I.

Turismul cultural

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, n special valorile ei artistice. Turismul
cultural include turismul n regiunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale
(muzee si teatre). Poate include, uneori, turismul n zonele rurale; este cazul festivalurilor n aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere n
literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc n
medie mai mult dect turistii "standard"1.
Acesti turisti pot fi interesati n probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,
antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute.
Evolutiile contemporane n diferite sfere de activitate umana si progresul n domeniile stiintifice,
tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru
multi turisti.
Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la
obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau
eveniment, dar si trasee pentru studiu. ntr-un sens mai larg orice forma de turism poate fi definita
drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de baza pentru diversitate, avnd
tendinta sa creasca constientizarea culturala a individului descoperind noi cunostinte, experiente
si ntlniri. Turismul cultural ofera oportunitatea dialogului intercultural prin posibilitatea
dialogului descoperirii si aprecierii diversitatii culturale.
Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate n Europa, aceasta fiind tot timpul o
destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si de mostenirile istorice. Ba mai mult
mostenirea culturala a Europei reprezinta una din cele mai vechi si mai importante mosteniri
producatoare de turism.
Tendintele majore care au fost observate n ceea ce priveste turismul cultural sunt:
1 www.regielive.ro (Curs Turism cultural)

- interactiunea ntre cultura si turism si are radacinile n perioada de nceput a turismului si n

prezent cstiga din ce n ce mai multa nsemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si
civilizatiei.
Turismul cultural atrage un numar din ce n ce mai mare de turisti. Potrivit unui studiu al
Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, n timp ce 60% dintre
turistii europeni sunt ntr-adevar interesati n descoperirea culturala n timpul calatoriei lor.
n afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, att interna ct si internationala,
care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care explica acest trend:
- turistul modern este sofisticat, n cautarea de diferite experiente culturale;
- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.
Turismul cultural reprezinta o piata n plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere anuala
de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, n contextul unei cresteri medii totale de 4-5% a
industriei turistice n general. De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere n orase,
turismul cultural este n mod firesc asociat cu turismul urban. Investitiile competitive n dotarile
culturale si n infrastructura necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un impact direct
asupra economiei si induc o mbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban
reprezinta un factor care determina valoarea orasului care se adauga altor factori locali
(accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina competitivitatea orasului n
economia globala.
Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura
(hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de
dezvoltare a turismului cultural.

Sectorul cultural al unui oras consta n:

-

caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;

dotarile culturale n cel mai larg sens, incluznd aici evenimentele, expozitiile, institutiile
si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile recreative si
comertul cu arta.

II.

Turismul capitalelor culturale

Este o forma a turismului cultural specifica continentului european insa, ulterior, acest model de
turism cultural a fost adoptat si de catre tarile arabe si cele doua Americi.
Cand spunem capitala culturala ne referim la :
-

Capitala culturala europeana

Capitala culturala americana
Capitala culturala araba
Oras cultural britanic (UK City of Culture)- desemnare ce va avea loc insa, pentru prima
data in anul 2013 (sunt propuse pentru acest statut urmatoarele orase: Derry, Birmingham,
Scheffield)
La baza acestui tip de turism urban stau o multime de proiecte, cu multiple surse de

finantare, menite sa puna in valoare patrimoniul cultural al acestor orase si sa fie gazda unor
manifestari artistice de exceptie (dans, teatru, concerte, expozitii, folclor, conferinte, proiectii,
filme, seminarii multiculturale, targuri de produse artizanale, arta fotografica s.a.).

III.

Cum si cand a aparut conceptul de capitala culturala?

Programul Capitale culturale europene

Ideea organizrii proiectului "Capital cultural european" s-a nscut n 1985, ntr-un
aeroport din Atena, la sugestia fcut de fosta actri Melina Mercouri minitrilor Culturii din
Grecia, respectiv Frana, alturi de care atepta avionul. Ea a sustinut ca si cultura ar trebui sa
beneficieze de aceeasi atentie precum economia sau politica. Oraul n care a aprut ideea, Atena,

a devenit prima capital cultural european, proiect care a ajuns anul acesta la cea de-a 27-a
ediie.

