Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TURISM
RURAL
(SUPORT DE STUDIU I.D.)
Anul III IEA
- 2014 -
TURISM RURAL
CUPRINS
Pag.
Introducere ....3
U.I. 1. TURISMUL RURAL CONSIDERATII GENERALE........5
1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6
1.2. Formele turismului rural........................................................8
1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12
1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20
1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27
U.I. 2. CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL....................32
2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34
2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34
2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37
2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39
2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in
Romania ...............39
2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele
agroturistice..................................................................................42
2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice..................................................................................43
U.I. 3. PRODUSUL TURISTIC RURAL...................................................59
3.1. Satul romanesc-produs turistic....................................................55
3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice............55
3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistic........56
3.1.3. Tipologia satelor turistice..............................59
3.2. Structura produsului turistic...............................................60
3.3. Procesul de crearea a produsului turistic rural.............................67
3.4. Resursele si activitatile turistice rurale...........................................71
3.5. Serviciile turistice rurale..........................................73
3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice............74
3.5.2. Serviciile turistice complementare ..................76
3.6. Consumatorii de produse turistice rurale.......................................80
3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si
agroturistice..................................................................................87
3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul
european89
U.I. 4. MANAGEMENTUL IN TURISMUL RURAL.............94
4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural.........................96
4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice
rurale ......................................................100
4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in
agroturism..................................108
4.4. Brandingul local in turismul rural ...........................110
Bibliografie .....115
Rspunsuri la testele de autoevaluare .........118
INTRODUCERE
Practicarea turismului rural s-a extins din ce n ce mai mult n a doua
jumtate a secolului al XX-lea, n aproape tot continentul european. O vacan la
ar a intrat n obinuina iubitorilor de aer curat, natur, spaii pur ecologice.
Cutarea mediului rural, pentru odihn i recreere este o tendin general n
practica mondial a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei
nscriu turismul, rnd pe rnd, n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor.
Turismul integrat n zonele i localitile rurale reprezint o alternativ de
a rezolva, n acelai timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de alt
parte oraul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii
amenajrii teritoriului, ale echilibrului ora-sat, conturndu-se astfel o schimbare
social ce ofer posibilitatea populaiei de la ora s-i regseasc rdcinile,
valorile culturale, destinderea fizic, linitea i calmul pierdute sau uitate.
n rile Uniunii Europene, turismul rural nu este un fenomen nou. De-a
lungul timpului, pentru majoritatea rilor U.E. timpul nsemnnd
cteva
decenii cazarea turitilor s-a practicat de o manier mai mult sau mai puin
spontan ori organizat.
Noutatea din acest domeniu se manifest prin expansiunea fenomenului
turistic n spaiul rural. Aceast expansiune se explic, pe de o parte, prin
relansarea dezvoltrii regiunilor rurale i, pe de alt parte, prin diversificarea
formelor de practicare a turismului de mas. De aceea, rile U.E. nscriu turismul
n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor, sub denumirea specific de
turism rural.
Intrat n obinuina vacanelor multora dintre turitii lumii, turismul rural a
devenit o practica curenta. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor
dou Americi, Noii Zeelande, Australiei, vacanele la ar sunt preferate din ce n
ce mai mult, att de utilizatori (turiti) ct i de prestatori (amfitrioni/proprietari
ori angajai ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabil - mai ales ca urmare
a schimbrii preferinelor i obinuinelor turitilor ctre turismul individual - n
dauna turismului de mas sau a celui de tip industrial.
Activitile din sfera turismului pot relansa economic satele, dac
atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi i accepta n mijlocul
lor valul risipitorilor i pretenioilor oaspei este receptat favorabil.
Unitatea de nvare 1
TURISMUL RURAL - CONSIDERAII GENERALE
CUPRINS (U.I. 1)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.1) .5
Instruciuni ....5
1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6
1.2. Formele turismului rural........................................................8
1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12
1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20
1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27
Rezumat (U.I. 1) ..29
Bibliografie (U.I. 1) .................................................................................30
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 1)
Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni
referitoare la conceptele de turismul rural si agroturismul si continutul acestora;
interferentele si diferentele dintre cele doua notiuni, diferitele forme pe care le
imbraca turismul rural si efectele negative si pozitive ale desfasurarii acestor
activitati. La finalizarea studiului U.I. 1,cursanii vor dispune de competene
pentru:
recunoasterea
rural
10
Turismul cultural :
Turismul curativ:
de
iarna,
pescuitul
sportiv,
alpinismul,
orientarea
turistica,
speleoturismul).
Turismul religios:
Presupune vizitarea unor lcauri de cult, participarea la evenimente
12
Turismul de agrement:
Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau
Turismul ecologic:
Termenul ecoturism este strns legat de turism verde, identificarea celor doua
forme nefiind incorecta. Ecoturismul este segmentul turistic n care pastrarea
spatiului natural n care este amplasat este prioritara, deoarece profilul sau este
conservarea nainte de orice alta activitate. Este o forma de turism preocupat n
special de mediul nconjurator si dezvolta contactul cu natura, fiind desfasurat n
zone naturale cu o ridicata valoare ecologica.
Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale
abilitate (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul
Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale,
Fondul pentru Natura Salbatica, numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este
una benefica, fiind conceputa ca un instrument util in asigurarea bunurilor
naturale si culturale valoroase prin activitati si politici speciale de protectie.
Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale
traditionale, care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane
perene, care sa contribuie substantial la evolutia comunitatilor locale. Ecoturismul
a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar pentru a
materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia
patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a
UNESCO (1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua
elemente ale mediului inconjurator: naturala si culturala. Romania se afla intre
primele tari din lume care a abordat protectia mediului inconjurator pentru turism,
care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat:
Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,
la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.
13
Turismul verde:
Este forma de turism n care peisajul este componenta prioritara, iar
Agroturismul:
Este un segment al turismului rural, cu particularitatea ca se practica n
14
omul
amfitrion
reprezinta
gazda
turistilor,
respectiv
deservire ale turismului, care isi castiga cele necesare traiului in urma
muncii platite in domeniu;
c)
16
Ferma, satul, spaiul rural sunt imagini sau motive pentru care turitii vin
s-i petreac vacanele la ar. Ferma, rmne un simbol foarte puternic pentru
locuitorul din mediul urban, fiind casa fermierului, a ranului, a celui care
cunoate secretele naturii, locurile cele mai bune de pescuit, de cules ciuperci
apreciate de consumatori, este locul n care se cresc animale domestice cu care
oreanul a pierdut contactul, este locul unde se pot mnca fructe proaspete, locul
unde se succed generaii, este locul cu un mod natural de via .
