oricărei exploatări sau locuiri a întregului areal, de întărire efectivă a respectului faţă de
factorii ecologici, geomorfologici sau estetici care au justificat stabilirea lui; unde
vizitatorilor le este permisă intrarea în condiţii speciale pentru scopuri de cercetare,
educative, culturale şi recreative.
Rezervaţiile naturale sunt arii protejate, care îmbină conservarea, reprezentând
ecosistemele majore ale globului şi dezvoltarea durabilă, servind ca model de dezvoltare
pentru medii particulare. Ele formează o reţea mondială pentru cercetarea şi monitorizarea
ecologică şi reprezintă zone pentru conştientizare, educaţie şi instruire în domeniul mediului.
În mod normal, sunt arii cu o zonare particulară, cu diferite intensităţi ale
managementului şi anume:
 zona strict protejată - pentru protecţia strictă a ecosistemelor naturale;
 zonă tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate;
 zona de tranziţie - pentru dezvoltarea activităţilor economice într-un mod
durabil.

7
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

1.4. PRINCIPALELE CATEGORII DE ARII PROTEJATE

Ariile protejate sunt zone terestre sau marine destinate special pentru protecția și
menținerea diversității biologice, a resurselor naturale cât și a celor culturale asociate.
1.4.1. Categorii de arii naturale protejate:
1. Arii naturale protejate de interes național
 Rezervație naturală strictă (protecția biodiversității, control strict și limitarea
vizitării, monitorizare și cercetare științifică)
 Zonă de sălbăticie corespunzătoare categoriei Ib IUCN (aria protejată en:Citico
Creek Wilderness, din Tennessee, SUA)
 Parc național (protejarea la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme, vizitare și
recreere)
 Parc natural (protejarea peisajului și recreere)
 Monument al naturii (protecție și conservare cu scopul de a asigura păstrarea
trăsăturilor naturale specifice)
 Rezervație naturală (protejarea anumitor specii sau habitate)
2. Situri Natura 2000:
Siturile Natura 2000 sunt acele arii naturale protejate ce aparțin rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România, rețea realizată prin implementarea a două acte normative
elaborate de Consiliul Europei: Directiva Păsări (conservarea speciilor de păsări sălbatice)
și Directiva Habitate (conservarea speciilor de plante și animale sălbatice și a habitatelor
naturale), astfel:
Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) - constituite (conform Directivei Păsări
Nr. 79/409 din 1979) cu scopul menținerii în stare favorabilă a speciilor de păsări sălbatice și
conservare a acestora.
Situri de Importanță Comunitară (SCI) - constituite (conform Directivei Habitate Nr.
92/43 din 1992) cu scopul menținerii și conservării speciilor de plante și animale sălbatice și
habitatelor naturale de interes comunitar reprezentative pentru regiunea biogeografică în care
se încadrează.
3. Arii naturale protejate de interes internațional:
 Cursul Dunării - Bazias - Porţile de Fier: acest sit cuprinde Dunărea cu bancuri
nămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition, pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive,
creând un punct de concetrare atât pe plan naţional cât şi european a numeroase specii
de păsări sălbatice, recunoscut ca fiind unul din puţinele locuri în care pe o suprafaţă