Nu doar Europa beneficiaz de acest gen de manifestare. n America se afl n derulare un

program similar. ncepnd din 1997, an de an, organizaia non-guvernamental Capitale
culturale americane (American Capital of Culture) selecteaz cte un ora reprezentativ,
care pune n valoare, prin aciuni culturale, trei obiective majore: integrarea culturii americane n
spaiul spiritual al celorlalte culturi ale lumii, ntrirea legturilor ntre culturile existente pe
teritoriile americane inclusiv America de Sud i promovarea internaional a respectivelor
orae.3
De asemenea, si n rile arabe este desemnat n fiecare an cte un ora care s promoveze
i s celebreze cultura arab n toat lumea, cu accent pe ncurajarea cooperrii culturale n
regiune.4
De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat fr a pierde din vedere principalul su
obiectiv: acela de a pune n eviden bogia i diversitatea culturilor europene i a
caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bun cunoatere reciproc ntre cet enii
europeni i de a ncuraja un sentiment al apartenenei la aceeai comunitate european.

IV.

Procesul de nominalizare a capitalelor culturale

Desemnarea capitalelor culturale este un proces laborios de selectie, bazat pe criterii

stricte. Orasele apartinand aceluiasi continent concureaza pentru a avea onoarea obtinerii acestui
titlui, deoarece aceste nominalizari reprezinta ocazia ideala pentru a scoate la suprafata bogatia si
diversitatea culturala a continentului din cadrul caruia fac parte, precum si toate legaturile care ii
unesc pe oameni (fie ca este vorba de europeni, americani, arabi s.a.).

2 www.touristica.ro
3 www.balcanii.ro (revista Balcanii Europa, 10 aprilie 2012)
4 www.balcanii.ro

Calitatea programelor culturale, sprijinul comunitii de afaceri i cel al autoritilor

locale, viziune i dragoste, organizarea din timp a evenimentelor i a activitilor, stabilirea unei
strategii cu efect pe termen lung sunt cteva dintre sugestiile oferite de reprezentanii UE i ai
fostelor capitale culturale europene (CCE) candidatelor la statutul de capitala culturala.
"Exist trei lucruri care sunt indispensabile unei capitale culturale: calitatea programelor
ei culturale, sprijinul comunitii de afaceri i sprijinul din partea autoritilor politice. O
provocare-cheie pentru capitalele culturale este s se asigure c proiectul este parte a unui
angajament politic pe termen lung i a unei strategii din partea oraului de a deveni i de a
rmne, prin intermediul culturii, un ora creativ", precizeaz reprezentanii Comisiei Europene,
n broura "Capitale Culturale Europene: drumul spre succes. Din 1985 pana in 2010.5
"Cea mai de succes parte (a unei capitale culturale europene) este ntotdeauna muzica (...)
un limbaj ce poate fi neles de fiecare", precizeaz Mary Michailidou, responsabil a proiectului
"Atena 1985", primul ora european care a obinut acest statut. "Mai nti, ai nevoie de o viziune
i de dragoste. Abia apoi urmeaz cunoaterea", subliniaz Michailidou la ntrebarea privind
sfatul pe care l-ar oferi oraelor care se pregtesc s fie gazde ale unei capitale culturale.
Reprezentanii proiectului "Florena 1986" avertizeaz: "ncepei s organizai evenimentele i
activitile din timp i gndii un program ce include caractaristicile i particularitile oraului".
"Pregtii o strategie bun cu efect pe termen lung. Nu creai doar un festival sau un eveniment de
un an. Concentrai-v pe teme-cheie i proiecte", atrag atenia Georg Dolivo i Jorma Bergholm,
directori de finane, respectiv comunicare ai proiectului Helsinki Capital Cultural European
2000.6
Pana in prezent, peste 40 de orase (44 mai exact) din 23 de tari au obtinut titlul de
Capitala culturala europeana. Printre ele amintim: Atena, Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris,
Glasgow, Dublin, Madrid, Luxembourg - care a obtinut acest titlu de doua ori, in 1995 si in 2007,
in acest din urma an a avut parte de acelasi statut si orasul Sibiu s.a. Mii de expozitii,
spectacole, concerte, targuri, turniruri, demonstratii de street art, lansari de carte, tabere de
sculptura, proiecte majore peste granite, prin legaturi cu alte mari orase, sute de conferinte si
5 www.touristica.ro
6 www.ziuadecj.ro