Satul ocup un rol deosebit de important n imaginaia oreanului,
semnificnd dimensiunea uman, animaia local specific, evoc primria,
cafeneaua, coala, biserica, locuri care au marcat viaa oamenilor secole de-a
rndul. Satul grupeaz artizani comerciani, mici ntreprinztori, activi locali care
fac viaa mai uoar la ar. Satul reprezint de asemenea, locul de batin, a celor
mai frumoase srbtori, a celor mai frumoase obiceiuri de nunt, botez sau de
iarn.
Spaiul rural reprezint ntregirea activitii de cazare la ferm sau
gospodria ranului i a vieii satului n slujba agroturismului . Turitii doresc s
parcurg acest spaiu rural sau s acioneze n slujba acestuia. Spaiul rural
reprezint simbolul libertii, respiraiei, apei nepoluate, verdeei, a locurilor pline
de flori, a parfumurilor i cnturilor, invitnd la contemplaia peisajelor, dar i la
activiti fizice de-a lungul potecilor, pe malul rurilor i lacurilor, traversnd
dealurile, munii etc. Toate aceste activiti n plin natur constituie un criteriu
important n alegerea petrecerii vacanelor la ar.
Ferma, satul i spaiul rural, mpreun sau separat constituie farmecul
turismului rural prin atractivitate. Turismul rural trebuie neles ca o form de
activitate care asigur populaiei urbane cele mai adecvate condiii de terapie
mpotriva stresului determinat de tumultul vieii cotidiene.
Aceast form de turism este puternic influenat de factorii psihologici i
se adreseaz prin excelen iubitorilor de natur, celor care tiu s o foloseasc n
avantajul sntii i reconfortrii lor fr s o distrug.
Principalele categorii de servicii oferite: de cazare, de alimentaie trebuie
s se situeze la un nalt nivel calitativ. n plus, serviciile de alimentaie n
agroturismulse bucur de condiii speciale prin varietatea, calitatea, dar mai ales
prin prospeimea produselor oferite de ctre gazd, care dispune i de capacitatea
de producie respectiv.
17
18
22
atragnd
dupa
sine
necesitatea
implicarii
factorilor
politici
responsabili.
Intensitatea in continua crestere a activitatii turistice in diferite regiuni
rurale determina un impact asupra comunitatilor locale, de cele mai multe ori
pozitiv, dar exista si situatii in care acesta este negativ.
Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezint o serie de
avantaje:
mbuntete infrastructura.
23
24
25
27
oferta turistica e ferma exista atat timp cat exista si elementele care o
compun, pe cand, productia turistica e efemera, ea exista atat timp cat se
manifesta consumul si inceteaza o data cu incheierea acestuia.
Relatia
dintre
cele
doua
elemente
este
foarte
complexa,
de
28
Caracteristicile ofertei:
Asa cum rezulta si din definitiile prezentate, oferta turistica are un
caracter complex si eterogen, fiind alcatuita din mai multe componente, care se
pot structura astfel:
potentialul turistic, ca element de atractie a cererii turistice format din
totalitatea resurselor naturale si antropice ale unei zone;
echipamentul turistic, alcatuit din ansamblul activelor fixe si circulante
care concura la satisfacerea nevoilor turistilor;
serviciilor prestate turistilor si bunurilor oferite acestora spre consum,
bunuri cu destinatie turistica exclusiva;
forta de munca, cea care transforma din potentiale in efective celelalte
elemente sus-mentionate.
Complexitatea ofertei turistice rurale (si a productiei, in egala masura),
este data si de numarul mare de prestatori sau fabricanti ai produselor
turistice rurale. Faptul ca produsul turistic este format dintr-un ansamblu de
servicii, fiecare cu specificul sau, face aproape imposibila furnizarea de catre un
singur producator a tuturor prestatiilor generate de consumul turistic. De aceea,
prestatorii sunt puternic specializati, au profile diferite, uneori chiar interese
diferite si cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea
produsului turistic participa societati comerciale care au ca obiect de activitate
cazarea, masa, transportul, agrementul, fabricarea calatoriilor turistice (touroperatorii), de asemenea pot participa organisme si asociatii cu vocatie sociala,
organisme locale si teritoriale etc.
O alta caracteristica a ofertei turistice, cu multiple implicatii in realizarea
actului turistic, o reprezinta rigiditatea acesteia. Aceasta particularitate este
datorata, in primul rand, inadaptabilitatii (adaptabilitatii reduse) la variatiile atat
cantitative cat si calitative ale cererii turistice.
Imposibilitatea
deplasarii
ofertei,
care
presupune
mobilitatea
industria turistica, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite inlocuirea rapida a
acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.
Dupa cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei si
productiei turistice, neconcordanta in timp si spatiu a cererii cu oferta turistica
poate fi generatoarea unor efecte economice si sociale de mare amploare, ce se
concretizeaza in: satisfacerea necorespunzatoare a turistilor, neutilizarea
echipamentelor turistice si ca atare, prelungirea duratei de amortizare a acestora si
incetinirea ritmului de inlocuirea a capacitatilor uzate fizic sau moral etc.
Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor si prestatorilor de servicii
turistice, printr-o buna cunoastere a tendintelor in evolutia cererii turistice, se
poate profita, in anumite limite, de o alta caracteristica a ofertei turistice:
posibilitatea substituirii unui tip de oferta cu altul. Acestea presupune insa ca
si motivatiile turistice sa se poata substitui la un moment dat, dar mai ales ca
elementele componente ale ofertei sa aiba un caracter polifunctional
Test de autoevaluare (1):
1. Care sunt punctele cheie ale unei activiti de succes n domeniul
agroturismului?
2. Care sunt formele principale pe care le poate adopta turismului rural?
3. Ce tipuri de turism tematic se pot practica in spatiul rural?
4. Care sunt elementele principale pe care se bazeaza turismul rural?
5. Ce roluri poate indeplini factorul uman din spatiul rural in raport cu
activitatea turistica?