8
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

atât de restrânsa să se poată întâlni un număr atât de mare de specii de păsări

sălbatice.
Vulnerabilitate: introducerea animalelor domestice pe insule în mod neorganizat şi
necontrolat ; braconaj la vânătoare şi pescuit ; tăieri de nuiele de răchită ; recoltarea
de plante medicinale şi aromatice ; extragerea de materiale de construcţii (nisip,
pietriş, etc) ; poluarea apelor cu deşeuri menajere şi a animaliere provenite din
gospodăriile populaţiei din localităţile situate în amonte
 Munţii Almăjului – Locvei: masivul montan are o diversitate litologică care a dus la
particularizarea unui peisaj foarte complex cu multe componente spectaculoase:
Cazanele Dunării, creste și abrupturi calcaroase, chei, peșteri, cascade, forme de relief
vulcanic, depresiuni, etc.
Habitate întâlnite: pajiști naturale, stepe, culturi (teren arabil), pășuni, alte terenuri
arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziție).
Aici întâlnim specia de interes conservativ global și anume Dumbrăveanca (Coracias
garrulus) dar și populații importante din 12 specii amenințate la nivelul Uniunii
europene, cum sunt: acvila de munte (Aquila chrisaetos), acvila mică (Hieraaetus
pennatus), șerparul (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes),
șoimul călător (Falco peregrinus), codalbul (Haliaeetus albicilla), buha (Bubo bubo),
barza albă (Ciconia ciconia), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos),
ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
martius), ghionoaia sură (Picuş canus) și presura de grădină (Emberiza hortulana).
Vulnerabilitate: turismul necontrolat ; turismul în masă ; schimbarea habitatului semi-
natural (fânețe, pășuni) datorită încetării activităților agricole precum cositul sau
pășunatul ; practicarea sporturilor extreme ; amenajări forestiere și tăieri în timpul
cuibăritului speciilor periclitate ; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor ;
adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci ; deranjarea păsărilor în timpul
cuibăritului ; prinderea păsărilor cu capcane ; scoaterea puilor pentru comerț ilegal ;
braconaj ; defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor
pe suprafețe mari ; tăierile selective ale arborilor în vârstă sau a unor specii ;
împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni, fânațe etc.), industrializare și
creșterea zonelor urbane; electrocutare și coliziune în linii electrice ; amplasare de
generatoare eoliene ; arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor).
4. Arii naturale protejate de interes local: acestea sunt stabilite (conform Ordonanței de
urgență 57/2007) pe domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale,

9
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

având identitate doar la nivel județean sau local. Cel mai cunoscut sistem de clasificare
care a fost adoptat și în România este IUCN. Încă din anii '90 au fost stabilite șase
categorii de arii protejate, categorii valabile în mod curent:
Categoria I-a – rezervație naturală strictă
Categoria a II-a – parc național
Categoria a III-a – monument natural
Categoria a IV-a – arie de administrare a speciilor/habitatelor
Categoria a V-a – parc natural, arie (peisaj) marină protejată
Categoria a VI-a – arie protejată cu resurse gestionate

PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII

10
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

CAPITOLUL 2. AMENAJAREA TURISTICĂ A PARCULUI NATURAL

PORŢILE DE FIER

2.1. REZERVAŢIA BIOSFEREI – SPAŢIU ECOTURISTIC UNICAT

Localizarea zonei
Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-
Severin și Mehedinți ( Vezi Anexa 1).
Descriere
Parcul natural se află în:
 sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării.
 la est se învecinează cu localitatea Dr. Tr. Severin (Mehedinți),
 la vest cu localitatea Socol (Caraș-Severin).
 la nord, de la confluența Nerei cu Dunărea, Vârfurile Tâlva Blidarului, Svinecea
Mică și Mare, urmărește interfluviul Dunării format de afluenții acesteia.
Se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari
parcuri naturale din România (locul 2), având în componența sa 18 rezervații (Vezi Anexa 2).
Principala formă de relief sunt munții, în componența sa intrând prelungirile sudice ale
Munților Banatului (Munții Locvei și Munții Almăjului), Munții Mehedinți și o parte din
Podișul Mehedinți.
Arii protejate
În componența Parcului Natural Porțile de Fier au fost declarate 18 arii protejate ( Vezi
Anexa 3)
Geografie
În Munții Almăjului se înregistrează altitudinea maximă din Parcul Natural Porțile de
Fier - vârful Teiul Moșului, 968 m deasupra nivelului mării.
Munții Locvei se întind de la Nera (în vest) până la Valea Cameniței (în est).
Altitudinea maximă o atinge în vârful Poiana Lisa 547,7 m apoi coboară treptat până în Valea
Dunării și Valea Nerei.
Între Valea Râlii și Pescari, în partea de sud a Munților Locvei se desfăşoară
Depresiunea Moldova Nouă care a permis formarea ostrovului Calinovăț. Procesle actuale de
modelare (șiroire, torențialitate) au generat un microrelief carstic cu văi torențiale cu aspect
de mic canion. Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți se desfășoară parțial în Parcul Natural

11
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Porțile de Fier, pe direcția vest-est de la Valea Cernei (în vest) până în extremitatea estică a
parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est.

