CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE AL “TURISMULUI RURAL

ÎN ROMÂNIA”

1.1. Spaţiul rural şi dezvoltarea turismului în contextul actual al

economiei româneşti

Perioada actuală se evidenţiază prin aceea că dezvoltarea economică reprezintă un

obiectiv major al societăţii, care transpus la nivelul spaţiului rural face din acesta un factor
de producţie. Astfel, spaţiul rural capătă caracterul unui capital a cărui valoare este dată de
suma resurselor endogene, respectiv de valorificarea acestora. Foarte mult timp
valorificarea resurselor endigene în spaţiul rural a fost unidirecţionată spre obţinerea de
producţii ale rsursei biologice regenerabile fără a se ţine cont de faptul că spaţiul rural este
definit nu doar de „fertilitatea solurilor ci şi de întinderea geografică, respectiv alura
mediului înconjurător” 1 . De asemenea o perioadă îndelungată era logic ca „pământul
hrănitor să fie aspectul sub care societatea să privilegieze spaţiul rural”2. Totodată spaţiul
rural beneficiază şi de alte resurse a căror valorificare contribuie la diversificarea
economiei rurale care, pe fondul unei performanţe economice, a determinat ca spaţiul rural
să fie promovat şi ca bun de consum, fiindu-i atribuită o vocaţie nouă, devenind spaţiu
rezidenţial şi spaţiu recreativ. În această situaţie a manifestării interesului pentru spaţiul
rural ca bun de consum asistăm la o răsturnare a valorilor, în sensul că suprafeţe lipsite de
vocaţie agricolă cu valoare de vânzare nulă, înregistrează, dacă îndeplineşte o funcţie
rezidenţială, „o creştere a valorii lor de piaţă încât depăşeşte preţul suprafeţei agricole
utile3”. Promovarea spaţiului rural ca bun de consum este direct dependentă de calitatea
mediului, care nu este uşor de asigurat în condiţiile în care economia contemporană este
înfăţişată la început de mileniu al III-lea drept distrugător al sistemelor sale suport.

1
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Spaţiul rural definire, organizare, dezvoltare. Editura Mirton
Timişoara, p. 889”.
2
idem
3
Badouin, R., 1971. Economie Rurale, Collection U, Armand Colin, pag: 362-367.

5

 În acest context, studiul de faţă va evidenţia necesitatea adoptării unei schimbări
bazată pe cercetare şi inovare care să promoveze principiile sustenabillităţii în spaţiul rural
cu particularizere pe domeniul turistic.

1.1.1. Definirea spaţiului rural

A defini noţiunea de spaţiu rural este o problemă complexă ce a trezit un interes

major din partea unui număr mare de organizaţii internaţionale, ce utilizează pentru aceasta
criterii diferite, precum cel: statistic, administrativ, funcţional, legislativ, etc.
La nivelul Uniunii Europene se manifestă o concentrare pe dezvoltarea rurală şi
este adoptat criteriul O.E.C.D. „bazat pe densitatea populaţiei în definirea ruralului cea ce
face posibilă comparaţiile la nivel internaţional ale condiţiilor şi dinamicii mediului rural
din Europa”. „La nivel UE, densitatea medie a populaţiei este de 115 locuitori/km2, iar
criteriul folosit pentru departajarea satelor de oraşe este densitatea de până la 100
locuitori/km2 (Eurostat)”. „Regiunile cu caracter rural acoperă circa 85% din suprafaţa
totală şi cuprind 40% din populaţia UE 27”4.
„Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu
privire la Carta Europeană a spaţiului rural, defineşte noţiunea de rural astfel: spaţiul rural
cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care
majoritatea părţii terenului este utilizată pentru: agricultură, silvicultură, acvacultură şi
pescuit; activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie,
servicii)”; „amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii
naturale); alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit)”. Se poate concluziona că ruralul „este
extrem de variat, și cuprinde teritoriul cultivat, cel ocupat de păduri şi păşuni, teritoriul
rural neagricol (munţii, riviera mării etc.) şi aglomerările rurale. „Zonele rurale din
România acoperă 92,0% din teritoriu ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie adică 9,65
milioane de locuitori”5. Spaţiul rural6 românesc este format din „suprafaţa administrativă a

4
„Drăghici, A., N., Teză de doctorat. Dezvoltarea economiei rurale în zona colinară, pe exemplul Depresiunii
Patîrlagele, Bucureşti”.
5
„Cadrul naţional strategic pentru dezvoltare durabilă a sectorului agroelimentar şi a spaţiului rural în
perioada 2014-2020-2030”.
6
„Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat, la nivel NUTS 5, în 319 localităţi
(dintre care 103 municipii – cele mai importante oraşe), care formează zona urbană şi 2.860 comune, care
constituie zona rurală, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritorială şi urbanismul respectiv Legii
351/2001 referitoare la aprobarea Planului Naţional de Amenajare Teritorială. La rândul lor comunele sunt în
majoritatea lor, formate din mai multe sate (existând, în total, 12.956 sate), care nu au responsabilităţi
administrative”. „Pentru ca o comună să devină oraş, trebuie aprobată o lege specifică. Oraşele şi comunele

6

celor 2.860 de comune şi 12.956 sate” 7 . „Spaţiul rural exercită funcţiile sale de
aprovizionare, de recreare şi de echilibru dorite de societate, atunci când are o bună
infrastructură, o agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit viabile, condiţii locale
favorabile activităţilor economice neagricole, un mediu înconjurător intact şi un peisaj
îngrijit”8. Există o accepţiune mai largă dată de specialişti experţii ai Uniunii Europene, în
care se precizează că: „noţiunile de spaţiu sau de lume rurală implică mai mult decât o
simplă delimitare geografică; ele se referă la un întreg ţesut economic şi social, care
cuprinde un ansamblu de activităţi dintre cele mai diverse”9. Se insistă pe faptul că ruralul
ilustrează, complementar funcţiei sale de „cadru de viaţă şi de activitate economică, o serie
de funcţii vitale pentru întreaga societate”. Se arată că spaţiul rural constituie un loc de
destindere şi recreare, mai mult asigură echilibrul ecologic constituind totodată o zonă
tampon şi spaţiu de regenerare. „Într-o definiţie de sinteză a Comisiei Economice pentru
Europa a O.N.U., spaţiul rural este considerat ca o parte a teritoriului natural situată în
afara oraşelor şi folosită în special pentru agricultură sau economia forestieră, cu locuitori
în marea lor majoritate dependenţi de producţia agricolă şi deservirea acesteia, de creşterea
şi exploatarea pădurilor”10.
Din cele expuse se consolidează ideea că ruralul este ilustrat într-o diversitate de
forme a căror caracteristică este influenţată de elemente ce definesc populaţia, de factori
geografici, de starea economiei etc.

1.1.2. Caracteristicile spaţiului rural românesc

Spaţiul rural este puternic influenţat de evoluţia societăţii umane atât la nivel
structural cât şi funcţional, ca urmare a dezvoltării unor activităţi nonagricole şi a tendinţei
generală de urbanizare. Aceasta impune „necesitatea asigurării unui echilibru între cerinţa
de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social, cu tendinţa firească de
modernizare a vieţii rurale” 11 . P.I. Otiman „în lucrarea intitulată Dezvoltarea rurală în

sunt gropate în judeţe (Nivel NUTS 3), care au funcţii administrative”. „Cele 42 de judeţe sunt grupate în 8
regiuni de dezvoltare (NUTS 2), care nu au funcţii administrative”.
7
„Zahiu Letiţia, Lazăr T., 2000. Agricultura României în procesul de integrare agricolă europeană. Editura Ex
Ponto, Constanţa”.
8
Onofrei, Lopita, 2011. Teză de doctorat „Cercetări privind implementarea Reţelei de dezvoltare rurală în
România”, Timişoara.
9
Zahiu Letiţia, Lazăr T., 2000. Op. Cit.
10
O.N.U.-C.E.E., 1070. Planirovanie I razvitie selskihnasetenih mest. Geneva.
11
„Nistreanu M., Mărăcineanu F., Constantin Elena, 2009. Dezvoltarea regională sustenabilă. Politici şi
strategii, Editura Nouă, Bucureşti, p. 6”.

7

România, realizează o sinteză reuşită a caracteristicilor spaţiului rural şi evidenţiază că:
spaţiul rural autentic se distinge din toate punctele de vedere (structură economică,
populaţie, ocupaţii, cultură, viaţa socială etc.) de spaţiile urbane, industriale, miniere, zone
portuare etc.”12. Aceasta evidenţiază:
1) Predominanţa activităţilor agricole. În spaţiul rural, agricultura reprezintă
„coloana vertebrală” a economiei, dar este bine de precizat că în anumite zone situaţia este
alta. Astfel în zonele montane şi piemontane, „silvicultura, împreună cu activităţile conexe
silviculturii” domină economia ruală, iar la munte, litoral sau deltă, activităţile
„agroturistice, de agrement, de pescuit sau de vânătoare sportivă devin dominante”13.
2) Spaţiu de producţie. Ocupaţional vorbind, în spaţiul rural, „activităţile sectoriale
primare (producţia agroalimentară, silvicultura şi exploatarea pădurii, industrializarea
lemnului, mineritul, industria conexă agriculturii, industria casnică şi meşteşugurile) deţin
o pondere ridicată din punct de vedere economic”14. Profesiunile practicate în spaţiul rural,
în general, au un profund caracter practic, unele dintre acestea solicitând policalificare
profesională. Se înregistrează un număr redus de populaţie ocupată în servicii, respectiv
activităţi sociale. Totodată se evidenţiază că un număr important din populaţia de rurali
angajată în câmpul muncii în sectorul neproductiv, prestează şi activităţi productive de
regulă în sectorul agricol, dar şi în alte sectoare conexe pentru a ajuta familia sau pentru a
dezvolta mici afaceri. Se subliniază, astfel un element de bază al ruralului, mai exact a
poulaţiei de rurali de a desfăşura concomitent activităţi agricole şi non-agricole, ceea ce
mijloceşte realizarea pluriactivităţii. Pluriactivitatea poate re/vitaliza economic spatiul rural
dacă se asigură abordarea unei game largi de activităţi, în multe cazuri în concordanţă cu
oportunităţile economice existente, conform cu cele întâmplate în zona vest-europeană15 .
3) Predominanţa proprietăţii private, familiale în spaţiul rural este bine evidenţiată în
zona rurală ceea ce arată că „proprietatea publică şi privată a statului este mult mai
restrânsă, reducându-se, de regulă, la rezervaţii şi parcuri naţionale, terenuri limitrofe
căilor de comunicaţii şi reţelelor de transport, unele terenuri cu destinaţie specială”16.

12
„Otiman P., I., 1997. Dezvoltarea rurală în România, Editura Agroprint, Timişoara, p. 33-36”.
13
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.
14
„Iagaru Romulus, 2012. Managementul strategic al resurselor de dezvoltare rurala. Editura Universitatii
Lucian Blaga, Sibiu”.
15
„Evans, N.J., Ilbery, B.W., 1993. The pluriactivity, part-time farming, and farm diversification debate,
Environment and Planning A 25, 945-959. Lamarche, H., 1994. L’agriculture Familiale, Du Mythe a la
Realite, tome II, Editions L’Harmattan, Paris. Le Heron, R., Roche, M., Johnston, T., 1994. Pluriacticity: An
exploitation of issues with reference to New Zeeland’s livestock and fruit agro-commodity system, Geoforum
25, 155-171. Sofer, M., Gal, R., 1996. Entreprises in village Israel and their environmental impacts.
Geography 81(3), 235-245”.
16
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.

8

 4) Zona rurală este mai aerisită, mai umanizată, referitor la densiatea populaţiei şi
mărimea aşezămintelor umane ceea ce conduce la dezvoltarea unor raporturi interumane
solide concomitent cu o participare mai bună a cetăţeanului la problemele comunităţii.
5) Spaţiul rural este incomparabil „mai frumos şi mai apreciat de mulţi locuitori, din
punct de vedere peisagistic”, pe fondul dominaţiei resursei naturale unde o ponedere
însemnată revine resusei peisagistice, florei şi faunei.
6) Mai mult decât în oricare alt mediu social, în spaţiul rural, viaţa „este aşezată pe
o serie de norme emanate din experienţa de viaţă multiseculară, din tradiţiile, obiceiurile şi
cultura locală”. Aceasta are la bază „un set de elemente ce definesc viaţa la ţară, precum,
tradiţiile şi obiceiurile a căror particularitate defineşte specificul unui anumit areal
constituind o importantă sursă de atracţie atat pentru viaţa la ţară cat şi pentru petrecerea
timpului liber”17.
7) Dezvoltarea ruralului românesc trebuie să i-a în considerare că „politica de
dezvoltare a spaţiului rural în ţările vest-europene s-a axat pe principiul continuităţii şi
complementarităţii activităţilor agroalimentare, iar activităţile nongricole, s-au bazat pe
complementaritatea faţă de agricultură”18.
8) Nevoia de sprijin din partea statului „prin politici de dezvoltare rurală a activităţlor
nonagricole plasate în aval şi amonte de agricultură precum şi cele care prelucrează materii
prime locale”.
Ruralul românesc se confruntă cu o serie de probleme specifice ce au determinat o
serie de organisme la nivel local, regional, naţional, internaţional şi chiar mondial să
elaboreze o serie de măsuri de revigorare prin care se doreşte realizarea unei dezvoltarea
rurale care sa includă nu doar sectorul agricol ci deopotrivă şi pe cel non-agricol. Aceasta
va conduce la creşterea şi diversificarea ofertei privind locurile de muncă în rural ceea ce
va conduce la dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale , respectiv integrarea acesteia
la economia rurală a Uniunii Europene.

1.1.3. Funcţiile spaţiului rural

Spaţiul rural reprezintă “mediul natural în care se desfăşoară activităţi agricole şi

neagricole, respectiv activităţi economice, sociale şi culturale ce pot fi sintetizate după cum

17
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.”
18
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.”

9

este specificat şi în Carta europeană a spaţiului rural19, adoptată de către Consiliul Europei,
în trei funcţii principale ale spaţiului rural: „funcţia economică, funcţia ecologică şi funcţia
socio-culturală”.
„Funcţia economică a spaţiului rural este considerată funcţie de bază, primară, ce are
drept obiectiv promovarea unui sistem de producţie agricolă şi în conexiune cu aceasta
favorizarea, dezvoltarea şi extinderea şi altor ramuri situate în aval şi amonte de agricultură
precum producţia silvică, pescuitul, valorificarea pe termen lung (sustenabilă) a resurselor
naturale, turismul rural, funcţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii productive şi de
servicii din spaţiul rural, meşteşugurile etc.” 20 „Susținerea acestui demers are la bază
garantarea de către țările semnatare ale Cartei europene a spaţiului rural” a unui sistem de
producţie agricolă care să asigure”:
ü „necesarul de alimente al populaţiei”;
ü „garantarea unui nivel al venitului agricultorilor şi al familiilor lor apropiat
şi comparabil cu a celorlalte profesiuni libere”;
ü „protejarea mediului înconjurător şi asigurarea regenerării mijloacelor de
producţie ca solul şi apa freatică, pentru generaţiile viitoare în spiritul unei
dezvoltări sustenabile”.
Se observă complexitatea funcţiei economice ca urmare a constituirii ei dintr-un
număr mare de activităţi (pluriactivităţi), ceea ce arată că „spaţiul rural actualmente nu mai
este privit ca o zonă eminamente agricolă”. „Cu cât structura ruralului este mai
diversificată, cu atât implicaţiile sociale sunt mai favorabile: posibilităţi de plasare a forţei
de muncă, stabilitatea populaţiei, menţinerea tineretului în spaţiul rural cu posibilităţi de a
lucra în ramuri neagricole dar apropiate de agricultură, garantând astfel surse diferite de
venituri pentru populaţia rurală, complementaritate în folosirea forţei de muncă, utilizarea
timpului secundar (parţial) al salariaţilor în gospodăriile agricole privat-familiale etc”21.
„Funcţia ecologică” este dată de preocuparea omenirii pentru promovarea dezvoltării
rurale printr-o serie de mijloace care culminează cu finanţarea de activităţi de cercetare
specifice şi a altor forme de ajutor menite să dezvolte şi diversifice producţia prin
acordarea de subvenţii, etc în sensul sustenabillității. Aceasta presupune situarea în prin
planul preocupărilor al protecţiei mediului, gestionarea sustenabilă a resurselor şi creşterea
competitivităţii. Este nevoie de o astfel de abordare deoarece dezvoltarea agricolă deşi a

19
„La Charte européenne de l’espace rurale” – „un cadre politique pour le developpement rural, Strasbourg,
1995”.
20
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.” P 60
21
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.”, p. 61”

10

avut efecte pozitive, în sensul creşterii producţiei agricole şi contribuţiei la dezvoltarea
societăţii, a determinat creşterea poluării mediului agricol, valorificarea nerațională a
resurselor şi degradarea calităii mediului unor microzone 22 şi implicit a spaţiului rural.
Dacă luăm în considerarea multitudinea accidentelor ecologice şi impactul negativ al
acestora asupra deteriorării “peisajului agricol şi silvic, diminuării florei şi faunei şi
perturbării sau chiar distrugerii echilibrului ecologic în foarte multe ecosisteme ale
spaţiului rural, rezultă că este nevoie de reechilibrare ecologică”23.
„Funcţia socio-culturală se regăseşte în natura activităţilor umane, a relaţiilor din
interiorul comunităţilor şi celor intercomunitare, ceea ce arată că spaţiul rural, este un
spaţiu social caracterizat prin aceea că toţi oamenii se cunosc între ei din toate punctele de
vedere”24. „Viaţa socială a localităţilor rurale este intim legată de viaţa spirituală, culturală,
iar cultura tradiţională şi obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecărei
localităţi, zone sau regiuni rurale”25. În prezent ruralul este cuprins de febra modernismului
care odată cu beneficiile exercită o influenţă negativă asupra unor tradiţii în sensul
dispariţiei lor. Aceasta obligă, atunci cand se pune problema dezvoltării spaţiului rural la
elaborarea de strategii relevante rezultate în urma unei analize amănunţite care să permită
în acelaşi timp şi “realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural
economic, ecologic si social-cultural şi tendinţa de modernizare a activităţii economice şi a
vieţii rurale”26.

1.2. Turismul rural şi dezvoltarea sa în contextul actual al

economiei româneşti

Ultimele două decenii ale mileniului trecut evidenţiază o preocupare intensă faţă de
valorificarea resurselor peisagistice ale spaţiului rural, aşa încât se conturează o nouă
formă de turism numită turism rural. Turismul rural este constituit din servicii turistice de
cazare şi servire a mesei situate în zone rurale. Infrstructura este specifică de dimensiuni
reduse, prezintă interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic, ceea ce aminteşte de

22
„Rădulescu Carmen Valentina, 2003. Dezvoltarea durabilă şi implicaţiile economico-financiare ale
organizării exploataţilor agricole. Editura ASE, Bucureşti”.
23
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.”, p. 61”
24
„Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., 2003. Op. Cit.”, p. 61-62”
25
„Iagaru, 2012. Op. cit.”
26
Nistreanu si colab., 2009. Op. cit.

11

locuinţele tradiţionale. Se acordă o atenţie deosebită gastronomiei locale tradiţionale şi de
cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial.

1.2.1. Conceptul de turism rural şi de produs turistic rural

„Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și

condusă de populaţia locală, în strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman” 27
Definirea conceptului de „turism rural a fost subiectul multor lucrări de specialitate şi încă
nu s-a ajuns la un consens general acceptat”28.Din multitudinea definiţiilor din literatura de
specialitate am selectat câteva care confirmă afirmaţiile anterioare: „Organizaţia Mondială
a Turismului a lansat în anul 1997 o definiţie a turismul rural în care acesta este o formă a
turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de
către populaţia locală, ce valorifică resursele turistice locale,respectiv dotările şi structurile
turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice” 29 . Literatura franceză arată că
„turismul rural cuprinde toate formele de turism în mediul rural …, şi de asemenea
activităţi turistice în aer liber şi activităţi de descoperire a naturii, a mediului cultural local,
a gastronomiei”30 ; Turismul rural „cuprinde toate activităţile ce au ca destinaţie spaţiul
rural (ferme, rezervaţii naturale, mici sate, etc.) şi care înglobează toate caracteristicile
locale şi specificitatea regiunilor rurale în scopul atragerii turiştilor” 31 ; În literatura
americană se arată că “turismul rural înglobează toate experienţele recreative ce implică
vizite în mediul rural cu scopul de a participa la activităţi, evenimente sau de a vedea
atracţii ce nu se regăsesc în mediul urban; aceste activităţi nu sunt în mod obligatoriu de
natură agricolă”32; În literatura din ţara noastră „turismul rural este o formă de turism care
se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, economice,
culturale şi umane), echipamentele turistice (inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice,

27
„Grolleau H., 1993. „Preface” la „Le tourisme rural” par Francois Moinet, Editions France Agricole, 1-ere
edition”.
28
„Gopal R., Varma S., Gopinathan R, 2008 - Rural Tourism Development: Constraints and Possibilities with
a special reference to Agri Tourism - A Case Study on Agri Tourism Destination – Malegoan Village, Taluka
Baramati, District Pune, Maharashtra, Conference, accesibil online la http://webcache.googleusercontent.
com/search? q=cache:Pd6ZxJ8XA_UJ:dspace.iimk.ac.in/bitstream/2259/596/1/512-523.pdf+&hl=ro&gl=ro
29
Cioceanu M. - curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Consideraţii
generale, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL-I”
30
„Fiquet A. M., Chazaud P., Lequime J., Potron F., Meunier C., Barré J., 1992 - Rural tourism (2nd part),
Journal Espaces (Paris), No. 114, pg. 4-37, ISSN 0336-1446”
31
„Roberts L., Hall D., 2001 - Rural tourism and recreation: Principles to practice, Editura CABI
Publishing, ISBN 0-85199-540-3”
32
„Lobo R. - Farm Advisor UC Cooperative Extension, San Diego County, University of California
Cooperative Extension UC Small Farm Program,http://sfp.ucdavis.edu/agritourism/Definitions//;

12

hanurile şi hotelurile, sate de vacanţă etc.) şi manifestându-se sub forme variate de sejur”.
Definiţia amintită este extrem de actuală, deşi prin lege „noţiunea de fermă agroturistică a
fost înlocuită de noţiunea de pensiune agroturistică (şi mai nou pensiune turistică
rurală)”33. De asemenea turismul rural beneficiază de specificitate dată de comunitatea de
primire, patrimoniul şi mediul înconjurător. Aceste componente care dau specificitate
turismului rural permit realizarea unui diagnostic relevant cu privire la atuurile şi
restricţiile unui teritoriu analizat. Zona de interes pentru a deveni atractivă turistic, trebuie
să satisfacă minim două din următoarele trei tipuri de nevoi ale turiştilor: imaginar,
emoţional şi ludic34. Produsele turistice trebuie înţelese diferit de orice alt produs în sensul
că ele reprezintă rezultate ale unor prestări de servicii de provenienţă diversă care concură
la succesul unei întreprinderi comune (comunitatea). Produsele turistice rurale se
caracterizează printr-o abordare teritorială, singura capabilă să-i ofere specificitate în
cadrul unui proces de dezvoltare locală. „Satul românesc, în general, şi cel cu vocaţie
turistică în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piaţa
naţională cât şi pentru cea mondială” 35 . Astfel, ruralul (sat) românesc are un aport
considerabil la poziţionarea favorabilă a României pe harta viitoerelor destinaţii turistice
pentru categoriile de consumatori care apreciază: bogăţia de resurse naturale şi culturale;
raportul preţ/calitate bun; trăsăturile de specificitate şi unicitate; diversitatea etnică; istoria,
cultura, geografia şi topografia; pitorescul; resursele solului şi subsolului; tadiţia etc.
Realizarea produselor turistice rurale trebuie să se facă cu deosebită responsabilitate fără a
se omite importanţa motivaţiei în alegerea unei anumite destinaţii. Satul turistic este un
areal pitoresc, în general, bine reprezentat în ceea ce priveşte economia, patrimoniu edilitar
şi cultural, nepoluat şi conservator a unor modele cultural-tradiţionale. Există „numeroase
clasificări avansate de specialişti focusate pe funcționalitatea acestor sate”36, astfel:
- „sate peisagistice și climaterice: Fundata, Sirnea (Rucăr-Bran), Tismana (Gorj), Brădeţ,
Podul Dâmboviţei (Argeș), Botiza (Maramureș), Dorna Cândreni (Suceava), Arieșeni
(Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanța)”;
- „sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata -Brașov, Garina -
Caraș Severin) și nautice (Murighiol, Mila 23)”;

33
„Brezuleanu S. - Management agroturistic, Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu
VI, accesibil online la http://www.scribd.com/doc/92566779/Management-in-Agroturism”
34
„Bold I., Buciuman E., Drăghici M., 2003. Spaţiul rural definire, organizare, dezvoltare. Editura Mirton
Timişoara, p. 950”
35
„Nistoreanu P., Ghereş Marinela (coordonatori), 2010. Turismul rural. Tratat. Editura C.H.Beck, Bucureşti”
36
“Negoescu N.,Un théorème de convergence pour les fractions continues non commutatives, C. R. Acad.
Sci. Paris,278 A (1974), pp. 689–692. Nistoreanu, Puiu. Turismul rural: o afacere mica cu perspective mari.
Editura Didactica si Pedagogica, 1999”.

13

 - „sate balneare: Zizin (Covasna), Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltăţeşti (în Subcarpaţii
Moldovei), Costiui (Maramureş), Calacea (Timiş), Săcelu (Gorj), Geoagiu şi Vata de
Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor)”;
- „sate turistice pastorale: Orlat, Rășinari, Saliște, Gura Râului, Miercurea Sibiului,
Cisnădioara (Mărginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stănești, Pocruia, Tismana, (în
Oltenia), Borlova, Turnu Ruieni (CS), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatră (Hațeg)”;
- „sate cu monumente istorice, de arta și arhitectură: Sucevița, Putna, Dragomirna,
Agapia, Văratec (în Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi,
Tismana (în Subcarpații Getici), Hărman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian cu
renumitele biserici fortificate (în Transilvania)”;
- „satele turistice etnofolclorice: Curtişoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rășinari
(Sibiu), Vama (Suceava), Săpânţa (Maramures), Pietroșița (Dâmbovița), Bujoreni
(Valcea), Naruja (Vrancea)”;
- „sate turistice de creaţie artistică şi artizanală: Oboga, Marginea (Suceava), Corund
(Harghita), Humuleşti (Neamț), Săcel şi Săpânţa (Maramureş), Cărpuș (Cluj), Malu cu
Flori (Dambovița)”;
- „sate turistice pomi-viticole: Recași, Giarmata (Timis), Voineşti (Dâmboviţa), Cotești,
Jariştea, Străoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzău), Rădăşeni (Suceava), Șiria
(Arad), Agapia (Neamţ), Murfatlar şi Ostrov (Constanţa), Bucium (Iaşi), Dăbuleni
(Dolj)”.
Important este că tipologia produselor turistice, punerea lor pe piaţă şi modalitatea
de accesare a lor, să fie definite în mod clar, ceea ce nu este totdeauna evident, fapt pentru
care se constată o „primă opinie conform căreia lumea rurală este deşertificată şi trebuie
transformată într-un fel de grădină care conservă speciile şi care să fie plămânul oraşelor”;
„o a doua opinie tratează lumea rurală ca şi cum ar aparţine lumii a treia considerând-o un
suport pentru un turism prefabricat care se poate derula ori unde deoarece, mediul rural nu
este decât un decor pentru derularea acestuia”; „a treia opinie consideră că existenţa unui
turism propriu mediului rural justifică singularitatea analizelor realizate ce îşi propun să
inventeze noi practici”37.
Analiza mediului intern şi extern al turismului rural arată influenţa elementelor
componente specifice asupra dezvoltării şi diversificării turismului şi totodată o

37
Bold I., Buciuman E., Drăghici M., 2003. Spaţiul rural definire, organizare, dezvoltare. Editura Mirton
Timişoara, p. 961

14

întrepătrundere a acestora a cărei intensitate este dată de experienţa oferită turistului prin
produsul turistic rural oferit. Astfel se poate vorbi de următoarele tipuri de turism rural38:
„Turism rural (propriu-zis) – produsul turistic este axat pe experienţa în
gospodăria rurală (pensiunea turistică) cu accent spre relaxarea într-un peisaj rural
(recreativ) în care se poate urmări viaţa de zi cu zi a gazdelor şi comunităţii”;
„Agroturism– produsul turistic este axat pe experienţa creată de o gospodărie
agricolă cu implicare directă a turismului în activităţile specific agricole ale gazdelor”;
„Ecoturism– produsul turistic incorporează activităţi diverse în mijlocul naturii
(drumeţii, ascensiuni montane etc.), dar poate include şi activităţi culturale sau
educaţionale; de asemenea implică activităţi de conservare a naturii”;
„Turism cultural– produsul turistic este axat pe accesul direct la toate aspectele
culturale oferite de mediul rural: târguri anuale, festivaluri etnofolclorice, obiceiuri
tradiţionale, monumente culturale şi religioase, etc.”;
„Turism educaţional– produsul turistic este axat pe activităţi cu scop educaţional
desfăşurate în gospodăriile rurale/agricole sau în cadrul comunităţii rurale; acesta poate fi
turism ecvestru, turism speologic (se asigură explorarea specializată a peşterilor), etc.”.

1.2.2. Turismul rural în ţările europene cu tradiţie

Turismul rural, precum fiecare obicei, are propria istorie. Ca precursori ai acestei
activităţi amintim: călătoriile, vizitele, ospeţiile etc. În alte localităţi şi chiar ţări îndepărtate
determinate de sărbători tradiţionale în legătură cu principala activitate desfăşurată în rural
– agricultura (schimbarea anotimpurilor, nedeea, „măsura oilor”, „răvăşitul oilor” ...),
precum şi de motivaţiile religioase (hramuri bisericeşti, pelerinaje etc.). Literatura de
specialitate „evidenţiază faptul că sfârşitul secolului trecut reprezintă perioada în care
satele au început să constituie o atracţie pentru turişti39”. Un raport FAO40 „elaborat în anul
1983 încearcă să facă un bilanţ al dezvoltării turismului rural în ţările europene din care
extragem următoarele”:
„Elveţienii susţin că în Alpi turismul rural ar data din anul 1842 când turiştii au ales
viziteze Alpii pentru a trăi împreună cu locuitorii experienţe atractive, provocaţi de

38
Popa Dan, 2013. Cercetări privind promovarea și valorificarea turismului rural în zona geografică a
Olteniei, USAMv Bucureşti;
39
„siilvaş e., 1993. agroturismul (manuscris). czmr, citat după bold şi colaboratorii (op. citată)”.
40
„Dernoi M.L.A., 1983. „Situation actuelle du tourisme rural en Europe”. Rapport Nr. 2, AGRIIStructu-res
agraires et la rationalisation des exploitations. FAO/ECEIWP.3/12 Nations Unies New York”.