6. Definiti calatoria si vizita.
7. Definiti oferta turistica si productia turistica.
8. Care sunt avantajele practicarii turismului rural
9. Descrieti consecintele negative pentru spatiul rural ale tursmului.
Rezumat (U.I. 1)
n varianta Organizaiei Mondiale a Turismului, turismul rural este definit
ca fiind o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i
condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice
locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum i dotrile, structurile turistice,
inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. Turismul rural include o gam larg
30
BIBLIOGRAFIE (U.I. 1)
1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing
Agroturistic, Editura Ceres, Bucureti;
2. Brezuleanu S., 2006 Management agroturistic, Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Material de
studiu I.D., Specializarea Zootehnie, Anul VI, Iai.
3. Ceccacci G., 1999 - Agriturismo, Editura FAG, Milano.
31
32
Unitatea de nvare 2
CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL
CUPRINS (U.I. 2)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.2) ...32
Instruciuni ..33
2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34
2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34
2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37
2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39
2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in
Romania ...............39
2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele
agroturistice..................................................................................42
2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice..................................................................................43
Rezumat (U.I. 2) ..49
Lucrare de verificare nr. 1 .50
Bibliografie (U.I. 2) .................................................................................51
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 2)
Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor aspecte
referitoare la cadrul legal al desfasurarii activitatilor turistice rurale si factorii care
stimuleaza dezvoltarea acestora; motivele vizitarii spatiului rural; diferentele si
asemanarile dintre pensiunile turistice rurale de cele agroturistice; conditiile de
clasificare ale acestora.
Dup finalizarea studiului acestei U.I., cursanii vor dispune de
competene pentru:
33
Instruciuni (U.I. 2)
Aceast unitate de nvare presupune un studiu individual de aproximativ
4-5 ore, finalizat cu un test de autoevaluare (Test autoevaluare nr. 2) a crui
rezolvare va realiza fixarea mai bun a cunotinelor obndite n timpul studiului.
La finalul U.I. 2 se afl i o lucrare de verificare (Lucrarea de verificare nr. 1) ce
cuprinde aspecte referitoare la materia cuprins n primele dou uniti de
nvare. Lucrarea de verificare (nr. 1) se va transmite pe adresa disciplinei, n
format electronic sau prin pot, pn la sfritul celei de-a IV-a sptmni din
semestrul II. Rspunsurile corecte la testul de autoevaluare nr. 2 este prezentat la
finalul modului.
34
- stabilitatea populatiei
35
Motive culturale:
- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute
- slaba folosire a cladirilor traditionale
- disparitia mestesugurilor
- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor
- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura
Motive economice:
- veniturile foarte mici provenite din agricultura
- dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile
taranesti
- evolutia preturilor
- surplusul de produse agricole
nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea
tot mai sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:
Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere:
Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor
important al dezvoltarii turismului rural. Un aspect particular care are consecinte
asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate
recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de
odihna. Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport,
costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca
perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel
putin pentru perioadele scurte de timp.
Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii:
36
tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai
putin deliberata de mentinere a sanatatii.
Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si
sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade
sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de
degustarea bauturilor si mncarurilor traditionale.
Autenticitatea:
Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea
cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic
industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul
apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura
sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta
calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care
stau la baza optiunii pentru sejurul la tara.
Linistea si confortul psihic:
Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti,
fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor.
Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile.
Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de
evadare n natura se regaseste aproape unanim ntre dorintele citadinului de azi,
iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul doreste de obicei o
alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator
abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere
ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine,
mediul rural fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte.
Afirmarea individualitatii pe piata:
Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru
cstigarea unui segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod
curent, pentru impunerea diverselor produse pe pietele de consum. n pofida
caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul rural
este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n
37
39
MoeciuBranRucr,
anii
urmtori
ns
pensiunile
turistice
Glvan V., - 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de Mine , Bucureti;
40
geoFigura din mediul rural (prin diferite forme de manifestare: turism rural
cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.), agroturismul reprezint realizarea unui
fenomen turistic n cadrul unei exploataii agricole.
Totui, din punct de vedere legislativ delimitarea nu este nc fcut, dar sau creat o serie de msuri de sprijinire a dezvoltrii activitii turistice din spaiul
rural. Astfel, prin Legea 347/14.07.2004 s-au acordat o serie de faciliti:
acordarea de suprafee din terenurile disponibile n vederea construirii, dezvoltrii
i exploatrii pensiunilor i gospodriilor agroturistice; scutiri de impozite pentru
pensiunile agroturistice din zona de munte, etc.
Fr a se avea n vedere definirea corect i exact a termenilor noi
introdui n ara noastr dup modelul i aa destul de confuz al Franei, anul 1994
a reprezentat totui pentru ara noastr nceputul unor demersuri legislative n
sprijinul dezvoltrii turismului rural. Astfel, prin Ordonana nr. 62/24.08.1994
(aprobat prin Legea nr. 145/1994) s-au introdus prin lege conceptele de pensiune
turistic i ferm agroturistic.
A urmat o perioad de msuri legislative stimulative pentru dezvoltarea
turismului rural precum i o serie de Programe interministeriale de dezvoltare
socio-economic. Spre exemplu, OUG 63/1997 (aprobat prin Legea nr.
187/1998), privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea turismului rural,
venit n completarea Legii nr.145/1994, a stabilit c persoanele fizice, asociaiile
familiale i societile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea
serviciilor turistice n pensiuni turistice i pensiuni agroturistice beneficiaz de
scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioad de 10 ani.
Din pcate aceste oportuniti nu au fost meninute dect cinci ani. Legea
187/1998 a adus i unele schimbri n definiii astfel: Pensiunile turistice sunt
structuri turistice amplasate n mediul rural avnd o capacitate de cazare de pn
la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, funcionnd n locuinele
cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate
cazarea turitilor i condiii de pregtire i servire a mesei; Pensiunile
agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaia
turitilor cu produse din producia proprie.