2.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC

Chipul regelui Decebal a fost construit începând cu 1998 sub auspiciile Fundaţiei
Europene Iosif Constantin Drăgan, fiind o copie fidelă a chipului regelui dac Decebal fiind
intitulată DECEBALUS REX. Capul lui Decebal a fost amplasat aici ca o replică a
monumentului Tabula Traiana ce se afla la câteva sute de metri în aval, pe ţărmul sârbesc al
Dunării şi poate fi văzut din DN 57 de pe sectorul Românesc al Dunării sau din drumul ce
străbate defileul Dunării pe malul sârbesc. Vezi Anexa 4.
Mănăstirea Mraconia construită pe DN 57 între Orşova şi Moldova Nouă, în apropiere
de Valea Mraconiei şi a comunei Ogradena Veche, în fața fostului drum roman de pe malul
sârbesc unde se afla Tabula Traiana. De-a lungul anilor mănăstirea a cunoscut mai multe
denumiri: Manăstirea din Valea Dunării, Manăstirea din Valea mracuna, Manăstirea de la
Ogradena Veche. Vezi Anexa 5.

2.3. ORGANIZAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI

Relaţia turism – mediu înconjurător are o importanţă deosebită, ocrotirea şi

conservarea mediului reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a
turismului. Această legătură este una complexă şi se manifestă în două direcţii: mediul
natural prin componentele sale reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte
activitatea turistică are influenţă atât pozitivă, cât şi negativă asupra mediului ecologic,
modificându-i elementele componente. Activitățile turistice, în țara noastră, datează din
secolul al XIX- lea când au apărut asociații și organizații de turism având ca preocupare, la
început, spre zonele montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii),
amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea
de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. În 1873 la Brașov se înființează
„Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein în Kronstadt”), care este
considerată a fi prima societate de turism din România. Această grupare turistică a activat
până în anul 1881, când a fuzionat cu „Asociația Carpatină Transilvană” („Siebenbürgischer
Karpathenverein - S.K.V.”) din Sibiu, devenind ulterior filială a acesteia.

CAPITOLUL 3. PARCUL NAŢIONAL PORŢILE DE FIER

12
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

ÎN CONTEXTUL STRATEGIEI DE TURISM DURABIL

3.1. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI

Conform analizelor, se remarcă faptul că impactul ecoturismului la nivel local este

mult mai mare decât cel al turismului „clasic”. Conform membrilor AER, aproximativ 80-
90% din cheltuielile din ecoturism rămân în zonele în care funcţionează programul turistic,
care sunt, în principal, zone rurale.
Parcurile pilot prezintă o valoare deosebită pentru sectorul forestier. Valoarea
serviciilor de aprovizionare cu produse ale pădurii (cherestea, produse forestiere nelemnoase
(PFN) şi vânătoare) pentru parcurile pilot este în jur de 9,1 milioane de euro pe an (2010).
Dacă se acordă în continuare o prioritate scăzută ariilor protejate cu privire la strategie
şi finanţare, se vor înregistra pierderi economice pe termen lung. În scenariul BAU,
activităţile forestiere pot aduce economiei româneşti aproximativ 2,8 milioane de euro în
următorii 25 de ani.
Se mai estimează un serviciu de reglare important oferit de păduri, şi anume
sechestrarea carbonului. Este important de remarcat că un număr de servicii de reglare şi
adiacente se captează prin contribuţia acestora și la alte sectoare. Funcţiile de sechestrare a
carbonului ale pădurii din scenariul SEM pot genera, ipotetic, încă 33 de milioane de euro
(valoare cumulativă peste 25 de ani). România nu va putea accesa pieţele voluntare ale
certificatelor de reducere/limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi, prin urmare, nu va
putea capta valoarea carbonului sechestrat în ariile protejate până când nu se adoptă un cadru
legal și instituțional care să permită acest lucru (de exemplu, raportarea distinctă și
monitorizarea cantităţilor sechestrate).
Aşadar, gestionarea durabilă a pădurilor este esenţială pentru furnizarea eficientă a
serviciilor ecosistemice din cadrul AP. Adesea, administratorii pădurilor se concentrează
asupra recoltării şi prelucrării masei lemnoase şi acordă puţină atenţie potenţialului economic
al produselor nelemnoase. Din punctul de vedere al veniturilor, vânătoarea nu este foarte
importantă în comparaţie cu producţia de lemn.
Cu toate acestea, vânătoarea recreativă este un serviciu important oferit de păduri.
Cadrul legal controlează şi restricţionează vânătoarea, dar se confruntă cu probleme grave de
aplicare. Cotele de vânătoare sunt aprobate de către autoritatea centrală şi, în mare, nu sunt
atinse, dar este dificil de cuantificat dimensiunea vânătorii ilegale, care este evidentă.
3.2. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ASUPRA ARIILOR PROTEJATE