simpozioane, alaturi de teatru, dans, arhitectura si concursuri au dat masura fabuloasei bogatii
spirituale a batranului continent. Rand pe rand si vom aminti aici si alte capitale culturale
europene: Anvers, Lisabona, Weimar, Helsinki, Rotterdam sau Porto si-au etalat specificul
national si l-au pus in context european.
Incepand cu anul 2005, Parlamentul European a adoptat o noua procedura de
nominalizare a oraselor. Astfel, in fiecare an, un oras dintr-un stat membru, pe rand, este
nominalizat de catre autoritatile locale, cu patru ani inainte. Dupa trei luni, dupa ce Comisia
formata a analizat propunerile si redacteaza un raport, Parlamentul inainteaza un raspuns,
nominalizarea devenind oficiala pentru anul rezpectiv.
Timp de un an, fiecare oras are sansa sa-si prezinte mostenirea culturala si sa-si
consolideze brandul turistic. Capitalele culturale beneficiaza de un ajutor economic in valoare de
1,5 milioane de euro pentru promovarea programelor, bani ce pot fi investiti in infrastructura,
restaurarea monumentelor istorice, manifestari culturale etc., aceste fonduri dorindu-se a fi si un
catalizator pentru dezvoltarea oraselor.
Trebuie precizat faptul c n anul 2000 au existat nu mai puin de nou capitale culturale
europene, n prezent acest statut fiind mprit anual de dou orae ale rilor membre UE. n
broura de prezentare a capitalelor culturale europene apare i municipiul Sibiu, capital cultural
european n 2007. Un efect important al proiectului a fost "reconexiunea intim a oraului cu
valorile i spiritualitatea european, cu care a fost n legtur timp de aproape 800 de ani, dar de
care a fost desprit brutal i artificial dup 1945", susin reprezentanii Sibiului CCE. Warren
Bradley, lider al consiliului oraului Liverpool, capital cultural european, ndeamn la
implicarea localnicilor n evenimente i la a nu se uita c actul cultural nu se refer doar la art
nalt i concerte clasice, ci i la viaa de fiecare zi.7
V.

Beneficii si riscuri

Statutul de capitala cultural poate genera avantaje substaniale pentru un ora n

domeniile cultural, social i economic, att pe parcursul anului respectiv, ct i ulterior. Este
vorba de o ocazie unic de a regenera oraele, de a le schimba imaginea i de a le face publicitate
7 www.touristica.ro

la nivel internaional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului. Un studiu efectuat de un birou
de experi independent privind capitalele culturale europene dintre 1995 i 2004 arat c 80% din
persoanele responsabile cu evenimentul i care au rspuns la chestionare cred c este vorba de
cea mai benefic manifestare cultural pentru orae i c aceasta stimuleaz dezvoltarea lor.8
Anumite capitale din trecut care s-au bucurat de succes au estimat c fiecare euro investit
n eveniment poate genera ntre 8 i 10 euro suplimentari. n consecin , evenimentul poate
contribui la cretere i la crearea de locuri de munc.
n acest context, este util menionarea faptului c sectorul cultural i al crea iei artistice
joac un important rol economic i social n Europa: n 2003, sectorul a contribuit cu 2,6% la
PIB-ul UE.
De asemenea, Capitalele culturale pot contribui semnificativ la incluziunea sociala i la
dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus
programe imaginative de informare direct a comunitii i au utilizat n mod eficient activit ile
de voluntariat.9
Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. Dup acordarea titlului, oraul trebuie s
pun n aplicare evenimentul n mod eficace pentru a garanta ob inerea avantajelor maxime de
pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esenial ca angajamentele luate n etapa de
selecie de ctre toi actorii la nivel naional s fie ndeplinite n etapa de pregtire i pe
parcursul evenimentului.
n pofida avantajelor poteniale, este important abordarea realist a programului;
oraele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamgiri, riscuri
politice i dificulti financiare.
Deseori, eecurile se datoreaz slbiciunilor n gestionarea proiectului sau n finanarea
evenimentului de ctre autoritile publice. De exemplu, o situaie instabil a personalului
(directorii administrativi i artistici) din structura responsabil cu implementarea programului
poate cauza probleme n punerea n aplicare n mod eficace a acestuia. Pot aprea probleme i
n cazul n care noi responsabilii politici sunt alei n intervalul dintre desemnare i anul
8 Ec.europa.eu (Ghid pentru orasele candidate la titlul de Capitala culturala
europeana)
9 Ec.europa.eu

respectiv, iar noua configuraie politic nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare,
este important s se ncerce obinerea prealabil a unui consens politic i protejarea mpotriva
oricror schimbri potenial destabilizatoare, legate de personal i de finanare, care ar putea
aprea n urma schimbrilor politice fie la nivel naional, fie la nivel local.10
Totalul finanrii publice destinate practic programului capital culturala reprezint,
bineneles, un risc i necesit un angajament ferm care s fie transpus n realitate.