15

aventura unei tinere care a descoperit în Alpii elveţieni o lume mirifică a vacilor care pasc
păşuni bogate în iarbă în sunetul torentelor de apă din munţi”. Acesta a fost debutul unei
activităţi de succes care a determinat ca Elveţia la cei 6 milioane locuitori să găzduiască
anual circa 10 milioane turişti.
„Austriecii sunt foarte receptivi la această formă de turism astfel că recensământul
agricol din 1970 evidenţiază că din 362.000 de ferme existente, un număr de 26.300
ofereau 230.000 de paturi în circa 114.000 camere de închiriat ...Din 70.000 de menaje
care închiriau camere turiştilor 30% erau agricultori”. „O anchetă efectuată în anul 1980
arată că numai 2,9% din toate menajele închiriau camere turiştilor, iar printre agricultori
această proporţie era de 9,8%”.
„Finlandezii dezvoltă în mod sistemetic turismul rural începând cu anul 1968, ceea
ce face ca în anul 1981 să fie înregistrate 635.000 unităţi tip bungalow, iar din cele 150.000
exploataţii agricole doar 2.000 să ofere circa 4.000 locuri de cazare”. De asemenea cele
„6.500 de insule ce constituie arhipelagul insulelor Aland” primesc anual peste 1.000.000
de turişti în condiţiile în care ele numără 22.600 locuitori.
„Francezii au ridicat activitatea de turism rural la rang de tradiţie cu obiective bine
stabilite ce cunoaşte un ritm de dezvoltare spectaculos după adoptarea în anul 1955 a
formulei „gites-urilor rurale” şi în special după anii 1970 când aceastea cresc de la 9.978
(1973) la 25.268 (1981)”.
„Germanii dezvoltă şi ei o relaţie aparte pentru turismul rural începând cu anii
1970-1071 când se remarcă o serie de acţiuni specifice care condic la existenţa în anul
1983 a circa 23.000 ferme care ofereau servicii pentru turişti”.
„Irlandezii adoptă la începutul anilor ́60 o formulă aparte a turismului rural,
denumită - turism diferit - lansată în cadrul unui program destinat să facă faţă ritmului
scontat de creştere a numărului de turişti pe termen scurt”.
„Norvegienii îşi apropie forma de turism rural în general prin închirierea cabanelor
ce aparţin exploataţiilor agricole, campingul la fermă fiind o formă de turism foarte
dezvoltată”.
„Spaniolii promovează turismul rural începând cu anii 1955-1960 când se constată
o creştere notabilă a activităţii evidenţiată prin aceea că dacă în anul 1967 existau 1.152
paturi în 1977 existau 32.038 locuri”. În prezent, turismul rural a atins cote impresionante

16

ale atracţiei turiştilor în mediul rural şi a dezvoltat adevărate modele de valorificare a
elementelor ce dau specificitate turisticăunui anumit areal41.
Austria ca urmare a „programului iniţiat de Ministerul Agriculturii şi al
Comerţului” numit „Planul Verde” a reuşit în zona Tirolului “să determine omologarea şi
funcţionarea a 25 comune turistice şi fondarea unor instituţii nonguvernamentale pentru
rezolvarea problemelor specific”: „Organizaţii Turistice Săteşti şi Centre de Administrare a
Organizaţiilor Turistice Săteşti”. Promovarea produsului turistic rural austriac este realizată
prin multiple instituţii între care amintim Camera de Comerţ Exterior, Instituţii culturale
etc.,” iar caracteristicile de bază ale acestuia sunt: „efort investiţional pentru echipare
considerabil; preponderenţa unităţilor de mici dimensiuni şi caracterul familial al acestora;
nivelul calitativ al echipamentelor îmbunătăţit continuu; existenţa unor mici societăţi de
exploatare şi întreţinere-reparaţii a dotărilor şi instalaţiilor existente”.
„Franţa datorită renumelui câştigat pentru activitatea desfăşurată în domeniul
turismului rural deţine întâietatea la unităţi de cazare în mediul rural (65.300 pensiuni) şi
etalează numeroase modele de succes în tone şi regiuni precum: Herault, Cotes dꞌ Amour,
Bas-Rhin, respectiv Bourgogne, Bretagne sau Alsace. Caracteristica de bază a produsului
turistic rural francez o constituie preocuparea pentru respectarea raportului calitate-preţ”.
Germania se evidenţiază prin demararea în anul 1980 a unui proiect de amenajare
„De la Marea Nordului până la Alpi” al cărui rezultat constă în antrenarea a 2/3 din spaţiul
rural german în practicarea turismului rural. “Caracteristica de bază a produsului turistic
rual german constă însoţirea de către multiple servicii auxiliare: itinerarii ciclo-turistice,
călare, cu căruţa ş.a.; vizite în ateliere de artizanat; sejururi pentru naturalişti, plimbări,
drumeţii, pelerinaje etc”. Mărturie în acestst sens stau activităţile de turism desfăşurate ân
regiuni recunoscute precum Schwantwald şi Messen.
Danemarca ilustrează o serie de particularităţi privind activitatea de turism rural
începând cu promovarea ei sub o denumire specifică „vacanţe active”. “Serviciile de
turism rural sunt în demipensiune sau pensiune completă cu cazare în locuinţe la ferme,
apartamente independente sau campinguri”. „Serviciile turistice sunt oferite prin
intermediul organizaţiei „Landsforeningen for Landboturisme” din Skandenborg în 22
aşezăminte cu circa 3.000 paturi”.
Finlanda (ţara fiordurilor şi a lui Moş Crăciun), „considerată paradisul amatorilor
de natură şi aer pur, proaspăt dar mai răcoros, deţine o infrastructură a echipamentelor

41
Buciuman E., 1999. Economia turismului rural şi agroturismului, Alba Iulia

17

turistice desprinse parcă din lumea poveştilor ce reprezintă peste 50.000 aşezăminte
omologate ce oferă peste 10.000 paturi”.
„Irlanda adoptă turismul rural şi dezvoltă activităţi specifice acestuia în circa 500
de ferme ce oferă în mod tradiţional formula - bed & breakfast - (cazare şi mic dejun), dar
la cerere şi demipensiune, respectiv pensiune completă”.
„Italia se evidenţiază în ceea ce priveşte turismul rural prin promovarea conceptului
- vacanţe verzi - şi are ca principală componentă agroturismul ce cuprinde circa 15.000 de
echipamente (ferme, locuinţe antice renovate, pensiuni, case de odihnă, vile moderne, case
tradiţionale, castele şi fortificaţii)”.
„Portugalia oferă 800 km coastă, 12 insule şi o pasiune ancestrală pentru ocean ce
se constituie în elemente hotărâtoare a promovării turismului rural. Acesta este reglementat
prin lege din anul 1986 şi poate fi practicat de familii de agricultori sau rezidenţi din
mediul rural posesori ai unor rezidenţe de interes particular, arhitectonic sau istoric.
Numeric turismul rural grupează peste 100 de echipamente ce oferă circa 1500 paturi”.

1.2.3. Turismul rural în România

România, din păcate ilustrează o dezvoltare anevoioasă a turismului rural care

debutează abia în anul 1993, odată cu înscrierea României ca membră a EUROGÎTES. „La
baza acestei dezvoltări se găsesc o serie de elemente favorizante precum: Legea Mediului
(nr. 137/1995), Legea arealelor protejate şi a spaţiilor verzi (nr. 5/2000), programe
naţionale şi internaţionale de dezvoltare a comunităţilor locale, iar după anul 2000
Pragramul Naţional de Dezvoltare regională Durabilă”. Un rol important în dezvoltarea
turismului rural românesc revine asociaţiile şi organismele care au ca obiectiv punerea în
valoare a patrimoniului turistic rural prin această formă de turism: „Federaţia Română
penru Dezvoltare Montană (1990); Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi
Cultural din România – ANTREC (1994), membră a Federaţiei Europene de Turism
(Eurogîtes) ce cuprinde 32 de filiale judeţene” 42 ; „Agenţia Română pentru Agroturism
(1995)”. Anul 1996, reprezintă anul demarării primului „Program PHARE pentru turism
rural în ţara noastră” prin care ANTREC a primit o finanţare consistentă în vederea
realizării Reţelei Naţionale de Rezervare şi promovare a Turismului Rural.

42
„Nistoreanu, P., 2006. Ecoturism şi turism rural. Editura ASE, Bucureşti”.

18

 1.2.3.1. Fundamentarea teoretică a conceptului şi caracteristicile turismului
rural românesc
Literatura de specialitate evidenţiază, numeroase formulări cu privire la concepyul
de turism rural: „identificarea particularităţilor teoretice ale turismului rural şi modul de
aplicabilitate” 43 ; „evidenţierea modului de formare a produselor turistice rurale” 44 ;
„evidenţierea complexităţii fenomenului turismului rural românesc” 45 ; „identificarea
46
problemelor turismului rural românesc” ; „evidenţierea caracteristicilor serviciilor
specifice turismului rural” 47 ; „evidenţierea potenţialului” 48 şi „a patrimoniului 49 turistic
50
românesc”; „identificarea elementelor specifice marketingului turistic rural” ;
51
„evidenţierea ecoturismului ca formă particulară a turismului rural” , etc.
Caracteristicile turismului rural românesc sunt generate de cele trei elemente
majore care concură la realizarea actului turistic: populaţia (care îndeplineşte rolul de a
păstra ş transmite obiceiurile şi tradiţiile, fiind în acela şi timp sursa transformărilor
mediului prin valorificarea resurselor dar şi beneficiarii acesteia); spaţiul (vatra şi moşia
satului) şi bogăţiile (resursele) naturale;
Referitor la populaţia de rurali ca primă caracteristică a turismului rural
românesc, se află sub stigmatul lipsei de capital ceea ce a făcut ca primele măsuri
consistente de revigorare a turismului rural din cadrul Programului SAPARD şi FEDR să
fie accesate preponderent de populaţia cu rezidenţă în mediul urban, care au ales să
investească în „pensiuni turistice şi agroturistice în special în zone cunoscute şi frecventate
de turişti (ex: Bran, Sibiu, în zona mănăstirilor moldoveneşti), ceea ce a condus la
administrarea cu preponderenţă în regim de demipensiune sau numai pentru cazare a
structurilor turistice din mediul rural (ex.: pensiuni închiriate pentru grupuri de
sărbători)” 52 . Se subliniază totodată o serie de particularităţi ale acestui mod de

43
„Matei D. (2005) - Turismul rural : teorie şi realitate, Editura Terra Nostra, Iaşi, ISBN 973-8432-32-4”
44
„Dona I., Toma E. (2008) - Produse agroturistice: creare, implementare, promovare, Editura Cartea
Universitară, Bucureşti”
45
„Nistoreanu P., Tigu G., Popescu D., Padurean M., Talpeş A, Tala M., Condulescu C.(2003) - Ecoturism si
turism rural, Editura ASE, Bucureşti, ISBN 973-594-272-0”
46
„Nistoreanu P, Gheres M.(2010) - Turism rural - tratat, Editura C.H. BECK, ISBN: 973-115-780-1”
47
„Nistoreanu P. (2004) - Productia şi comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică şi Pedagogică,
ISBN 973-302-910-6”
48
„Glăvan V. (2006) - Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei "România de Mâine",
Bucureşti, ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1”
49
„Cândea M., Simon T., Bogan E. (2012) – Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, ISBN
978-606-591-371-4”
50
„Garcia H. B., (2004), Marketing în turismul rural, Editura Irecson, Bucureşti, ISBN 973-86371-4-7”
51
„Nistoreanu P. (1999) - Ecoturism şi turism rural: elemente de management, marketing şi economie,
Editura ASE, Bucureşti, ISBN 973-946-269-3”
52
Popa Dan, 2013. Op. cit.

19

administrare privind în dimensionarea structurilor turistice şi gradul de implicare a
propietarilor în afacere, precum53:
§ dimensiune mică şi mijlocie cu implicarea în afacere a unui „membru al
familiei” (de regulă de gen feminin) – „se asigură cazare, pensiune incompletă
sau completă; masa în bucătăria proprie şi administrarea pensiunii; sunt destinate
primirii de perechi sau familişti pe perioade scurte, cu rezervare prealabilă”;
§ dimensiune mijlocie cu implicarea în afacere a majorităţii membrilor familiei
- „asigură cazare şi pensiune incompletă sau completă, dar care, prin implicarea
mai multor persoane, permite promovarea şi de activităţi auxiliare (ex:
agroturistice)”;
§ dimensiune mijlocie şi mare cu implicarea în afacere a întregii familii –
„asigură cazare şi servicii de restaurant, în care rolul principal îl are capul
familiei, care în general este şi administratorul pensiunii; pot fi sau nu singura
sursă de venit a familiei”.
Referitor la populaţia consumatoare de turism rural elementele care influenţează
caracteristicile turismului rural sunt date, în general, de scopul călătoriei. Acesta este
orientat către: relaţionarea cu mediul fizic, cu stilul de viaţă şi tradiţiile culturale sau către
integrarea acestora. Astfel, rezultă următoarele tipuri de consumatori de naţionalitate
română şi străină. Tipurile de consumatori de turism de naţionalitate română sunt54:
§ turist de week-end– are rezidenţa în zona urbană, este integrat în piaţa muncii cu
efecte stresante şi obositoare asupra sa, fapt pentru care alege să se retragă
pentru finele săptămânii „în cadrul oferit de spaţiul rural într-o pensiune în scop
de relaxare şi recreere; se deplasează cu familia sau cu prietenii”;
§ turist tradiţionalist – „provine de asemenea, din mediu urban şi preferă să îşi
petreacă sărbătorile legale într-un mediu rural, românesc, tradiţional; se
deplasează cu familia sau cu prietenii”;
§ turistul cu venituri mari - are rezidenţa în zona urbană şi „alege petrecerea
weekendului sau concediul în mediul rural pentru a descoperi specificul
românesc, se deplasează cu familia sau cu prietenii; manifestă o serie de cerinţe,
precum”: „condiţii de cazare superioare, gastronomie locală variată şi
tradiţională, gazdele să fie la dispoziţia sa şi a satisfacerii nevoilor sale, deşi
tradiţionalist caută confortul orăşenesc (televiziune prin cablu, parcare, etc.);

53
Popa Dan, 2013. Op. cit.
54
Popa Dan, 2013. Op. cit.

20

 este dispus să plătească pentru a avea acces la viziunea sa asupra condiţiilor de
cazare şi masă; se deplasează pe cont propriu; este atent la oferte speciale (ex.:de
sărbători) şi în general îşi rezervă singur online sau telefonic locaţia; preferă în
general zone turistice cu resurse naturale şi antropice ridicate dar care oferă ceva
interesant sau important de vizitat în timpul liber (monumente, obiective
religioase, etc. cunoscute); poate fi fidelizat de către pensiunile care îndeplinesc
cerinţele sale calitative”;
§ turistul cu venituri medii – „are rezidenţa în zona urbană doreşte să-şi petreacă
concediul într-un mediu accesibil din punct de vedere al bugetului, astfel încât
să-şi asigure optimul dintre satisfacţie şi costuri; se deplasează cu familia sau cu
prietenii”;
§ turistul cu venituri mici – „are rezidenţa în zona urbană sau rurală care doreşte
să îşi petreacă timpul liber/concediul într-un mediu accesibil din punct de vedere
al bugetului; acesta alege în general ofertele extrasezoniere care au preţuri
reduse şi care permit un sejur prelungit; se deplasează singur, cu familia sau cu
grupuri organizate (pensionari, bugetari, etc.)”;
Tipurile de consumatori de turism de naţionalitate străină atras de turismul rural
românesc conform puţinele informaţii avute la dispoziţie descriu următoarele tipuri de
consumatori55:
§ turist străin „occidental”- „se distinge prin aceea că este familist; doritor de
experienţe noi culturale; spirit de aventură; adept al concediilor în specificul
rural, tradiţionalist; cunoaşte elemente de bază despre România, având relaţii
directe sau indirecte cu persoane de origine română, motiv pentru care apelează
la alegerea locaţiilor pe baza recomandărilor acestora sau a prietenilor şi mai
puţin pe baza reclamelor; se deplasează pe baza unui traseu foarte clar stabilit şi
alege locaţii cunoscute sau unde au mai fost şi alţi conaţionali de ai săi;
cunoscător al situaţiei infrastructurii româneşti, motiv pentru care alege rutele de
transport mai accesibile; preferă transportul pe cont propriu şi nu se va avânta
foarte adânc în teritoriul țării; doreşte să cunoască experienţa rurală de care
menţionam anterior, obiceiurile culturale şi religioase, gastronomia,
meşteşugurile şi obiectele de artizanat local, etc.”

55
Popa Dan, 2013. Op. cit.

21

 § turist străin „neoccidental” (din sud-estul şi estul Europei) – „se distinge prin
aceea că deţiine informaţii despre oferta turistică rurală românească, focusată pe
zonele importante; destinaţiile sunt foarte bine alese, de regulă respectă cu
stricteţe această alegere; preferă, în general zone apropiete graniţei; se
deplasează cu familia, prietenii sau grupul fiind orientaţi şi către vizitarea unor
obiective turistice; se cazează în pensiuni de capacitate mare, din staţiuni de
interes turistic; alegerea vizitei se face în funcţie de preţ şi ofertă; pot fi fidelizaţi
mai ales în perioada sărbătorilor legale”.
Această tipologie este foarte importantă în evidenţierea caracteristicilor produsului turistic
rural deoarece evidenţiază o serie de corelaţii existente între anumiţi factori ce influenţează
substanţial turismul rural: mentalitate, ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură, politica,
economia.
Din punct de vedere al spaţiului (vatra şi moşia satului) elementele care dau
consistenţă caracteristicilor turismului rural românesc sunt: curiozităţile regiunii,
contactele de simpatie, locuitorii şi folclorul local, atracţia peisajului şi nu în ultimul rând
infrastructura atât cea fizică cât şi cea în tehnologia informaţională şi comunicaţională.
Bogăţiile (resursele) naturale, reprezintă cel de-al treilea element esenţial care stă la
baza caracteristicilor produsului turistic rural românesc a cărui consistenţă este generată de
aşezarea geografică, relif, peisaj, vegetaţie, faună, climă, respectiv resurse ale subsolului.
Alte caracteristici, care derivă din cele expuse vizează poziţionarea „turismul rural”
drept „alternativă la turismul clasic”, necesită investiţii mai reduse comparativ cu celelalte
forme de turism, este carcterizat prin autenticitate, este o afacere familială de mici
dimensiuni, generează venituri pentru membrii comunităţii locale.

1.2.3.2. Resursele tutistice naturale şi antropice

Resursele naturale (capital natural)

„Suprafaţa totală a României, de 23,84 mil. ha cuprinde 62% teren agricol (cca.
14,7 mil. ha, în care 66,3% teren arabil, 29,2% pajişti naturale şi 4,5% plantaţii de pomi şi
vie) şi cca. 11% suprafaţa construită a localităţilor, drumuri, căi ferate şi teren neproductiv.
Din suprafaţa totală a ţării, circa 92% o reprezintă spaţiul rural format din terenul agricol şi

22

forestier, localităţile şi amenajările rurale” 56 . „Repartizarea pe zone geografice este
echilibrată: 33% zona de câmpie (până la 300 m altitudine), 37% zona colinară ( 300-1000
m) şi 30% zona montană (peste 1000 m altitudine)”. „Din punct de vedere al mărimii
suprafeţei, România este o ţară medie în UE, care cuprinde pe teritoriul său cinci regiuni
bio-geografice: stepică, pontică, panonică, continentală şi alpină din cele unsprezece
regiuni ale Europei”. „Din punct de vedere al acoperirii forestiere, atât de important în
condiţiile schimbărilor climatice actuale, teritoriul României este neuniform şi mult sub
nivelul mediei europene”. „Acoperirea cu pădure a ţării comparativ cu prevederile Codului
Silvic (40% până în 2035) este încă departe de a fi considerată optima”. „Nici comparativ
cu prevederile PNDR (32%, fără precizarea datei de realizare), acoperirea cu păduri nu este
corespunzătoare”. „Pe zone geografice, acoperirea cu păduri este dezechilibrată în zona de
câmpie gradul de acoperire forestieră fiind de circa 14%”. „Din punct de vedere al
acoperirii verzi păduri, pajişti naturale şi plantaţii), România este, de asemenea, deficitară,
în general şi dezechilibrată territorial”. „Faţă de acoperire verde medie naţională de
aproximativ 50% (20% pajişti naturale, 2% plantaţii şi 28% păduri), în Câmpia Dunării şi
Dobrogea (judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Constanţa şi Tulcea)
acoperirea verde este de numai 14-15%. Şi în judeţele din partea de est a Moldovei
(Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi) şi în judeţele din Câmpia de vest a României (Timiş, Arad,
Bihor şi Satu-Mare) deficitul de acoperire verde este relativ ridicat (peste 60-70%)”.
„Dezechilibrele de acoperire verde zonale se explică şi prin distribuţia geografică
neuniformă a pajiştilor naturale: 50% în zona montană şi alpină (2,4 mil. ha), 40% în zona
de deal (2 mil. ha) şi numai 10 % în zona de câmpie (circa 0,5 mil. ha)”. „Capitalul natural
al agriculturii, în principal, este constituit din terenul agricol (solul), apa, biodiversitatea şi
factorii climatici. Solul este cea mai importantă resursă naturală, fiind apreciat drept cea
mai importantă bogăţie naturală regenerabilă a ţării”. „Din punct de vedere agronomic,
aprecierea capacităţii ecologice naturale) a producţiei agricole, a fertilităţii prezintă cea mai
mare importanţă în vederea fundamentării strategiei agricole”. „Din punct de vedere al
favorabilităţii terenului agricol (arabil, pajişti naturale, plantaţii), circa jumătate (48,3%;
7,17 mil. ha) are fertilitate bună şi mijlocie şi mai bine de jumătate (51,7%; 7,68 mil. ha)
are fertilitate scăzută”. „În schimb, din punct de vedere al celui mai important teren
agricol, cel arabil, distribuţia pe clase de favorabilitate este mult mai echilibrată:

56
Cadrul national strategic pentru dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar si a spatiului rural in
perioada 2014-2020-2030; http://storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11062623/2/cadrul-
national-strategic-rural.pdf;

23

favorabilitate bună şi foarte bună -39,3 % (3,67 mil. ha), mijlocie –25,5% (2,37 mil. ha) şi
scăzută –35,2% (3,28 mil. ha)”. “România, din punct de vedere al suprafeţelor agricole
totale, ocupă locul şapte în UE, iar la suprafaţa agricolă şi arabilă pe locuitor, locurile 5 şi
respectiv 6 în UE”. Apa reprezintă un factor limitativ în valorificarea potenţialului agricol,
dar cu multe elemente favorabile practicării turismului rural.
„Clima României este temperat continentală, cu variaţiuni regionale importante (8-
12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral faţă de 4 luni în zonele
montane nalte)”. „Se înregistrează frecvente valuri de căldură, cu temperaturi extreme de
peste 40 grade C (trei semenea valuri la Bucureşti în vara anului 2007) şi de frig, cu
temperaturi sub -30 grade C, în special în depresiunile intramontane”. „Precipitaţiile, cu o
medie multianuală de 640 milimetri a nivelul întregii ţări, prezintă, de asemenea, diferenţe
notabile între regiuni (între 1.200-1.400 m pe an în zonele montane înalte şi 400-500 mm
în principalele zone agricole din Câmpia Română), precum si în timp, perioadele de
uscăciune şi secetăseverăalternând, uneori chiar în cursul aceluiaşi an (toamna anului 2011,
primăvara anului 2013), cu perioade cu umiditate excesivă care produc daune însemnate
(inundaţii, alunecări de teren)”. „Existenţa unor zone unde media anuală a vitezei vântului
depăşeşte 4 metri pe secundă şi a altora extinse unde durata de strălucire a soarelui
depăşeşte 2.000 ore anual, indică un potenţial considerabil pentru utilizarea acestor surse
regenerabile de energie”.
Structura ecologică a capitalului natural, arată că „actuala configuraţie (compoziţie,
ponderea categoriilor de ecosisteme, distribuţia spaţială) deţine încă 53% de ecosisteme
naturale şi semi-naturale care îşi menţin în bună parte caracterul multifuncţional şi
generează pe cont propriu o gamă largă de resurse şi servicii pentru susţinerea si
alimentarea populaţiei şi activităţilor economice”: - „o gamă de 150 tipuri de ecosisteme
forestiere, diferenţiate în funcţie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din
componenţa covorului vegetal, tipul şi cantitatea de humus în sol, regimul hidric şi ionic al
solului etc.”;- „227 tipuri de pădure în care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-
arbustiv”;- „o gamă argă de ecosisteme terestre cu vegetaţie ierboasă (păşuni alpine, păşuni
şi fâneţe din zonele de deal şi munte, păşuni de stepă, păşuni şi fâneţe de luncă)”;- „o mare
varietate de ecosisteme acvatice in care 3.480 râuri (62% permanente)”; “246 lacuri alpine,
lacuri de acumulare, lacuri şi bălţi în zona de câmpie, lunci inundabile, Delta Dunării”;
„129 corpuri de apă subterană şi acvatoriul marin de pe platoul continental al Mării
Negre”.

24

 Distribuţia teritorială a resursele naturale ale României evidenţiază că: “schimbările
climatice din ultima perioadă, frecvenţa din ce în ce mai accentuată a perioadelor secetoase
şi de secetă severă, cu temperaturi maxime extreme, au determinat apariţia şi extinderea
zonelor cu risc ridicat (12%) şi mediu (35%) de deşertificare, fapt ce necesită
realizarea/reabilitarea sistemelor de irigaţii în zonele afectate de secetă”; “distribuţia
dezechilibrată a acoperirii verzi a României şi nevoia de reţinere şi conservare a apei
pluviale, a zăpezilor şi diminuarea tăriei vânturilor necesită realizarea unor perdele
forestiere de protecţie în Câmpia Română (Bărăgan), sudul Moldovei şi într-o măsură mai
restrânsă în Câmpia de Vest”.