13
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Deoarece turismul durabil reprezintă un scop, trebuie înţeles că orice tip de dezvoltare
care include dezvoltarea turismului dă naştere la anumite schimbări într-o zonă. Totuşi, aceste
schimbări trebuie menţinute în limite acceptabile, astfel încât scopul durabilităţii să fie atins.
Turismul durabil poate fi cel mai bine realizat printr-o planificare atentă, prin
dezvoltarea şi conducerea corespunzătoare a sectorului turistic pe baza principiilor adoptate.
Iniţiativele de protecţie a naturii au pornit de la necesitatea salvării speciilor floristice
şi faunistice rare sau ameninţate cu dispariţia, idee care s-a extins asupra unor teritorii
naturale sau antropizate, de importanţă naţională sau internaţională, declarate parcuri sau
rezervaţii.
Primele parcuri au fost înfiinţate din iniţiativă particulară, aşa cum a fost cazul în
Germania, Franţa, SUA, Elveţia. Aceste iniţiative sunt secondate de acţiunile în plan
guvernamental, începutul aparţinând SUA, unde, la 8 martie 1872, ia fiinţă primul parc
ocrotit de lege, Yelowstone.
Cel mai important demers în conservarea elementelor cadrului natural şi/sau cultural-
istoric îl reprezintă crearea pe cale legislativă a reţelei de arii protejate la nivel naţional şi
internaţional. Prin prisma legii protecţiei mediului de la noi din ţară, aria protejată este
definită ca o zonă delimitată geografic, cu o pondere ridicată a elementelor naturale rare,
desemnată şi gospodărită în sensul atingerii unor obiective specifice de conservare.
În condiţiile progresului tehnico-economic actual, ariile protejate apar ca necesităţi
vitale pentru existenţa naturii şi comunităţii umane, reprezentând mai mult decât nişte spaţii
deosebite din punct de vedere estetic. Ariile protejate pot fi create şi de către societăţile
tradiţionale care încearcă să-şi menţină propriile culturi.
Indiferent de mecanismul prin care au fost create ariile protejate, odată ce perimetrul
acestora a intrat în regim de protecţie, deciziile legate de utilizarea publică trebuie să ţină cont
de gradul maxim permis al intervenţiei antropice.

3.3. INFRASTRUCTURA ŞI DOTĂRILE TURISTICE

14
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Fenomenul negativ cu repercursiuni asupra diversităţii naturale şi peisagistice îl

reprezintă şi dezvoltarea haotică a infrastructurii turistice şi turismul necontrolat. Casele de
vacanță de pe malul Dunării reprezintă o ameninţare directă asupra biodiversităţii, atât prin
agresiunea asupra ecosistemelor de mal, cât şi asupra ecosistemului fluvial datorită deversării
apelor menajere direct în Dunăre.
Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier şi Consiliul Ştiinţific stabilesc în
funcție de tipurile de amenințări existente măsuri de îmbunătăţire a calităţii habitatelor
(limitarea folosirii pesticidelor, reconstrucţia ecologică a unor zone degradate, interzicerea
sau limitarea unor activităţi antropice etc.) şi propun măsuri pentru protecţia habitatelor şi
speciilor de interes comunitar, prin includerea lor în arii speciale de conservare sau prin
limitarea efectelor negative ale activităţilor antropice.
Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Agenţiile de Protecţie a Mediului şi
Consiliile Locale au obligația de a promova acţiuni pentru reducerea presiunii antropice şi
conservarea zonelor umede de importanţă regională, naţională şi comunitară (limitarea
problemelor legate de depozitarea deşeurilor etc.).
Eliminarea sau diminuarea presiunii umane din ariile protejate se va realiza prin:
 realizarea prealabilă a evaluării impactului asupra mediului de către toate
persoanele fizice şi juridice interesate să desfăşoare activităţi cu impact redus
asupra mediului în ariile protejate;
 colaborarea cu Agenţiile de Protecţie a Mediului şi Comisariatele Gărzi
Naţionale de Mediu din cele două judeţe cărora li se circumscrie arealul
Parcului Natural Porţile de Fier pentru sancţionarea tuturor agenţilor
economici şi persoanelor fizice care aduc prejudicii elementelor mediului
biotic şi abiotic din ariile protejate;
 îmbunătăţirea sistemului de pază al ariilor protejate.
Reevaluarea dinamicii elementelor ocrotite este necesară pentru adaptarea măsurilor
de conservare la situaţia reală. Astfel că, diminuarea arealului de extindere al unor specii,
degradarea elementelor ocrotite etc. presupune o identificare a cauzelor producerii acestui
fenomen şi promovarea de măsuri adecvate pentru evitarea pierderii importanţei ariilor
protejate. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier în colaborare cu Consiliile Locale şi
ONG-urile pot identifica şi amenaja puncte de belvedere care pot duce la creşterea
valorificării peisajului din Parcul Natural Porţile de Fier.
Îmbunătăţirea valorificării turistice a ariilor protejate se poate realiza prin delimitarea
de trasee turistice care să includă elemente ocrotite din cadrul acestora, amenajarea de dotări