VI.

Beneficiile Sibiu- capitala culturala europeana- 200711

600.000 de turisti din care 250.000 turisti straini

300.000.000 de euro venituri totale

15.000.000 euro costurile manifestarilor, din care 8,5 asigurate din bugetele locale
(Primarie si CJ), 2,5 fonduri europene, 2,5 de la Guvern, 1,5 de la sponsori

130 Euro/zi banii cheltuiti de un turist strain pe cazare si mancare

50 de Euro/zi cheltuiti de un turist roman pe cazare si mancare

60.000 spectatori in medie pe zi

220 de evenimente culturale si artistice

A fost restaurat patrimoniul cutural si istoric, cladirile, fatadele, pietele centrale, s-au
refacut drumurile si au fost reablitate toate utilitatile apa-canal din oras.

10 Ec.europa.eu
11 www.balcanii.ro

Festivalurile George Enescu si TiFF si-au mutat o parte din evenimente in Sibiu in acel
an.

dezvoltare impresionanta a spatiilor de cazare de toate categoriile.

VII.

Caracteristici ale turismului in capitalele culturale

n ceea ce privete obiectivele sale, CEC are un caracter durabil i face parte integrant
din dezvoltarea cultural i social pe termen lung a oraului". 12
Fluxurile turistice n cadrul turismului capitalelor culturale se caracterizeaza prin
alcatuirea dintr-o clientela proprie care poate fi fie specializata ntr-o anumita tematica (capabila
sa parcurga distante impresionante pentru a surprinde nca o fateta a pasiunii lor), fie atrasa de tot
ce este cultural, fie ocazionala, care este de obicei majoritara si se constituie din cei care, aflati n
concediu sau vacanta n scopul odihnei si recreerii, viziteaza si obiectivele turistice antropice din
spatiul n care se afla.
O alta caracteristica a fluxurilor care participa la realizarea turismului in capitalele
culturale o reprezinta apartenenta participantilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu
un nivel de educate mediu si ridicat: elevi, studenti, intelectuali si de aceea caracterul sau de masa
este incert. Preponderenta n alcatuirea fluxurilor turistice este populatia urbana.
Practicile turistice in capitalele culturale sunt si ele destul de diferite, variind de la
vizitarea muzeelor si monumentelor n scopul cunoasterii efective a patrimoniului acestora, la
simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar
situat n apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Exista, se pare, si o diferentiere a
practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice si de arhitectura, dominnd
net miscarile turistice culturale; barbatii prefera siturile tehnico-stiintifice, traditiile si artele
populare. n general exista o preferinta pentru evenimentele organizate in aer liber (concerte,
expozitii, targuri etc.).
12 http://eur-lex.europa.eu

mbogatirea ofertei turismului in capitalele culturale se realizeaza sub presiunea a doi

factori: cererea publicului, tot mai curios si exigent si atitudinea comunitatilor locale care doresc
sa obtina beneficii de pe urma activitatilor culturale pe care le finanteaza.

VIII.

Evenimentul (titlul)Capitala cultural european

Titlul este acordat unui ora pentru un an specific. Oraele care candideaz la titlu pot
alege s asocieze la programul lor un teritoriu al unei regiuni - sau chiar al unei euroregiuni, n
cazul oraelor frontaliere. De exemplu, Luxemburg a asociat Marea regiune la programul su din
2007, iar Essen a inclus regiunea Ruhr pentru 2010.
Un ora nu este desemnat drept Capital cultural european exclusiv pentru ceea ce
reprezint sau ceea ce face. Acestuia i se acord titlul n principal pe baza soliditii programului
de evenimente culturale specifice pe care se propune s le organizeze pe parcursul anului n
cauz, an care trebuie s fie excepional. n aceast privin, conceptul de Capital cultural
european este complet diferit de cel al patrimoniului mondial UNESCO, de exemplu. Acest titlu
este mai mult dect o etichet el reprezint ncoronarea unui an prolific pentru ora n termeni
culturali. Prin urmare, orice candidaturi care ar avea forma unei brouri turistice a oraului ar fi
inadecvate.13
Oraul este stimulat s se inspire din caracteristicile specifice i s demonstreze
creativitate. Drept consecin, chiar dac patrimoniul i tradiia de lung durat din domeniul
vieii culturale pot fi de mare ajutor, ele pot reprezenta doar o baz pentru organizarea
evenimentului.14
Programul pentru anul Capitalei culturale europene trebuie s fie excepional: el va fi
special conceput pentru titlu.
Anumite orae candidate au fost, poate, tentate s reuneasc sub egida Capitalei culturale
europene diferitele evenimente culturale pe care le propun n mod obinuit sau s sublinieze
exclusiv patrimoniul lor arhitectonic. Aceste candidaturi nu au fost reinute.
13 http://ec.europa.eu/culture
14 http://ec.europa.eu