Tot n anul 1998, prin Ordonana nr. 5861 se adaug o serie de definiii
pentru sectorul turistic din care amintim: oferta turistic, produs turistic. Cele
dou tipuri de spaii de cazare i servire a mesei menionate se redefinesc i se
41
contopesc ntr-o singura noiune, i anume pensiune turistic rural, prin H.G. nr.
1328/2001 i O.M.T. nr. 188/2003.
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice introduce noi
precizri privind definiia pensiunilor turistice (structuri de primire turistice,
avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de
locuri n mediul rural, i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special
amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei).
n Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul
ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale
nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice. Prin intrarea n vigoare prezentului ordin, se
abrog Ordinele Ministrului turismului nr. 510/2002, 911/2002 i 188/2003, dar
rmn n continuare n vigoare n domeniul clasificrii urmtoarele ordine: HG nr.
1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice; HG nr. 1412/2002
pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.328/2001 privind
clasificarea structurilor de primire turistice.
Principalele modificri pe care le aduce actul normativ se refer la:
modificarea ncadrrii pensiunilor turistice, din pensiuni turistice urbane
(clasificare pe stele) i pensiuni turistice rurale (clasificate pe flori) n: pensiuni
turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor n mediu urban sau rural,
cu o capacitate maxim de cazare de pn la 20 de camere, i pensiuni
agroturistice, clasificate pe flori (n funcie de caracteristicile constructive, dotrile
i calitatea serviciilor pe care le ofer), cu o capacitate maxim de cazare de pn
la 8 camere, cu obligaia de a oferi produse alimentare naturale care s fie
preparate n gospodria proprie sau achiziionate de la productori locali
autorizai, i cu obligaia ca gazdele s fie implicate n mod direct n organizarea
programului turitilor pe parcursul sejurului.
Ulterior a fost emis Ordinul Ministerului Dezvoltarii Rurale si Turismului
nr. OMDRT nr. 899/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasare, a licentelor si brevetelor de turism (Ordinul
636/2008 fiind abrogat), conform caruia pensiunile turistice rurale si pensiunile
agroturistice sunt structuri de primire turistice, care functioneaza n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, asigurand atat cazarea
42
PENSIUNEA AGROTURISTIC
pe
43
foarte bun
x
x
x
x
bun
x
x
x
x
x
x
Deinerea avizului de specialitate
emis de autoritatea administraiei
publice centrale responsabil n
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
domeniul
turismului,
privind
amplasamentul i funcionalitatea
obiectivului*
*)
n cazul construciilor noi, n cazul construciilor existente pentru care se solicit introducerea
n circuitul turistic, precum i n cazul structurilor de primire turistice supuse lucrrilor de
modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrri care modific funcia turistic a acestora
-firma
luminoas
privind
nsemnele distinctive cu
tipul,
x
x
x
x
denumirea
i categoria de
clasificare a unitii
- nsemnele distinctive privind
tipul, denumirea i categoria de
x
x
x
x
x
x
clasificare a unit ii
- cldirile, inclusiv anexele
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
gospodreti, s fie curate i bine
45
ntreinute
- s se ncadreze n stilul
x
x
x
x
arhitectural cu specific local
- cile de acces proprii i spaiile
nconjurtoare
s
fie
bine x
x
x
x
ntreinute
- curte proprie, cu spaii verzi
x
x
x
- amenajri n aer liber pentru
x
x
odihn i relaxare (chiocuri, x
pavilioane, terase acoperite, etc.)
- garaj sau adpost acoperit
x
- parcare proprie
x
x
2. Organizarea spaiilor:
- accesul n camerele de dormit i
n grupurile sanitare s fie direct,
x
x
x
x
fr a se trece prin alte camere
folosite pentru dormit
- spaii corespunztoare i igienice,
pentru prepararea mesei, dotate cu
x
x
x
x
echipamente de preparare i
conservare a alimentelor
- sufragerie dotat cu mobilier
x
adecvat, de calitate superioar i cu x
inventar de servire de calitate
- salon cu suprafaa minim de ...
20
mp
Suprafaa minim a camerelor (mp)
- camer cu 1 loc
16 15 10
9
- camer cu 2 locuri
20 18 13 12
- camer cu 3 locuri
17 15
- camer cu 4 locuri
- dormitorul din apartament
20 18 13 12
- salonul din apartament
20 18 14 12
- spaiu pentru servirea mesei, dotat
cu mobilier (mese, scaune, x
x
x
x
banchete) i inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu
x
x
x
- grup sanitar comun*)
x
*)
la pensiunile turistice / agroturistice de 1 stea/1floare se
exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)
3. Instalaii:
- nclzire central sau cu gaze la
sob de teracot, mai puin la x
x
x
unitile sezoniere estivale
- nclzire cu sob de teracot sau
x
cu alte echipamente admise de
normele P.S.I.
- surs de nclzire n camerele de
x
x
x
baie
- instalaie de ap curent
x
x
x
x
cald/rece la buctrie
- instalaie de ap curent rece la
buctrie
- aer condiionat exclusiv pentru
pensiunile turistice aflate pe litoral x
i n Delta Dunrii
- racord la reeaua public de
x
x
x
canalizare sau la mijloace proprii x
de colectare i epurare
- cldirea s fie racordat la reeaua
x
x
x
x
electric
20
8
11
13
16
11
11
16
20
20
20
15
18
18
18
10
13
17
13
14
9
12
15
12
12
8
11
13
16
11
11
x
x
x
x
x
x
admit n WC uscate i spltoare
46
47
25
25
25
25
25
3
2
6
3
6
5
5
5
20
8
10
3
6
5
4
4
48
- tenis de mas
4
- aer condiionat
10
- telefon n fiecare camer
5
- decorarea de ansamblu a interiorului
10
- calitatea mobilierului, armonia culorilor
10
- posibilitate conexiune internet
10
- mas si fier de clcat
2
- main automat de splat rufe
5
- uscator de pr
2
- grtar n aer liber
3
- locuri de joac amenajate pentru copii
7
- sal de fitness
10
- saun
10
- piscin n aer liber
15
- piscin acoperit
20
- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri
12
- obiecte i echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, snii, biciclete, 13
ambarcaiuni, etc.)