15
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

minimale pentru primirea turiştilor (bănci, mese), asigurarea protecţiei minimale a

elementelor ocrotite prin delimitare, asigurarea siguranţei turiştilor în zonele accidentate,
menţinerea dotărilor existente în cadrul ariilor protejate etc. Aceste acţiuni se pot realiza de
către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, autorităţi locale, ONG-uri etc.
Delimitarea de noi zone de conservare speciale şi arii de protecţie specială
avifaunistică, de către Agenţiile de Protecţia Mediului, Consiliile locale, Administraţia
Parcului Natural Porţile de Fier, instituţiile de cercetare şi învăţământ, ONG-uri, agenţi
economici etc., cu avizul Academiei Române prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii şi aprobarea Autorităţii Centrale pentru Protecţia Mediului, poate contribui la
îmbunătăţirea managementului şi conservării habitatelor, speciilor şi a altor elemente ocrotite,
dar şi la îmbunătăţirea accesului la diferite categorii de fonduri.
De asemenea, ar mai fi oportunităţile de integrare a obiectivelor de menţinere a
biodiversităţii cu cele referitoare la educaţie ecologică, conştientizare, cu activităţile de
menţinere a culturii şi tradiţiilor, cu cele de promovare a turismului etc.

3.4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE

Situația prezentată de datele statistice ale Direcțiilor Județene, în ceea ce privește

circulația turistică, arată că situația nu coincide cu cea prezentă în realitate. Există un număr
mare de unități de cazare ce nu figurează în nicio bază de date şi implicit nu raportează niciun
indicator pentru circulaţia turistică. Totuși, analizând datele avute la dispoziție, s-a constat că
durata medie a sejurului nu este mai mare de trei zile iar intersitatea circulaţiei turistice nu are
valori semnificative, ceea ce indică un impact redus asupra mediului natural şi comunităţilor
locale, remarcându-se tendinţa de conservare şi protejare a resurselor (obiectiv important al
ecoturismului).
Parcul Natural Porţile de Fier are parte de turiști mai mult în sezonul cald al anului, având
posibilitatea unei largi palete de activități ce se pot desfășura în aer liber (înotul, plimbările cu
barca, croaziere, pescuit, drumeții, etc.) iar pentru asta se propune managerilor de unități să
introducă și în sezonul rece anumite programe legate de sărbătorile de iarnă, plimbări cu
snowmobilul sau cu sania trasă de cai. Evaluarea resurselor turistice din unitățile
administrativ-teritoriale în vederea identificării potențialului de dezvoltare turistică,respectiv
ecoturistică s-au făcut după metodologia implementată de Ministerul Turismului folosindu-se
indicatorii calitativi. Așa s-a constatat că unele localităţi încadrate într-un mediu natural
neperturbat de circulaţie se confruntă cu probleme legate de infrastructură. Aşadar, pentru

16
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

valorificarea resurselor şi introducerea acestora în circuite turistice au fost propuse rute cu

specific local.