 Evenimentul ofer posibilitatea ntririi cooperrii n domeniul cultural i promovrii

dialogului permanent la nivel european. El trebuie s sublinieze caracteristicile comune i
diversitatea culturilor europene. Aceast diversitate se refer, de asemenea, la aportul cultural al
tuturor populaiilor conlocuitoare de migrani sau al noilor sosii din ri europene sau ri ter e.
Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului este ncurajarea cunoaterii reciproce dintre
cetenii europeni i, n acelai timp, crearea unui sentiment de apartenen la aceeai comunitate.
n acest sens, viziunea global a evenimentului trebuie s fie european, iar programul trebuie s
creeze un interes la nivel european.15
Legturile stabilite ntre programele celor dou orae deintoare ale titlului de Capital
cultural european sunt binevenite.
Experiena ctigat n urma seleciilor anterioare arat c oraele care i-au pregtit n
mod contiincios candidaturile pot profita de pe urma activitii depuse, chiar dac la selecia
final candidatura lor nu a fost reinut. Implicarea prilor interesate din domeniu, discuiile
privind politica cultural i parteneriatele preconizate pot fi folosite pentru a stimula via a
cultural a oraului.16

IX.

Diversitatea culturala si etnicitatea

Diferentele culturale in ceea ce priveste etnia reprezinta o sursa potentiala pentru mai
multe orase, in special atunci cand autoritatile guvernamentale si politicienii recunosc cultura ca
instrument capabil de a stimula integrarea: cultura ca o punte intre culturi. In Europa de Nord si
de Vest, in orase precum Londra, Bruxelles si Rotterdam autoritatile au folosit si folosesc
diversitatea etnica pentru a dezvolta anumite peisaje etnografice sau cartiere culturale pentru a
atrage turisti, cum ar fi Spitalfields si Banglatown in Londra. Diversitatea culturala, in
termeni etnici, este insuficient utilizata in comercializarea oraselor. Aceasta ar putea oferi
oraselor, intr-un termen scurt, posibilitatea de a se distinge de alte orase.17
15 http://ec.europa.eu/culture
16 http://ec.europa.eu/culture
17 www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture

Integrarea diveritatii culturale si a turismului cultural al orasului va fi un proces destul de

lent din cauza sensibilitatii politice a acestui subiect. Exista, totusi, semne clare ca acest proces a
inceput deja in diverse orase europene, de exemplu introducerea in orase a festivalurilor
alimentare multiculturale si interculturale, festivalurilor etnice, safari urban etc.

X.
Anul nominalizarii
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999

2000

2001
2002
2003
2004

Lista capitalelor culturale europene

Capitale culturale europene
Atena
Florenta
Amsterdam
Berlin
Paris
Glasgow
Dublin
Madrid
Antwerp
Lisabona
Luxembourg
Copenhaga
Salonic
Stockholm
Weimar
Avignon
Bergen
Bologna
Bruxelles
Cracovia
Helsinki
Praga
Reykjavik
Santiago de Compostela
Porto
Rotterdam
Bruges
Salamanca
Graz
Genova
Lille

Statul de provenienta
Grecia
Italia
Olanda
Germania
Franta
Marea Britanie
Irlanda
Spania
Belgia
Portugalia
Luxembourg
Danemarca
Grecia
Suedia
Germania
Franta
Norvegia
Italia
Belgia
Polonia
Finlanda
Cehia
Islanda
Spania
Portugalia
Olanda
Belgia
Spania
Austria
Italia
Franta