Resursele antropice
Ţara noastră beneficiază de o paletă diversificată de obiective turistice amplasate în
mod echilibrat, la nivel teritorial. O analiză atentă arată că acest echilibru dispare atunci
când vorbim de dezvoltarea economică, ceea ce conduce la concentrarea obiectivelor
turistice în zone nu foarte dezvoltate economic. Aceste zone pot fi revitalizate ca urmare a
unor măsuri de promovare a turismului rural la nivelul potenţialului lor turistic, natural şi
antropic. Turismul rural în ţara noastră prezintă particularităţi de la o regiune la alta, astfel:
Zona Maramureş
Maramureşul din punct de vedere rural reprezintă arealul unde „tradiţiile strămoşeşti,
portul popular şi arta veche se păstrează ca nicăieri în altă parte a României”. Se spune
despre Maramureş că este un muzeu în aer liber deoarece populaţia încă „mai utilizează
obiecte casnice şi unelte care în alte părţi se pot vedea numai în muzee”57. Mai mult decât
atât, această expresie este fidelă vieţii satului. Consumatorii de turism care aleg această
zonă sunt atraşi de sărbătorile populare, precum: „Tanjaua de la Hoteni (în jurul datei de 10
mai), Hora de la Prislop (în jurul datei de 15 august)”. Un alt element de atracţie întâlnit
aproape în fiecare sat maramureşean, este reprezentat „de bisericile din lemn adevărate
capodopere de artă populară (cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa a fost până nu
demult biserica mănăstirii de maici de la Bârsana – 62 m, fiind depăşită de biserica
mănăstirii de la Săpânţa Peri – 72 m)”. Nici „porţile sculptate din lemn nu sunt mai prejos
fiind considerate tot un simbol al Maramureşului ce pot fi admirate de-a lungul satelor de
pe Valea Izei, Marei sau Cosaşului”58. De asemenea portul popular tradiţional, întregeşte
acest corolar de simboluri încă îmbracat zi de zi. Un alt punct de atracţie este “Cimitirul

57
http://www.casamuntean.ro
58
http://www.casamuntean.ro

25

Vesel”, „unicat mondial atât ca idee, cât şi ca realizare situat în satul Săpânţa, care
excelează şi prin obiectele de artizanat specifice: cergi, ştergare, trăistuţe, respectiv
construcţii rurale specifice precum vâltorile sau vârtelniţele, vechile mori de apă în care s-
au amenajat mici bazine pentru spălat lâna şi faimoasele ţesături locale – cergile”. Totodată
turistul poate beneficia de băile sărate oferite de staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag.
Alte puncte de atracţie sunt oferite de munţii Rodnei care atrag iubitori de turism montan,
datorită ofertei generoase referitoare la peisaje unice, floră şi faună, grupate într-un areal
protejat de tipul Rezervaţia Naturală Pietrosul Rodnei, încă din 1932. Valea Vaserului, este
un alt punct de atracţie turistică ale cărei porţi de intrare se află în oraşul Vişeu de Sus, iar
turistul poate admira frumusevea locului pe un itinerariu mirific cu o lungime de circa 50
km, într-un cadru inedit oferit de „posibilitatea de a călători cu o garnitură de tren pe linie
îngustă, trasă de o locomotivă cu aburi, de-a lungul unei văi sălbatice, cu cascade şi tunele,
fără altă cale de acces” 59 . Sighetu Marmaţiei este un corolar de structuri turistice şi
culturale, bine reprezentate de o serie de instituţii precum: „Muzeul de Etnografie şi Artă
Populară, inclusiv cu o secţie în aer liber: Muzeul Satului unde se organizează anual, la 27
decembrie, faimosul Festival al Datinilor şi Obiceiurilor Populare de Iarnă”. De asemenea,
se poate vizita un obiectiv deosebit: fosta închisoare, azi denumită „Memorialul victimelor
comunismului şi al rezistenţei”, amenajată ca muzeu.
Zona Ardeal
Ardealul este bogat în obiective turistice, iar referitor la zona rurală se distinge prin artă
populară, tradiţie, prietenie şi ospitalitate, mitologie, mister şi legende. Satele din ardeal
emană linişte şi pace aducând aminte de o lume de mult dispărută, amplificată de oraşele
istorice, medievale, care topesc cultura a trei civilizaţii: română, maghiară şi săsească. Un
element important pentru caracteristica turistică a zonei este reprezentat de munţii Carpaţi
presăraţi cu numeroase cetăţi, biserici fortificate şi castele. Toate acestea se regăsesc în
structurile turistice rurale ale căror oferte sunt generoase privitor la obiceiuri şi tradiţii,
cazare şi ambianţă, confortul şi facilităţi. Acestea sunt potenţate de exitenţa unui corolar
generos de mănăstiri şi locuri sfinte care creaz ă posibilitatea de sărbători în linişte şi
rugăciune. Sintetizând ofertele unor areale de referinţă pentru turismul rural din Ardeal se
evidenţiază următoarele:
În Alba, turistul care preferă zona rurală poaete beneficia de o serie de servicii specifice
precum: pachete turistice care includ excursii la mănăstiri; mese festive cu produse

59
http://www.casamuntean.ro

26

tradiţionale; participarea la obiceiuri populare; degustări de vinuri sau plimbări cu calul pe
trasee montane. De asemenea se promovează integrarea obiectivelor turistice din zona
urbană prin efectuarea de excursii cu turiştii cazaţi în rural la Alba Iulia pentru „vizitarea
Cetăţii Alba Carolina şi a celorlalte obiective turistice şi au acces gratuit la toate facilităţile
complexului turistic: teren de baschet, volei şi tenis cu nocturnă, masă de ping-pong, masă
de biliard, fusball, plimbare pe iaz cu bărcuţele, tir cu arcul, sală de karaoke”60.
La Praid, proprietarii de pensiuni au pregătit excursii la ruinele cetăţii medievale
"Rabsonne", veche cetate secuiască înconjurată de păduri de foioase, la salină, la canionul
de sare şi în localităţile învecinate. La Corund se poate lua contact cu îndeletniciri
tradiţionale, precum: olăritul, prelucrarea de iască, realizarea de straie populare manual.
În privinţa meniului din unităţile de cazare se menţionează în oferte o diversitate
accentuată cu materie primă provenită din gospodărie. De asemenea, „pentru turişti sunt
organizate excursii cu căruţele trase de cai în satele din zonă, unde pot asista la diferite
activităţi meşteşugăreşti, pot partcicipa activ la acestea”61. Tot în judeţul Mureş, la doar
cîţiva kilometri de Sighişoara, Domeniul Dracula Daneş îmbină armonios tradiţionalul cu
modernismul în ospitalitate. Este un complex ce oferă cazare, restauraţie, dar şi petrecerea
timpului liber la piscina cu bar, posibilitatea de a călări sau de a lua lecţii de călărie la
centrul ecvestru. Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 5 ha, unde, înafara activităţilor
legate de cal, turiştii au acces şi la ferma de animale, dar şi la expoziţia permanentă pe
teme ecvestre. Hanul din cadrul complexului Daneş oferă momente de recreere şi linişte
prin activităţi de pescuit sau de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii, vizitând mica
grădină zoologică amenajată pe domeniu. Bineînţeles, meniul este unul tradiţional
românesc, cu produse din ferma proprie, dar există şi varianta bucătăriei internaţionale. De
unde se vede că managerii acestui loc de vis au dorit, şi au reuşit, să îmbine tradiţionalul cu
modernul, rezultând o destinaţie de petrecere a concediului pentru toate gusturile şi
dorinţele. O altă atracţie turistică în care tradiţionala ospitalitate este respectată este la
„Mănăstirea Strâmba, una dintre mănăstirile ortodoxe vechi ale Transilvaniei, singura de
călugări din judeţul Sălaj”. A fost înfiinţată, după unele surse istorice, în secolul al XV-lea,
în localitatea Păduriş, unde este construită o Biserică de lemn spre sfârşitul secolului al
XVIII-lea aflată pe lista monumentelor istorice de patrimoniu. În judeţul Sibiu,
consumatorii de turism rural au la dispoziţie o bogată şi diversă ofertă focusată „în jurul
staţiunilor Păltiniş, Ocna Sibiului şi Bazna, iar Mărginimea Sibiului, zona montană Bâlea

60
https://www.turistinfo.ro/alba_iulia
61
http://www.traditii.ro

27

Lac sunt zone cu un specific pronunţat, la care adaugând obiectivele turistice din
municipiul Sibiu înţelegem de ce numărul turiştilor este într-o continuă creştere 62 . La
această creştere contribuie din plin şi meşteşugurile tradiţionale precum: împletiturile din
pănuşă, lână etc. Gastronomia zonei este un alt punct de atracţie turistică, datorită
influenţei occidentale, venită prin intermediul Imperiului Austro-Ungar, descrisă drept o
„bucătărie mult mai laborioasă” şi mai grea din punct de vedere nutriţional.
Zona Banat
Din punct de vedere cultural, Banatul reprezintă „una din cele mai diverse regiuni ale
României, fapt datorat multiculturalităţii, ca rezultat al moştenirii istorice bogate” 63 .
Consumatorul de turism rural găseşte în Banat o diversitate de forme turistice: „turism
balnear, turism cultural-religios, turism sportiv, turism rural, vânătoare şi pescuit”. Din
punct de vedere al potenţialului, „patrimoniul cultural bogat este diversificat tipologic
(arhitectură tradiţională, arhitectură laică şi religioasă, arhitectură industrială), dar şi
multicultural, trăsătură vizibilă mai ales în lăcaşele de cult (biserici romano-catolice,
ortodoxe, protestante, sinagogi, etc)”. Din punct de vedere al patrimoniului natural,
Banatul oferă o atracţie relevantă ca urmare a „unicităţii faunei şi florei ce se regăseşte în
parcurile naţionale, naturale şi rezervaţii, reţeaua bogată de râuri, lacuri naturale şi de
acumulare, de prezenţa fluviului Dunărea şi a microdeltei Balta Nera”. „Arhitectura unor
clădiri de patrimoniu, etnografia şi folclorul păstrate nealterate sunt alte argumente pentru
vizitarea regiunii”64 . Gastronomia este foarte diversificată şi reprezentativă, iar mixarea
diferitelor bucătării tradiţionale, specifice etniilor ce convieţuiesc de sute de ani în pace în
această regiune, au făcut ca bucătăria bănăţeană să fie una dintre cele mai diversificate
bucătării din lume. Patrimoniul turistic bogat a consolidat în timp o serie de zone turistice
importante, precum: „Muntele Mic - Poiana Mărului, Semenic - Brebu Nou - Văliug, Zona
Băile Herculane, Valea Almăjului, Clisura Dunării”. La bogăţia peisajului contribuie şi
resursele antropice între care mai reprezentative sunt: „Complexul de Mori cu ciutură de pe
Valea Rudăriei (unicat mondial), Monumentul Turismului - Rusca Montană (unicat
mondial), Muzeul de mineralogie estetică a fierului Constantin Gruescu - Ocna de Fier
(macla Gruescu - unicat mondial), Teatrul din Oraviţa (1817, cel mai vechi din ţară),
plimbare cu trenul pe linia ferată Anina - Oraviţa (1863 - cea mai veche linie ferată
montană din România ce străbate 14 tunele şi 10 viaducte), Muzee săteşti de la Gornea,

62
http://www.traditii.ro
63
http://www.intercultural.ro/turismintercultural/pdf/Strategie-turism-cultural-Banat.pdf
64
http://istoriabanatului.wordpress.com

28

Mehadica, Băuţar, Prigor (bogate colecţii de etnografie şi arheologie), Parcul Natural
Porţile de Fier, Parcurile Naturale: Semenic - Cheile Caraşului, Domogled - Valea Cernei,
Cheile Nerei - Beuşniţa, etc.”65 Aceste bogăţii sunt completate cu numeroase evenimente
culturale de o valoare etnografică deosebită precum: „ritualuri de primăvară cu măşti,
festivalurile folclorice specifice fiecărei vetre folclorice cărăşene (8 ca număr), festivaluri
gastronomice Festivalul Răchiei - Băile Herculane (ţuicii specifice în Banat), tabere
etnografice de creaţie şi coregrafie”. Subliniem că turismului rural în Banat se detaşează
prin aceea că structurile turistice împrumută din ce în ce mai des din modernitatea
hotelurilor de la oraş.
Zona Oltenia
Consumatorul de turism rural este atras în regiunea Oltenia de un patrimoniu turistic bogat
şi diversificat. Acesta este reprezentat numeroase mănăstiri şi biserici (mai ales în Oltenia
de sub munte), parcuri naţionale: „Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional Buila
Vânturariţa” şi zone montane favorabile drumeţiilor şi sporturilor montane ce aparţin de
„Munţii Parâng, Munţii Căpăţâni, Munţii Vâlcan”. Turistul este atras aici de „sculptura
apei în pereţii verticali ai acestor munţi creând de-a lungul timpului un număr mare de chei
şi defilee spectaculoase ce reprezintă raiul amatorilor de sporturi extreme (Cheile
Sohodolului, Cheile Olteţului, Cheile Jieţului, Cheile Cheii, Cheile Bistriţei)” 66 . De
asemenea amintim „Peştera Muierii şi Pestera Polovragi care păstrează încă urmele
străbunilor noştri daci, iar Târgul de ceramică din Horezu se află întotdeauna pe traseul
oricărui turist în zona, iar oraşul Târgul Jiu păstrează şi arată câteva din operele lui
Constantin Brâncuşi”67. „Tradiţia etnografică este un alt element de atracţie turistică bine
păstrat în mediul rural şi care constituie o unicitate în ţara noastră” 68 . „În Oltenia
convieţuiesc oameni pentru care tradiţia a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de
bunăcuviinţă creştină, cu obiceiuri şi rânduieli bine conturate şi respectate cu sfinţenie.
Locuitorii Olteniei, ca de altfel toţi românii, gândesc într-o manieră latină şi sunt, împreună
cu grecii, unul dintre cele mai vechi popoare creştine în sud-estul Europei”69. Oamenii din
Oltenia sunt „mândri, iubitori, sociabili, îşi iubesc locul şi nu ezită să îl arate celor ce
doresc să îl vadă”. În zona Olteniei există „numeroase exemple de case ţărăneşti lucrate cu

65
http:/rodulpamantului.ro
66
Savu Cosmina, Silviana, 2014. Impactul proceselor de integrare europeană şi globalizare asupra turismului,
Teză de doctorat, Chişinău.
67
http://www.experience- romania.ro
68
Panea, Nicolae, Pâinea, sarea şi vinul. Ospitalitate şi moarte, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005,
229 p., ISBN 9733804746.
69
www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii

29

multă măiestrie artistică, adevărate monumente de arhitectură în lemn şi zidărie, cea mai
frumoasă arhitectură ţărănească fiind în Judeţul Gorj”. „Lemnul de stejar a fost principalul
material de construcţie. Soclul înalt, coloanele, precum şi arcadele sunt lucrate din piatră şi
cărămidă. Apare tot mai des acoperişul din tablă şi ţiglă în locul şindrilei”. Un loc deosebit
îl ocupă porţile de intrare în curte, ele atrag atenţia prin monumentalitatea arhitecturii, prin
vigoare şi bogăţia decoraţiei. Oltenia este o „zonă etnografică cu o individualitate artistică
de mare expresivitate, cunoaşte o mare diversitate de tipuri de costume, portul popular
deosebindu-se de la un ţinut la altul”. „Oltenii nu au fost pricepuţi doar în arta de a lucra
ţesături, ei sunt mari maeştri şi în arta olăritului - centrul de olari de la Hurezu a apărut
odată cu ridicarea Mânăstirii Horezu de catre Constantin Brâncoveanu pentru a satisface
necesităţile noii ctitorii şi ale curţilor boiereşti din împrejurimi”. „Apicultura este o altă
ocupaţie a ţăranului oltean”. De asemenea, oltenii „sunt vestiţi în toată lumea pentru
bucatele gustoase o caracteristică a bucătăriei olteneşti fiind prepararea bucatelor la ţest în
oale de pământ”. Călătorul prin acest colţ de ţară „descoperă multitudinea formelor de
relief, peisaje alpine deosebite, privelişti montane unice, flora mediteraneană, rezervaţii
naturale, mânăstiri cu o istorie impresionantă, vestigii istorice, staţiuni termale, staţiuni
pentru sporturile de iarnă, izvoare minerale şi cu apă curativă”70. Valea Dunării, a Jiului, a
Oltului, formează peisaje mirifice şi un deosebit potenţial pentru agrement şi petrecerea
timpului liber. De asemenea, municipiul Craoiva s-a dezvoltat în ultimii ani, un barometru
fiind industria turismului în continuă creştere. Distanţele mici faţă de Grecia, Ungaria,
Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Croaţia şi alte ţări fac din oraşul Craiova un punct de
plecare atat pentru turismul de agrement cât şi pentru cel de afaceri. „Autoritatea locală s-a
preocupat direct de promovarea oraşului drept atracţie turistică prin organizarea la Craiova
a unui târg de turism intitulat „Oltenia Travel & Business”, care s-a bucurat şi de
participare internaţională, o modalitate de a îmbina tradiţia cu modernismul în industria
românească a ospitalităţii71”.
Zona Muntenia
Consumatorul de turism rural este atras de zona Munteniei potenţialul turistic 72 bine
reprezentat atât la nivel natural cât şi antropic. Astfel amintim „Munţii Bucegi, care sunt
păziţi de Sfinxul venerat de daci şi de Babele, Castel Peleş şi Mănăstirea din Sinaia,
Mănăstirea Argeşului, Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, în Complexul Curtea

70
www.calatorsauturist.ro/evenimente/oltenia-travel-business-2011/
71
www .infotravel.ro
72
http://turism-muntenia.ro/

30

Domnească de la Târgovişte, Vulcani noroioşi de la Pâclele Mari sau la Pâclele Mici -
fenomen natural rar întâlnit în lume, Focul Viu de la Lăptari – o flacără ce izvorăşte din
pământ şi care se datorează emanaţiei continue de gaze ce se aprind datorită presiunii şi
frecării de rocă”. De asemenea tradiţiile şi obiceiurile sunt importante surse de atracţie
turistică între care amintim „căluşul cel mai vechi dans românesc, obicei practicat de
Rusalii şi ţine de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiţia populară dacă - Caluş,
Călucean sau Căluţ”73. De asemenmea meşteşugurile contribuie la revigorarea turismului
rural, muntenii sunt pricepurţi în arderea lutului în forme date, folosirea lemnul ştiu a ţese
etc. Bucătăria tradiţională din Muntenia „se poate caracteriza prin mâncăruri gustoase cu
sosuri şi mai ales cu maioneză, care este un "liant" foarte apreciat”74. Hanurile de altădată
din Muntenia şi marile restaurante - amintim numai Hanul lui Manuc şi restaurantul Capşa
din Bucureşti - au fost renumite încă din secolul trecut printr-o bucătărie rafinată. Datorită
dezvoltării activităţi turistice din ultimii ani se poate spune că aici s-au dezvoltat adevarate
staţiuni agroturistice unde se face simtita ospitalitatea munteneasca, precum Rucăr - Bran
considerată pe bună dreptate principala zonă agroturistică a ţării. Acest teritoriu este
puternic încărcat de evenimente istorice mai ales datorită faptului că în trecut era principala
rută de acces între Transilvania şi Muntenia. În Bran se găseşte unul dintre cele mai
importante simboluri ale istoriei medievale Româneşti - castelul Bran.
Zona Dobrogea
Reprezintă o bogată zonă în resurse turistice focusate în general pe Marea Neagră şi
Litoral. Potenţialul natural este mine reprezentată la nivelul tuturor formelor de relief,
astfel amintim munţii Dobrogei, iar ca obiectiv turistic Gura Dobrogei important punct
„geologic, biologic şi speologic”. Peisajele de o frumuseţe rară sunt presărate cu peşteri
săpate în calcar, precum „La Adam şi Peştera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar şi
descoperiri arheologice importante”. Dobrogea găzduieşte şi Delta Dunării unde există
peste 1200 specii de plante, peste 300 specii de păsări şi peste 45 specii peşti. După ce se
zbuciumă prin toata Europa, Dunărea se sparge în trei braţe: „braţul Sf. Gheorghe, Sulina
şi Chilia” care împart Delta în trei mari ostroave complexe: „Letea, Sfântul Gheorghe şi
Dranov”. În Deltă „există 18 zone strict protejate dar nenumaratele oferte de cazare în
pensiuni, complexe turistice şi chiar hoteluri fac din turism o ocazie minunata de a dovedi
ospitalitatea specific dobrogeana”75. Gura Portiţei, situată pe o fâşie îngustă de nisip, între

73
www.traditionalromanesc.ro/articol/regiune_oltenia/datini
74
http://retete-noi.blogspot.com/2007/12/scurta-istorie-traditiei-artei-culinare.html
75
Erdeli G., Istrate I., 1996. Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii Bucureşti, 108 pag.

31

Marea Neagră şi Lacul Goloviţa, din Delta Dunării, este considerată una dintre cele mai
retrase şi liniştite destinaţii turistice de pe litoralul românesc. Tradiţiile şi cultura au un
efect pozitiv asupra turiştilor care pot admira cultura neolitică Hamangia reprezentată de
cunoscutul Gânditor şi de femeia lui, icoane pictate pe lemn cu mult har, ţesături specifice,
răchită sau papură împletită, obiecte prelucrate din fier, lemn (rotari şi dogari), oale de
pămant etc. 76. Consumatorul de turism rural poate admira o serie de obiceiuri bine păstrate
precum „Lăzărelul – practicat şi în prezent în Sâmbăta de Florii în localitatea cu populaţie
preponderent grecească Izvoarele, Olaria – practicat în Sâmbăta de Florii, Rostogolirea pe
dealuri a roţilor de căruţă înfăşurate în paie simbolizează cursul soarelui pe cer, şi totodată
purificarea a tot ce a fost rău pentru comunitate, Caloianul – practicat după Paşte, Paparuda
– practicat în a treia zi de Paşti în localităţile Niculiţel, Luncaviţa, Văcăreni, Jijila,
Colindatul – mersul cu Moş Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciun, Ursul, Brezaia,
Capra – practicate în seara Ajunului de Craciun, Moşoiul – se practică şi astăzi, numai la
Luncaviţa, Oleleu – practicat în seara Ajunului de Crăciun de grupuri de flăcăi ce bat cu
talăngile în pământ, fiind aşezaţi în cerc sau semicerc în faţa casei sau porţii, simbolizând
protejarea gospodăriei de spiritele rele, Semanatul – practicat în ziua de Anul Nou,
Boboteaza – practicat în ziua de 6 ianuarie. Bucătăria dobrogeană de pe litoralul Mării
Negre poate rivaliza cu oricare altă bucătărie cu tradiţie”.
Zona Moldova
Consumatorul de turism rural găseşte în zona Moldovei o bogăţie de tradiţii în arta
populară, precum: costumele originale şi colorate, produse finite ale olarilor, tâmplarilor,
ţesătorilor, cioplitorilor în lemn, în prelucrarea pietrei, toate acestea contribuind direct la
atributul de ospitalitate tradiţională. „Arta ceramicii este de o înaltă calitate, se deosebeşte
prin diversitatea formelor, mărimilor şi prin varietatea amplă a desenelor şi culorilor, iar
meşteşugul ţesutului s-a răspândit datorită unei vechi tradiţii moldoveneşti conform căreia
mireasa trebuia să aibă drept zestre covoare ţesute cu mâna ei”77. Covorul moldovenesc
este, de obicei, neted, confecţionat din lână pură sau amestecată cu bumbac, cânepă, in,
mătase, cu ornamente multicolore. „În cultura tradiţională a moldovenilor ospitalitatea
reprezintă un anumit cod socio-moral, care este respectat în fiecare familie, indiferent de
statutul ei social” 78 . Ospitalitatea reflectă nu numai nivelul eticii populare, respectarea
normelor necesare, ale tradiţiilor populare, dar şi bunele intenţii de a intra şi a păstra relaţii

76
http://www.info-delta.ro
77
http://www.traditionalromanesc.ro
78
www.moldovenii.md

32

apropiate. Despre ospitalitatea moldovenilor au scris unii călători străini, care au vizitat
zona Moldovei: „acestia sunt foarte primitori, fiind gata să primească şi să propună din
belşug din ceea ce au mai bun”, îndeosebi în timpul sărbătorilor. „Bucătăria
moldovenească reprezintă o sinteză a bogăţiilor naturale ale acestui ţinut şi s-a dezvoltat ca
una originală, deosebită, avînd caracteristici specifice, individuale, reuşind să îmbine
metodele culinare şi combinaţii de produse, incompatibile la prima vedere (carne cu fructe,
deserturi cu vin, fructe marinate ş.a.)”. Investiţiile Ministerului Turismului în anumite
oraşe precum Piatra Neamţ, Gura Humorului, Suceava, au modernizat unele obiective şi au
atras astfel tot mai mulţi turişti. „Frumuseţile naturale, peisajele şi monumentele istorice au
ridicat potenţialul acestei părţi de ţară, astfel încât a reuşit să îşi câştige un loc important pe
harta turistică a României”79. Prima şi cea mai cunoscută atracţie este Bucovina. Mănăstiri
precum Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Voroneţ, Dragomirna sunt cele mai importante
exponente ale stilului arhitectural al lăcaşelor de cult din Moldova. Renumitul „albastru de
Voroneţ” dar şi alte picturi exterioare pot fi admirate doar aici. Turismul şi ospitalitatea în
Moldova nu înseamnă numai tradiţie ci şi aventură şi adrenalină. La Vatra Dornei se pot
încerca toate, o zonă preferată mai ales de marile companii pentru programe de team
building, unde se poate prectica tiroliana, rafting sau parapantă. Nu trebuie pierdute din
vedere nici oportunităţile de turism balnear pe care Moldova le-a dezvoltat şi pe care
încearcă să le modernizeze (Slănic Moldova). Aici sunt folosite „apele cu proprietăţi
chimice deosebite ce pot ajuta în ameliorarea sau chiar tratarea diverselor boli”80. Nu în
ultimul rând trebuie menţionat muntele Ceahlău, ca o atracţie pentru turiştii din toată ţara.
Trasee montane şi de căţărare îi aşteaptă pe cei pasionaţi de natură. Iar dacă cele din Cheile
Bicazului nu sunt pe placul turiştilor, întotdeauna este o soluţie de rezervă, şi anume Piatra
Neamţ sau Vatra Dornei.

1.2.3.3. Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice

Creşterea economică este înţeleasă ca o sporire a capacităţii unui areal de a furniza
în măsură crescândă bunuri economice, pe fondul investirii în tehnologii de top şi al
adaptării instituţionale şi ideologice. Turismul în comparaţie cu alte domenii aduce plus
valoare, adică bani în visteria ţării şi prin valorificarea unor resurse nevalorificate de alte
domenii, exploatarea suplimentară a celor ce aparţin altor domenii, respectiv a creaţiilor
realizate în alte scopuri. Turismul rural se înscrie în categoria sectoarelor de activitate a

79
http://www.super-cazare.com/regiuni/regiune.php?regiune=Moldova
80
www.hospitalitynet.org

33

cărei evoluţie debutează ca element de completare a activităţilor de bază şi culminează cu
complexitatea actuală formelor de manifestare a cărei utilitate este deplină atât pentru
populaţie cât şi pentru societate. Activitatea turistică, în general, determină o serie de
influenţe de natură directă, indirectă şi indusă asupra altor sectoare ale economiei, ceea ce
arată efectul multiplicator al turismului. O imagine clară a efectului multiplicator în turism,
este obţinută prin stabilirea „structurii cheltuielilor turistice şi a influenţei pe care acestea
le au asupra economiei”. Ruralul românesc este structurat pe componente şi
subcomponente între care există o structură de interrelaţii şi conexiuni menită să asigure
atât funcţionarea sistemului cât şi realizarea unei stări de echilibru. Dezvoltarea spaţiului
rural este marcată de momentul „1 ianuarie 2007, anul aderării României la Uniunea
Europeană” şi începutul unei noi epoci în economia şi dezvoltarea rurală a ţării noastre în
general și a turismului rural în special. Acest moment influenţează dezvoltarea spaţiului
rural cel puţin în două direcţii: în sensul adaptării economiei rurale în vederea „integrării în
piaţa internă a Uniunii Europene şi adoptării în totalitate a Politicii Agricole Comune”,
ceea ce constituie un puternic factor de presiune. Necesitatea integrării în economia rurală
europeană are la bază caracterul competitiv al acesteia, orientarea către piaţă şi îndeplinirea
unor funcţii, precum: „protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezări rezidenţiale
mai convenabile pentru populaţia rurală şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi
cu silvicultura” 81 . Elementele componente ale mediului ambiant în care acţionează
întreprinderea 82 , sunt favorizante dezvoltării de activităţi turistice rurale. O analiză a
acestei activităţi la nivelul ruralului românesc evidenţiază că:
Turismul rural românesc, a avut o evoluţie ascendentă în economia rurală
postdecembristă, datorită implicării progresive atât a grupului de specialişti cât şi
întreprinzătorilor, dar dacă suprapunem această evoluţie peste potenţialul turistic ce
caracterizează teritoriul românesc constatăm că suntem departe de o valorificarea
corespunzătoare a acestuia. Analiza evoluţiei structurilor turistice evidenţiază pentru
perioada 2000 – 2016 (fig. 1.1.) o dezvoltare continuă, de la 201 pensiuni turistice în anul
2000 la 736 în anul 2007 şi la 1530 în anul 2016, respectiv de la 400 pensiuni agroturistice
în anul 2000 la 1292 în anul 2007 până la 2028 în anul 2016.

81
„Nicoleta Mateoc-Sîrb, Ungureanu G., 2010. Dezvoltare regională şi rurală. Evoluţii şi tendinţe, Editura
Mirton, Timişoara, p. 192”.
82
„Balaure, V. (coordonator), 2002. Marketing, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti,
p. 79”.

34

 Figura 1.1 Evoluţia structurilor turistice în perioada 2000-2016

2500

2000

1500

1000

500

0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pensiuni turistice 201 736 783 878 949 1050 1247 1335 1323 1527 1530
Pensiuni agroturistice 400 1292 1348 1412 1354 1210 1569 1598 1665 1918 2028

Sursa: prelucrări după “Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Analiza pensiunilor după categoriile de confort evidenţiază faptul că până în anul
2007 majoritatea pensiunilor turistice erau încadrate la 2 stele. După acest an situaţia
devine mai pozitivă în sensul că se evidenţiază o stagnare a pensiunilor turistice încadrate
în categoria „2 stele” anul 2016 înregistrează acelaşi număr cu anul 2007, 377 pensiuni
turistice; de asemenea se remarcă creşterea continuă a pensiunilor turistice din categoria de
confort „3 stele” de la 250 în anul 2007 la 894 în anul 2016 şi a celor din categoria de
confort „4 stele” de la 56 în anul 2007 la 192 în anul 2016. Cele din categoria de confort „5
stele” rămân la un nivel scăzut 15 în anul 2016 (fig. 1.2).

Figura 1.2 Evoluţia pensiunilor turistice în perioada 2000-2016 după

categoriile de confort

1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
5 stele 0 5 5 6 7 9 10 14 11 15 15
4 stele 6 56 64 81 90 100 110 131 136 161 192
3 stele 39 250 277 343 423 504 654 737 748 893 894
2 stele 123 364 377 387 373 372 414 394 368 404 377
1 stea 29 61 58 59 53 64 58 58 57 52 50

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil online la www.insse.ro”

35

 Analiza pensiunilor agroturistice evidenţiază faptul că numărul celor din categoria
de confort „1 floare” au înregistrat un trend uşor crescător pentru perioada 2000 – 2007 de
la 118 la 138 pensiuni agroturistice după care a urmat un trend descrescător pentru
perioada 2007 – 2016 de la 238 la 53 pensiuni agroturistice. De asemenea analiza
evidenţiază „îmbunătăţirea condiţiilor de cazare la nivelul pensiunilor agroturistice
reflectată prin trendul descrescător al pensiunilor agroturistice” din categoria de confort „2
flori” de la 929 în anul 2008 la 598 în anul 2016 şi de creşterea celor din categoria „3 flori”
la 33 în anul 2000 la 238 în anul 2007, respectiv 1129 în anul 2016. Totodată putem
observa o creştere continuă a numărului pensiunilor agroturistice de peste „4 flori”, de la 1
în anul 2000 la 41 în anul 2007, respectiv 229 în anul 2016, dar rămân totuşi la un prag
redus de doar 11,30%. Se remarcă şi o sensibilă creştere a numărului de pensiuni
agroturistice din categoria de confort „5 flori” de la 10 în anul 2007 la 19 în anul 2016 (fig.
1.3).

Figura 1.3 Evoluţia pensiunilor agroturistice în perioada 2000-2016 după

categoriile de confort

1200
1000
800
600
400
200
0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
5 flori 0 10 10 12 10 13 15 15 20 19 19
4 flori 1 41 47 66 91 107 134 159 177 214 229
3 flori 33 238 252 389 434 490 713 769 837 1021 1129
2 flori 248 865 929 835 727 539 647 597 579 607 598
1 floare 118 138 110 110 92 61 60 58 52 57 53

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în cadrul pensiunilor turistice şi

agroturistice, evidenţiază tendinţa de creştere pentru perioada 2000-2016 de la 3197 locuri
în pensiuni turistice în anul 2000 la 13429 în anul 2007 respectiv 32602 în anul 2016, iar în
cadrul pensiunilor agroturistice creşterea este de la 3544 locuri în anul 2000 la 15448 în
anul 2007, respectiv 37394 în anul 2016(fig 1.4).

36

 Figura 1.4 Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune (locuri-zile) – pensiuni
turistice şi agroturistice – 2000-2016

40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
P turistice 3197 13429 14538 16653 18422 20499 25019 27325 27295 32051 32602
P agroturistice 3544 15448 16906 19783 20208 20683 27453 28775 30480 35188 37394

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Numărul de turişti care au preferat structurile de cazare tip pensiune a avut o evoluţie
crescătoare, excepţie fac anii 2009 şi 2010 (scădere pusă pe seama crizei economice) după
care se reia tendinţa de creştere de la 479590 turişti în pensiuni turistice în anul 2011 la
1020606 în anul 2016, respectiv de la 360696 tutişti în pensiunile agroturistice în anul
2011 la 813454 în anul 2016 (fig. 1.5).

Figura 1.5 Evoluţia numărului de turişti în cadrul pensiunilor turistice şi

agroturistice în perioada 2000-2016
1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
P turistice 89328 451640 478058 412162 406632 479590 586119 653464 704129 899494 1020606
P agroturistice 28152 288508 357617 325686 289923 360696 447113 501746 549302 672756 813454

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Creşterea numărului de turişti în perioada 2007-2016 a fost superioară în pensiunile

agroturistice raportat la total ţară faţă de pensiunile turistice (282% faţă de 225%).