- aparat CD, DVD
2
- anten TV satelit sau cablu
2
- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti
10
-acces computer
5
4. Dotarea buctriilor
-unitate de alimentaie public (dup caz)
20
-vase de buctrie din inox
10
- vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr
6
corespunztor capacitii de cazare
- aparatur electric:
robot-mixer
3
cafetier
3
cuptor cu microunde
6
hot
3
main de splat vase
10
toaster (prjitor pine)
3
5. Protecia turitilor
Deinerea poliei de asigurare de rspundere civil a structurilor de primire turistice 30
Total punctaj realizat
*)Se puncteaz numai criteriile care nu sunt obligatorii pentru categoria respectiv.
49
Unitatea de nvare 3
PRODUSUL TURISTIC RURAL
CUPRINS (U.I. 3)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.3) ...53
Instruciuni ..54
3.1. Satul romanesc-produs turistic....................................................55
3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice............55
3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistic........56
3.1.3. Tipologia satelor turistice..............................59
3.2. Structura produsului turistic...............................................60
3.3. Procesul de crearea a produsului turistic rural.............................67
3.4. Resursele si activitatile turistice rurale...........................................71
3.5. Serviciile turistice rurale..........................................73
3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice............74
3.5.2. Serviciile turistice complementare ..................76
3.6. Consumatorii de produse turistice rurale.......................................80
3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si
agroturistice..........................................................................................................87
3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul
european89
Rezumat (U.I. 3) ..90
Lucrare de verificare nr. 2 .91
Bibliografie (U.I. 3) .................................................................................92
Instruciuni (U.I. 3)
U.I. 3 este unitatea de nvare cea mai vast i mai dificil din cadrul
modulului, de aceea timpul mediu alocat pentru studiul individual este de mai
mare dect n cazul celorlalte 3 U.I, fiind apreciat la cca. 8-10 ore.
n cuprinsul acestei uniti de nvare sunt inserate 2 teste de autoevaluare
(testul nr. 3 la mijlocul unitatii de invatare si testul nr. 4 la sfarsitul acesteia,
rspunsurile corecte la aceste teste regsindu-se la finalul modulului I) i o lucrare
de verificare (lucrarea de verificare nr. 2) care acoper informaiile prezentate n
aceast unitate de nvare. Lucrarea de verificare nr. 2 se va transmite pe adresa
disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la sfritul celei de-a X-a
sptmni din semestrul II.
54
port,
gastronomie)
si
care,
dincolo
de
functiile
politice,
amplasare ntr-un cadru natural atragator sub aspect peisagistic, fara surse
de poluare;
Alecu, I., N., i Constantin, M. 2006 - Agroturism i Marketing Agroturistic, Editura Ceres,
Bucureti, p. 302;
57
58
Pietrosita
(Dambovita),
Bujoreni
(Valcea),
Naruja
59
61
Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product. Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 587
62
resursele naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice etc. care exercit atracie asupra turitilor i i determin s cltoresc;
I
LA.
O
S
CF
C F Cadrul Fizic;
S Serviciile;
Figura nr. 3.1.:
L A Libertatea de a Alege;
I Implicarea;
O Ospitalitatea;
Prezentarea generica a produsului turistic
Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product. Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 587
63
2) Serviciile.
Produsul turistic nu este definit numai prin elementele sale materiale ca
atare, ci i prin serviciile sau prestaiile realizate prin intermediul lor. Pentru a
deveni util turitilor, baza material trebuie activat prin introducerea de servicii,
adic acele elemente care dau coninut produsului turistic.
Serviciile se refer la efectuarea de sarcini specifice necesare pentru
satisfacerea nevoilor i dorinelor manifestate de ctre turiti. De exemplu, pentru
ca sa funcioneze ca hotel i s poat oferi cazare, acesta are nevoie de
management i de servicii de recepie, menaj, ntreinere i aprovizionare; pentru a
oferi transport, o aeronav are nevoie de un echipaj de zbor, de serviciile unui
aeroport i de serviciile turnului de control al traficului aerian etc. Astfel, se are n
vedere nu hotelul - ci serviciul de cazare, nu avionul sau autocarul - ci serviciul de
transport etc.
3) Ospitalitatea.
Oferirea unor servicii turistice de calitate este esenial, dar nu i
suficient. Toi consumatorii se ateapt ca serviciile primite s fie consolidate de
"ceva in plus" care s contribuie la obinerea satisfaciei pentru turiti. Acest
element suplimentar se numete ospitalitate. n timp ce serviciul se refer la
executarea unei sarcini din punct de vedere tehnic-competent, ospitalitatea
nseamn atitudinea sau stilul n care sarcina este efectuat. Pe scurt, ospitalitatea
este o expresie de bun venit oferit de ctre rezidenii locali turitilor care
sosesc n comunitatea lor. Chiar de la primul contact dintre turiti i destinaia
cltoriei, ospitalitatea se poate manifesta sub forma unui cocktail la primirea n
unitatea de cazare sau prin prezena de flori proaspete n camer.
Ospitalitatea este mult mai subiectiv dect un serviciu, fiind mai dificil de
evaluat i gestionat. Distincia dintre serviciu i ospitalitate, dei real, este,
adesea, dificil de a fi determinat n practic. De exemplu, n timp ce serviciul
efectuat de personalul de la recepia unei uniti de cazare se refer la preluarea i
cazarea eficient a clienilor, ospitalitatea apare atunci cnd acest serviciu este
efectuat cu un zmbet autentic, cldur i bunvoina de a rspunde la cerinele i
nevoile turitilor, cum ar fi furnizarea de informaii cu privire la restaurantele
locale, transportul n comun sau atraciile zonei etc.
64
4) Libertatea de alegere.
Libertatea de alegere se refer la necesitatea ca turistul s beneficieze de o
gam de opiuni acceptabile pentru ca experiena avut n cltoria efectuat s fie
satisfctoare. Gradul de libertate de alegere variaz foarte mult n funcie de tipul
i scopul cltoriei, bugetul turistului, experiena anterioar etc. Binenteles,
alegerea de baz pentru un turist const n decizia de a cumpra sau nu.