2005
2006
2007
2008
2009
2010

2011
2012

Cork
Patras
Luxembourg
Sibiu
Liverpool
Stavanger

Irlanda
Grecia
Luxembourg
Romania
Marea Britanie
Norvegia

Linz
Vilnius
Essen
Istanbul
Pecs

Austria
Lituania
Germania
Turcia
Ungaria

Turku
Tallin
Guimaraes

Finlanda
Estonia
Portugalia

Maribor

Slovenia

18

Glasgow, Scotia
Dupa ce a fost numit Capitala Culturala Europeana in anul 1990, in Glasgow s-au readus la viata
o multitudine de facilitati culturale, inclusiv Burrell Collection si s-a construit Muzeul de Arta
Moderna.
Noile atractii turistice au reprezentat un motor al cresterii economice in regiune, astfel ca,
pana in anul 2005, 30.000 de persoane au fost angajate in industria turismului din Glasgow.
Momentan, orasul se concentreaza pe o noua initiativa de rebranding "Glasgow: Scotland With
Style", care promoveaza zona ca fiind un loc ideal pentru oricine isi doreste sa locuiasca, sa
munceasca, sa investeasca sau sa studieze aici.
De asemenea, autoritatile orasului au investit o suma de 300 milioane dolari in
modernizarea cladirilor culturale si a altor proiecte din aceeasi arie de interes, in perioada 2006
2011. Orasul continua sa se pastreze ca un loc ideal pentru a lucra, trai, investi sau studia.
18 http://ec.europa.eu/romania/documents

Luxemburg
Chiar daca Luxemburgul este o tara mica, cu o populatie ce nu depaseste 500.000 de
locuitori, a fost prima regiune non-oras numita Capitala Culturala Europeana in anul 2007.
Festivalurile au fost organizate pe durata intregului an, atragand 3,3 milioane de vizitatori
ceea ce a determinat cresterea gradului de ocupare al hotelurilor cu 6% fata de anul 2006.
Evenimentele din timpul anului cand a avut titlul de capitala culturala europeana au
adus 44 milioane de dolari economiei locale, cele mai cautate monumente turistice fiind Muzeul
de Arta Moderna, inaugurat in 2006 si Filarmonica Luxemburg, o sala de concerte amplasata in
mijlocul Luxemburgului.
Sibiu

In anul 2007 oraul Sibiu a fost Capital european a culturii, mpreun cu Luxemburg.
La Sibiu au fost prezentate peste 300 de de proiecte, nsumnd mai bine de 2000 de evenimente
un caleidoscop de genuri i direcii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru i pictur,
muzic, film, dans, literatur i arhitectur la art contemporan i gastronomie. Evenimentele
incluse n Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural i multilingvistic al oraului.
Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte
comune Sibiu Luxemburg, rednd caracterul european al Programului. Marele ctig al Sibiului
dup acest an a fost vizibilitatea sporit de care a beneficiat. Oraul a ajuns ntr-un timp foarte
scurt celebru, iar suita de manifestri culturale a reprezentat pentru Sibiu un prilej de relansare
a industriei turismului. nc de la nceputul anului s-a nregistrat o dezvoltare considerabil. Un
singur exemplu numrul turitilor a depit cifra de 700.000, o dublare fa de anul 2006 i
triplu fa de anul 2005.19

Lisabona
Lisabona este unul dintre cele mai frumoase orase europene datorita atmosferei placute pe
care o creaza amestecul de traditie, a obiectivelor turistice, vietii culturale, dar si datorita
preturilor accesibile. Cea mai interesanta parte este cartierul vechi, care este considerat un
adevarat muzeu in aer liber. Acest oras captivant, ce abunda in obiective turistice, este una dintre
19 www.balcanii.ro

cele mai mici capitale din Europa, dar care la orice pas isi uimeste vizitatorii prin maiestria sa
culturala dar si prin minunatele plaje ale Oceanului Atlantic.
In anul 1994 a fost desemnat capitala europeana a culturii. Ulterior a fost gazda multor
evenimente internationala de prestigiu, printre care Expo 98, Tenis World Master 2001,
Euro 2004.
Guimaraes (Portualia) si

Maribor (Slovenia) - capitale culturale

europene n anul 2012

Pentru iubitorii de evenimente culturale, cel putin doua sunt destinatiile care nu trebuie
scapate din vedere acest an: Guimaraes (Portugalia) si Maribor (Slovenia) care, de la 1 ianuarie
2012, au preluat oficial titlui de Capitale culturale ale Europei.
Ambele orase au un calendar extreme de incarcat in evenimente culturale ce se deruleaza
pe parcursul intregului an concerte pentru toate gusturile, spectacole de teatru, dans, cinema si
multimedia, carnavaluri, evenimente de strada si workshop-uri de creatie. Un mix cultural
traditional si modern va incanta in egala masura vizitatorii celor doua orase, dar si localnicii, iar
oferta turistica va fi una de exceptie. Startul manifestarilor s-a dat pe data de 13 ianuarie in
Maribor si pe data de 21 ianuarie in Guimaraes, cand reprezentantii capitalelor culturale din 2011
(Tallin- Estonia si Turku- Finlanda) au predate titlul noilor detinatoare. Scopul programului este
atragerea de investiii i dezvoltarea turismului n Capitale.20
Urmatoarele capitale culturale europene vor fi Marseille (Franta) si Kosice (Slovacia) in
2013, Umea (Suedia) si Riga (Letonia) in 2014, Mons (Belgia) si Plzen (Cehia) in 2015. Pana in
prezent, singurul oras din Romania care a detinut acest titlu a fost Sibiul.