37

 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în pensiuni turistice şi agroturistice
evidenţiază o tendinţă de scădere pentru perioada 2007 – 2010, după care urmează o
tendinţă de creştere pentru perioada 2011-2016 fără a atinge nivelul anului 2007, putem
vorbi astfel de o scădere a indicelui de utilizare a capacităţii de cazare pentru pensiunile
turistice. În ceea ce priveşte pensiunile agroturistice indicele de utilizare a capacităţii de
cazare prezintă aceeaşi tendinţă (fig. 1.6).

Figura 1.6 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în perioada 2000-2016

25

20

15

10

0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
P turistice 18,3 22,3 21,9 16,6 14,6 15,5 14,8 14,6 15,4 17,7 19,4
P agroturistice 8 16,3 18,4 14,2 12,4 13,8 13,2 12,6 13,2 15,1 15,5

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

În esenţă, „turismul rural şi agroturismul sunt activităţi generatoare de venituri

alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural”83. Pentru ca aceste
venituri să se materializeze la un nivel cât mai apropiat de potenţialul turistic al zonei este
„necesar un amplu proces de modernizare, dezvoltare şi inovare pentru turismul românesc,
precum şi de creare de servicii turistice moderne şi competitive”. În mod deosebit,
infrastructura de turism nu se ridică la nivelul cerinţelor turiştilor în ceea ce priveşte
structurile de cazare, respectiv cele recreaţionale, atât cantitativ cât şi calitativ. De
asemenea o atenţie sporită trebuie acordată sprijinirii promovării turismului rural care
printr-un marketing adecvat şi alte tipuri de sprijin să contribuie la o mai bună vizibilitate a
potenţialului, diversităţii şi atractivităţii produselor unicat ale turismului rural românesc şi
la o mai bună valorificare. Pentru a cunoaşte mai bine resursele de muncă pe viitor,
dinamica populaţiei şi măsurile ce se cuvin a fi luate, a fost analizată evoluţia în timp şi
spaţiu a populaţiei rurale active constatându-se că populaţia rurală cunoaşte un declin
demografic, fiind în continuă scădere şi în curs de îmbătrânire (fig.1.7).

83
Iagaru R., 2012. Op. cit.

38

Figura 1.7 Evoluţia populaţiei ocupate în mediul rural în perioada 2000-2016
7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
populatia ocupata 5752248 4341475 4376446 4235719 4108187 3904970 3987347 3962003 3944999 3872894 3764537

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Analiza datelor din figura 1.7 evidenţiază că în perioada 2000 – 2016 populaţia
rurală activă a scăzut de la 575224 de persoane84 în anul 2000 la 376453 persoane în anul
2016, iar conform prognozelor demografice scăderea acesteia va continua în ritm
îngrijorător, până în anul 2050. Principalii factori ai declinului demografic sunt sporul
natural negativ şi migraţia.

Figura 1.7 Evoluţia sporului natural al populaţiei din mediul rural în perioada
2000-2016
0

-10000

-20000

-30000

-40000

-50000

-60000
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
sporul natural -21117 -39042 -38468 -40521 -47743 -47216 -45199 -37239 -46289 -48159 -48479

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

84
www.insse.ro

39

 În intervalul 2000-2016, România rurală a avut parte de o tendinţă oscilantă privind
migraţia astfel după o creştere constantă pţnă în anul 2007, urmează o scădere până în
2009, după care se înregistrează un vârf de creştere în anul 2010 de 19,03‰, urmată de o
scădere în anul 2011, iar până în anul 2016 se ănregistreayă o uşoară creştere constantă
(fig. 1.8). Prin efectele ei cumulate migraţia a contribuit la accentuarea disparităţilor
regionale şi comunitare.

Figura 1.8 Evoluţia migraţiei populaţiei din mediul rural în perioada 2000-2016

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
rata migratiei 10,13916,47916,12414,09419,03913,37815,11214,32415,37215,35616,444

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

O analiză pe categorii de vârstă arată că la nivel naţional populaţie totală, analiza

structurii populaţiei pe categorii de vârstă în perioada de referinţă relevă diferenţe uşor
semnificative (categoria 0-14 ani a scăzut cu 3,94% ajungând la 15,49 în 2007, respectiv
la 14,8% în 2016, iar categoriile 15-64 ani au avut o evoluţie constantă înregistrând valori
de 68,23% în anul 2000, 70,04% în anul 2007, respectiv 69,55% în anul 2016, în schimb
categoriile de vârstă de peste 65 ani au avut un trend uşor ascendent de la 13,03% în anul
2000, la 14,47 în anul 2007, respectiv 15,65 în anul 2016). Analiza pe categorii de vârstă
realizată asupra populaţiei din mediul rural aferent teritoriului naţional relevă diferenţe
uşor semnificative (categoria 0-14 ani a scăzut cu 3,84% ajungând la 17,91 în 2007,
respectiv la 16,13% în 2016, iar categoriile 15-64 ani au avut o evoluţie ascendentă de de
3.47% înregistrând valori de 63,76% anul 2007, respectiv 66,24% în anul 2016, în schimb
categoriile de vârstă de peste 65 ani au avut o evoluţie constantă înregistrând valori de
17,26% în anul 2000, 18,33 în anul 2007, respectiv 17,63 în anul 2016), constatându-se că
fenomenul de diminuare şi îmbătrânire a populaţiei rurale este mult mai evident (fig. 1.9).

40

 Figura 1.9 Evoluţia structurii populaţiei total şi din mediul rural în perioada 2000-
2016

18000000
16000000
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
anul / structura populatiei 2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
0-14 ani T 4277810 3499262 3468453 3454556 3443903 3436752 3413706 3388468 3349951 3318667 3294321
0-14 ani R 2047856 1744251 1724257 1709910 1693969 1680093 1667774 1642741 1614881 1589206 1565541
15-64 ani T 1557315915816072158218271581971015792128157818731573445315701537156560061556083415481321
15-64 ani R 6436469 6209048 6244836 6286878 6302586 6338126 6351235 6386721 6407476 6412551 6427423
65 şi peste T 2974319 3267439 3271406 3267675 3279973 3261974 3285582 3300973 3340221 3418752 3485156
65 şi peste R 1769036 1785543 1776946 1762761 1753896 1727337 1720587 1707656 1701263 1710715 1709965

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

În zonele rurale, veniturile sunt relativ scăzute, comparativ cu zonele urbane şi au

înregistrat o evoluâie crescătoare (fig. 1.10).

Figura 1.10 Evoluţia veniturilor populaţiei total şi din mediul rural în perioada 2007-
2016
1200

1000

800

600

400

200

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
total populaţie 577,71 731,53 797,26 795,31 839,53 861,15 895,85 937,65 1010,67 1112,22
populaţie rurală 465,71 580,49 637,1 636,31 709,15 718,7 722,57 760,13 801,86 867,58

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

Studiul mediului social care alături de cel economic constituie fundamentul

analizelor privind dezvoltarea rurală a constat la nivelul spaţiului rural în abordarea
următoarelor subcriterii specifice: demografia, legile sociale, nivelul de educaţie, stilul de

41

viaţă etc. În România sunt mari diferenţe de avere, oportunitate, educaţie, competenţe,
sănătate şi, în multe zone, acestea s-au intensificat în ultimul deceniu. În 2007, 47 % din
populaţie era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar în 2015 37,3%.

Figura 1.10 Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială a populaţiei în perioada

2007-2015

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
rata risc săracie 47 44,2 43 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,3

Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

„Dezvoltarea socio-economică a unei societăţi are la bază gradul de instruire al

populaţiei, pregătirea ei profesională pe parcursul întregii vieţi, observându-se, pentru
mediul rural al României, o pondere din ce în ce mai crescută a nivelului de instruire
şcolară a populaţiei, cu diferenţieri la nivelul comunelor şi a satelor (tabelul 1.1)”85.

Tabel 1.1 – Structura populaţiei rurale în funcție de nivelul de instruire (%)

Nivel de instruire
populaţie Anul Primar şi Postliceal şi
Liceal Profesional Superior
Gimnazial maiştri
2000 183390 150901 64158 32501 7623
2007 114159 205873 95210 12794 232690
urban
2011 97928 175842 30694 22774 136571
2015 96521 142046 8926 33351 80780
2000 118305 10205 14511 968 0
2007 93639 12332 17874 192 195
rural 2011 86671 11679 4039 612 100
2016 83182 10695 1597 783 35
Sursa: prelucrări după „Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro”

85
Isachevici Adriana, 2011. Populaţia şi aşezările din Depresiunea Sibiului, Teză de doctorat, Cluj-Napoca

42

 Trebuie specificat că ruralul românesc este sun impactul negativ al unei
infrstructuri deficitare ceea ce determină o influenţă negativă asupra dezvoltării şi
diversificării economiei rurale, implicit a calităţii vieţii. Drumurile orăşeneşti modernizate
totalizează abia 20938 km86. Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a
crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai cca 19% dintre localităţile rurale sunt
conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în anul 2015)87.
Pentru ţara noastră un sistem al CDI performant presupune soluţia pentru relansarea
economiei, dar în realitate acesta se constituie încă într-un sistem cu probleme care solicită
a fi rezolvate cât mai repede pentru a putea fi depăşite cauzele care le generează:
subfinanţare, restructurare întârziată, neexistenţa unei cereri reale pentru inovare din partea
întreprinderilor, fragmentarea sistemului, supravieţuirea cu minimum de resurse,
atractivitate redusă a carierei în cercetare. Pentru schimbarea acestei stări România
propune trei obiective strategice ale sistemului CDI88: „crearea de cunoaştere, creşterea
competitivităţii economiei româneşti, creşterea calităţii sociale”. Aceste obiective vor
contribui hotărâtor la o valorificare eficientă a potenţialului turistic din spaţiul rural al
României.
Desfăşurarea activităţii economice, sociale şi culturale a localităţilor rurale se
realizează dintotdeauna în strânsă concordanţă cu particularităţile mediului înconjurător89.
Acesta are un rol hotărâtor în dezvoltarea turismului şi este totdeauna asociat cu relieful
care pentru România este repartizat în mod echilibrat pe zone geografice: 33% zona de
câmpie (până la 300 m altitudine), 37% zona colinară ( 300-1000 m) şi 30% zona montană
(peste 1000 m altitudine)90. Cunoaşterea elementelor cantitative ale reliefului României,
prezintă avantaje atât de ordin ştiinţific cât şi, practic, acestea constituindu-se în informaţii
necesare în cadrul unor acţiuni de ameliorare a terenurilor degradate, împădurire sau
hidroamelioraţii 91 . Clima României este temperat continentală, cu variaţiuni regionale
importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral faţă de 4
luni în zonele montane nalte)92 . România „deţine un patrimoniu valoros, cu numeroase

86
„Sursa: prelucrări după Tempo online – INS accesibil online la www.insse.ro”
87
www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Descrierea_generala_a_situatiei_economice_actuale_4_11_2013.pdf
88
„Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică,
Strategia Naţională de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2007-2013. http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST
/1188314177strategia%20ro.pdf, accesat în 12.08.2012”
89
Oir-posdru-vest, Planul de Dezvoltare regională 2007-2013, Regiunea Vest;
90
Cadrul national strategic pentru dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar si a spatiului rural in
perioada 2014-2020-2030; OP. cit.
91
Sandu, Maria , 1998. Culoarul depresionar Sibiu-Apold. Studiu geomorfologic,, p. 32.
92
Cadrul national strategic pentru dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar si a spatiului rural in
perioada 2014-2020-2030; OP. cit.

43

specii de plante şi animale, unele endemice, care sunt dispărute sau rare în alte părţi ale
Europei”. În ţara noastră protecţia mediului este reglementată cu ajutorul unei varietăţi
ridicate de acte normative (ordonanţe, regulamente, ordine, reglementări, hotărâri,
protocoale, ordonanţe de urgenţă, convenţii, decizii, directive) care creează cadrul juridic
necesar pentru protecţia mediului natural, sănătăţii umane şi calităţii vieţii. Principalele
direcţii de acţiune în domeniul protecţiei mediului, sunt precizate în Ordonanţa de Urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 rectificată în data de 31/01/2006 şi aprobată prin Legea
265/2006 privind protecţia mediului. Se constată, cu toate acestea o serie de probleme
referitoare la conformarea cu standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte protecţia
mediului legate nu atât de tipologia acestora, cât mai ales de metodele, concepţiile, relaţiile
şi structurile instituţionale. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice în spaţiul
rural românesc, reprezintă o necesitate ce trebuie să aibe loc în condiţii de sustenabilitate.
Pentru aceasta este nevoie de existenţa unui cadru instituţional şi legislativ care să permită
atât dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice şi nu numai cât şi menţinerea unei
stări nealterate a mediului natural. La nivelul ruralului românesc, forul care reglementează
asigurarea şi continuitatea sănătăţii mediului natural, este Agenţia pentru Protecţia
Mediului. Activitatea instituţiei este complexă şi orientată în direcţia conformării tuturor
factorilor de natură economică şi socială cu Legea Protecţiei Mediului, Programul Naţional
de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu Strategiile de Dezvoltare Economico-sociale şi
de Mediu. Ca stat membru al Uniunii Europene dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice în condiţii sustenabile, constituie singura perspectivă raţională, iar instrumentul
fundamental pentru realizarea acestui deziderat îl reprezintă „Strategia Naţională pentru
Dezvoltarea durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030”93.
„Programul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în România”, reprezintă
o particularizare a programului general de protecţia mediului din Europa în strânsă
corelaţie cu obiectivele dezvoltării sustenabile şi este parte componentă a „Programului
Naţional de Dezvoltare Socio-Economică a României”94. Pentru o mai bună eficienţă în
ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, au fost formulate pentru fiecare regiune de
dezvoltare a României, Planuri Regionale de Acţiune pentru Mediu ce reprezintă
documente strategice oficiale ale căror „acţiuni sunt conforme cu priorităţile identificate

93
„Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, 2008. Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, http://arpmsb.anpm.ro/upload/4936_apmsb_STRATEGIA
%20NATIONALA%202013-2020-2030.pdf accesat în 11.08.2012”.
94
http://arpmsb.anpm.ro/upload/5612_arpmsb_PRAM_2007-2013_R7C.pdf

44

prin strategiile sectoriale şi cu priorităţile pe linie de mediu stabilite de planificarea
strategică la nivel naţional şi regional”95. Privitor la gestionarea deşeurilor, menţionăm că
această activitate se desfăşoară conform politicii naţionale în domeniu care este subscrisă
obiectivelor politicii europene, fundamentată pe trei principii majore: prevenirea generării
deşeuriloe, reciclare şi reutilizare, respectiv îmbunătăţirea eliminării finale a deşeurilor şi a
monotorizării.
Referitor la desfăşurarea activităţilor economice în general şi implicit în spaţiul
rural, menţionăm necesitatea cunoaşterii incidenţei asupra acestor activităţi a cadrului
legislativ privind:
Protecţia mediului în ţara noastră este reglementată cu ajutorul unei varietăţi
ridicate de acte normative 96 (ordonanţe, regulamente, ordine, reglementări, hotărâri,
protocoale, ordonanţe de urgenţă, convenţii, decizii, directive) „care creează cadrul juridic
necesar pentru protecţia mediului natural, sănătăţii umane şi calităţii vieţii”. „Principalele
direcţii de acţiune în domeniul protecţiei mediului, sunt precizate în Ordonanţa de Urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 rectificată în data de 31/01/2006 şi aprobată prin Legea
265/2006 privind protecţia mediului.” „În baza acesteia sunt emise acte normative menite a
reglementa domenii specifice, caracterizate de complexitate datorită atât dinamicii
continue a componentelor mediului cât şi necesităţii de face faţă exigenţe,or şi criteriilor
Uniunii Europene privind protecţia mediului”97. Totodată, pe linie de mediu ţara noastră
este semnatară a numeroase convenţii internaţionale, fapt pentru care actele normative
emise transpun directivele Uniunii Europene în privinţa protecţiei mediului şi sunt în
concordanţă cu angajamentele asumate de ţara noastră prin capitolul 22 al documentului de
poziţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Cu toate acestea ţara noastră
prezintă o serie de probleme referitoare la conformarea cu standardele Uniunii Europene în
ceea ce priveşte protecţia mediului nu atât în ceea ce priveşte tipologia acestora, cât mai
ales în ceea ce priveşte metodele, concepţiile, relaţiile şi structurile instituţionale.
Legislaţia OMG în România conform publicaţiilor de specialitate 98 înfăţişează
efectul unei armonizări grăbite a legislaţiei naţionale cu directivele europene.În consecinţă

95
ARPMSibiu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu-Regiunea 7 Centru, 2007-2013.
http://arpmsb.anpm.ro/upload/5612_arpmsb_PRAM_2007-2013_R7C.pdf acesat în 11.08.2012.
97
http://arpmsb.anpm.ro/upload/5612_arpmsb_PRAM_2007-2013_R7C.pdf
98
INFOMG, Centrul de informare asupra Organismelor Modificate Genetic, http://www.infomg.ro/web/ro/
Situatia_in_Romania/, accesat în data de 12.08.2012.

45

România este statul cu cele mai multe legi în acest domeniu 99 – 27 la număr - ce
reglementează într-o manieră complicată ce lasă loc la interpretări.
Sănătatea publică este reglementată de Legea privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de sănătate în România care de multă vreme aşteaptă să fie îmbunătăţită prin
finalizarea şi aprobarea proiectului noii legi privind sănătatea publică în Ţara noastră. În
spaţiul rural românesc există semnificativ de puţine pe alocuri lipsesc spitale, dispensare,
creşe sau farmacii în proprietate publică, fiind prezente doar anumite unităţi ( cabinete
stomatologice şi farmacii în proprietate particulară).

1.2.3.4. Reglementări legislative și inițiative românești privind turismul rural

România nu a reuşit sprijinirea prin lege şi relansarea turismului rural decât după
1992. Înainte de această perioadă (1972), „Centrul de Cercetări pentru Promovarea
Turismului Internaţional a identificat şi selectat anumite aşezări reprezentative pentru satul
românesc, pentru a fi lansate şi promovate în turism” 100 . Astfel 101 , „peste o sută de
localităţi rurale au primit statutul de - sate turistice -, 13 dintre acestea trecând în faza
experimentală din anul 1973 (Lereşti, Rucăr, Fundata, Vatra Moldoviţei, Tismana,
Răşinari, Sibiel, Sirnea, Vaideeni, Bogdan–Vodă, Halmagiu, Murighiol şi Sfântu
Gheorghe)”. Pentru aceste localităţi s-a aprobat „cadrul de organizare, funcţionare şi
îndrumare a activităţii turistice, ca şi de promovare în turism”. „Din anul 1974, însă, s-a
interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, satele turistice devenind
nefuncţionale pentru turismul internaţional”. „Perioada scurtă cuprinsă între 1973-1974 nu
a făcut posibilă organizarea activităţii de turism în satele turistice şi nici amenajarea în mod
corespunzător a acestora”. „Însă, o parte din satele turistice amintite, au primit derogarea
de a fi incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric contractate de către ONT
Carpaţi – Bucureşti, cu diferite firme din străinătate”. Acestea au fost: „Lereşti, Rucăr,
Sibiel, Murighiol şi Crişan”. „Din anul 1989, a început să se vehiculeze pe scară largă
conceptul de turism rural cu cazare în pensiuni turistice şi agroturistice sau în alte structuri
de primire rurale”. Astfel au fost create premisele unei vieți rurale compatibile cu cerințele
europene și mondiale, ce dezvoltă această alternativă turistică. Această activitate s-a

99
INFOMG, Centrul de informare asupra Organismelor Modificate Genetic, http://www.infomg.ro/web/ro/
Legislatia_RO/, accesat în data de 12.08.2012.
100
Popa Dan, 2013. Op. cit.
101
Glăvan V., 2005, Geografia turismului, Edit. Fundaţiei „România de Mâine‖, Bucureşti, ISBN 973-725-
047-8 (selecţii)

46

„intensificat mai ales după 1993, prin înscrierea României ca membră a EUROGÎTES”.
„Prima zonă în care s-a dezvoltat turismul rural a fost constituită de arealul Moeciu–Bran–
Rucăr, în anii următori însă pensiunile turistice răspândindu-se la nivelul întregii ţări”.
Începând din 2003 există preocuparea de separare clară a turismului rural de agroturism102.
Astfel, „dacă turismul rural priveşte organizarea activităţii turistice în cadrul comunităţii
rurale, a unei zone, a unei regiuni, microregiuni sau bazin geografic din mediul rural (prin
diferite forme de manifestare: turism rural cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.),
agroturismul reprezintă realizarea unui fenomen turistic în cadrul unei exploataţii
agricole”. „Totuşi, din punct de vedere legislativ delimitarea nu este încă făcută, dar s-au
creat o serie de măsuri de sprijinire a dezvoltării activităţii turistice din spaţiul rural.
„Astfel, prin Legea 347/14.07.2004 103 , s-au acordat o serie de facilităţi: acordarea de
suprafeţe din terenurile disponibile în vederea construirii, dezvoltării şi exploatării
pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice; scutiri de impozite pentru pensiunile
agroturistice din zona de munte, etc.” „Fără a se avea în vedere definirea corectă şi exactă a
termenilor noi introduşi în ţara noastră după modelul şi aşa destul de confuz al Franţei,
anul 1994 a reprezentat totuşi pentru ţara noastră începutul unor demersuri legislative în
sprijinul dezvoltării turismului rural”. „Prin Ordonanţa nr. 62/24.08.1994104 (aprobată prin
105
Legea nr. 145/1994 ) s-au introdus conceptele de pensiune turistică şi fermă
agroturistică”. A urmat o perioadă de măsuri legislative stimulative pentru dezvoltarea
turismului rural precum şi o serie de Programe interministeriale de dezvoltare socio-
economică. Spre exemplu, OUG 63/1997106 (aprobată prin Legea nr. 187/1998), „privind
stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, venită în completarea Legii
nr.145/1994, care a stabilit că persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile
comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice în pensiuni
turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit,
respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani”. Din păcate aceste oportunităţi nu au fost
menţinute decât cinci ani. Legea 187/1998107 a adus şi unele schimbări în definiţii astfel:

102
Popa Dan, 2013. Op. cit.
103
Legea 347/ 2004 Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 30.06.2009 (selecţii)
104
OUG 62/ 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona
montană Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 30.08.1994 (selecţii)
105
Legea 145 / 1994 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea
unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural în zona montană, Delta Dunării şi litoralul Marii
Negre, publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 31.12.1994 (selecţii)
106
OUG 63/1997 stabilirea de facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, MO nr. 226 din 30.08.1997
107
Legea 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi
pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 16.10.1998 (selecţii)

47

―”Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate în mediul rural având o capacitate
de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, funcţionând în
locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate
cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei” „Pensiunile agroturistice sunt
pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu produse din producţia
proprie” Tot în anul 1998, prin Ordonanţa nr. 58108, se adaugă o serie de definiţii pentru
sectorul turistic din care amintim: „oferta turistică, produs turistic”. „Cele două tipuri de
spaţii de cazare şi servire a mesei pe care le-am menţionat se redefinesc şi se contopesc
într-o singura noţiune, şi anume pensiune turistică rurală, prin H.G. nr. 1328/2001109 şi
O.M.T. nr. 188/2003”110. Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002111 pentru aprobarea
„Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice introduce noi
precizări privind definiţia pensiunilor turistice (structuri de primire turistice, având o
capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul
rural, şi până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în
clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile
de pregătire şi servire a mese); amplasarea pensiunilor turistice urbane şi a pensiunilor
turistice rurale şi spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei”. „În Monitorul Oficial nr.
379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici şi
mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale nr. 636/2008 112 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice”. „Prin intrarea în vigoare
prezentului ordin, se abrogă Ordinele Ministrului turismului nr. 510/2002, 911/2002 şi
188/2003, dar rămân în continuare în vigoare în domeniul clasificării următoarele ordine:
HG nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice; HG nr.
1412/2002 113 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001
privind clasificarea structurilor de primire turistice. Actul normativ a fost elaborat în
conformitate cu recomandările Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional cu

108
OUG 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, publicată în Monitorul
Oficial nr. 309 din 26.08.1998 (selecţii)
109
HG nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial nr.
17 din 15.01.2002 (selecţii)
110
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice,aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002
111
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 181 din 24.03.2003 (selecţii)
112
Ordinul 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 379 bis/19.05.2008 (selecţii)
113
HG 1412 / 2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind
clasificarea structurilor de primire turistice (selecţii)

48

privire la ―simplificarea sistemului de clasificare hotelieră pe baza propunerilor
asociaţiilor profesionale şi patronale din turism interesate precum şi a propunerilor sosite
de la ministere care au activitate care relaţionează cu turismul, în colaborare cu personalul
din teritoriu de la Direcţia de Autorizare din MIMMCTP”. Principalele modificări pe care
le aduce actul normativ se referă la: modificarea încadrării pensiunilor turistice, din
pensiuni turistice urbane (clasificare pe stele) şi pensiuni turistice rurale (clasificate pe
flori) în: pensiuni turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor în mediu urban
sau rural, cu o capacitate maximă de cazare de până la 20 de camere, şi pensiuni
agroturistice, clasificate pe flori, cu o capacitate maximă de cazare de până la 8 camere, cu
obligaţia de a oferi produse alimentare naturale care să fie preparate în gospodăria proprie
şi cu obligaţia ca gazdele să fie implicate în mod direct în organizarea programului
turiştilor pe parcursul sejurului; structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi,
respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice, în funcţie de caracteristicile constructive,
dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă; în pensiunile agroturistice, turiştilor li se
oferă produse alimentare naturale din gospodăria proprie sau achiziţionate de la
producători locali autorizaţi; în cadrul pensiunilor agroturistice trebuie să se desfăşoare cel
puţin o activitate legată de agricultură (creştere animale, cultivare plante, livezi de pomi
fructiferi) sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească (atelier de lucru cu diferite
articole de artizanat). Activităţile în cauză trebuie să fie continue sau să aibă caracter de
repetabilitate (în funcţie de specific şi sezonalitate); etc.
„Master Planul pentru turismul național al României 2007-2026 evidențiază o serie
de recomandări din care am selectat pe cele aplicabile şi în sectorul turismului rural,
precum: dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă doar cazare
(îmbunătăţirea gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor); publicitatea
evenimentelor rurale tradiţionale (facilitarea planificării vizitatorilor); fundamentarea de
planuri de dezvoltare sustenabilă a turismului de către rezervaţiile naturale; îmbunătăţirea
facilităţilor de primire a turiştilor; creşterea interesului pentru evenimentele culturale
(colectarea şi transmiterea informaţilor legate de aceste evenimente); introducerea unui
sistem naţional de trasare pe hartă a traseelor şi de colectare a informaţiilor pentru
dezvoltarea şi implementarea unei campanii de marketing al excursiilor; întocmirea hărţii
de ciclism şi descrierea itinerarului de ciclism de-a lungul Dunării; constituirea unui punct
central de informare a operatorilor de croaziere pe Dunăre pentru a promova ofertele de
croazieră etc. ; crearea unei reţele de centre de informare turistică (CIT) care reprezintă o
resursă valoroasă de furnizare a informaţiilor şi de influenţare a opţiunilor vizitatorilor;

49

introducerea unui nou sistem de colectare a datelor privind vizitatorii, privind cazarea şi
gradul de ocupare, etc. Investiţiile în infrastructura turismului, în agroturism şi în turismul
rural sunt considerate mijloace care pot contribui la susţinerea unei dezvoltări echilibrate a
tuturor regiunilor, prin ridicarea nivelului de trai în zonele rurale”. „Se menţionează că
principalele resurse ale turismului sunt amplasate, în majoritate, în zone subdezvoltate din
punct de vedere socioeconomic, iar stimularea sectorului turismului ar putea conduce la
revitalizarea acestor zone, prin integrarea lor în circuitul turistic” 114 . Din acest motiv,
dezvoltarea turismului regional şi rural reprezintă una din cele cinci priorităţi secundare ale
strategiei de realizare a unei dezvoltări echilibrate a regiunilor ţării.

1.3. Turismul rural vector al dezvoltării sustenabile a spațiului rural

Datorită mediului natural favorizant și unic, care include, printre altele, Delta
Dunării, țărmul Mării Negre și Carpații, potențialul de dezvoltare al activităților turistice
este unul cu adevărat remarcabil în România. Această diversitate geografică este „potențată
și de patrimoniul cultural și istoric care reprezintă alte resurse importante pentru industria
națională a turismului”115. Turismul creează beneficii economice substanțiale reprezentând
una dintre cele mai dinamice industrii la nivel global, precum și un important generator de
schimbări și creator de noi locuri de muncă116. Este unul dintre sectoarele economice în
care antreprenoriatul este încurajat117 şi orientat către protecţia mediului înconjurător în
sensul stopării presiunii asupra resurselor naturale „a consumului de resurse naturale ştiut
fiind că ele sunt limitate118”. Aşadar, prezentul evidenţiază, preocupări faţă de protecţia
mediului înconjurător reuşind să determine o schimbare de atitudine a oamenilor în

114
“World Tourism Organization, 2006 - Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul Naţional 2007-2026,
accesibil on-line la http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VzHzpe6zmpIJ:www.b-andb.
ro/pdf/masterplan/2.%2520MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf+&hl=ro&gl=ro (selecţii)”;
115
„Strat, V.A., Davidescu A.A.M, Grosu, R.M and Zgură, I.D., 2016. A Quantitative Approach Regarding
the Evolution of the Romanian Tourism Firms, During and After the Global Financial Crisis. Amfiteatru
Economic, 18(Special Issue No. 10), pp. 815-828”;
116
„Drucker, P.F., 1985. Innovation & Entrepreneurship: Principle sand Practices. New York: Harper
Trade”.
117
„Ball, S., 2005. The importance of Entrepreneurship to Hospitality, Leisure, Sport and Tourism. London:
Hospitality, Leisure, Sport and Tourism Network. ; Hatten, T., 2012. Principles of Small Business
Management. 5th ed. China: South-Western Cenage Learning”.
118
„Ioncică, D., Ioncică, D., Petrescu, E., C., 2016. The Environment Tourist Transport and the Sustainable
Development of Tourism, Amfiteatru Economic 18 (Special Issue No. 10) pp. 989-912”.