Rolul libertii de a alege este mai evident n situaia cltoriilor recreative
sau de plcere. Fr a putea s-i aleag dup bunul plac modul de petrecere a
timpului liber, este dificil pentru turist s se relaxeze pe deplin sau s participe din
toat inima la activitile recreative. Dar aceast libertate nu se limiteaz, desigur,
numai la cltoriile de divertisment. Libertatea de a alege o companie de
transport, un anumit traseu, un hotel, un restaurant etc. poate spori turistului
sentimentul de control asupra excursiei sale i sporete nivelul de mulumire al
acestuia. Satisfacia clienilor poate fi consolidat i prin oferirea de alternative n
privina numrului de locuri n camer, a meselor n restaurant, a locurilor special
destinate fumtorilor sau nefumtorilor sau alte servicii i faciliti care pot
conferi un anumit grad de alegere personal.
5) Implicarea.
O caracteristic esenial a produsului turistic este faptul c i
consumatorii particip, ntr-un anumit grad, la furnizarea de servicii. Pentru
turiti, implicarea nu nseamn numai o simpl participare fizic, ci presupune
angajament i concentrare n acele activiti care sunt importante pentru atingerea
scopului cltoriei, indiferent care ar fi acesta. Un turist care efectueaz o
cltorie de afaceri se poate concentra pe desfurarea afacerilor sale dac el nu i
face griji n privina disponibilitii i calitii cazrii, a meselor sau a
transportului. n cazul turitilor care efectueaz cltorii de plcere, implicarea
presupune relaxare sau participarea la activiti de divertisment n acel mod i la
acel nivel care le va aduce satisfacia personal. Aceasta nseamn a avea acces la
activiti i programe care capteaz imaginaia, interesul i entuziasmul
potenialului participant.
Participarea cu succes a turitilor n crearea de produse turistice este
susinut de combinaia dintre o baz material corespunztoare, servicii de
calitate, ospitalitate i libertatea de alegere. Aceste elemente stabilesc condiiile
65
66
Motivaia cltoriei
BAZA
MATERIAL
Infrastructura
PROCESUL DE
CREAIE A
PRODUSULUI
TURISTIC
Faciliti
Servicii
Activiti i experiene
Oferta turistic
COMUNICARE
Imagine i
poziionare
REZULTATE
Comunicare
i promovare
Comercia
-lizare
Consumul turistic
Elementele-cheie implicate n procesul de
creare a produsului turistic rural
68
1
Terenul
Munca
Apa
Produse
agricole
Combustibil
Materiale de
construcii
Capital
INTRRI
INTERMEDIARE
(Faciliti)
IEIRI
INTERMEDIARE
(Servicii)
IEIRI
FINALE
(Experiene)
Parcuri naionale
Staiuni
Mijloace de
transport
Servicii de ghid
Spectacole
Recreere
Contacte sociale
Suveniruri
Educaie
Muzee
Cazare
Relaxare
Manifestrii
culturale
Amintiri
Convenii i
congrese
Relaii de afaceri
Magazine
mesteugreti
i de artizanat
Centre pentru
convenii i
congrese
Companii de
nchiriere auto
Hoteluri
Mncare i
butur
Festivaluri i
evenimente
Restaurante
Sursa: Smith (1994) (9)
Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product, Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 591.
69
70
Patrimoniul
istorico-artistic
Monumente
Arhitectura populara
Castele
Sculpturi
Artizanat: ceramica,
fierarie etc.
Zacaminte
Manifestari
culturale
Folclor
Gastronomie
Sarbatori religioase
Festivaluri artistice
Carnavaluri
Obiceiuri si traditii
populare
Activitati socioculturale
Artizanat
Studiul florei
Studiul faunei
Participare la
activitatile specifice
spatiului rural
Activitati agricole
Cresterea animalelor
Ateliere de fierarie,
cosuri de nuiele etc.
Fabricarea produselor
autohtone
Altele
Pictura
Fotografie
Bai termale
Activitati
ecologice
Calarie
Cicloturism
72
73
Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din
prestatiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitatile si comoditatile
de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un
anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in aceasta categorie sunt
incluse serviciile de publicitate turistica precum si alte servicii prestate de
agentiile de voiaj.
Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor
cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot
adauga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de
turism (tratament in cazul turismului balneomedical traduceri in cazul
turismului de congrese etc).
In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii,
serviciile turistice pot fi:
gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din
cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de
publicitate, de intermediere, comision) si avand drept scop stimularea
circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii
de solicitanti.
servicii
nespecifice,
rezultat
al
existentei
unei
infrastructuri
77
78
79
II.
III.
10
Gemene, G., Talab, I. Definirea originalitii turismului rural prin elemente rustice i
arhaice, n Tacu, A., P., Talab, I., Sandu, G. (2002) - Turismul Rural Romnesc, Editura Pan Europe, Iai,
p. 314;
80
ori, sub presiunea celor doi poli de vrst - copii i btrni - aleg s i
petreac concediul de odihn n varianta turismului rural sau a
agroturismului. Petrecerea vacanei ntr-un mediu nepoluat, cu numeroase
81
turistul de week-end;
turistul tradiionalist;
11
Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 34-36;
82
Despre turistul strin care prefer turismul rural nu se cunosc foarte multe
informaii, dar pe baza studiilor pe care le-am efectuat menionm c exist
diferene ntre turistul din rile vestice i turistul din rile vecine. Dac ar fi s
crem un profil pentru fiecare dintre acetia, acesta ar fi (12):
12
Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 36-37;
84
86
13
Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 33-34;
87
putand fi sau nu singura surs de venit a familiei (situaiile n care veniturile din
turism sunt unica surs de venit a familiei sunt rare; cei implicai n afacere se
ocup i de alte afaceri relaionate precum exploataii agricole, sunt angajai sau
pensionai) - sunt pensiuni de capacitate mijlocie i mare, care asigur cazare i
servicii de restaurant, n care rolul principal l are capul familiei, acesta fiind i
administratorul pensiunii; rolurile n cadrul pensiunii sunt clar stabilite: capul
familiei se ocup de aprovizionare, desfacere, cutare clieni, promovare etc.;
sotia se ocup de gestionarea angajailor (o parte din ei membrii ai familiei), de
asigurarea serviciilor de cazare i mas; alt aspect ntlnit este implicarea copiilor
n gestionarea afacerii sau chiar n suplinirea angajailor (la acest tip de pensiuni
se nelege n general conceptul de afacere de familie); au anunturi afisate pe
diferite site-uri, majoritatea detin pagini web si asigura oferte speciale;
funcioneaz prin fidelizarea clientelei bazndu-se mai mult pe ideea de calitate a
serviciilor de cazare i mas, la care se adaug promovarea ospitalitii specific
rurale.