XI.
Anul nominalizarii
2000
2001

Lista capitalelor culturale americane

Capitale culturale americane
Merida
Iquique

20 http://www.europarl.europa.eu

Statul de provenienta
Mexic
Chile

2002
2003

Maceio
Panama City
Curitiba
Santiago
Guadalajara
Cordoba
Cuzco
Brasilia
Asuncion
Santo Domingo
Quito
Sao Luis

2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

Brazilia
Panama
Brazilia
Chile
Mexic
Argentina
Peru
Brazilia
Paraguay
Republica Dominicana
Ecuador
Brazilia

21

Asuncion capitala culturala americana in 2009

Asuncin este cel mai important centru cultural din Paraguay. n 2009, a fost ales pentru
titlul de

Capitala Culturala Americana de ctre Biroul Internaional al capitalelor

culturale. Unele dintre cele mai importante repere culturale din oras sunt Palatul familiei Lpez,
Panteonul Naional al Eroilor, oraul istoric al Consiliului, Catedrala Metropolitana,
Hotelul Guaran, Teatrul Municipal Ignacio A. Pane, i Biserica a Preasfintei Treimi s.a.

Santo Domingo Republica Dominicana 2010

Santo Domingo, capitala statului Republica Dominicana, a fost numit Capitala Culturala
Americana pentru anul 2010 de catre organizatia American Capital of Culture.
Santo Domingo este un centru al inovatiei, creatiei, educatiei si istoriei. A fost primul oras
care a ajutat Americile sa-si deschida portile catre Lumea Noua.

XII. Lista capitalelor culturale arabe

21 Ro.wikipedia.org

Anul nominalizarii
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

Capitale culturale arabe

Cairo
Tunis
Sharjah
Beirut
Riyadh
Kuwait City
Amman
Rabat
Sanaa
Khartoum
Muscat
Alger
Damasc
Ierusalim
Doha
Sirte
Manama
Bagdad

Statul de provenienta
Egipt
Tunisia
Emiratele Arabe Unite
Lebanon
Arabia Saudita
Kuwait
Iordania
Morocco
Yemen
Sudan
Oman
Algeria
Siria
Palestina
Qatar
Libia
Bahrein
Iraq

22

Cairo - Capitala culturala araba- 1996

Cairo este cel mai mare oras din Africa si este considerat a fi unul dintre cele mai
frumoase orase din lume. Cairo este cunoscut drept capitala culturala a Africii. Acesta este
umplut atat cu modernism cat si cu antichitate. Dispune de o mostenire si o traditie proprie, fiind
locul de intalnire al culturilor a trei continente, Africa, Europa si Asia.
Bazarurile egiptene sunt o priveliste minunata. Zgomotul de muzica si bazar, alaturi de
mirosul de mirodenii creaza o senzatie unica.