50

legătură cu efectele produselor şi proceselor operaţionale asupra mediului 119 şi să
promoveze o dezvoltare sustenabilă a arealului considerat, la reuşita căreia activitatea
turistică poate deţine un rol important.
Dezvoltarea sustenabilă reprezintă un concept important și tot mai prezent în
literatura de specialitate 120 , menit să determine o dezvoltare economică subordonată
ecologicului adaptată oricărui domeniu de activitate inclusiv turismului în general, dar mai
ales, a celui rural recreativ, în special. Astfel sustenabilitatea devine ,, obiectiv şi pincipiu
dominant”121al oricărei politici, indiferent de nivelul de dezvoltare turistică. Iată că ideea
de sustenabilitate atașată activității turistice presupune introducerea în circuitul economic a
valorificării resurselor naturale (cu scop recreativ și nu numai), astfel încât aceasta să poată
fi perpetuată timp îndelungat la aceaiași parametri folosind resursele existente și proceduri
prietenoase cu mediul menite să protejeze resursele și biodiversitatea mediului
înconjurător. Sustenabilitatea turismului rural înseamnă continuitatea acestuia și presupune
investiţii în proiecte care să valorifice resursele peisagistice, materiale şi umane fără a le
altera și în beneficiul consumatorului de astfel de servicii și al mediului înconjurător.
Turismul rural poate fi sustenabil dacă evidenţiază un summum de carcateristici intrinseci
ce se perpetuează a la long fără a influenţa negativ dimnsiunile ambientale, sociale,
economice sau culturale ale arealului considerat122. ,,Dezvoltarea turistică sustenabilă este
o preocupare a comunităţii locale care caută să optimizeze beneficiile turismului pentru toţi
stakeholderii, dar adaptat la nevoile locale”123 . „Pe baza acestor observaţii preliminare,
dezvoltarea turismului rural, dar, mai ales, dezvoltarea sa sustenabilă, trebuie să pornească
dinspre „individ-consumator dar şi furnizor/producător spre politicile naţionale/
transnaţionale” fiind absolut necesar să se ţină cont de ceea ce are, poate, vrea şi ştie să
ofere comunitatea locală”124. „Dezvoltarea sustenabilă a turismului rural se face doar dacă
se ţine cont de particularităţile comunităţilor, de propriile lor politici de dezvoltare, acestea
urmând mai apoi să fie încadrate în structuri naţionale/ transnaţionale de natură politică,

119
Evans, N., Campbell, D. And Stonehouse, G., 2003. Strategic Management for Travel and Tourism.
Oxford: Butterworth-Heinemann.
120
Sharpley R., , Telfer J.D., Tourism and development: concepts and issues, Channel View Publications,
2002; Hall D., Roberts L., Mitchell M., New Directions in Rural Tourism, Ashgate Publishing Ltd, England
2005; Briassoulis H., 2002. Sustainable Tourism and the Question of the Commons, Annals of Tourism
Research, 29, 4,1065–1085.
121
„Hall D., Roberts L., Mitchell M., New Directions in Rural Tourism, Ashgate Publishing Ltd, England
2005, p.38”.
122
„Butler, R.W., 1999. Sustainable tourism: A state-of-the-art review. Tourism Geographies, 1(1), pp. 7-25”.
123
„Hall D., Roberts L., Mitchell M., New Directions in Rural Tourism, Ashgate Publishing Ltd, England
2005, p.39”
124
„Cosmin Nicolae gheorghe Dezvoltare durabilă prin turism rural recreativ. studiu de caz: județul Timiș”.

51

economică sau socială”. „Pe de altă parte, sustenabilitatea turismului rural este dependentă
de modul în care omul, luat în individualitatea sa, şi comunitatea locală, în ansamblul său,
sunt capabile să prezerve mediul natural, acesta trebuind şi putând fi folosit cu o singură
condiţie: să fie menţinut şi să producă la acelaşi nivel stabil”. În absenţa unui echilibru
între cantitatea, calitatea şi productivitatea oferită de către resursa umană şi cea natural din
mediul rural, adaptate la dinamica economic, variabilă şi, de multe ori, greu de anticipat,
sustenabilitatea nu poate exista în fapt. Realizând o sinteză a elementelor sustenabilităţii,
K. Sillignakis „observă că asigurarea sustenabilităţii presupune următoarele condiţii125de
îndeplinit: un număr maxim de turişti care însă să nu afecteze mediul natural şi nici
calitatea experienţei turistice; calitatea mediului natural şi calitatea experienţei recreative
Capacitatea fizică şi socială a spaţiului rural de a susţine activităţile şi dezvoltarea turistică;
abilitatea comunităţilor locale de a susţine economic, social şi cultural dezvoltarea
turistică”. Literatura de specialitate evidențiază că turismul, ca activitate economică, este
un ,, vehicul al dezvoltării” 126 , subliniindu-se faptul că turismul rural reprezintă o
alternativă la turismul de masă, solicitant şi solicitat, care însă prezintă avantajele şi
dezavantajele sale. Dincolo de punctele forte ale dezvoltării unei comunităţi prin turism, fie
el chiar şi turismul rural recreativ, sustenabilitatea rămâne un termen şi o stare de lucruri
controversate, dar numeroși autori și specialiști nu lasă loc de controverse în ceea ce
priveşte opţiunea lor asupra acestui subiect: ,, orice formă de turism ar trebui să fie, în sine,
a) sustenabilă din punctul de vedere al mediului şi b) să fie capabilă să conducă indefinit la
atingerea politicilor şi obiectivelor de dezvoltare sustenabilă”127. În anumite părţi ale lumii,
turismul rural recreativ s-a dovedit o alternativă a dezvoltării economice, dar, după cum
sesizează unii autori128, dincolo de beneficiile evidente şi care ar putea fi percepute ca şi
condiţii de dezvoltare ale mediului rural, abordarea haotică a afacerilor în domeniul
turismului rural, respectiv ,,tendinţa afacerilor de a se dezvolta într-o manieră ad hoc”129
dovedesc că, în fapt, turismul rural recreativ se dezvoltă fără nici un fel de strategie, ceea
ce generează o reducere a oricărei sustenabilităţi pe termen mediu şi lung a acestui
domeniu de activitate. Dacă se doreşte ca turismul rural să fie sustenabil acolo unde a fost
implementat, valorificat, dezvoltat atunci este clar că este necesar a se ţine cont de câteva

125
„Sillignakis, E. K, Rural Tourism: an opportunity for sustenaible development of rural areas,
www.sillignakis.com p. 5”
126
„Sharpley R., , Telfer J.D., Tourism and development: concepts and issues, Channel View Publications,
2002, p. 319”
127
„Sharpley R., , Telfer J.D., Tourism and development: concepts and issues, Channel View Publications,
2002, p. 327”.
128
“Derek R. Hall, Irene Kirkpatrick, Morag Mitchell, 2005. Rural tourism and sustainable business, p.3”
129
„Derek R. Hall, Irene Kirkpatrick, Morag Mitchell, 2005, Rural tourism and sustainable business, p.3”

52

aspecte esenţiale-,, teme şi probleme cheie”130 : -impactul asupra mediului înconjurător -
preocuparea pentru un echilibru între cerere şi ofertă -competiţia între furnizorii din acelaşi
spaţiu geografic, dar şi între spaţii-medii rurale diferite -aspectele legate de marketing -
cooperarea între diverşi furnizori şi reţeaua pe care ei ar trebui să o alcătuiască. Turismul
rural, dincolo de inconvenientele unei activităţi umane, poate fi considerat, alături de alte
forme de turism, dar şi alături de alte forme de activitate umană de natură economică, o
opţiune şi o alternativă de dezvoltare economic sustenabilă. Studiul problematicii
dezvoltătii sustenabile prin turism rural evidențiază o conştientizare a importanţei
turismului rural în economia rurală și nu numai; numeroase inițiative pentru valorizarea
turismului rural dar fără a prinde contur; exemple de reușită în dezvoltarea turismului rural
dar la scară mică;

130
„Derek R. Hall, Irene Kirkpatrick, Morag Mitchell, 2005. Rural tourism and sustainable business, p.4”

53

 CAPITOLUL 2.

CADRUL METODOLOGIC DE CERCETARE

2.1. Obiectivele cercetării, definirea principalelor direcţii de cercetare şi a

ipotezelor de lucru

Obiectivul principal al cercetării este de a elabora şi implementa un model

econometric de dezvoltare sustenabilă a turismului rural. În cadrul cercetării s-a urmărit,
atât identificarea problemelor, cât şi a potenţialului de dezvoltare sustenabilă a turismului
rural în vederea realizării unei mai bune orientări a măsurilor strategice de dezvoltare
sustenabilă a comunității prin turism. Pentru îndeplinirea obiectivului general au fost
stabilite patru obiective, specifice:
§ Adaptarea şi îmbunătăţirea formelor/serviciilor turistice rurale la motivațiile pentru
care turistul preferă satul românesc. În cadrul obiectivului s-au formulat ipoteze
referitoare la importanța turismului rural pentru comunitatea rurala şi rolul
programelor de dezvoltare rurală în asigurarea unei dezvoltări sustenabile a
acestuia.
§ Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a
comunității rurale şi orientarea politicilor de dezvoltare rurală la specificul satului
românesc subordonat principiilor sustenabilității. Acesta a permis identificarea unor
indicatori şi metode de evaluare a potenţialului turistic şi de elaborare a unor
direcții de valorificare sistenabilă a acestuia.
§ Promovarea unor activităţi turistice rurale integrate care să conducă la dezvoltarea
sustenabilă a comunității rurale, la reducerea disparităţilor dintre urban şi rural, la
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
§ Creşterea şi stabilizarea veniturilor populaţiei rurale ca urmare a diversificării
ofertei turistice subordonate principiilor sustenabilității şi adoptării conceptului de
economie colaborativă ca alternativă de promovare şi desfăşurare a turismului
rural.

54

 În cadrul studiului întreprins au fost identificate posibilităţile de integrare a
activităţilor turistice sustenabile în spaţiul rural din satul românesc (Sibiel) şi s-au
recomandat direcţii de acţiune pentru consolidarea lor.
Pentru realizarea acestor obiective, pe parcursul derulării studiului au fost abordate
următoarele direcţii de cercetare:
§ Diagnoza activităților turistice desfăşurate în satul Sibiel.
§ Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a
comunității.
§ Evaluarea potențialului de dezvoltare sustenabilă a turismului rural în satul Sibiel.
§ Promovarea necesității dezvoltării sustenabile a turismului rural și a unui sistem de
educație a antreprenorilor și consumatorilor cu privira la acesta;
§ Elaborarea unui model econometric de dezvoltare sustenabilă a turismului rural
Având la bază teoriile şi studiile din literatura de specialitate naţională, şi
internaţională, dar şi statisticile şi observaţiile personale, am formulat o serie de ipoteze,
care vor fi validate sau nu în urma prelucrării şi interpretării datelor colectate.
Ipoteza 1: Dacă la baza valorificării sustenabile a potenţialului turistic statutăm
specificitatea spaţiului rural printr-o abordare de tip „bottom-up” vor fi create premisele
unei dezvoltări sustenabile a comunităţii prin turism?
Ipoteza 2: Dacă se promovează cunoaşterea la nivelul factorilor locali şi membrilor
comunităţii rurale cu privire la programele de dezvoltare rurală care includ turismul, atunci
asistăm la manifestarea unui dinamism privind activităţile turistice în spaţiul rural studiat?
Ipoteza 3: Dacă pentru valorificarea eficientă a potenţialului turistic rural ne bazăm
pe un model econometric de dezvoltare sustenabilă, vom intensifica dezvoltarea
sustenabilă a acestuia?
Ipoteza 4: Dacă este încurajată iniţiativa antreprenorială prin susţinere
educaţională, financiară, materială şi tehnică este catalizată dezvoltarea sustenabilă a
turismului rural?
Ipoteza 5: Dacă se adoptă strategia de extindere a TIC dezvoltarea sustenabilă a
turismului rural este intensificată?

55

 2.2. Metodologia de cercetare, colectare a datelor şi structura eşantionului
pentru realizarea studiului

2.2.1. Metodologia de cercetare

Pentru diagnosticarea stării, respectiv pentru evaluarea potențialului de dezvoltare

sustenabilă a turismului rural şcolile de metodologie recomandă „utilizarea în mod paralel
şi complementar a metodelor cantitative şi calitative”131. Aceastea permit obținerea unui
plus de cunoaştere, „formarea unei imagini de ansamblu şi identificarea factorilor critici cu
impact asupra ruralului” 132 (David, 2009). Prezenta lucrarea pledează pentru utilizarea
studiul de caz ca metodologie de cercetare deoarece a dat dovadă în numeroase studii și
proiecte de utilitate și relevanță.
Metodologia a constat din: „analiza secundară a datelor statistice şi a literaturii
relevante (rapoarte, strategii, studii, monografii), analiza PESTEL, respectiv analiza
SWOT”.
Am optat pentru analiza PESTEl deoarece reprezintă un proces de analiză profundă a
componentelor ce influenţează direct, respectiv indirect dezvoltarea sustenabilă a
turismului rural și agroturismului în spațiul rural cercetat (mediul extern general) 133 .
Metoda constă din analiza factorilor: politic, economic, social, tehnologic, de mediu
(environment), respectiv legislativ și permite identificarea şi înţelegerea forţelor
macroeconomice cu impact asupra dezvoltării sustenabile a turismului rural. Reprezintă un
pas important în crearea de strategii, deoarece fixează cadrul în care se operează şi se vor
lua decizii. Argumentul pentru analiza SWOT are la bază evidențiarea atuurilor și
slăbiciunilor arealului cercetat, respectiv a oportunităților și amenințărilor, reprezentând
premisa pregătirii strategiilor de dezvoltare sustenabilă a turismului rural.
Aplicarea studiului de caz detaliază obiectivele studiului, formulează întrebări de
cercetare pentru fiecare obiectiv şi specifică metoda de colectare a datelor conform
tabelului 2.1.

131
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei
de muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca, pp. 33”.
132
„David, F., R. 2009. Strategic Management, 12th edition, Prentice Hall, New Jersey”.
133
„Garrette B., Dussauge P., Durand R., 2009. Toute la Stratégie d'entreprise. Strategor, 5e édition, Dunod,
Paris”.

56

Tabelul 2.1. „Obiectivele cercetării de teren, întrebări de cercetare pentru fiecare
obiectiv şi metoda specifică de colectare a datelor”
Nr. Obiectivele Întrebări de cercetare Metode de culegerea datelor
crt. cercetării
1. Adaptarea şi A.Analiza potenţialului turistic şi Identificarea indicatorilor
îmbunătăţirea a motivaţiilor consumatorilor de pentru care există date
formelor/ serviciilor turism rural sunt utile suficiente pentru a caracteriza
turistice rurale la dezvoltării sustenabile a dezvoltarea turismul rural.
motivațiile pentru comunităţii?
care turistul preferă B. Din analiza comparativă a Analiza datelor la indicatorii
satul românesc. indicatorilor la nivelul identificaţi pentru a arăta
componentelor rurale din tendinţele şi contrastele dintre
ruralul analizat pot fi desprinse nivelul de manifestare şi
concluzii şi recomandări? potenţialul ruralului analizat.
C. Care sunt formeler/serviciile Interviuri semistructurate
turistice rurale care vor
contribui în viitor la
dezvoltarea sustenabilă a
comunităţii?
D. Care sunt alternativele de Interviuri semistructurate
dinamizare a dezvoltării
dezvoltării sustenabile a a
turismului în ruralul analizat?
2. Cuantificarea E. Care este impactul politicilor, Interviuri semistructurate
impactului programelor şi măsurilor de
activităţilor turistice dezvoltare sustenabilă a
asupra dezvoltării turismului în ruralul analizat?
sustenabile a F. Identificarea specificitătii Interviuri semistructurate
comunității rurale şi comunitătii rurale poate
orientarea politicilor contribui la o mai bună
de dezvoltare rurală orientare a politicilor locale
la specificul satului prin turism?
românesc. G. Care sunt elementele care Interviuri semistructurate

57

 definesc cel mai bine
dezvoltarea sustenabilă a
turismului in arealul studiat?
3. Promovarea unor H. Care sunt elementele Interviuri semistructurate
activităţi turistice hotărâtoare privins integrarea
rurale integrate care activităţilor turistice rurale?
să conducă la I. Care dintre elementele Interviuri semistructurate
dezvoltarea hotărâtoare aparţin nivelului
sustenabilă a central, şi care celui local?
comunității rurale, J. Care sunt soluţiile pentru Interviuri semistructurate
la reducerea eliminarea influenţelor
disparităţilor dintre negative?
urban şi rural, la K. Care sunt solutiile pentru Interviuri semistructurate
îmbunătăţirea dinamizarea acestui proces?
calităţii vieţii.

4. Creşterea şi L. Care sunt elementele care Interviuri structurate

stabilizarea conduc atragerea şi fidelizarea
veniturilor consumatorilor de turism rural?
populaţiei rurale ca M. Cum poate fi asigurată
urmare a sustenabilitatea acestora?
diversificării ofertei N. Există informații
turistice suficiente pentru promovarea şi
subordonate implementarea caracteristicilor
principiilor economiei colaborative?
sustenabilității şi O. Există premisele unei
adoptării adoptări relativ rapide a
conceptului de economiei colaborative în
economie procesul dezvoltării şi asigur
colaborativă. ării sustenabilității turismului
rural?
Sursa: adaptare după „Kerekes Kinga şi colab., 2010. Dezvoltarea rurală. Ocuparea
forţei de muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca”

58

 2.2.2. Metodologia de colectare a datelor

Culegerea datelor din teren a fost posibilă prin combinarea mai multor metode. În
acest sens s-a procedat la aplicarea unui chestionar (anexa 1) – instrument de cercetare
cantitativă foarte important, care, împreună cu informaţiile obţinute din „analiza secundară
a datelor şi a literaturii de specialitate (rapoarte, strategii, studii, monografii etc.)” a permis
conturarea unui tablou mai realist. Totuşi utilizarea doar a acestei metode nu a fost
suficientă, deoarece nu oferă o informaţie cuprinzătoare asupra problemelor şi
oportunităţilor dezvoltării şi diversificării activităţilor economice în spaţiul rural cercetat,
fapt ce a necesitat dublarea activităţii de colectare a datelor cantitative prin organizarea
unui interviu semistructurat cu factori locali-cheie. Metodele utilizate în acest scop au fost
următoarele: interviul, observaţia, analiza secundară a datelor, studiul de caz:
Interviul o metodă de bază în cercetarea spaţiului rural ce îmbracă o multitudine de
forme. Majoritatea specialiştilor apreciază că între metoda anchetei şi metoda interviu, se
găseşte o punte de trecere ce îmbracă forma interviul structurat (mai apropiat de metoda
anchetei), al cărui instrument de colectare a datelor - ghidul de interviu,- prezintă o
structură asemănătoare chestionarului. O altă formă a interviului este interviul nestructurat
caracterizat prin aceea că „obţinerea informaţiilor asupra unei probleme se realizează prin
134
punerea unor întrebări deschise sau prin stimularea respondentului” . Interviul
nestructurat poate fi împărţit în următoarele subgrupuri135: Intervievarea creativă, Interviul
activ, Interviul postmodern. Interviul semistructurat este o altă formă a metodei interviului
utilizată „pentru a descrie o serie de forme diferite de intervievare, cel mai des asociate cu
cercetarea calitativă a cărei caracteristică definitorie o constituie structura flexibilă şi
fluidă, comparativ cu interviurile structurate, care conţin o secvenţă structurată de întrebări
care trebuie puse în acelaşi fel tuturor respondenţilor”136. „În acest caz, ghidul de interviu
conţine subiecte, respectiv teme care urmează să fie abordate în timpul interviului, şi nu o
descriere a unor întrebări standardizate, cu scopul de a asigura flexibilitatea atât în felul şi
ordinea întrebărilor cât şi în modul în care sunt dezvoltate teme specificecu diferiţi subiecţi

134
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.
135
Fontana, A. 2003. Unstructured Interview, Encyclopedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications, http://sage-ereference.com/socialscience/ Article_n1059.html, accesat în data de 17.09.2011”.
136
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit.”

59

de interviu”. „Există trei tipuri distincte de intreviuri semi-structurate, şi anume” 137 :
„Interviul etnografic, Interviul psihoanalitic, Interviul istorie orală sau al vieţi”.
Interviul narativ, ultima formă a metodei interviu, poate îmbrăca mai multe forme,
deosebindu-se forme „foarte strict legate, care povestesc evenimente specifice din trecut
(cu început, decurs şi sfârşit clar definit), şi forme narative care traversează poveşti
temporale şi din spaţiul geografic, respectiv biografic, cu referire la întreaga viaţă sau
carieră” 138 . Aplicat acest tip de interviu devine o realizare discursivă deoarece se
desfăşoară după modelul întrebare-răspuns139.
Observaţia este o metodă calitativă „şi este definită ca o metodă suplimentară
folosită în cercetarea de teren, ce poate aduce un plus de cunoaştere datorită faptului că
cercetătorul poate studia fenomenul în cadrul său natural”140 . „Observaţia participativă
constă în faptul că investigatorul culege date prin participarea într-o zonă a vieţii sociale, şi
este catalogată ca o metodă calitativă, dar, câteodată, datele culese pot fi cuantificate”.
„Observatorul nu începe testarea ipotezelor, ci intră în arenă cu o minte deschisă.
„Presupunerea e că ipotezele adecvate nu pot fi formate fără înţelegerea situaţiei şi a
mentalităţii membrilor grupului” 141 . „Observaţia ne-participativă reprezintă o metodă
bazată pe neimplicarea personală a cercetătorului în fenomenul studiat, astfel evitându-se
implicarea emoţională şi o subiectivitate mai însemnată în procesul studiului”. „Metoda
contribuie la obţinerea unor informaţii mai bogate asupra fenomenelor şi proceselor
studiate având în vedere că există riscul ca doar prin interviuri să nu putem obţine toate
informaţiile relevante pentru cercetarea noastră”142.
Analiza secundară a datelor
A. „Analiza secundară a datelor cantitative presupune analiza unor date culese
original de un alt cercetător, de multe ori dintr-o altă cauză şi poate oferi instrumente pe
care cercetătorii, de multe ori cu fonduri limitate, le pot folosi” 143 . „Spre exemplu
anchetele guvernamentale sunt deosebit de importante, pentru că ele deseori acoperă o
paletă largă de teme în profunzime şi au eşantioane destul de mari ca să poată furniza

137
„Mason, J. 2003. Semistructured Interview, Encyclopaedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications, http://sage-ereference.com/socialscience/ Article_n909.html, accesat în data de 17.09.2011”.
138
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.
139
„Kohler Riessman, C., 2003. Narrative Interviewing, Encyclopedia of Social Science Research Methods,
SAGE Publications, http://sage-ereference.com/socialscience/Article_n612.html, accesat în data de
17.09.2011”.
140
Iagaru R., 2012. Managementul strategic al dezvoltarii rurale. Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu.
141
„Platt, J., 2003. Participant Observation, Encyclopedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications, http://sageereference.com/socialscience/Article_n692.html, accesat în data de 19.09.2011”
142
„Iagaru R., 2012. Op. Cit”.
143
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.

60

estimări cu un nivel de acurateţe înaltă”. Analiza secundară „poate fi singurul mod de
realizare a comparaţiilor istorice, în special când informaţiile nu pot fi culese în mod
retroactiv” 144 . Dezvoltarea rurală trebuie să pornească întotdeauna de la cunoaşterea
condiţiilor concrete, în principal a resurselor interne ale microregiunii 145 , cu ajutorul
evaluării reale a acesteia, cale către elaborarea unei strategii de dezvoltare adecvate pentru
zona studiată. Totodată, pentru diagnosticarea unei regiuni sau microregiuni este nevoie de
colectarea de date locale care trebuie să fie relevante pentru caracterizarea acestora. În final
cu ajutorul informaţiilor rezultate putem evidenţia situaţia socio-economică a zonei
analizate şi principalele direcţii strategice de urmat.
B. „Analiza secundară a datelor calitative se referă la reexaminarea uneia sau a
mai multor seturi de date calitative existente, pentru a răspunde la întrebări de cercetare
diferite de cele din investigările originale”146. „Investigaţiile calitative deseori implică o
culegere intensivă de date utilizând metode precum: interviul semistructurat şi observaţia
participativă, fapt ce determină obţinerea unor seturi de date care conţin o bogăţie de
informaţii suplimentare celor care pot fi incluse într-un raport primar de cercetare”. Odată
cu trecerea timpului, apar întrebări noi ale căror răspunsuri pot fi aflate în mod eficient prin
apelarea la seturile de date existente. Totodată, „metoda ajută cercetători care activează în
domenii similare să combine seturi de date pentru a răspunde la întrebări comparative sau
pentru a examina teme al căror sens este mascat în contextul eşantionelor mai mici”147.
Cercetarea documentară „presupune localizarea, evaluarea şi interpretarea
sistematică şi analiza surselor găsite în arhive”. „Documentele conţin surse oficiale (cum ar
fi documente guvernamentale), registre organizaţionale şi medicale, colecţii personale şi
alte materiale contextuale”. Pot fi, de asemenea, „găsite date primare de cercetare, precum
înregistrări ale interviurilor, note de teren, jurnale personale, observaţii, manuscrise
nepublicate, corespondenţa etc.”148.

144
„Dale, A. 2003. Secondary Analysis of Quantitative Data, Encyclopedia of Social Science Research
Methods, SAGE Publications, http://sage-ereference. com/socialscience/Article_n896.html, accesat în data de
17.09.2011”.
145
Microregiunile sunt teritorii rurale formate prin asocierea unor unităţi administrative teritoriale, cum ar fi
de exemplu Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, Grupurile de Acţiune Locală LEADER, precum şi –
în unele ţări – unităţile administrative de nivel LAU1.
146
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.
147
Thorne, S. E. 2003. Secondary Analysis of Qualitative Data, Encyclopedia of Social Science Research
Methods. SAGE Publications, http://sage-ereference. com/socialscience/Article_n895.html, accesat în data de
17.09.2011.
148
Corti, L. 2003. Archival Research, Encyclopedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications, http://sage-ereference.com/socialscience/Article_n20.html, accesat în data de 17.09.2011.

61

 Studiul de caz este „metoda care permite o abordare complexă şi profundă a unei
probleme în situaţii în care nu există informaţii destule şi este necesară realizarea unui
studiu exploratoriu”149. Este o metodă de analiză holistică aplicabilă situaţiilor complexe şi
înfăţişează într-un mod complet o situaţie dată, pentru a obţine o imagine exactă a
fenomenelor actuale şi pentru a înţelege cauzele ce le-au determinat. Studiul de caz,
reprezintă „o analiză care se bazează pe surse multiple de date, (interviuri, observaţii în
timp, statistici şi informaţii factuale)”. Scopurile declarate ale studiului de caz, sunt de
a:150:
§ „ilustra, fapt pentru care studiul de caz devine un instrument utilizat pentru a
adăuga realism unei evaluări, prezentat într-o formă narativă”;
§ “explora, adică de a prezenta ipoteze pentru cercetări viitoare, identificând diferite
puncte de vedere ale părţilor interesate”;
§ “analiza critic, respectiv a verifica şi valida afirmaţii referitoare la un program,
proiect sau strategie”;
§ “evalua modul de implementare, respectiv de a controla difuzarea de servicii şi
mecanismele ei, deseori în locuri diferite”;
§ “analiza impactul programelor şi a înţelege caracterul unor procese care produc
diferite efecte”.
Tehnici de eşantionare. Are la bază „cercetarea selectivă şi presupune alegerea
unei subpopulaţii pentru a fi studiată, iar rezultatele acestuia să fie valide pentru toată
populaţia ceea ce presupune ca eşantionul să fie ales astfel încât să poată reprezenta în
ansamblu populaţia” 151 . Se apelează la eşantionări deoarece comparativ cu cercetarea
exhaustivă, se înregistrează o serie de avantaje atât de ordin economic (costuri mai mici)
cât şi practic (scurtarea perioadei de timp necesar efectuării cercetării şi de cunoaştere).
Alegerea unui eşantion nu este simplă, presupune apelarea la metode statistice, ceea ce
reduce la minim subiectivismul în alegerea unităţilor de anchetă, iar eşantioanele se
numesc „eşantioane probabiliste”. „Eşantioanele probabiliste trebuie distinse de
eşantioanele de convenienţă, în cazul cărora eşantionul s-ar putea să nu reprezinte o
populaţie mai mare decât ea însuşi”152. Cu cât sunt mai mari eşantioanele sunt însoţite de
erori mici de eşantionare, dar sunt administrate mai greu şi purtătoare de costuri ridicate,

149
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.
150
EC, 1999. Op. cit.
151
„Kerekes, Kinga Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., & Vincze, M. 2010. Op. Cit”.
152
„Freedman, D. A. 2003 “Sampling”, Encyclopedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications”

62

ceea ce arată că resursele vor determina mărimea eşantionului. Dacă „un studiu-pilot este
efectuat, poate fi posibil să evaluăm implicaţiile pe care dimensiunea eşantionului o va
avea în acurateţea estimărilor finale”153.

2.2.3. Analiza datelor cantitative

Datele cantitative prelevate conform metodologiei specificate, a permis

identificarea unor direcţii relevante pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului rural în
spaţiul rural analizat.
Pentru a identifica direcţii de dezvoltare şi diversificare a activităţilor economice
din spaţiul rural este important să înţelegem relaţia dintre factorii relevanţi şi procesele de
dezvoltare economică rurală. În acest sens, s-a utilizat un model folosit cu succes în alte
studii ca instrument de analiză. Este vorba de modelul DPSIR (acronim care înseamnă:
Forţe motrice–Driving forces, Presiune–Pressure, Stare–State, Impact–Impact şi Răspuns-
Response), care „evidenţiază raportul dintre -forţele motrice- care influenţează dezvoltarea
şi diversificarea activităţilor economice şi răspunsul politic”154 . Acest model (fig. 2.1.),
arată că dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice determină o anumită stare
(State), ce are un impact important asupra creşterii nivelului de trai şi a menţinerii
populaţiei în mediul rural – inclusiv tineri – ca urmare a dezvoltării unor activităţi
economice care necesită persoane cu pregătire universitară. În felul acesta se pot inluenţa
reacţiile politice şi socio-economice şi orienta către forţele motrice (Driving forces) care
acţionează asupra presiunilor (Pressure) capabile să creeze o stare de propice accelerării
procesului de dezvoltare şi diversificare a activităţilor economice, acţionând în final asupra
stării conectând oportunităţile de dezvoltare şi diversificare a activităţilor economice cu
resursele endogene, ceea ce generează un echilibru între potenţialul de dezvoltare şi
capacitatea de valorificare durabilă a acestuia. Bineînţeles că în final se poate obţine un
impact pozitiv cuantificat în nivelul de trai al populaţiei rurale şi în reducerea disparităţilor
dintre rural şi urban.