CAPITOLUL 4. PROMOVAREA UNOR STRATEGII ŞI PLANURI DE

DEZVOLTARE DURABILA LA NIVELUL PARCULUI NAŢIONAL
PORŢILE DE FIER

4.1. ZONELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Parcul Natural Porţile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera
de stat cu Serbia, ocupând o suprafaţă de 115.655 ha, spaţiul său aparţine judeţelor Caraş-
Severin şi Mehedinţi. Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de şenalul navigabil al
Dunării spre sud, râul Nera la vest, cumpăna de ape a râurilor tributare direct Dunării la nord
(parţial) şi o linie sinuoasă ce porneşte aval de Gura Văii până în Vf. Motărăţ la est.
Această rezervaţie naturală, alăturată Parcului Naţional Ecologic Iugoslav, pe segmentul
Belgrad – Timoc – pe baza unui program comun de cooperare cu Iugoslavia – ar crea în
regiune o arie ecologică pe o întindere mare, cu interes major pentru cele trei ţări vecine şi cu
implicaţii economice şi sociale deosebit de favorabile pentru zona Balcanilor, în perspectiva
integrării durabile (inclusiv turistice) în UE.
Parcul Natural Porţile de Fier, etalon al zonei turistice, este un exemplu de dezvoltare
durabilă – ecologică deoarece întruneşte în spaţiul său geografic o serie de „superlative”
dintre care amintesc:
 Defileul Dunării – cel mai lung defileu din Europa (134 km);
 cel mai întins Parc Natural din România (115655 ha);
 cea mai mare amenajare hidroenergetică din România (Sistemul Hidroenergetic şi
de Navigaţie Porţile de Fier I);
 aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică din România;
 diversitatea geologică şi geomorfologică deosebită ce îi poate conferi statutul de
muzeu geologic în aer liber;
 diversitatea biologică mare – peste 1600 taxoni vegetali (plante superioare) şi peste
5200 taxoni faunistici;
 diversitatea ridicată a asociaţiilor vegetale, în acest spaţiu fiind identificate 171de
asociaţii, din care 26 sunt endemice pentru România şi 21 de interes comunitar;

17
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

 prezenţa unor zone umede care constituie habitate importante pentru specii de păsări
protejate la nivel mondial;
 urme de aşezări umane din perioada paleolitică, mezolitică, neolitică – mărturii
care atestă istoricul locuirii zonei: cetăţi, mănăstiri, biserici;
 clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală, mori de apă unice ca sistem de funcţionare;
Dintre activităţile ecoturistice ce pot fi desfăşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi
menţionate:
 turism montan (trasee turistice marcate – Traseul Pemilor, ce uneşte toate satele
locuite de cehi din parcul Porţile de Fier);
 croaziere pe Dunăre (plecare din Orşova);
 turism ştiinţific (pentru habitatele şi speciile de plante şi animale protejate);
 speologie (în zonele calcaroase din Parc: Cazanele Dunării, Coronini Moldova
Nouă - Gârnic, Sirinia);
 birdwatching (în zonele umede din partea de vest a Parcului Natural Porţile de Fier);
 pescuit sportive (pe Dunăre – somn, crap, şalău, cegă etc., iar pe râurile interioare
– păstrăv, mreană etc.);
 festivităţi şi sărbătoriri tradiţionale (Nedei, sărbătoriri ale minorităţilor);
 bucătăria tradiţională (specialităţi din peşte, carne de capră, produse lactate, legume,
dulciuri);
 sporturi nautice pe Dunăre (canotaj, caiac-canoe, schi-jet);
 ciclism de tură şi mountain-bike;
 schi fond (pe drumurile forestiere);
 vizitarea obiectivelor culturale (arheologice, religioase);
 vizitarea morilor de apă de pe văile Elişeva, Povalina, Cameniţa;
 vizitarea muzeelor şi colecţiilor (muzeele şi colecţiile etnografice şi religioase);
 vizitarea localităţilor populate de etniile cehă şi sârbă.