88
Nistoreanu, P -2003 - Aprecieri asupra fenomenului turistic rural, Revista de Turism nr. 3, pp. 16-
23;
89
a) servicii ferme
b) specifice
c) nespecifice d) spontane
10. Care este tipologia turistului romn care se cazeaz n mediul rural? Faceti o
scurta descriere a fiecarui tip.
11. Care sunt tipurile de produse turistice prioritar solicitate de ctre turistul
european?
Rezumat (U.I. 3)
Satul romnesc, n general, si cel cu vocatie turistic, n special, reprezint
un produs turistic inedit n egal msur pentru piata national ct si pentru cea
mondial. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct
de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare
a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port,
gastronomie) si care, dincolo de functiile politice, administrative, culturale,
sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent, functia de primire a turistilor.
Astfel de sate trebuie sa satisfaca prin caracteristicile lor una sau mai
multe dintre motivatiile turismului rustic, sa fie pastratoare de traditii, sa aiba un
trecut istoric, sa dispuna de peisaje deosebite, etc. Pentru determinarea zonelor cu
un patrimoniu specific se iau n considerare, unele criterii precum: cel etnografic,
turistic, cadrul natural, economic si socio-demografic, ecologic si al accesibilitatii.
Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate turistice: pastorale,
etnografic-folclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climaterice,
pentru practicarea sporturilor, pomi-viticole, pescaresti si de interes vnatoresc, cu
monumente istorice, de arta si arhitectura, sate balneare.
Produsul turistic poate fi definit drept un asamblu de servicii si de facilitati
care se materializeaza n ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de
atractie si a amenajarilor turistice create, care reprezinta elemente componente ale
ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de atractie asupra turistilor. El
reprezint o combinaie de cinci elemente, fiecare element fiind n inter-relaie cu
celelalte componente ale produsului i avnd un anume grad de importan, n
funcie de tipul de turim luat n considerare: cadrul fizic sau baza material;
serviciile; ospitalitatea; liberatea alegerii; implicarea.
Resursele turistice sunt materia prima la care trebuie sa se adauge
serviciile. Aceste servicii pot fi de baza, ca restaurantul si cazarea, sau
90
Agriculture
Faculty,
Center
for
agriculture
and
Rural
92
93
Unitatea de nvare 4
MANAGEMENTUL IN TURISMUL RURAL
CUPRINS (U.I. 4)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 4) .94
Instruciuni .95
4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural........................96
4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice
rurale ......................................................100
4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in
agroturism..................................108
4.4. Brandingul local in turismul rural ...........................110
Rezumat (U.I. 4) ....112
Lucrare de verificare nr.3 114
Bibliografie (U.I. 4) ...............................................................................115
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 4)
Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni
referitoare la: brandingul local in turismul rural, posibilitatile de crestere a a
veniturilor pensiunilor turistice rurale si cei mai utilizati indicatori in turismul
rural.
Dup finalizarea studiului acestei U.I.,cursanii vor dispune de competene
pentru:
94
Instruciuni (U.I. 4)
Timpul mediu necesar pentru studiul individual n cadrul acestei U.I. este
de cca. 5 ore. U.I. 4 este prevzut cu un test de autoevaluare (testul nr. 4 la
sfarsitul unitii de nvare), a crui rezolvare asigur o mai bun fixare a
cunotinelor dobndite n timpul studiului (a se vedea rezultatele corecte la
finalul modulului.). Totodat, n cuprinsul acestei U.I. se gsete lucrarea de
verificare a cunotinelor nr. 3, care se va transmite pe adresa disciplinei pn la
sfritul celei de-a XIII-a sptmni din semestrul II.
95
turismului
internaional
(inbound
outbound).
Exprimarea
indicatori absolui(globali);
indicatori medii;
indicatori de intensitate;
96
indicatori de structur.
zt
z
z
Zt
T
n care:
t
P
dt
z
P
t
de cazare) construite.
97
turism innd cont de numrul de locuri care pot fi oferite la cazare i numrul de
zile ct pot fi ele utilizate ntr-un an lund n considerare zilele de neutilizare
datorit unor lucrri de reparaii, igienizare, etc.; se exprim prin numrul de zilelocuri de cazare.
Oferta programat de cazare, exprim volumul activitii de cazare pe
care i-l propune s-l realizeze firma ntr-o anumit perioad de timp (lun, sezon,
an), lund n considerare caracterul sezonier al cererii, posibilitile de nclzire a
spaiilor.
Caracterizarea ofertei de cazare se poate face cu ajutorul unor indicatori
cum sunt:
a) structura capacitii de cazare dintr-o anumit zon:
LH LEh
1
L
L
n care:
L = numrul locurilor totale de cazare;
L H = numrul locurilor de cazare n hoteluri;
L Eh = numrul locurilor de cazare extra-hoteliere.
L
L
x100
DC x100
S
N
b) densitatea ofertei de cazare (Dc):
DC
n care:
L = numrul locurilor de cazare n zon;
S = suprafaa zonei;
N = populaia zonei.
98
CO
Tx S
x100
LxZ t
CO
Zt
x100
LxZ
n care:
T = numr de turiti;
S = durata medie de sejur;
Zt = numr de zile-turist / nnoptri;
L = numr de locuri de cazare;
Z = numrul de zile ale ofertei de cazare.
d) coeficientul de utilizare a capacitii de cazare n funciune (Cuc):
Cuc
Zt
x100
L
n care:
Zt = zile-turist (numr de nnoptri n spaiile de cazare incluse n circuitul
comercial);
L = oferta de locuri-zile de cazare pe totalul perioadei actualizate.
99
cnd altele ofer i alte servicii ca, de exemplu, sal de conferin, sal de mese,
magazin de suveniruri etc. Conceptul de centre de profit desemneaz, de fapt,
acele domenii/sectoare din industria turismului care au potenialul de a crea
venituri. ns, pe lng potenialul de venit, aceste centre nseamn i cheltuieli.