153
„Freedman, D. A. 2003 “Sampling”, Encyclopedia of Social Science Research Methods, SAGE
Publications”
154
„Fieldsend, A. F. 2009. Indicator sets for the assessment of the potential for rural economic diversification
in different types of rural areas. Deliverable 3.1. of the EU Framework 7 project ‘RuralJobs’,
http://www.ruraljobs.org/, accesat în data de 17.04.2011”

63

 Răspândirea cunoştinţelor
Venit personal IMPACT
Iniţierea şi dezvoltarea –
afacerilor Impact
Diversificarea afacerilor
Locuire

Densitatea IMM/1000
locuitori
Diversificarea economică STARE –
Numărul locurilor de muncă State
Cifra de afaceri
Venitul total RĂSPUNS
–
Response
Managementul resurselor PRESIUNE
Finanţarea dezvoltării - Taxe colectate
Migraţia Pressure Venit
Infrastructura educaţională, mediu/persoană
fizică şi comunicaţională Dezvoltarea
serviciilor
publice
Resurse endogene: FORŢE Dezvoltarea
umane, sociale, financiare, MOTRICE unor deprinderi
naturale, fizice – Drivers antreprenoriale
forces

Fig. 2.1. Modelul DPSIR.

Adaptare după Kerekes Kinga şi colab., 2010. Dezvoltarea rurală. Ocuparea forţei de
muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca.

2.2.4. Analiza datelor calitative

Potenţialul intern al unui teritoriu este dat de resursele umane, sociale, financiare şi
fizice de care acesta dispune, considerate forţe motrice. Pentru a pune în evidenţă
specificitatea teritorială – factor de influenţă a dezvoltării şi diversificării activităţilor
economice în spaţiul rural cercetat au fost identificaţi indicatori independenţi precum:
educaţia şi deprinderile populaţiei, formarea profesională continuă, presiunea fiscală
asupra angajatorului, investiţiile în afaceri, utilizarea terenurilor, infrastructura fizică,
educaţională, comunicaţională, turistică, moştenirea tradiţională, susţinerea brand-urilor

64

locale, serviciile publice, capacitatea de mobilizare a factorilor locali-cheie în proiecte
comune, energia regenerabilă, biodiversitatea, interesul pentru produsele şi serviciile
rurale.
După identificarea indicatorilor de evidenţă a specificităţii teritoriale, privind
dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural din Depresiunea
Sibiului, s-a pus problema stabilirii metodei de colectare a informaţiilor referitoare la
aceştia. Pe baza studiului efectuat în capitolul 2 cu privire la metodele de cercetare a
spaţiului rural s-a convenit că metoda care răspunde cel mai bine obiectivelor stabilite
pentru acest studiu este interviul semistructurat cu factori locali-cheie.
În alegerea acestei metode, a contat faptul, că utilizează întrebări deschise, astfel
încât, respondenţii pot evidenţia oportunităţi şi constrângeri ale dezvoltării şi diversificării
activităţilor economice în spaţiul rural studiat, fără a fi influenţate de persoana care
conduce interviul.
Înformaţiile colectate au fost obţinute prin ralizarea a 12 interviuri semistructurate
în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012, cu participanţi reprezentativi din cele mai
importante organizaţii ce deţin interese în dezvoltarea spaţiului rural (câte 3 persoane din
fiecare organizaţie): factori locali cu funcţii de decizie (primari, consilieri locali); factori
locali reprezentanţi ai sectorului economic (agricol şi nonagricol); specialişti în dezvoltare
rurală (universitari, consultanţi); organizaţii comunitare/ONG-uri;
Pentru ca informaţiile să fie consistente şi comparabile la nivelul componentelor
spaţiului rural studiat, s-a utilizat acelaşi ghid de interviu pentru fiecare persoană
intervievată (anexa 2).

2.2.5. Identificarea de bune practici

Un punct important al dezvoltării şi diversificării activităţilor economice în spaţiul

rural studiat este şi acela de a identifica iniţiativele de succes pentru a fi analizată
posibilitatea implementării acestora în alte zone. Identificarea bunelor practici a putut fi
realizată prin aplicarea metodelor precedente de culegere a datelor cantitative completate
de interviuri.

65

 CAPITOLUL 3

CERCETARI PRIVIND DEZVOLTAREA SUSTENABILA A

TURISMULUI

3.1. Conceptul de dezvoltare sustenabilă

Studiul privind dezvoltarea societăţii umane relevă că aceasta a avut loc mai întâi
sub forma unui ecosistem natural complet, în cadrul unei economii naturale, de tip agrar.
Ulterior, evoluţia dezvoltării societăţii umane a suferit modificări şi diversificări privitor la
opţiunile de dezvoltare, acestea fiind orientate tot mai mult către sisteme de producţie
menite să erodeze tot mai mult armonia dintre om şi natură155, fapt ce a determinat în mod
frecvent depăşirea limitelor optime de creştere, dezvoltare, organizare şi funcţionare ale
unui sistem viu. Această modificare se dovedeşte în prezent că nu a rămas fără urmări,
deoarece natura a sancţionat societatea umană după principiul optimalităţii, prin creşterea
expunerii periculoase la intervenţiile unor factori dăunători sau nocivi156. Omenirea nu a
putut rămâne indiferentă la distrugerea mediului înconjurător şi depune eforturi a căror
acţiune este îndreptată către adoptarea unor acţiuni specifice menite să producă schimbarea
către o economie prietenoasă cu mediul157.

3.1.1. Definire si istoric

Dezvoltarea sustenabilă constituie o problemă de actualitate şi de profundă
maturitate, deşi primele preocupări au fost semnalate în urmă cu mai bine de patru decenii
cu prilejul organizării la Stockholm (1972), a Conferinţei asupra Mediului. Lucrările
conferinţei au subliniat necesitatea imediată de adoptare la nivel global a unor măsuri
specifice care să rezolve problemele ridicate de „degradarea mediului natural, de prevenire
a agravării dezechilibrelor ecologice şi de asigurare a echilibrului ecologic pe Terra”.

155
„Negrei C. 2004. Economia si politica mediului, editie revizuită. www.ase.ro”.
156
„Soran V. Șerban M. 1998. Bioeconomia o nouă știință de graniță, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, p 16 – 20”.
157
„Iagaru Pompilica, Sand Camelia, Ciortea Gligor, 2011. Agricultura durabilă concept in dezvoltare.
Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu”.

66

Acest demers a provocat o vie dezbatere a fenomenului care a devenit astfel, o preocupare
majoră a omenirii ale cărei eforturi au fost concentrate în organizarea la Rio de Janeiro
(1992) a ”Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare”, devenită moment de
referinţă a luptei împotriva degradării mediului natural. Aceasta reprezintă începutul unei
noi ere caracterizată printr-o nouă viziune privind dezvoltarea ţărilor lumii contemporane
care aduce în prim plan un nou concept de dezvoltare economică în strânsă dependenţă cu
protecţia mediului cunoscut sub denumirea de dezvoltare sustenabilă. Începutul acestei noi
ere este marcat de adoptarea în cadrul conferinţei a două documente program ale
dezvoltării sustenabile, este vorba de, „Agenda 21” şi „Declaraţia de la Rio de Janeiro”.
Adoptarea acestor documente reeprezintă de altfel, momentul declanşării procesului de
dezvoltare sustenabilă care a atras atenţia atât opiniei publice cât şi specialiştilor, fapt
pentru care numeroşi specialişti au aderat la el pentru a contribui la definirea şi
îmbunătăţirea continuă a acestuia atât prin noi precizări cât şi prin stabilirea de instrumente
şi direcţii de acţiuni compatibile perioadei economice ce caracterizează economia globală
şi nu numai. În timp, acestea au dat naştere unor noi documente precum „Declaraţia de la
Johannesburg privind Dezvoltarea Sustenabilă” a lumii contemporane. O contribuţie
importantă la formularea şi îmbunătăţirea conceptului de dezvoltare sustenabilă o
reprezintă opiniile prezentate în „Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare
a ONU”, denumit „Raportul Brundtland” 158 , care „consemnează ideea potrivit căreia
umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare sustenabilă, de a garanta satisfacerea
necesităţilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
propriile necesităţi”159. Se desprinde ideea că, dezvoltarea sustenabilă reprezintă o altfel de
de creştere economică, orientată spre „folosirea resurselor naturale ale planetei, a formelor
de energie convenţionale şi a celor neconvenţionale, concomitent cu protejarea şi
conservarea mediului înconjurător” 160 . În acelaşi timp, constatăm că de la „momentul
apariţiei primelor formulări referitoare la conceptul de dezvoltare sustenabilă şi până în
prezent, acesta a cunoscut o perfecţionare continuă, s-a îmbunătăţit atât prin formulare cât
mai ales prin conţinut aşa cum rezultă din numeroasele înterpretări”161. Analiza acestora
evidenţiază existenţa atât a unor părţi comune cât şi specifice faţă de conceptul de
dezvoltare sustenabilă. Partea comună a acestor interpretări este dată de viziunea globală,

158
„Denumirea vine de la numele fostului premier laburist norvegian Gro Harlem Brundtland, conducătorul
Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a ONU”.
159
“The World Commision on Environment and Development, OCDE, Paris, 1987, pag. 43”;
160
“Rojanschi, V. şi colab., 1997. Op. cit., pag. 11-12”
161
„Iagaru Pompilica, Sand Camelia, Ciortea Gligor, 2011. Op. Cit. P. 12”.

67

prin care sunt „evidenţiate interdependenţele complexe şi dinamice dintre planurile
economice, tehnologice, ecologice şi sociale”162. Specificitatea interpretărilor referitoare la
acest concept este dată de diferenţierea opiniilor prin care este abordată sustenabilitatea la
nivelul planurilor163:
§ economic, evidenţiază necesitatea obţinerii unui venit maxim cu condiţia păstrării
capitalului (fizic, natural, uman), respectiv veniturile trebuie să depăşească
consumurile, ceea ce presupune „o abordare sub aspectul eficienţei economice”;
§ „ecologic, evidenţiază necesitatea susţinerii sistemelor biologice naturale şi
antropizate, ceea ce presupune abordarea conceptului de dezvoltare sustenabilă prin
prisma unei populaţii în continuă creştere şi a unui consum de resurse ce depăşeşte
stocurile şi potenţialul de refacere al acestora, cu consecinţe nedorite asupra
echilibrului ecologic general”. Totodată se evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii şi
conservării biodiversităţii globale;
§ socio-cultural, menţinerea stabilităţii sistemelor sociale, educaţionale şi culturale;
§ „moral şi spiritual, se bazează pe relaţia cu valorile etice ale comportamentului
uman, ca factor de sporire a eficienţei muncii sociale”;
§ „temporal, se bazează pe perfecţionarea sistemului de indicatori de măsurare a
sustenabilităţii utilizaţi la evidenţierea mărimii proceselor de înlocuire şi reînnoire
în raport cu cele de depreciere, primele să depăşească sau cel mult să fie egale, pe
termen scurt, comparativ cu celelalte”.
Literatura de specialitate prezintă o multitudine de formulări privind
sustenabilitatea, iar pentru acest studiu am ales să prezentăm în cele ce urmează doar
câteva dintre ele considerate ca elocvente pentru scopul propus, astfel:
„Allen Robert” dă dezvoltării sustenabile semnificaţia utilizării „speciilor şi
ecosistemelor la nivelurile şi la modurile care să le permită să se reînnoiască singure pentru
orice scop practic ... dezvoltarea ce realizează satisfacerea nevoilor umane pe termen lung
şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii”164.
„Goodland, R., şi G. Ledec” afirmă că: „dezvoltarea sustenabilă este un model al
transformărilor economice structurale şi sociale care optimizează beneficiile economice şi
sociale disponibile în prezent, fără a primejdui potenţialul probabil de a obţine beneficii
similare în viitor ...dezvoltarea sustenabilă implică utilizarea resurselor naturale reînnoibile

162
“Oprea R., 2008. Dezvoltarea durabilă și protecția mediului, Universitatea Dunărea de Jos, Galați”;
163
“Oprea R., 2008. Op. cit”.
164
“Robert, A., 1980. How to save the World Barnes and Noble Books, New Jersey”;

68

în aşa fel încât să nu fie epuizate sau degradate sau să nu fie diminuată utilitatea lor pentru
generaţiile viitoare implică, de asemenea, epuizarea resurselor de energie neregenerabilă la
o rată care să asigure o mare probabilitate tranziţiei spre surse de energie regenerabile .”165.
„Lynam, J.K. şi R.W. Herdt” spun despre sustenabilitate că este „capacitatea unui
sistem de a-şi menţine outputul la un nivel aproximativ egal sau mai mare decât media sa
istorică”166.
„David Pearce”, afirmă despre criteriul sustenabilităţii că “cere condiţii necesare
pentru accesul egal la resursele de bază, care să fie valabile pentru fiecare generaţie”, adică
necesită stabilirea unor limite care veghează ca ritmul de consumare a resurselor să nu
depăşească ritmul de regenerare naturală ale acestora. De asemenea, necesită utilizarea
mediului „ca loc de depozitare a deşeurilor, astfel încât ratele de producere a deşeurilor să
nu depăşească ratele de asimilare (naturală) de către ecosistemele corespondente”167.
Academicianul “N.N. Constantinescu” consideră că dezvoltarea sustenabilă
reprezintă un proces funcţional, dinamic şi flexibil susţinut de patru dimensiuni –
economic, tehnic, uman şi ambiental, al cărui nivelul optim de funcţionare „corespunde
acelei dezvoltări care poate fi susţinută de cele patru dimensiuni”.
Grupul de specialişti de la FAO, arată că „dezvoltarea sustenabilă, presupune
amenajarea şi conservarea resurselor naturale şi orientarea schimburilor tehnice şi
instituţionale într-o manieră care să satisfacă nevoile generaţiilor actuale şi viitoare ...
conservarea terenurilor, apelor şi patrimoniului fito şi zootehnic, utilizarea de materiale
nepericuloase pentru mediu, tehnic bine adaptate, economic viabile şi socialmente
acceptabile”. Cu alte cuvinte, “sustenabilitatea nu se limitează doar la aspecte ecologice ale
dezvoltării sustenabile, din contră, concepţia are un caracter global, toţi factorii
agronomici, economici şi sociali fiind de o importanţă egală şi se referă la optimizarea
resurselor, la gestiunea mediului şi la asigurarea unor producţii abundente şi stabile”168.
Numeroşi specialişti „consideră dezvoltarea sustenabilă un model al transformărilor
economice structurale şi sociale, care optimizează beneficiile societale şi economice
disponibile în prezent, fără a periclita potenţialul pentru beneficii similare în viitor”169. În

165
“Goodland, R., Ledec, G., 1987. Neoclasical economics and principles of sustainable development,
Ecological Modelling, 38”
166
“Lynam, J.K., Herdt, R.W., Sense and Sustainability: Sustainability as an Objective, International
Agricultural Research, 1989”;
167
“Pearce, D.W., 2000. Optimal prices for sustainable development, în Collard, D., Pearce, D., Ulph, A.
Economics, Growth and Sustainable Development, St. Martin's Press, New York”;
168
„Development durable et environnement, Roma, FAO, 1992”
169
„Pezzey John, 1992. Sustainable Development Concepts. An Economic Analysis”, World Bank
Environment Paper, no.2, pg.56;

69

esenţă dezvoltarea sustenabilă, “evidenţiază obligativitatea integrării armonioase a
componentelor de bază care asigură sustenabilitatea, mai exact a dezvoltării economice, a
guvernării responsabile, a asigurării coeziunii sociale şi a binomului om-natură, relevate de
principiile dezvoltării sustenabile, formulate în cadrul Agendei 21 a Conferinţei Mondiale
pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992)”170.
Printre aceste principii se înscriu171:
§ „oamenii trebuie să se afle în centrul tuturor iniţiativelor de dezvoltare”;
§ „căutarea soluţiilor pentru rezolvarea problemelor să se facă printr-o abordare
holistică, făcând apel la ştiinţă şi tehnologie”;
§ „încurajarea comunităţilor umane de a-şi recunoaşte valorile culturale, morale şi
spirituale”;
§ „capacitatea comunităţilor de autodeterminare prin respectarea drepturilor la
propria dezvoltare”;
§ „suveranitatea naţională presupune asigurarea securităţii oamenilor şi a calităţii
mediului”;
§ „egalitatea dintre sexe”;
§ „pacea, ordinea şi unitatea naţională”;
§ „justiţia socială, echitatea spaţială, intra şi intergeneraţională, care să asigure
distribuţia echitabilă a resurselor şi oferirea de oportunităţi egale pentru membrii
societăţii”;
§ „participarea democratică la luarea deciziilor”;
§ “viabilitatea instituţională care să asigure convergenţa de interese a diferitelor
grupuri”;
§ „dezvoltarea economică viabilă, bazată pe echitate între comunităţi, vârste, clase
sociale, grupuri etnice, zone geografice, generaţii etc.”;
§ „distribuţia populaţiei umane astfel încât să nu depăşească capacitatea de suport a
mediului”;
§ „sănătatea ecologică, prin recunoaşterea naturii ca o moştenire comună pentru
generaţiile viitoare”;
§ „echitatea între zone biogeografice în managementul resurselor naturale”;
§ „cooperarea globală a naţiunilor de pe Terra”.

170
„Oprea R., 2008. Op. cit”.
171
„Oprea R., 2008. Op. cit”.

70

 Din cele prezentate în diferitele interpretări date conceptului de dezvoltare
sustenabilă de către mumeroşii autori se desprinde concluzia că acestea sunt abordate „în
viziunea reconcilierii dintre economie şi mediul înconjurător pe o nouă cale care să susţină
progresul uman, nu numai în câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi
pentru un viitor îndelungat”. Acest lucru presupune „realizarea unui set de obiective
economice şi sociale care se referă la”172:
§ „obţinerea creşterii economice pe baza conservării şi protejării resurselor naturale;
§ „asigurarea cerinţelor esenţiale de muncă, hrană, energie, apă, locuinţe şi asistenţă
medicală pentru oameni”;
§ „unei noi calităţi a proceselor de creştere economică”;
§ „creşterii controlate a populaţiei”;
§ „conservării şi sporirii rezervei de resurse”;
§ „restructurării tehnologice şi menţinerii sub control a posibilelor riscuri”;
§ „abordării integrate a protecţiei mediului înconjurător, creşterii economice şi
necesarului de energie”.

3.1.2. Provocari ale dezvoltării sustenabile

Ţelul oricărei societăţi este acela de a înregistra dezvoltare economică, numai că
beneficiile ei trebuie să fie mai mari decât costurile, inclusiv costurile legate de
conservarea şi protecţia mediului. Omenirea se confruntă, ca urmare a unei impetuoase
dezvoltări, economice cu o degradare masivă a mediului, iar dezvoltarea sustenabilă –
concept formulat la finele secolului al XX –lea are dificila sarcină de a armoniza două
realităţi paralele: activitatea economică şi mecanismele ecologice173.
Dezvoltarea sustenabilă are ca scop „maximizarea bunăstării ca rezultat al
activităţii economice, concomitent cu menţinerea sau creşterea în timp a stocului de active
economice, ecologice şi socioculturale şi satisfacerea nevoilor de bază ale săracilor.” 174
Din acest punct de vedere, sustenabilitatea include două funcţii, la fel de importante:
distribuirea echitabilă a rezultatelor economice şi limitarea impactului negativ asupra
mediului. Dezvoltarea economică depinde de mediul natural al fiinţei umane, de calitatea
acestuia şi, în consecinţă, orice activitate economică nechibzuită, iraţională, provoacă, de
regulă, dereglări în natură şi în economie. Orice încalcare a raporturilor dintre economie şi

172
„Iagaru Pompilica, Sand Camelia, Ciortea Gligor, 2011. Op. Cit. P. 18”.
173
„Petrescu, Ion, 2005. Managementul mediului. Editura Expert, Bucureşti, p. 511”.
174
„Popescu, Ion, Bondrea, Aurelian, Constantinescu, Mădălina, Dezvoltarea sustenabilă. O perspectivă
românească, editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 91”.

71

mediu generează, mai devreme sau mai târziu, disfuncţionalităţi economice, sociale şi
ecologice, cu profunde efecte dăunătoare asupra individului şi societăţii omeneşti.
„Trecerea la dezvoltarea sustenabilă marchează intrarea omenirii în era mediului
înconjurător, în care riscurile dezvoltării trebuie diminuate, tot mai puternic sau chiar
înlăturate”. „La acest nivel, principalii beneficiari ai serviciilor naturale, locuitorii, nu sunt
principalii factori decidenţi, ci, în anumite cazuri, „forţele economice externe şi politicile
guvernamentale pot copleşi cele mai bune intenţii ale comunităţilor locale”175.
Pentru ca dezvoltarea să poată avea loc în condiţii mai bune pentru generaţia
actuală, fără a distruge şansele generaţiilor viitoare, se impun următoarele deziderate176:
§ În cadrul sistemului social - consensul privind:
o Valorile fundamentale;
o Condiţii de trai sănătoase;
o Progresul uman.
§ În plan economic:
o Fundamentarea procesului economic pe munca omului şi prin utilizarea
resurselor regenerabile;
o Rentabilitatea pe termen lung.
§ În plan ecologic:
o Menţinerea biodiversităţii;
o Sănătatea oamenilor;
o Asigurarea unei calităţi a aerului, a apei şi a solului care să permită şi
generaţiilor viitoare o viaţă sănătoasă.
Din cele prezentate, desprindem ideea generală că în condiţiile actuale conservarea
şi protecţia naturii se bucură de o atenţie sporită având o importanţă care creşte progresiv
în intensitate a cărei semnificaţie profundă şi cuprinzătoare o reprezintă realizarea unui
dublu obiectiv: „protecţia naturii faţă de aspectele nefaste ale evoluţiei societăţii, care a
determinat un proces intens de distrugere a mediului înconjurător, şi conservarea aceluiaşi
cadru natural pentru a-l pune la dispoziţia oamenilor pentru odihnă şi recreare”177.
Astfel, dezvoltarea sustenabilă presupune îmbinarea armonioasă, respectiv asigurarea
progresului simultan pe patru planuri (fig. 1): economic, social, ecologic şi tehnologic, de
unde şi ideea „că obiectivul general al dezvoltării sustenabile este de a găsi un optim al

175
Rojanschi, Vladimir, Bran, Florina, Grigore, Florian, 2004. Elemente de economia şi managementul
mediului, editura Economică, Bucureşti, p. 43
176
ICLEI, Handbuch Lokale Agenda 21- Wege zur nachhaltigen Entwicklung in den Kommunen,
Bundesministerium fűr Umweltschutz und Reaktorsicherheit, Köllen Druck & Verlag GmbH, 1998, p.27
177
Mateoc-Sîrb Nicoleta, Ungureanu G., 2010. Dezvoltare regională şi rurală. Evoluţii şi tendinţe. Editura
Mirton, Timişoara, p. 42.

72

interacţiunii” dintre aceste patru sisteme care va putea rezolva problema atât a creşterii
economice cât şi a calităţii acesteia.
Totodată „dezvoltarea sustenabilă reprezintă un proces de îmbunătăţire a calităţii vieţii
pentru toată populaţia fără a majora utilizarea resurselor naturale mai mult de limitele
suportabilităţii pământului, ceea ce înseamnă asigurarea creşterii economice a ţării, echitate
socială, protecţia mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale”178 (fig. 2).

Nevoi ecologice

Nevoi economice Nevoi tehnologice Nevoi sociale

Sustenabilitate

Fig. 1. Dezvoltare sustenabilă

Echitate
socială

Asigurarea DEZVOLTAREA Protecţia

creşterii SUSTENABILĂ mediului
economice înconjurător

Conservarea
resurselor
naturale

Fig. 2. Procesul dezvoltării sustenabile

sursa: Mateoc-Sîrb Nicoleta, Ungureanu G., 2010

178
Mateoc-Sîrb Nicoleta, Ungureanu G., 2010. Op. cit., p. 46.

73

 În acest context, abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru
realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile. Rezultă astfel „nevoia de a suprapune
ecologia economiei, respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice în evaluarea
activităţilor economice”179. Necesitatea acestui demers rezultă din faptul că semnalele pe
care le transmite piaţa sunt incorecte deoarece ele nu reflectă pagubele produse mediului,
respectiv costurile care vor trebui suportate de societate. Cu siguranţă acest demers
constituie o provocare extraordinară, deoarece “nu există precedent în acţiunea de
transformare a unei economii bazate în mare măsură pe forţele pieţei, într-o economie
formulată pe principiile ecologiei”180, iar “construirea unei eco-economii va afecta fiecare
colţişor al vieţii noastre”181. Totodata începutul de mileniu al III-lea, înfăţişează economia
actuală ca pe un distrugător al sistemelor sale suport, consumator de mijloacele fixe ale
capitalului natural, bazată pe combustibil fosil, axată pe automobile, ce emană CO2 în
atmosferă alterând clima globului182 şi prevesteşte un viitor sumbru dacă nu intervine o
schimbare care care să adoptate o cale suportabilă pentru mediu pentru că „oricare dintre
tendinţele de degradare ale mediului poate submina civilizaţia pe care o cunoaştem”183.
Din cele prezentate se desprinde ideea „dependenţei calităţii mediului şi a resurselor sale
de nivelul de dezvoltare economică”. Totodată este vizibilă contradicţia dintre dezvoltarea
economică şi mediul natural. Aceasta a făcut obiectul mai multor lucrări cu o problematică
foarte diversă, care au prezentat diferite unghiuri de vedere asupra relaţiei dintre creşterea
economică şi mediul natural. Aceste lucrări sunt fie rezultatul unor iniţiative proprii, fie
concretizarea unor studii la cererea unor organisme specializate, cum ar fi: Clubul de la
Roma, Fundaţia Dag Hammaer-Kjold (Suedia), Rand Corporation sau Hudson Institute şi
altele. În seria „Problemele globale ale omenirii. Starea lumii”, începând cu anul 1984 se
remarcă activitatea Institutului pentru Supraveghere Mondială (Worldwatch Institute),
coordonată de Lester R.Brown, care publică annual un raport intitulat „Starea lumii”,
abordând contradicţia dintre cerinţele creşterii economice şi resursele limitate ale planetei,
pe de o parte, şi deteriorarea factorilor de mediu, pe de altă parte. În lucrarea
„Ecoeconomia. Crearea unei economii pentru planeta noastră”, autorul consideră „că este
absolut necesară transformarea actualei structuri a economiei mondiale, dacă dorim să ne
asigurăm supravieţuirea”. „O economie va fi suportabilă doar dacă va respecta principiile
ecologice, putând susţine progresul umanităţii, altfel va urma colapsul”. „Nu există nivel
de mijloc: o economie este fie suportabilă de către mediu, fie nu este”. „Economia globală
de azi a fost formulată de forţele de piaţă şi nu de principiile ecologice, rezultând o
economie distorsionată, care este în disonanţă cu ecosistemul planetei – o economie care

179
Brown, L. 2001. Eco-economia, Bucureşti, Editura Tehnică, p.86
180
Brown, L., 2001. Eco-economia, Editura Tehnică, Bucureşti, p 89.
181
Idem, p. 91.
182
Brown L.R., Eco-Economie. Crearea unei economii pentru planeta noastră, Bucureşti, Editura Tehnică,
2001, pg.159
183
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., Iosif Gh.N., Toderoiu F., Economia şi protecţia mediului, Bucureşti,
Editura Tribuna Economică, 1997, pg.109

74

îşi distruge propriile sisteme suport naturale”. Eco-economia va amprenta viaţa fiecăruia
modificând modul de iluminare al locuinţelor, modul de hrană, modul în care vom
construi, modul în care ne vom folosi timpul liber, câţi copii vom avea. „Această nouă
economie ne va da o lume în care vom face parte integrantă din natură, în loc să ne
înstrăinăm de ea”. „Pe de altă parte, aceasta va constitui o provocare extraordinară, întrucât
nu există precedent în acţiunea de transformare a unei economii bazate în mare măsură pe
forţele pieţei, într-o economie formulată pe principiile ecologiei”184, iar „construirea unei
eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastre”185.
Degradarea valorilor mediului înconjurător a necesitat „elaborarea unor politici de
mediu, grupate pe cele două tipuri de valori: sănătatea omului şi a mediului; calitatea
naturii sub raportul biodiversităţii şi productivităţii ecosistemelor”186. În prezent, grupul de
specialişti care cercetează multitudinea şi complexitatea relaţiei om – natură, dintre
economia reală şi mediul său natural, precum şi asigurarea echilibrului natural al Terrei se
lărgeşte şi se afirmă tot mai mult 187 . În esenţă, sustenabilitatea nu se reduce doar la
aspectele ecologice ale dezvoltării sustenabile, din contră, acest proces obiectiv este
prefigurat într-o viziune globală, ansamblul factorilor „agronomici, economici si sociali”
având o importanţă egală şi se referă la „optimizarea resurselor, la gestionarea mediului şi
la asigurarea unor produse abundente, stabile şi sănătoase”.
Din această expunere putem conchide cu următoarele „...dezvoltarea sustenabilă nu
poate fi concepută decât ca o relaţie între următoarele elemente”188:
§ „cultura, din care rezultă ce funcţii ale societăţii ale societăţii şi ce schimbări de
comportament sunt esenţiale pentru aplicarea dezvoltării sustenabile”;
§ „structura, care trebuie să precizeze organizarea modului de realizare a dezvoltării
sustenabile”;
§ „tehnologia, care trebuie să stabilească mijloacele tehnologice prin care se poate
realiza dezvoltarea sustenabilă”.
Plecând de la constatarea agravării unor probleme vitale, descrise anterior –
dificultăţile asigurării hranei unei populaţii în continuuă creştere şi accentuarea tensiunilor
sociale generate de sărăcie, presiunea demografică asupra pământului şi a resurselor sale ca

184
Idem, p.89
185
Ibidem, p.91
186
Constantin Elena, 2006. Dezvoltare rurală. Editura Bren, Bucureşti; Constantin Elena, Mărăcineanu F.,
2005. Rolul îmbunătăţirilor funciare ăn dezvoltarea rurală sustenabilă, Editura Cartea Universitară, Bucureşti;
187
Brown R.L. si colab., 2000. Ecoeconomia, Editura tehnica, Bucuresti;
188
Nistreanu M., şi colab. 2009. Dezvoltare regională sustenabilă. Politici şi strategii. Editura nouă,
Bucureşti.