4.2. PLANUL DE MANAGEMENT

18
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier urmăreşte integrarea

obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor
locali şi totodată este un instrument de dialog între instituţiile care gestionează resursele
teritoriale ale acestui spaţiu.
Obiectivele Parcului Natural Porţile de Fier sunt: conservarea elementelor de peisaj, a
biodiversităţii, a valorilor etnofolclorice şi culturale, dezvoltarea relaţiilor armonioase
între natură şi societate prin promovarea activităţilor fără impact asupra mediului şi
cooperarea internaţională în domeniul conservării biologice în bazinul fluviului
Dunărea.
Impactul asupra ariilor protejate poate fi diminuat sau înlăturat printr-un management
eficient al activităţii turistice bazat pe modalitățile prezentate (capacitatea de suport turistică,
activităţile de management, zonarea din punct de vedere al conservării şi protejării resurselor
şi zonarea din punct de vedere turistic). Însă caracteristicile Parcului Natural Porţile de Fier,
complexitatea determinării capacităţii de suport, lipsa unor informaţii utile legate de circulaţia
turistică (numărul de turişti, durata sejurului, intensitatea circulaţiei) şi de inventariere a florei
şi faunei din subzonele turistice la care se mai adaugă şi fondurile limitate ale structurii de
administrare, reprezintă elemente ce împiedică determinarea impactului în prezent. De aceea
se propune monitorizarea şi limitarea fluxurilor către rezervaţiile naturale şi implicarea în
activităţile turistice a comunităţii locale, administratorilor de unităţi de cazare, ghizilor.
Soluții în ceea ce privește dezvoltarea turismului fac referire la: amenajarea unor trasee
tematice (ciclism, turism industrial , morile de apă, situri endemice); amenajarea punctelor de
belvedere; amenajarea satelor turistice.
Modele propuse de amenajare turistică în Parcul Natural Porţile de Fier:
 amenajarea turistică a unui sistem teritorial local complex Sicheviţa – Gârnic;
 amenajare a satelor ecologice – Comuna Iloviţa și Bahna;
 amenajarea pentru turism a ecosistemelor din Golfurile Dubova şi Mraconia;
 amenajarea satelor pescăreşti Pojejena şi Divici;
 promovarea arealului ecoturistic Parcului Natural Porțile de Fier în plan
internaţional, naţional şi regional.
În procesul de zonare turistică a parcului, una dintre tehnicile managementului turistic
tratate în lucrare dar şi punctul de plecare pentru strategia de amenajare, nu au fost importante
limitele dintre cele două județe aferente, Mehedinţi şi Caras Severin ci doar distribuţia
resurselor turistice pentru că sa considerat importantă analiza fenomenului turistic într-un
spațiu teritorial unitar.

19
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Au fost evidenţiate următoarele subzone:

 Orsova – Gura Văii;
 Cazanele Dunării;
 Svinița – Sichevița;
 Arealele umede din vestul parcului.
Acestea pot fi modele de dezvoltare ecoturistică şi pot fi acțiuni pe termen lung pentru
actorii locali şi comunitatea locală, dar din păcate modelul de dezvoltare este impărțit pe cele
două judeţe care au preocupările sale de amenajare şi proiecte proprii. De aceea se consideră
importantă implicarea Administrației parcului în dezvoltarea zonei, fiind principalul actor
interesat de acest fenomen în întreg teritoriu.
Pentru promovarea Parcului Natural Porţile de Fier, au fost luate măsuri la nivel local prin
campanii publicitare în presă, radio, televiziune, internet și ținând cont de poziţia geografică, se
consideră importantă promovarea parcului transfrontalier Parcul Natural Porţile de Fier (România) –
Parcul Naţional Djerdap (Serbia) ca destinaţie ecoturistică.
Astfel că pentru a valorifica cât mai mult potențialul ecoturistic al Parcului Natural Porţile de
Fier, precum și al planificării și dezvoltării acestei zone propun următoarele recomandări:
 implicarea activă a tuturor celor angrenaţi (furnizori locali de servicii turistice şi
autorităţile locale, alături de populaţia locală) în acţiuni ce privesc limitarea
numărului de turiști şi impunerea unor taxe pentru vizitarea rezervaţiilor naturale;
 Obligarea turiștilor să limiteze poluarea mediului în timpul vacanţelor, printr-o
mai bună informare şi educare a acestora de către ceilalţi agenţi de turism (tour-
operatori, prestatori, organizaţii de turism etc.)
 sprijinirea comunităţii locale în dezvoltarea afacerilor turisice durabile;