Atunci cnd veniturile depesc cheltuielile vom spune c avem profit.
Cele mai intalnite centre de profit asociate cu o pensiune sunt:
~ camerele;
~ serviciile de alimentatie;
~ mini-magazine de prezentare si vanzare (suveniruri, bunuri etc);
~ spaii pentru ntlniri de grupuri;
~ sli pentru condiie fizic;
~ centre pentru oameni de afaceri etc.
Pentru fiecare din aceste centre de profit, proprietarii vor ncerca s
maximizeze profitul. Primul pas n aceast direcia este evaluarea potenialului de
vnzare. Odat ce potenialul a fost stabilit, proprietarul poate dezvolta diverse ci
prin care s adauge valoare la produsul de baz i poate adopta strategiile de
marketing cele mai potrivite pentru a-i vinde produsul la preul cel mai bun.
Maximizarea veniturilor unei pensiuni turistice rurale trebuie sa aiba in
vedere urmatoarele elemente:
-
durata edere;
oferte speciale;
tarife ajustabile.
100
evenimente comunitare;
g) Colaborarea cu tur-operatori;
h) Elaborarea unor pachete turistice mpreun cu parteneri locali.
a)
Tacticile adoptate vor putea s includ una sau mai multe din variantele
urmtoare:
colaborarea cu operatori de turism pentru a mri numrul de camere
vndute;
101
102
c)
Colaborarea cu tur-operatori:
parcursul sederii;
costuri suplimentare legate de forta de munca si aprovizionare;
posibilitatea ca turitii nemulumii s transmita i altora
nemulumirea lor;
105
tarif practicat;
avans convenit;
h)
restaurante;
locuri de agrement (parcuri de distracie, baruri, teatre, cinematografe
etc.);
festivaluri de muzic i art.
Proprietarul de pensiune poate fi punctul de contact pentru ntregul pachet
turistic n cazul n care acesta este elaborat fr contribuia unui tur-operator. n
acest caz pachetul turistic ar trebui s includ n pre bilete de intrare i alte taxe
pe care turistul ar trebui s le achite pentru vizitarea, vizionarea sau intrarea la
diferite obiective turistice. Turistul, atunci cnd achit preul unui pachet, se
ateapt ca accesul la obiectivele incluse n pachetul turistic respectiv s fie
acoperite de preul pltit, el nefiind interesat, de obicei, de preul n detaliu al
fiecrui element din pachetul turistic achizitionat. Ceea ce l intereseaz n cele
din urm este ca preul total pltit s reflecte in intregime valorarea experienei
turistice.
Parteneriatul n elaborarea i vnzarea unui pachet turistic poate crete
valoarea de percepie a fiecrui element constituent, ceea ce va insemna mai muli
bani pentru toi cei implicai.
107
108
109
de
centre
de
profit
desemneaz,
de
fapt,
acele
BIBLIOGRAFIE (U.I. 4)
114
BIBLIOGRAFIE
Agritourism and Rural Tourim. A Key Option for the Rural Integrated and
Sustainable Development Strategy, September 21-22, 2000. Informal
International Association of Experts in Rural Tourism, University of
Perugia,
Agriculture
Faculty,
Center
for
agriculture
and
Rural
30. Ungureanu G., Brezuleanu S., Stefan G., Moraru R., 2008 - Strategies
of tourism development regarding Vatra Dornei. Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara. Simpozionl
tiinific International,Vol. 65.
31. Ungureanu G., Brezuleanu S., Chiran A. i colab., 2011 Ghid pentru
promovarea afacerilor n turism, Editura Terra Nostra, Iai.
32. Zunic, L., 2011 - The Impact of Agritourism on Sustainable Development
of Bosnia and Herzegovina. , 44-45, pp. 109-120,
University of Sarajevo, Bosnia and Herzegovina;
33. *** Routes Access to Training, Perspectives of Rural Tourism in
Europe,http://www.vioregio.sk/en/education/handbook/persepctives_in_e
117
118
1) Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct
de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate,
conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de
munca, port, gastronomie) si care, dincolo de functiile politice,
administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,
functia de primire a turistilor. 2) amplasare ntr-un cadru natural atragator
sub aspect peisagistic, fara surse de poluare; accesibilitate usoara;
infrastructura generala buna; prezenta unor traditii si valori etnofolclorice;
existenta unor resurse turistice bogate; existenta unor gospodarii cu un
nivel de confort, asigurat cu mijloace locale, simple sau mai complexe;
existenta unei traditii sau experiente n ce priveste activitatea turistica;
aportul unor eventuale resurse balneoclimatice; existenta unor dotari
arheologice, monumente istorice, de arta si arhitectura; prezenta unor
dotari sanitare, socio-culturale, sportive, comerciale etc.; dotarile tehnicoedilitare adecvate; 3) Criteriul valorii etnografice , Criteriul valorii
turistice, Criteriul cadrului natural,
Criteriul economic si sociodemografic, Criteriul ecologic, Criteriul accesibilitatii, Criteriul asezarii
geografice; 4) pastorale, etnografic-folclorice, de creatie artistica si
artizanala, peisagistice si climaterice, pentru practicarea sporturilor, pomiviticole, pescaresti si de interes vnatoresc, cu monumente istorice, de arta
si arhitectura, sate balneare. 5) un asamblu de servicii si de facilitati care
se materializeaza n ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de
atractie si a amenajarilor turistice create, care reprezinta elemente
componente ale ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de atractie
asupra turistilor; un manunchi de elemente materiale si nemateriale
ofrerite spre consum si care ar trebui sa-l satisfaca pe cumparator. 6)
reprezint o combinaie de cinci elemente, fiecare element fiind n interrelaie cu celelalte componente ale produsului i avnd un anume grad de
importan, n funcie de tipul de turim luat n considerare: cadrul fizic sau
baza material;serviciile; ospitalitatea; liberatea alegerii; implicarea. 7) ca
o serie de cercuri concentrice, fiecare cerc reprezentnd un element al
produsului turistic; 8) n timp ce serviciul se refer la executarea unei
sarcini din punct de vedere tehnic-competent, ospitalitatea nseamn
atitudinea sau stilul n care sarcina este efectuat. Ospitalitatea este mult
119
(5):
Cuc
Zt
x100
L
121