22 Ro.wikipedia.org

Principalele atractii turistice sunt: Muzeul Egiptean al Antichitatilor, Piramida lui Keops,
Sinagoga Chaar-Hachamaim, Citadela din Cairo, Muzeul Coptic, Sfinxul, Biserica Suspendata,
Muzeul de Arta Islamica etc.
Piramida lui Keops a fost construita undeva intre anii 2700-2500 I.Hr. langa Cairo, pe
platoul de la Gizeh. Marea Piramida a fost cea mai inalta constructive din lume mai mult de
43 de secole, pana in secolul al XIX-lea, in 1889, cand a fost construit Turnul Eiffel. Desi pe
platoul lui Gizeh sunt 10 piramide, cea a lui Keops (al doilea rege din a patra dinastie) este cea
mai mare dintre ele si se crede ca numai ea a fost inclusa intre Minunile Lumii.
Alger - capitala culturii arabe in 2007
Alger a devenit 'Capitala culturii arabe 2007' in cadrul unei manifestari anuale organizate
de Liga Araba.
Acest eveniment a fost prefatat de o parada pe strazile capitalei algeriene. Manifestarile ce
s-au derulat la Alger si in alte orase ale Algeriei au dorit sa ofere o imagine a bogatiei
patrimoniului cultural arab in ansamblul disciplinelor artistice si literare.
Cu acest prilej au fost prezentate mai multe mii de titluri de carti - noi editari, reeditari
sau traduceri - din diferite genuri literare si au fost lansate cateva albume de arta despre orasele
algeriene, conform organizatorilor.
De asemenea in cadrul acestui eveniment au fost prezentate 45 de piese de teatru de
autori arabi si straini si au fost organizate colocvii pe tema dramaturgiei arabe.
Din programul evenimentului nu au lipsit proiectiile cinematografice, spectacolele
muzicale si o serie de expozitii consacrate in principal centrelor istorice magrebiene si sahariene.
Aceasta manifestatie culturala a fost finantata printr-un fond special constituit de 5,5 miliarde de
dinari (55 milioane de euro), conform Ministerului Algerian al Culturii.
Decizia de a organiza in fiecare an aceasta manifestare intr-o alta capitala araba a fost
luata de Organizatia Araba pentru Educatie, Cultura si Stiinta (ALESCO, echivalentul arab al
UNESCO) in 1996.
Orasul Damasc a fost desemnat de UNESCO, capitala culturii arabe in 2008
Capitala Siriei, Damasc este cea mai veche capitala din lume avand o continuitate de peste 4.000

de ani. Inaltat in depresiunea Ghutah, Damascul a fost cucerit de-a lungul istoriei de romani,
bizantini si otomani, prezentandu-ni-se astazi drept un important centru economic, cultural,
comercial si politic. In acest sens, autoritatile locale planuiesc sa profite la maximum de aceasta
oportunitate pentru a dezvolta turismul, organizand numeroase activitati culturale ce vor dezvalui
turistilor aspecte interesante ale culturii arabe, traditii si obiceiuri vechi de sute de ani. In ceea ce
priveste cazarea, in Damasc exista deja un Four Seasons, situat in inima capitalei, langa o superba
gradina publica si o straveche moschee.

XIII. Concluzii
Multe orase sunt interesate sa devina Capitale Culturale, cele mai importante motive
pentru aceasta fiind:

publicitatea de care beneficiaza orasele pe parcursul anului in care a fost declarat capitala

culturala;
numarul mare de turisti suplimentari care viziteaza orasul in aceasta perioada;
impulsul pe care acest program il da infrastructurii si produselor turistice ale orasului
efectele pozitive pe termen lung asupra imaginii de ansamblu a orasului si numarul mare
de vizitatori in orasul capitala culturala23
Cu toate acestea, se presupune ca faptul de a fi capitala culturala contribuie cu mai multi

vizitatori in orasul respective in perioada de dupa anul cand a fost Capitala Culturala.
Principalele motive ale vizitatorilor in capitalele culturale sunt de ordin educativ
(invatarea istoriei si culturii orasului respectiv) dar si distractiv (pentru a se bucura de atmosfera
si de concertele si evenimentele organizate). Turistii mai in varsta tind sa fie mai motivati de
istoricul si cultura oraselor capitale culturale in timp ce persoanele de 25-49 de ani sunt motivate
de distractie.
In 2007, 898 milioane de oameni au fost numiti turisti in cautarea obiectivelor culturale,
in comparatie cu anul 1995, cand numarul acestora era de 538 milioane, potrivit unui raport

23 www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture

OECD. Raportul se numeste Impactul Culturii asupra Turismului si analizeaza importanta

economica si sociala a culturii asupra turismului in diferite parti ale lumii.24
XIV. Bibliografie
-

www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture_LR.pdf
http://www.balcanii.ro/2011/05/capitale-culturale-europene/
http://www.forbes.com/2009/01/15/culture-travel-destinations-forbeslifecx_ls_0115travel.html
http://repeatingislands.com/2010/03/10/santo-domingo-is-2010-cultural-capital-of-theamericas/
www.fordham.edu/halsall/med/wiet.html
http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009011621503/TURISM/Periplu-prin-capitaleleculturale-europene-in-2009.html

http://www.greatnews.ro/index.php/turism/capitalele-culturale-europene-in-2012-cinesunt-si-ce-frumuseti-ascund-guimaraes-si-maribor.html

http://yourmoney.wall-street.ro/articol/Stiri/25966/Damasc-Capitala-culturii-arabe-in2008.html
http://www.sana.sy/eng/22/2008/01/13/156234.htm

24 www.forbes.com/2009/01/15/culture-travel-destinations