75

şi asupra resurselor de apă potabilă, efectele creşterii temperaturilor şi ale schimbărilor
climatice – Planul B189 propune măsuri care să asigure:
§ stabilizarea climatică prin creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului
de materiale,
§ promovarea resurselor regenerabile de energie şi reciclarea materialelor,
§ ecologizarea oraşelor, raţionalizarea consumului de apă,
§ promovarea unei agriculturi raţionale, ecologice,
§ conservarea şi refacerea solurilor şi a păşunilor,
§ protejarea şi refacerea pădurilor – factor de reţinere a carbonului şi de protecţie a
mediului,
§ regenerarea zonelor de pescuit,
§ protejarea diversităţii plantelor şi a animalelor,
§ eradicarea sărăciei şi stabilizarea demografică,
§ asigurarea hranei pentru 8 miliarde de locuitori ai planetei etc.
Prezentul ilustrează omenirea sub impactul a doi factori majori: creşterea populaţiei
si schimbarea climatica, iar turismul se afla într-o relaţie complexă cu mediul, şi este factor
negativ, dar şi vector al politicilor şi strategiilor cu pronunţat caracter ecologic.
La nivel comunitar sunt stabilite obiective și prescripții metodologice ale Comisiei
Europene, care au determinat România ca în anul 2008, să aprobe „Strategia națională
pentru dezvoltare sustenabilă” până în anul 2030.

3.2. Conceptul de dezvoltare sustenabilă în turism

Ideea de dezvoltare sustenabilă s-a impus cu vigoare în ultimele două decenii

datorită dezvoltării industriale accelerate din ultimele două secole. Industria turismului deşi
are o istorie mai recentă se evidenţiază ca fiind deosebit de invazivă în raport cu mediul şi
societatea. Domeniul turismului se remarcă prin aceea că, practicile sustenabile de
dezvoltare coexistă cu practicile conventionale. În contextul turismului sustenabil, forma
care suscită un real interes este ecoturismul. În anul 2009, „Ministerul Turismului” a
adoptat „Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România”, care a fost

189
„Brown L., 2011 reeditată. Planul B 4.0 Mobilizarea generală pentru salvarea civilizaţiei. Editura Expert,
Bucureşti, p. xi; Brown, L.R., 2011: World on the Edge: How to Prevent Environmental and Economic
Collapse, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 191”,

76

actualizată, în 2015. În a doua parte a anului 2016, Guvernul a lansat în dezbaterea
specialiștilor documentul intitulat „România competitivă: un proiect pentru o creștere
economică sustenabilă”. Acesta cuprinde numeroase arii (16), cărora li s-a adăugat
turismul, si are drept scop stabilirea priorităților, exprimate prin cinci obiective strategice
de atins la orizontul anului 2020, și a măsurilor concrete. Formele de turism-cheie luate în
considerare de către „Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de
Afaceri” și, respectiv, „Autoritatea Națională pentru Turism” sunt: turismul rural, turismul
în natură și aventură, turismul cultural, turismul de sănătate, turismul de tip city break,
turismul de litoral, turismul de afaceri.190 Turismul sustenabil prin dezvoltarea multiplelor
sale forme de manifestare concretă, a managementului şi a marketingului turistic asigură
integritatea naturală şi economică a mediului şi valorifică raţional resurse naturale şi
culturale, dar păstrează potenţialul necesar şi pentru generaţiile viitoare şi se identifică
practic cu o stare de echilibru dinamic a cererii şi ofertei, care conturează orice piaţă
turistică modernă.
Literatura de specialitate ilustrează diverse abordări ale conceptului de turism
sustenabil. Acesta reprezintă pe de o parte, totalitatea infrastructurilor din spaţiul natural
care funcţionează pentru regenerarea şi productivitatea viitoare a resurselor disponibile; iar
pe de altă parte, contribuţia pe care indivizii, obiceiurile lor de consum, stilul de viaţă,
nivelul veniturilor, o aduc în cadrul turismului.191 În acest context, menţionăm că există un
efect bidirecţional deoarece pentru a vorbi de sustenabilitate, acest sector trebuie, la rându-
i, să fie capabil să creeze o gamă de oportunităţi, ţinând cont de: abordarea de mediu, care
se concentrează pe nevoia de a proteja natura, abordarea economică, care are la bază
încorporarea nevoilor de resurse, abordarea socială, ce are ca punct principal de analiză
responsabilizarea celor dintr-o destinaţie turistică.192. O formă incipientă a conceptului de
turism sustenabil este oferită în Raportul Brundtland (1987), care susţine că pentru a
funcţiona la cote optime, trebuie să se asigure un echilibru între aspectele economice,
sociale şi de mediu. Mai târziu, în 1995, ca rezultat a primei Conferinţe Mondiale pentru
Turism Sustenabil, din Lanzarote (Spania), s-au pus bazele unei Carte pentru turism

190
„Lupu, N., 2016. Sustainable Tourism, between social Responsibility and non-financial Reporting.
Amfiteatru Economic, 18(Special Issue No. 10), pp. 737-739”;
191
„Butler, R.W., 1993. Tourism – an evolutionary perspective. In: J.G. Nelson, R.W. Butler, G. Wall, eds.
1993. Tourism and Sustainable Development: Monitoring, Planning, Managing. Waterloo: University of
Waterloo. pp. 27-44; Cerina, F., Markandya, A. şi McAleer, M. eds., 2011. Economics of sustainable
tourism. New York: Routledge”.
192
„Sörensson, A. şi von Friedrichs, Y., 2013. An importance–performance analysis of sustainable tourism: A
comparison between international and national tourists. Journal of Destination Marketing&Management, 2,
pp. 14-21”.

77

sustenabil, în cadrul căreia se fac referiri la aceste trei componente, care generează
sustenabilitatea. Carta este completată în anul 2005 cu Ghidul de turism responsabil faţă de
mediu, publicat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).193 De asemenea,
Comisia Europeană (2003) a elaborat un material informativ, intitulat ”Basic Orientations
for the Sustainability of European Tourism”, al cărui scop a fost ghidarea agenţilor turistici
în procesul dezvoltării iar în anul 2012, CE propune „European Charter for Sustainable and
Responsible Tourism”, cu scopul de a încuraja politicile turismului sustenabil şi
responsabil şi acţiunile care se cer a fi implementate în Europa, ca mai apoi acestea să fie
promovate în întreaga lume. Cea mai larg acceptată definiţie a turismului sustenabil este
cea a Organizaţiei Mondiale a Turismului (WTO), care îl vede ca fiind acea componentă
care „satisface necesităţile actuale ale turiştilor şi ale regiunilor gazdă, protejând în acelaşi
timp creşterea oportunităţilor pentru viitor” 194 . Dacă ar fi să facem referire la situaţia
actuală, în Europa există două tendinţe: pe de o parte se constată, pe fundalul crizei,
diverse manifestări soldate cu presiuni ce diminuează din potenţialul turistic pe care îl are o
anumită zonă (Bulgaria, Grecia etc.), iar pe de altă parte, în pofida acestor inadvertenţe, se
aduce tot mai des în discuţie importanţa promovării turismului sustenabil, care să conducă
la creştere economică. Aşa se explică faptul că acest termen este utilizat la scară largă de
tot mai multe instituţii de profil, în rapoarte ca: „The Travel & Tourism Competitiveness
Report”, elaborat de către „World Economic Forum, World Travel and Tourism Council
(TSA Research)”, documente ale Comisiei Europene, „United Nations Environmental
Program (UNEP)”, „the World Tourism Organization (WTO)”, care a realizat şi previziuni
pentru anul 2020 a turismului mondial (raportul „Tourism 2020 vision”) etc.
Turismul sustenabil este o problemă complexă si actuală tot mai prezentă în mediul
economico-social ceea ce arată conştientizarea legăturii complexe dintre mediu şi
economie. De asemenea se remarcă o nevoie stringentă de integrare a acestor două
componente, ceea ce înseamnă fundamentarea pe premisele unei dezvoltări profunde şi de
durată, care să genereze un impact pozitiv asupra societăţii în ansamblu. 195 Nevoia în
creştere de sustenabilitate este de asemenea un rezultat al volumului mare de cunoştiinţe şi
al preocupării în ceea ce priveşte impactul asupra turismului şi a problemelor legate de

193
„United Nations Environment Programme (UNEP), 2005. Guide for responsible tourism - integrating
sustainability into business”.
194
„Autoritatea Naţională pentru Turism, 2015. Strategia Naţională de Dezvoltare a ecoturismului în
România. Context, viziune şi obiective, 2016-2020”;
195
„Gabriela Carmen Pascariu, Ramona Ţigănaşu, 2014. Turismul şi dezvoltarea regională sustenabilă în
România şi Franţa: o abordare din perspectiva noii geografii economice. Revista Amfiteatru economic, vol
XVI, nr special 8, nov., pp. 870-890”.

78

mediu în general. Dezvoltarea turismul fără sustenabilitate poate conduce la deteriorarea
gravă a societăţii, dar şi a mediului înconjurător şi a întregii industrii a turismului.

3.2.1. Consideraţii asupra turismului sustenabil

Problematica turismului sustenabil şi a contribuţiei potenţiale pe care acesta o poate
avea la dezvoltarea şi convergenţa regională intra-UE a constituit, în ultimii ani, una din
temele prioritare de cercetare şi o preocupare constantă în politicile europene. Este
recunoscut că turismul exercită o contribuţie majoră la realizarea dezvoltării sustenabile, în
primul rând datorită dinamismului şi creşterii acestui sector, şi în al doilea rând datorită
faptului că se bazează pe o legătură directă între consumatori (turişti), industrie, mediu şi
comunităţile locale. Această relaţie directă dintre turism şi dezvoltare sustenabilă se
creează şi datorită faptului că în turism, spre deosebire de alte industrii, consumatorul
(turistul) se deplasează spre producător şi spre produs, iar atunci când acesta este planificat
şi condus corespunzător poate reprezenta un mijloc de întreţinere pentru comunităţile
rurale şi urbane. Din cele prezentate rezultă trei aspecte esenţiale ale relaţiei turism-
dezvoltare sustenabilă: Interacțiunea. directă şi indirectă între turişti, comunităţiile gazdă
şi mediul local; Conștientizarea problemelor mediului înconjurător şi a diferenţelor
culturale, acordând o mai mare atenţie aspectului sustenabil; Motivația turiştilor de a vizita
regiuni cu un mediu natural intact, atractiv şi de a intra în contact cu comunităţiile locale.
Din punct de vedere al acestei relaţii, turismul poate avea un impact pozitiv în ceea ce
priveşte dezvoltarea sustenabilă locală, dar poate produce şi distrugeri ale mediului.
Impactul pozitiv are la bază: crearea unor oportunităţi privind dezvoltarea economică
locală şi creşterea numărului locurilor de muncă; stimularea imvestiţiilor; crearea şi
dezvoltarea infrastructurii locale; stabilirea unor legături inter-culturale; obţinerea unor
venituri din valorificarea resurselor naturale şi culturale, care pot fi utilizate pentru
activităţile de conservare şi protejare a mediului. Impactului negativ se poate manifesta
prin: exercitarea unei presiuni directe asupra ecosistemelor fragile; exercitarea unei
presiuni considerabile asupra comunităţilor gazdă, prin care se poate ajunge la pierderea
autenticităţii acesteia; creşterea gradului de poluare locală;

Până la momentul prezent, turismul sustenabil a fost supus la trei schimbări de
paradigmă196. Prima paradigmă disociază turismul sustenabil de cel de masă, primul fiind
considerat bun, în timp ce cel din urmă este considerat a fi nociv. A doua paradigmă

196
„Clarke, J., 1997. A framework of approaches to sustainable tourism. Journal of Sustainable Tourism, 5
(3), pp. 224-233”.

79

tratează turismul sustenabil pe o scară de la slab la puternic, în care „slab” presupune
bunăstarea prin intermediul creşterii economice şi a inovaţiei tehnice iar „puternic”,
protecţia resurselor rare. A treia paradigmă susţine că turismul sustenabil ar trebui să
includă toate tipurile de turism iar cel de masă să fie supus obiectului îmbunătăţire. În
completarea acestor aspecte, reţinem că pentru a vorbi de convergenţă, toate formele de
turism ar trebui să fie sustenabile. Saarinen (2006) subliniază importanţa sustenabilităţii în
turism, luând în considerare, în acelaşi timp, discuţiile şi criticile, precum şi necesitatea de
a înţelege natura limitelor de creştere.197 Conform Sharpley (2000), în ultimul deceniu,
conceptul de dezvoltare sustenabilă în turism a devenit obiectivul atenţiei sporite a
teoreticienilor şi practicienilor în turism deopotrivă. În prezent, acest concept se bucură de
o acceptare largă ca şi obiectiv de atins al politicii de dezvoltare şi practică a turismului, iar
multe organizaţii industriei turismului au adoptat mai multe principii şi planuri de
dezvoltare sustenabilă în turism. 198 De asemenea, se atrage atenţia asupra mai multor
diferenţe existente între dezvoltarea sustenabilă şi turismul sustenabil. Deşi implică
obiective de protecţie a mediului, turismul sustenabil nu acordă suficientă atenţie
componentei de dezvoltare. În aceeaşi direcţie, Dabija şi Băbuţ (2013) supun atenţiei cele
trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile – orientarea spre protecţia mediului, spre
societate, respectiv componenta economică – proprie afacerilor de cazare turistică,
aplecându-se asupra investigării modalităţii prin care acestea pot fi percepute de către
consumatori.199
Actualmente, îşi face prezenţa mai mult ca oricând necesitatea de a găsi un
echilibru între toate formele de turism, interesele economice trebuind să fie în balanţă cu
aspectele sociale şi de mediu.200 Acest lucru înseamnă că societăţile ar putea maximiza
profiturile lor, asumându-şi, în acelaşi timp, o responsabilitate socială şi de mediu.
Dezvoltarea sustenabilă economică pe termen scurt şi pe termen lung, poate fi
realizată prin: „promovarea de parteneriate între inteprinderile mici şi mijlocii şi
organizaţiile multinaţionale din domeniul turismului”; „organizarea unor cursuri de
pregătire pentru lucrătorii din domeniul turismului”; obţinerea unei certificări

197
„Saarinen, J., 2006. Traditions of sustainability in tourism studies. Annals of Tourism Research, 33(4),
pp.1121–1140”,
198
„Sharpley, R., 2000. Tourism and sustainable development: exploring the theoretical divide. Journal of
Sustainable Tourism”,
199
„Dabija, D.C. and Băbuţ, R., 2013. An approach to sustainable development from tourists' perspective.
Empirical evidence in Romania. Amfiteatru Economic, XV(7), pp. 617-633”.
200
„Kilipiris, F. şi Zardava, S., 2012. Developing sustainable tourism in a changing environment: issues for
the tourism enterprises (travel agencies and hospitality enterprises). Procedia - Social and Behavioral
Sciences, 44, pp. 44-52”.

80

internaţionale; diversificarea ofertei turistice”; alocarea de resurse pentru promovarea şi
diversificarea produselor şi serviciilor turistice”;
Dezvoltarea sustenabilă ecologică, poate fi realizată prin: „promovarea în rândul
turştilor a unor coduri etice şi norme de conduită”; monitorizarea continuă a impactului
turismului asupra mediului înconjurător”; „formularea unor politici şi strategii de
dezvoltare în conformitate cu principiile de dezvoltare sustenabilă”; aplicarea unui
management sustenabil în ariile naturale protejate vizitate de către turişti”;
Dezvoltarea sustenabilă culturală prin: „păstrarea integrităţii culturale”;
„conservarea diversităţii culturale locale”; „garantarea protejării mediului natural şi a
tradiţiilor”; „încurajarea localnicilor în vederea păstrării obiceiurilor tradiţonale”;
respectarea dreptului de proprietate a localnicilor”; „educarea turiştilor în vederea adoptării
unui comportament corespunzător”;
Dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale, prin care este vizată obţinerea unor
beneficii de natură economică, este atinsă dacă: „comunitatea menţine controlul asupra
dezvoltării turismului”; „prin turism sunt create locuri de muncă pentru rezidenţi”; „se
încurajează micii inteprinzători locali”; „se inregistrează creşterea nivelului de trai local ca
urmare a activităţilor turistice”.
Pentru a reduce presiunea turismului asupra resurselor naturale şi antropice, trebuie
întocmit un plan de management care să fie aplicat în mod corespunzător la toate nivelele.
Regiunile marine şi de coastă, oraşele istorice, obiectivele cultural-istorice şi mediile
naturale fragile sunt primele destinaţii în care ar trebui aplicat un management
coresponzător al resurselor.

3.2.2. Abordări contemporane şi provocări ale turismului sustenabil

Sustenabilitatea în dezvoltare impune „satisfacerea cerinţelor populaţiei actuale,

fără a compromite integritatea mediului pentru generaţiile viitoare”, respectând principiile
echităţii intra-generaţii şi inter-generaţii, substituind opţiuni de centralizare excesivă cu
forme de cooperare şi parteneriate interstatale, între corporaţii şi firme, guverne şi
comunităţi locale etc.
La nivelul UE, dezvoltarea sustenabilă a turismului reprezintă o prioritate pentru
„Comisia Europeană”, „Parlamentul European” şi „Comitetul Economic şi Social”.
Majoritatea guvernelor naţionale şi autorităţile locale de pe continent au acordat o atenţie
deosebită chestiunilor legate de sustenabilitate, în elaborarea strategiilor şi a planurilor de

81

acţiune privind dezvoltarea turismului. Marile companii de turism au răspuns
sustenabilităţii prin elaborarea unor strategii responsabile, cu accent pe aspectele sociale, în
timp ce o parte dintre întreprinderile mici şi mijlocii au încercat să se facă cunoscute prin
interesul lor privind politicile sociale şi de mediu, şi se pare, chiar au reuşit datorită, mai
ales, implicării active în acest sens a proprietarilor lor. Cu toate acestea, se constată o
creştere a interesului şi răspunsului din partea acestora, sprijinite fiind şi de guvernele
naţionale. Asităm, în prezent, la o creştere evidentă a interesului pentru consumul de
produse şi servicii sustenabile, iar segmentele de piaţă reprezentate de turismul cultural şi
cel bazat pe natură sunt din ce în ce mai bine reprezentate.
„Strategia de Dezvoltarea Sustenabilă a Uniunii Europene identifică şapte provocări
cheie” 201 : „schimbările climatice, transport sustenabil, producţie şi consum sustenabil,
conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătate, coeziune socială şi migraţie,
eradicarea sărăciei”. Principalele aspecte asupra cărora trebuie să se concentreze turismul
european în vederea atingerii sustenabilităţii sunt: „mediul natural şi schimbările climatice;
schimbările tehnologice; tendinţele pieţei; aspectele politice, economice şi sociale”. În
acest context, au fost elaborate opt provocări pentru turismul sustenabil european:
„reducerea sezonalităţii; impactul transportului turistic; imbunătăţirea calităţii forţei de
muncă; imbunătăţirea prosperităţii comunităţilor locale şi a calităţii vieţii; minimizarea
utilizării resurselor şi a producerii deşeurilor; conservarea patrimoniului natural şi cultural;
accesul populaţiei de toate nivelurile la turism; utilizarea turismului ca instrument al
dezvoltării sustenabile”. Acţiunile specifice fiecăreia dintre aceste provocări revin
„Comisiei Europene, guvernelor statelor membre, autorităţilor locale, operatorilor din
turism, turiştilor, precum şi altor organisme”. „Comisia Europeană” reprezintă principalul
jucător în coordonarea acţiunilor la nivel european. Principalele responsabilităţi ale
acesteia sunt: introducerea ideii de sustenabilitate în toate politicile de turism; asigurarea că
UE acordă finanţare doar proiectelor care vizează dezvoltarea sustenabilă; încurajarea
statelor membre în vederea atingerii sustenabilităţii; furnizarea unui cadru general de
dezvoltare şi implementarea strategiilor turismului sustenabil la nivel local; încurajarea
cercetării şi diseminarea rezultatelor statelor membre; măsurarea impactului turismului şi
furnizarea unui set de indicatori şi statistici cu privire la turismul sustenabil etc; Guvernele
statelor membre au următoarele responsabilităţi: „angajament politic în susţinerea
turismului sustenabil; includerea obiectivelor şi principiilor sustenabilităţii în politicile şi

201
http://strategia.cndd.ro/dbimg/27_fisiere_fisier.pdf

82

strategiile turistice; crearea unor programe de finanţare a proiectelor care vizează
sustenabilitatea turismului; suport în aplicarea schemelor de certificare ecologică şi
promovarea ecoetichetelor în rândul turiştilor etc.”. Autorităţile locale reprezintă la rândul
lor, un factor important în planificarea şi managementul turismului. Acestea ar trebui să
colaboreze cu sectorul privat şi cu organismele de protecţie a mediului, mai ales atunci
când se urmăreşte aplicarea unui management sustenabil în destinaţiile turistice.
Responsabilităţile acestora sunt orientate către: „crearea unor structuri şi mecanisme care
să urmărească dezvoltarea şi implementarea strategiilor turismului sustenabil şi aplicarea
planului de acţiune anterior stabilit; susţinerea acţiunilor de planificare teritorială şi
control; identificarea unor indicatori relevanţi de monitorizare a impactului; crearea unei
reţele de comunicaţie între organismele implicate; susţinerea unor campanii de educare a
localnicilor, turiştilor şi operatorilor din turism suport financiar etc.”; Răspunsul
operatorilor din turism la acţiunile ce vizează sustenabilitatea turismului european este
extrem de important. Aceştia, au rolul de a susţine „organismele şi asociaţile europene,
guvernele şi autorităţile locale” şi au ca responsabilităţi: „participare activă la acţiunile
incluse în planurile de management; luarea în considerare a aspectelor de mediu şi a celor
sociale în deciziile pe care le iau; asigurarea că politicile de angajare sunt echitabile;
furnizarea de informaţii turiştilor şi îndrumarea acestora către alegerea unei forme de
turism sustenabile; participarea la programele de voluntariat în domeniul protejării
mediului şi a patrimoniului cultural-istoric; sprijinirea comunităţilor locale şi acodarea de
suport acestora etc.”; Turiştii ar trebui să fie conştienţi de impactul pe care îl au vizitele şi
activităţile pe care le desfăşoară asupra destinaţiei turistice. Aceştia trebuie să înveţe să
accepte responsabilitatea pe care o au în ceea ce priveşte asigurarea sustenabilităţii.
Responsabilităţile turiştilor vizează: utilizarea unor mijloace de transport sustenabile;
reducerea consumului de energie şi apă la locul de destinaţie; utilizarea unor produse
reciclabile; colectarea de informaţii privind destinaţia, anterior călătoriei; respectarea
naturii, culturii şi valoriilor şi tradiţiilor locale; susţinere economiei locale prin
achiziţionarea de produse locale; participarea la proiectele de conservarea a naturii şi a
patrimoniului cultural etc.; Se poate observa, din cele prezentate mai sus, că „Uniunea
Europeană”, prin intermediul „Comisiei Europene”, depune eforturi considerabile în
vederea dezvoltării sustenabile a turismului de pe continent. Planurile de acţiune urmăresc
atingerea obiectivelor propuse în strategiile existente, iar tendinţa este accea de a
îmbunătăţi permanent aceste strategii, ca urmare a evaluării performanţelor. Propuneri
privind elaborarea unei strategii de dezvoltare sustenabilă a turismului românesc în

83

contextul aderării la UE Din multitudinea de nevoi cărora omul trebuie să le facă faţă, cea
de turism este de ordin superior, după ce-şi satisface nevoile primare, fiziologice. Ca
destinaţie turistică, România dispune de suficiente resurse (geografice, antropice, culturale,
balneare etc.) pentru a atrage clientela turistică din toate ţările. Barierele ce frânează
realizarea pe deplin a acestei strategii ţin mai cu seamă de lipsa de profesionalism a
personalului din firmele şi organizaţiile turistice şi absenţa opticii de marketing. În cadrul
strategiei naţionale de dezvoltare a turismului românesc este necesară stabilirea unei
ierarhii a zonelor prioritare ce trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare, ţinând
seama atât de oferta potenţială, cât şi de categoriile cererii turistice ce ar putea fi satisfăcute
prin valorificarea ofertei existente. Strategia dezvoltării sustenabile a turismului în
România impune identificarea principalelor obiective, a mijloacelor de realizare a lor,
precum şi evaluarea impactului acestora asupra mediului natural, economic şi socio-
cultural al comunităţilor locale. Pentru a fi eficientă, strategia trebuie să maximizeze
efectele turismului asupra menţinerii echilibrului economic, social şi de mediu, şi să
traseze direcţiile dezvoltării turismului montan pentru ca acesta să alimenteze creşterea
economică a comunităţilor locale, în condiţii de minim impact al efectelor negative.
Turismul sustenabil a fost considerat în secolul al XX-lea una dintre locomotivele
care au tras pe panta ascendentă a dezvoltării multe din economiile lumii, această activitate
a fost condiţionată în exercitarea sa de un anumit nivel de seriozitate în organizare,
onestitate contractuală şi profesionalism în comunicare şi astfel a valorificat tradiţii
culturale şi istorice, a relevat unicitatea unor spaţii geografice, identitatea temporală şi
demografia specifică a unor popoare sau comunităţi. Noul mileniu continuă procesul de
încurajare a investiţiilor în sectorul turismului sustenabil, reconceptualizează forme noi de
turism imobiliar, ecoturism, turism rural etc., fiind caracterizat de abundenţa
informaţională, descoperirea altor civilizaţii şi culturi, prin inovare, experimentare,
flexibilitate şi diversitate, accentuarea expertizării şi consilierii cu privire la destinaţia
turistică favorizate de Internet. Cu toate acestea turismul sustenabil al secolului al XXI-lea
rămâne expus în contiunare tendinţelor negative generate de schimbările climatice,
evoluţia globală a conflictelor, dezastrele naturale, terorismul, deşi face eforturi mari de a
atenua sezonalitatea, uneori excesivă, şi de a evita circumstanţele ce îl redefinesc prin
evoluţia ciclică a serviciilor turistice.202

202
„Popescu delia, 2014. Abordări contemporane şi provocări ale turismului sustenabil. Revista Amfiteatru
economic, vol. XVI, nr. Special 8, pp. 827-829”.

84

3.2.3. Dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din turism

Sustenabilitatea afacerilor, şi modul de transpunere a acestui concept în practica

cotidiană are ca debut momentul când cercetătorii, cât şi practicienii au început să
conştientizeze că dinamica sporirii exploatării resurselor naturale va fi mai mare decât
posibilităţile regenerarii lor. Cum ecartul dintre consumul resurselor naturale necesare
asigurării traiului omenirii şi gradul de reînnoire a acestora se va mări, situaţia rezultată va
influenţa atât mediul ambiental, cât şi nivelul de resurse şi materii prime disponibile
generaţiilor viitoare.203 Dezvoltarea sustenabilă a unei afaceri se bazează pe găsirea acelor
oportunităţi ale pieţei care permit companiei să genereze avantaj competitiv prin îmbinarea
şi integrarea armonioasă şi sinergică a dimensiunii economice, sociale, respectiv
ambientale.204 În timp ce sustenabilitatea dimensiunii economice se referă la ansamblul
activităţilor care vizează vânzările, profiturile, fluxurile financiar-monetare sau numărul
locurilor de muncă create în cadrul propriei afaceri, cele ambientale se pot referi la
calitatea apei sau a aerului, la utilizarea eficientă a energiei, la reciclarea sau refolosirea
deşeurilor rezultate în urma proceselor productive etc. Aspectele sociale vor cuprinde cu
precădere drepturile angajaţilor, impactul ofertei de prestaţii asupra comunităţii locale,
siguranţa proceselor productive, bunele practici în sfera muncii, protecţia muncii etc.
(Martin, Shouten, 2012; Savitz, Weber, 2006; Osoian, Zaharie, 2010).205
Transpunerea conceptului de dezvoltare sustenabilă în cadrul afacerilor din turism
prezintă unele particularităţi majore. Chiar dacă uneori este dificil sau chiar imposibil de
cuantificat impactul afacerii de turism asupra mediului, efectele adverse ale unei activităţii
economice nesustenabile pot cauza dispariţia turismului într-o anumită zonă sau
diminuarea drastică a importanţei sale. 206 Poluarea excesivă a unei zone de plajă,
inexistenţa unei arhitecturi unitare, plăcute, poate cauza modificarea preferinţei turiştilor

203
„Counsell, D., 1998. Sustainable Development and Structure Plan in England and Wales: A Review of
Current Practice. Journal of Environmental Planning and Management, 41 (2), pp. 177-194”.
204
„Elkington, J., 1994. Towards the Sustainable Corporation: Win-Win-Win Business Strategies for
Sustainable Development. California Management Review, 36, pp. 90-100”.
205
„Martin, D. și Schouten, J., 2012. Sustainable Marketing. Boston, Columbus etc.: Prentice Hall; Savitz,
A.W. și Weber, K., 2006. The triple Bottom Line: How Today’s Best Run Companies are Achieving
Economic, Social and Environmental Succes – And how you can too. New York: John Wiley; Osoian, C. și
Zaharie, M., 2010. Human resource development practices and organizational performance. Bratianu, C.,
Lixandroiu, D., Pop, N.A., (Ed.), Proceedings of the 5th International Conference on Business Excellence,
Brasov: Infomarket Publishing House, pp. 64-69”.
206
„Hobson, K., Essex, S., 2001. Sustainable Tourism: A View from Accommodation Businesses. The
Service Industries Journal, 21 (4), pp. 133-146”.