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

20
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

 În publicaţia Organizaţiei Mondiale a Turismului „Turismul în anul 2010” se

specifică următoarele: „Turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiştilor
actuali şi industriei turistice şi, în acelaşi timp, a protejării mediului şi a
oportunităţilor pentru viitor”.
 Pentru ca turismul să nu devină dintr-o şansă pentru economie risc pentru întreaga
comunitate este bine ca totul să se facă „cu măsură”.
 Nu trebuie să uităm că dacă patrimoniul natural al unei zone (fie ea şi arie protejată)
atrage turiştii, odată ce el este degradat, turiştii se vor îndepărta la fel de repede,
lăsând în urmă o populaţie care trebuie să suporte consecinţele datorate atât degradării
mediului de viaţă, a resurselor naturale, cât şi a scăderii veniturilor din turism.
 Turismul durabil nu este un produs turistic, ce se poate vinde turiştilor.
 Turismul durabil este un mod de a concepe, de a planifica şi gestiona durabil
activităţile turistice. În acelaşi timp el presupune şi o schimbare în stilul de gestionare,
în comportamente, în mentalităţi şi obiceiuri.
 Pornind de la punctele cheie ale dezvoltării durabile, impactul activităţilor turistice
presupune următoarele:
 creşterea viabilităţii unor localităţi cu resurse naturale reduse;
 utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea unor dotări turistice
corespunzătoare;
 creşterea veniturilor băneşti ale locuitorilor în condiţiile reducerii păşunatului şi a
exploatărilor silvice;
 creşterea puterii economice a localităţilor, prin obţinere de noi venituri din noi
taxe şi impozite locale;
 încurajarea activităţilor tradiţionale, mai ales a acelora cu caracter artizanal şi de
mică industrie tradiţională;
 dezvoltarea unui comerţ specific bazat pe produsele economice locale şi
meşteşugăreşti;
 veniturile obţinute din turism şi comerţul specific acestui cadru, pot contribui la
susţinerea acţiunilor de modernizare a obiectivelor culturale, de refacere ecologică
a peisajelor valoroase apreciabilă reprezintă modalitatea cea mai simplă de
reducere şi răspândire a factorilor poluanţi.

21
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

BIBLIOGRAFIE

1. https://core.ac.uk/reader/7371310
2. https://www.pnportiledefier.ro/management.html
3. https://ro.scribd.com/doc/268349809/Potentialul-Turistic-Natural-Parcul-Natural-Portile-
de-Fier
4. *** Journal of tourism - ECOTURISMUL – MODEL DE VALORIFICARE
DURABILĂ A RESURSELOR TURISTICE , Asistent univ. drd. Carmen BOGHEAN,
Asistent univ. drd. Florin BOGHEAN Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, România
5. *** Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului natural
– secţiunea III-a zone protejate

ANEXE

22
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

ANEXA 1

Sursa:https://www.pnportiledefier.ro/PM%20PNPF%20revizuit%202020%20web/Anexe%202%20Harti/Anexa
%202.3%20Harta%20limitelor%20ariei%20naturale%20protejate.pdf

ANEXA 2

23
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html

ANEXA 3
DENUMIREA REZERVAȚIEI CATEGORIE SUPRAFAȚĂ
Nr.crt TIP
NATURALE IUCN (ha)

24
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

1. Dealul Vărănic mixtă IV 350

2. Cracul Găioara botanică IV 5

3. Valea Oglănicului botanică IV 150

4. Cracul Crucii botanică IV 2

5. Fața Virului botanică IV 6

6. Gura Văii - Vârciorova mixtă IV 305

7. Dealul Duhovnei forestiera IV 50

8. Locul fosilifer Bahna paleontologica III 10

9. Cazanele Mari și Cazanele Mici mixtă IV 215

10. Locul fosilifer Svinița paleontologica III 95

Zona umedă Ostrov - Moldova

11. avifaunistică IV 1627
Veche

12. Peștera cu apă din Valea Polevii mixtă IV 3,2

13. Valea Mare botanică IV 1179

14. Divici - Pojejena avifaunistică IV 498

15. Râpa cu lăstuni din Valea Divici mixtă IV 5

16. Zona umedă Insula Calinovăț avifaunistică IV 24

17. Baziaș mixtă IV 170,9

18. Balta Nera - Dunăre mixtă IV 10

(Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html)

ANEXA 4

25
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

(https://www.autonom.ro/blog/parcul-national-portile-de-fier/ )

ANEXA 5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Manastirea_Mraconia_,_Parcul_Portile_de_Fier.jpg

ANEXA 6

26
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Atractii turistice (Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html)

Locuințe specific (Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html)

27
 ANALIZA TURISMULUI DURABIL ÎN PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER

Activități tradiționale (Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html)

Acțiuni conștientizare și informare (Sursa- https://www.pnportiledefier.ro/harta.html)

28