85

pentru o anumită destinaţie indiferent de motivaţia vizitării acesteia.207 Atât responsabilii
din cadrul companiilor cu activităţi turistice (agenţii turistice, turoperatori, unităţi de
acomodare şi de alimentaţie, transportatori etc.), cât şi reprezentanţii autorităţilor locale se
pot confrunta cu o serie de probleme ambientale majore. Printre ele se numără lipsa unei
viziuni strategice clare în promovarea şi dezvoltarea armonioasă şi integrată a staţiunii,
neimplicarea coordonată a tuturor actorilor din sfera turismului în conceperea şi
transpunerea controlată în operă a unei strategii sustenabile a zonei, creşterea cantităţii de
deşeuri şi a apei reziduală generate de afacerile turistice locale, inexistenţa unei
transbordări eficiente energetic între gări sau aerogări, consumul crescut de energie,
posibilităţile limitate de refolosire a ambalajelor, imposibilitatea achiziţiei de produse
208
locale pentru susţinerea producătorilor din regiune etc. Contribuţia dezvoltării
sustenabile a afacerilor turistice la generarea avantajului competitiv este punctată şi de
către Pavia et al. (2013). 209 Autorii ajung la concluzia că, cel puţin pentru regiunea
studiată, dezvoltarea ofertei turistice nu poate avea loc fără o focalizare atentă asupra
asigurării calităţii prestaţiilor turistice, a restructurării fundamentale a afacerilor din zonă
(renovarea şi îmbunătăţirea infrastructurii, repoziţionarea afacerilor turistice locale în
funcţie de profilul clientului, integrarea unităţilor hoteliere în cadrul unor lanţuri
internaţionale recunoscute etc.), cât şi a recurgerii la noi forme de turism (ecoturism,
turism cultural, programe de nişă adresate unor segmente clar definite de turişti, programe
de vacanţă turistică etc.) sau promovarea susţinută şi integrată într-o viziune unitară a
destinaţiei turistice. Relevanţa conservării resurselor naturale, coroborată cu asigurarea
echilibrului social al destinaţiilor turistice constituie un adevărat vector strategic al
dezvoltării sustenabile realizate la nivel internaţional şi naţional. Această realitate este
recunoscută de multe organizaţii, asociaţii şi instituţii cu activităţi în sfera turismului
internaţional, ele aducându-şi aportul la susţinerea eforturilor întreprinse de autorităţile
naţionale şi locale, dar şi de reprezentanţii afacerilor din turism, care recunosc că
activităţile lor impactează mediul ambiental şi conduc la degradarea infrastructurii din
zonă. De remarcat că aceste eforturi se bucură şi de o largă acceptanţă şi de un sprijin

207
„Stanciulescu, G.C. și Tirca, A.M., 2010. Implications of Commercial Activity within Monastic
Settlements as a Way to Maintain the Sustainable Development of Religious Tourism in Romania.
Amfiteatru Economic, XI (27), pp. 129-144”.
208
„Persic-Zivadinov, P. și Blazevik, B., 2010. Sustainable Hotels: Sustainable Life Cycle Practice in
Croatian Hotels. Conference Proceedings: Tourism & Hospitality industry 2010 – New Trends in Tourism
and Hospitality Management, pp. 161-177”.
209
„Pavia, N., Stipanovic, C. și Floricic, T., 2013. Sustainable Development in Increasing the
Competitiveness of Hotel Offer – Case Study Istria County. Tourism in Southern and Eastern Europe, vol. 2,
pp. 279-293”.

86

corespunzător din partea publicului. 210 Proliferarea unui turism sustenabil în cadrul
diferitelor destinaţii turistice nu poate avea loc fără existenţa unei legislaţii
corespunzătoare 211 menite a reglementa o serie de factori specifici. Printre aceştia se
numără investiţiile în conservarea biodiversităţii şi în promovarea afacerilor locale
sustenabile, abordarea integrată a ecosistemului, protejarea comunităţilor locale de efecte
negative ale discriminării şi/sau marginalizării, păstrarea şi susţinerea armonioasă a
tradiţiilor şi a obiceiurilor locale în vederea transmiterii lor generaţiilor viitoare, reducerea
cantităţii de deşeuri şi a poluării, diminuarea riscurilor sociale şi a goanei după resurse,
susţinerea oportunităţilor pentru generaţiile viitoare în vederea creşterii angajării lor în
cadrul comunităţilor locale etc. 212 Suplimentar, trebuie prevăzute norme metodologice de
aplicare, instituite penalităţi şi amenzi, trebuie urmărită cu consecvenţă şi seriozitate
implementarea propriuzisă a măsurilor restrictive şi sancţionarea celor culpabili. 213 O
problemă relevantă pentru comunităţile locale este reprezentată de cuantificarea concretă a
dezvoltării sustenabile. 214 Un demers relativ amplu le aparţine lui Mowfourth şi Munt
(2008)215 care susţin ca sustenabilitatea să fie măsurată ţinând cont de următorii factori:
protecţia mediului (număr de parcuri, zone speciale de protecţie), legislaţia din domeniu
(reglementări ale autorităţilor naţionale şi ale asociaţiilor profesionale), evaluarea
cantitativă a impactului ambiental (analize cost-beneficiu, auditul de mediu, planificarea
exploatării resurselor), gestiunea turiştilor (fluxul de turişti, restricţiile privind transportul
etc.), indicatorii capacităţii de suportabilitate a zonei (capacitatea maximă de turişti, viteza
de regenerare a resurselor, gradul de poluare fonică etc.), consultarea opiniei publice (prin
chestionare sau alte tehnici de anchetă), principiile etice aplicate de către toţi actorii din
regiune şi indicatorii sustenabilităţii (utilizarea resurselor, accesul la facilităţile turistice,
producţia locală, diversitatea vieţii naturale sau culturale etc.). Pentru ca o anumită regiune
să poată beneficia de aportul pozitiv al dezvoltării sustenabile reliefat prin intermediul

210
„Dorobantu, M.R. și Nistoreanu, P., 2012. Rural Tourism and Ecotourism – the Main Priorities in
Sustainable Development Orientations of Rural Local Communities in Romania. Economy
Transdisciplinarity Cognition, XV (1) pp. 259-266”.
211
„Morgera, E., 2010. Tourism for Sustainable Mountains Development: A Comparative Law Perspective.
Working Paper Series. University of Edinburgh: School of Law, 26, pp. 1- 12”.
212
„Neamtu, B., 2012. Measuring the Social Sustainability of Urban Communities: The Role of Local
Authorities. Transylvanian Review of Administrative Sciences, 37E. pp. 112-127”.
213
„Nedelea, A. și Dolipschi, O., 2004. Administraţia public, turismul şi dezvoltarea sustenabilă. Revista
Transilvană de Ştiinţe Administrative, 1 (10), pp. 107-110”.
214
„Pelău, C., Vladoi, A. D. și Fufezan, M., 2009. Indicators used for the Performance Measurement of
Sustainable Development. The Annals of the University of Oradea – Economic Science, XVIII (4), pp. 421-
425”;
215
„Mowforth, M. și Munt I., 2008. Tourism and sustainability: new tourism in the third world. London:
Routledge”.

87

componentei economice – îmbunătăţirea sistemului de transport, refacerea infrastructurii,
creşterea venitului locuitorilor, sporirea securităţii urbane, mărirea standardului de viaţă şi
a angajării, utilizarea infrastructurii locale pentru evenimente sportive, culturale etc. este
necesar ca factorii publici de decizie să elaboreze un plan concret de acţiune cu obiective
atent conturate, să susţină iniţiativele şi afacerile turistice locale menite a atrage mai mulţi
turişti, să investească susţinut în promovarea turismului la nivel naţional, cât mai ales
suprastatal şi mondial (Akpan, Obang, 2012) 216 . Succesul implementării unei viziuni
strategice axate pe dezvoltarea sustenabilă în cadrul propriei afaceri turistice depinde în
mare măsură şi de capacitatea în care factorii de decizie sunt în stare să implementeze
unele ajustări substanţiale la realităţile cotidiene, la semnalele venite din piaţă, la
modificările comportamentale sau de atitudine, cât şi la dorinţele şi preferinţele
clienţilor.217 Iniţiative în sfera sustenabilităţii afacerilor de acomodare turistică nu mai sunt
de mult timp o noutate, ci devin chiar un vector strategic utilizat tot mai intens de către
managementul marilor lanţuri hoteliere în promovarea şi susţinerea propriilor viziuni.
Recunoaşterea impunerii unor standarde etice în cadrul activităţilor cotidiene a fost
marcată în cazul Marriott International de către Etisphere Institute, acesta acordând în 2013
reţelei premiul „the World’s Most Ethical Company“.218 În cadrul activităţilor care vizează
sustenabilitatea şi sustenabilitatea dezvoltării propriei afaceri, Marriott întreprinde acţiuni
adresate propriilor angajaţi (cursuri de formare axate pe drepturile cetăţenilor şi protecţia
copiilor, reconversii profesionale, calificarea şi recalificarea angajaţilor prin programe
specifice derulate în diferite domenii – întreţinere, bucătărie, curăţenie, recepţie etc.),
având grijă ca o parte însemnată a participanţilor în programele de excelenţă să fie femei.
Sustenabilitatea este înţeleasă de către lanţul Marriott şi prin conceperea unei oferte
destinate clienţilor cu orientări sexuale aparte. Începând cu 2012 lanţul hotelier a fost
219
primul care a lansat siteul web adresat exclusiv comunităţii LGBT , acesta fiind
disponibil în mai multe limbi. De asemenea compania se adresează cu oferte punctuale şi
turiştilor afro-americani, hispanici sau europeni. Acţiunile sociale derulate de companie au
vizat şi realizarea a numeroase sponsorizări, colectarea de fonduri, încurajarea dezvoltării
comunităţilor locale sau implicarea voluntară în acţiuni ale acestora sau în crearea de noi

216
„Akpan, E.I. și Obang, C.E., 2012. Tourism: A Strategy for Sustainable Economic Development in Cross
River State, Nigeria. International Journal of Business and Social Science, 3 (5), pp. 124-129”.
217
„Berry, S. și Ladkin, A., 1997. Sustainable Tourism: A regional perspective. Tourism Management, 18 (7),
pp. 433-440”;
218
„Marriott, 2013. 2013 Sustainability Report Update, An Update to Marriott’s 2011-2012 Sustainability
Report, Marriott Group”.
219
„Marriot LGBT, 2013. Marriott Gay Trave”l

88

locuri de muncă. Managementul Marriott consideră că prin intermediul construcţiei de noi
hoteluri în state precum Haiti, Peru sau Rwanda va contribui la stimularea economiilor
naţionale şi va atrage un număr suficient de mare de turişti spre aceste destinaţii. În cadrul
orientării spre mediul ambiental, Marriot urmăreşte reducerea până la orizontul anului
2020 a consumului de energie şi apă cu 20%, construirea de hoteluri eco-eficiente,
încheierea prioritară de parteneriate cu furnizori care urmăresc de asemenea o strategie de
dezvoltare sustenabilă, educarea angajaţilor şi a turiştilor în vederea conservării şi a
prezervării resurselor sau urmărirea consecventă a unor acţiuni menite a proteja mediul
ambiental (Marriott, 2013). Iniţiative similare care privesc o dezvoltare sustenabilă sunt
luate în considerare şi de alte lanţuri hoteliere internaţionale. Reţeaua Accor a definit şapte
vectori strategici ai dezvoltării sustenabile – prestaţii sănătoase, prezervarea naturii,
reducerea emisiilor de carbon, inovare continuă, orientare spre comunităţile locale,
dialogul cu clienţii şi grija pentru angajaţi220, în timp ce lanţul Best Western se străduieşte
să implementeze în toate localţiile sale o orientare „eco-friendly” (producerea de energie
din resurse geotermale sau solare, utilizarea hârtiei reciclate şi a cernelii din uleiuri
vegetale, instalarea duşurilor cu presiune scăzută de apă, compostarea resturilor alimentare,
încheierea predominantă de parteneriate cu furnizori care respectă standardele dezvoltării
sustenabile etc.)221 . Managementul descentralizat şi dezvoltarea sustenabilă au fost cele
două principii implementate cu succes de noul manager al grupul european Scandic Hotels
la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut 222 . După ce compania trecuse printr-un declin
accentuat se impunea o modificare a viziunii de conducere. Noul CEO, Roland Nilsson,
considera că pentru a putea creşte susţinut şi sustenabil, compania trebuie să evidenţieze o
orientare mai bună spre angajaţi, clienţi, cât şi înspre mediul ambiental. Astfel, directorul a
recurs la o nouă filozofie de leadership în care accentul cădea pe facilitarea unei
interacţiuni directe între personalul hotelurilor şi clienţi, aceştia devenind forţa motrice
pentru implementarea responsabilităţii faţă de mediul înconjurător. În fapt, Nilsson
conştientizează suficient de devreme faptul că poate genera o loialitate crescută a
clienţilor-turişti prin realizarea unei legături emoţionale cu aceştia, mai ales privind un
scop comun – protecţia mediului. În opinia sa aceasta cuprindea eficienţa energetică,
utilizarea scăzută a apei potabile, creşterea numărului de becuri economice, instalarea unor
sisteme de monitorizare a temperaturii din camere, renunţarea la utilizarea clorului în

220
„Accor, 2011. New Frontieres in Hospitality. 2011 Annual Report”.
221
„Best Western Hotels, 2013. Corporate and Hotel Initiatives”.
222
„Goodman, A., 2000. Implementing sustainability in service operations at Scandic Hotels. Interfaces, 30
(3), pp. 202-214”.

89

dezinfectarea hainelor de pat datorită procesului de spălare care afectează puternic natura,
înlocuirea săpunului solid cu cel lichid a permis diminuarea drastică a cantităţii de săpunuri
nefolosite complet care înainte se aruncau etc. Prin intermediul propriei academii de
formare, lanţul Scandic Hotels a implementat un „dialog de mediu” în cadrul căruia
angajaţii erau educaţi cum să îşi aducă contribuţia la atingerea scopului comun de realizare
a unui mediu ambiental mai bun. În acest sens compania a implementat şi un program de
inovare ambientală în colaborare cu partenerii din cadrul supply-chain223. Desigur că nu
toate exemplele evidenţiate de literatura de specialitate relevă efecte pozitive legate de
dezvoltarea sustenabilă în turism. Hobson şi Essex (2001), 224 recurgând la o cercetare
primară derulată în rândul managementului unităţilor de acomodare turistică, relevă un
grad relativ scăzut de înţelegere şi implementare a conceptului de dezvoltare sustenabilă în
cadrul afacerilor turistice din Plymouth UK, cât şi un nivel destul de scăzut al utilizării
unor asemenea practici. O posibilă problemă identificată în cadrul studiului este cea legată
de modul în care managerii acestor unităţi de acomodare turistică reuşesc să definească,
respectiv să înţeleagă conceptul de dezvoltare sustenabilă. În multe cazuri, aceştia îl
asimilează cu prezervarea sectorului turistic şi mai puţin cu focusarea pe aspectele sociale,
economice şi ambientale menite a contribui la bunăstarea generaţiilor viitoare. Într-o
cercetare adresată tot managerilor unităţilor de acomodare turistică Quintano et al (2011)225
arată că, deşi aceştia conştientizează necesitatea implementării în cadrul activităţilor
proprii a principiilor specifice dezvoltării sustenabile, chestionaţi în legătură cu
modalităţile concrete care ar trebui întreprinse, ei nu reuşesc să dea răspunsuri pertinente
sau realizează confuzii grosolane. Cu alte cuvinte gradul de cunoaştere a căilor efective de
implementare a dimensiunilor dezvoltării sustenabile în cadrul afacerilor pe care le conduc
le sunt mai puţin cunoscute, chiar dacă acceptă această direcţie de acţiune. Autorii conchid
că ar fi utilă o mai bună educare şi/sau informare a managerilor vizavi de dezvoltarea
sustenabilă, semnificaţiile şi implicaţiile conceptului, astfel încât aceştia să poată transpune
în activităţile cotidiene acţiunile sale specifice. O situaţie similară a fost punctată şi de o
cercetare derulată printre managerii unor hoteluri croate. Concluziile indică în mod explicit
faptul că principiile sustenabilităţii afacerilor sunt prost sau greşit aplicate, reutilizarea sau

223
„Goodman, A., 2000. Implementing sustainability in service operations at Scandic Hotels. Interfaces, 30
(3), pp. 202-214”.
224
„Hobson, K., Essex, S., 2001. Sustainable Tourism: A View from Accommodation Businesses. The
Service Industries Journal, 21 (4), pp. 133-146”.
225
„Quintano, C., Pagliuca, M.M. și Rosciano, M., 2011. Comparisons of Stakeholders Perceptions of
Sustainable Tourism in Naples. Sustainable Tourism: Socio-Cultural, Environmental and Economics Impact,
pp. 295-304”.

90

reciclarea deşeurilor se implementează doar atunci când se primesc subsidii publice,
eficienţa energetică este insuficientă, deseori se recurge la utilizarea unor substanţe relativ
toxice în procesele de curăţenie sau de spălare a lenjeriei, iar sursele de energie
regenerabilă sunt utilizate într-o măsură extrem de scăzută226. Dezvoltarea sustenabilă în
turism nu este doar apanajul autorităţilor publice (naţionale, regionale sau locale), a
reprezentanţilor afacerilor din acest sector (unităţi de acomodare, alimentaţie, transport
etc.), ci şi al consumatorilor. Turiştii trebuie să cunoască şi să înţeleagă principiile
sustenabilităţii, să-şi muleze întregul comportament, preferinţele, obiceiurile de consum
sau atitudinile în funcţie de regulile şi normele care jalonează domeniul şi să-şi aducă
aportul la respectarea corespunzătoare a dimensiunilor sustenabilităţii. Suplimentar, ei pot
însă să evalueze obiectiv acţiunile de dezvoltare sustenabilă întreprinse de către autorităţi
sau de actorii industriei turistice, evidenţiind păreri pertinente sau chiar propunând direcţii
de ameliorare a activităţilor deja practicate. Consumul de produse turistice poate deveni
sustenabil doar în măsura în care conceptul de sustenabilitate este transpus adecvat în
practică, înţeles şi urmărit de către turişti. 227 Reprezentanţii afacerilor turistice caută
modalitatea optimă prezentării propice a propriilor prestaţii, evidenţiindu-le clienţilor
trăsăturile sustenabile obţinute de aceştia prin consum. 228 Gestiunea afacerilor după
principiile dezvoltării sustenabilitate prin accentuarea răspunderii crescute faţă de unele
probleme ambientale (reducerea cantităţii de deşeuri, eficientizarea consumului de apă sau
de energie a unui hotel etc.) pot duce la o creştere a numărului de turişti229.

3.2.4. Mediul înconjurător, transporturile turistice şi dezvoltarea sustenabilă a

Turismului

Mediul înconjurător reprezintă pentru turism o condiţie sine qua non a desfăşurării
şi dezvoltării activităţii sale fără a neglija importanţa altor factori şi anume: factorul uman,
infrastructura generală şi specifică, inovaţiile, schimbările tehnologice etc. Acesta s-a
confruntat în ultimul secol cu numeroase catastrofe naturale, iar pierderile economice

226
„Persic-Zivadinov, P. și Blazevik, B., 2010. Sustainable Hotels: Sustainable Life Cycle Practice in
Croatian Hotels. Conference Proceedings: Tourism & Hospitality industry 2010 – New Trends in Tourism
and Hospitality Management, pp. 161-177”.
227
„Danciu, V., 2013. Marketingul viitorului, răspunsul adecvat la schimbările mediului. Economie teoretică
şi aplicată, XX (5/582), pp. 27-48”.
228
„Pop, N.A., Roman, M., Saniuta, A. și Petrisoaia, C., 2012. Relationship Marketing, Engine of Sustainable
Development and Organisational Change in the Romanian Business Environment. Amfiteatru Economic,
XIV (32), pp. 349-364”.
229
„Hobson, K., Essex, S., 2001. Sustainable Tourism: A View from Accommodation Businesses. The
Service Industries Journal, 21 (4), pp. 133-146”.

91

cauzate de dezastrele naturale au crescut semnificativ. Această creștere se poate explica
printr-o multitudine de factori, printre care se află și creșterea riscurilor de dezastre
climatice.230 Clima, la fel ca mediul natural, a fost mereu în schimbare. Ceea ce este acum
diferit este faptul că influenţa umană asupra sistemelor naturale este atât de extinsă încât
geologii se referă la perioada contemporană ca Antropocen (Oldfield și Steffen, 2014 citat
în Hall et al., 2015).231
Există un larg consens știinţific în ultimii ani asupra faptului că schimbările
climatice vor avea ca impact temperaturi mai ridicate, creșterea nivelului mărilor și
extreme meteorologice. Totuși, acum crește gradul de realizare al faptului că aceasta va
solicita tuturor sectoarelor societăţii să se adapteze și să dezvolte rezistenţă la astfel de
efecte (IPCC, 2014 citat în Burbidge, 2016). 232 Schimbarea climatică este extrem de
importantă pentru turism datorită influenţei asupra viabilităţii destinaţiilor și activităţilor
turistice, comportamentului turistic, precum și ramificaţiilor pentru întregul sistem
turistic 233 . Cercetările din ultimele decenii au arătat că există diferite cauze care au
determinat schimbarea climei: defrişarea pădurilor, exploatarea necontrolată a resurselor de
apă, creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Turismul, aflat într-o relaţie complexă cu
mediul, este atât un factor negativ, cât şi un vector al politicilor şi strategiilor cu pronunţat
caracter ecologic. 234 Muntele, pădurile, ariile protejate, litoralul, râurile, lacurile, fauna,
flora, monumentele de artă etc. reprezintă resurse turistice de prim rang, constituind
principalele atracţii pentru milioane de turişti. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi
complexe şi, mai ales nealterate, cu atât interesul lor turistic este mai mare, iar activităţile
pe care le generează sunt mai valoroase.235 În mod deosebit, parcurile naţionale şi alte arii
protejate din lume reprezintă regiuni ale naturii cu valoare deosebită din punct de vedere al
cadrului natural precum şi cu un imens potenţial turistic.236 Reprezentând aproximativ 12%
din suprafaţa uscatului la nivel mondial, ariile protejate sunt tot mai mult prezente în

230
„Ioncică, M. and Petrescu, E.C., 2016. The European Union Solidarity Fund: An Important Tool in the
Recovery after Large-Scale Natural Disasters. Romanian Statistical Review, 1, pp.69-80”;
231
„Hall, C.M., Amelung, B., Cohen, S., Eijgelaar, E., Gössling, S., Higham, J., Leemans, R., Peeters, P.,
Ram, Y. and Scott D., 2015. On climate change skepticism and denial in tourism. Journal of Sustainable
Tourism, 23(1), pp.4-25”.
232
„Burbidge, R. 2016. Adapting European airports to a changing climate. Transportation Research Procedia,
14, pp.14-23”.
233
Idem 161
234
P”opescu, D., Săseanu, A., Bulin, D. and Calabro, G., 2014. Econometric Models in Romanian Tourism
under the Impact of Sustainable Development. Amfiteatru Economic, 16(8), pp.1063-1075”.
235
„Bran, F., Marin, D. and Simon, T., 1998. Economia turismului şi mediul înconjurător. Bucharest:
Economic”ă.
236
„Ţigu, G. (coord.), Ţală, M., Talpeş, A. and Smaranda, S.J., 2011. Resurse şi destinaţii turistice pe plan
mondial, ed. a III a revăzută şi adăugită. Bucharest: Uranus”.

92

destinaţiile preferate de călătorie ceea ce justifică preocupările în direcţia gestiunii
ştiinţifice a acestora având ca obiectiv asigurarea unui echilibru între rezultatele obţinute şi
eforturile de conservare a mediului. De-a lungul timpului, ariile protejate s-au afirmat ca
fiind printre cele mai eficiente mijloace de conservare a biodiversităţii şi, într-un context
mai larg, a mediului şi componentelor sale naturale şi antropice. 237 Pe de altă parte, în
condiţiile unei dezvoltări necontrolate a turismului, ale neglijării faptului că resursele
naturale nu sunt nelimitate, iar risipa sau degradarea lor au efecte pe termen lung, afectând
nu numai generaţiile actuale, ci şi pe cele viitoare, apare impactul negativ al turismului
asupra mediului. Astfel, dezvoltarea turismului poate pune presiune asupra resurselor
naturale în condiţiile creşterii consumului acestor resurse în condiţiile în care s-a dovedit
că ele sunt limitate. Între resursele cel mai puternic afectate de dezvoltarea turismului se
numără: resursele de apă, de hrană, energetice, minerale, pădurile, materialele de
construcţii ş.a. (United Nations Environment Programme - UNEP, 2015). Apa, şi mai ales
apa proaspătă, este una din cele mai critice resurse naturale. Industria turismului contribuie
la consumarea resurselor de apă pentru hoteluri, piscine etc. Mai mult, această creştere a
consumului de apă prin activitatea turistică generează un volum mai mare de apă reziduală
care trebuie canalizată. Consideraţii similare pot fi enunţate şi în legătură cu celelalte
categorii de resurse mai sus menţionate. Poluarea reprezintă un alt aspect major al
impactului negativ al turismului asupra mediului înconjurător. În ultimul timp,
preocupările privind ecologia şi economia verde au cunoscut o tendinţă de creştere şi au
condus la schimbarea atitudinii oamenilor în legătură cu efectele produselor şi proceselor
operaţionale asupra mediului.238 Mai puţin decât alte ramuri cum ar fi industria chimică,
extractivă, metalurgică etc., totuşi turismul poate cauza diferite forme de poluare cum ar fi:
poluarea aerului, poluarea apei, a solului, poluarea fonică, poluarea vizuală (estetică).
Turismul are o contribuţie semnificativă la schimbarea climatică. Turismul și călătoriile
contribuie la schimbarea climatică prin emisiile de GHG, inclusiv CO2, metan (CH4),
oxizi azotici (NOx), hydrofluorocarbon (HFC), perfluorocarbon (PFC), și hexafluorid
sulfuric (SF6). De asemenea, diverși GHG de durată limitată reprezintă emisii importante
în aviaţie și, mai puţin, pentru navele de croazieră (Scott et al., 2012 citat în Hall et al.,
2015)239. Transportul turistic, cazarea și activităţile turistice se estimează, de către două

237
„Hornoiu, R.I., Pădurean, M.A., Nica, A.-M. and Maha L.-G., 2014. Tourism Consumption Behavior in
Natural Protected Areas. Amfiteatru Economic, 16(8), pp.1178-1190”.
238
„Evans, N., Campbell, D. and Stonehouse, G., 2003. Strategic Management for Travel and Tourism.
Oxford: Butterworth-Heinemann”.
239
Idem 161

93

cercetări independente, a fi contribuit cu aproximativ 5% la emisiile antropogenice globale
de CO2 în 2005 (Scott et al., 2010; UNWTO-UNEP-WMO, 2008; World Economic Forum
(WEF), 2009 citați în Hall et al., 2015).240 Dintre serviciile turistice, transportul turistic, de
altfel ca şi transporturile în general, se remarcă prin efectele negative asupra mediului
înconjurător. Astfel, sectorul transporturilor este recunoscut ca fiind unul din principalii
vinovaţi de poluarea atmosferică şi schimbările climatice.241 El este responsabil de mai
mult de 60% din emisiile de monoxid şi dioxid de carbon. Transporturile turistice
reprezintă sursa majorităţii emisiilor de CO2 cauzate de turism cu transportul aerian
reprezentând 40% din amprenta de carbon totală a turismului, urmat de transportul rutier
(32%) și de cazare (21%) (UNWTOUNEP-WMO, 2008 citat în Hall et al., 2015). 242
Transportul aerian contribuie la schimbarea climei în două maniere principale – prin
emisiile de gaze de seră, precum CO2, NOx şi particulele radiante precum cenușa, și prin
generarea de urme care pot avea un impact asupra echilibrului temperaturilor. The
International Civil Aviation Organization (ICAO) a creat un Grup al Aviaţiei
Internaţionale pentru Schimbarea Climatică, mandatat de Adunarea ICAO din 2007 să
urmeze un cadru global pentru rezolvarea problemei emisiilor de gaze de seră datorate
transporturilor aeriene internaţionale prin ICAO Programme of Action on International
Aviation and Climate Change.243 Vasele de croazieră emit aproximativ 19.2 Mt CO2, cam
1,5% din emisiile globale din turism (Eijgelaar, Thaper, and Peeters, 2010 & WEF, 2009
citați în Hall et al., 2015).244 De asemenea, transportul constituie principalul generator de
zgomot; în ţările în care s-au realizat cercetări în acest sens, 80% din poluarea sonoră este
pusă pe seama transporturilor245. În privinţa turismului, se estimează că 72% din emisiile
de CO2 provin din transporturi, 24% din cazare şi 4% din activităţile locale. 246
Transporturile aeriene sunt responsabile de cca. 55% din emisiile de CO2 din transporturile
turistice sau 40% din emisiile totale ale turismului.247 În cazul poluării vizuale, principala
problemă este deteriorarea resursei estetice a mediului. Această resursă sau, mai exact

240
Idem 161
241
„Neto, F., 2003. A New Aproach to Sustainable Tourism Development: Moving Beyond Environmental
Protection, In: Discussion Paper of the United Nations Department of Economic and Social Affairs”.
242
Idem 161
243
„Love, G., Soares, A. and Püempel, H., 2010. Climate Change, Climate Variability and Transportation.
Procedia Environmental Sciences, 1, pp.130-145”.
244
Idem 161
245
„Ioncică, M. (coord.), Petrescu, E.C. and Popescu, D., 2004. Strategii de dezvoltare a sectorului terţiar.
Bucharest: Uranus”.
246
„Peeters, P.M. and Dubois, G., 2010. Tourism Travel under Climate Change Mitigation constraints.
Journal of Transport Geography, 18(3), pp.447-457”.
247
„Gossling, S., Hall M.C., Peeters P., and Scott D., 2010. The Future of Tourism: Can Tourism Growth and
Climate Policy Be Reconciled? A Mitigation Perspective. Tourism Recreation Research, 35(2), pp.119-130”;

94

spus, funcţia estetică a mediului este un fenomen complex dependent de o serie de factori
ca: extracţia de resurse naturale, activitatea urbană a omului, activitatea turistică şi de
petrecere a timpului liber. 248 În acelaşi timp, turismul are potenţialul de a crea efecte
benefice asupra mediului, contribuind la protecţia şi conservarea resurselor naturale.
Turismul sustenabil prin dezvoltarea multiplelor sale forme de manifestare concretă, a
managementului şi a marketingului turistic asigură integritatea naturală şi economică a
mediului şi valorifică raţional resurse naturale şi culturale, dar păstrează potenţialul necesar
şi pentru generaţiile viitoare şi se identifică practic cu o stare de echilibru dinamic a cererii
şi ofertei, care conturează orice piaţă turistică modernă. Veniturile din turism pot contribui
la finanţarea protecţiei ariilor naturale şi creşterea importanţei lor economice. Datorită
atractivităţii lor, ariile protejate reprezintă motivaţii principale de vizitare pentru
numeroase categorii de turişti.249 Turismul poate contribui semnificativ la conservarea şi
menţinerea diversităţii biologice şi la folosirea sustenabilă a resurselor naturale. Măsurile
de reglementare, controlul numărului de activităţi turistice şi al deplasării vizitatorilor în
ariile protejate pot limita impactul asupra ecosistemului şi pot ajuta la menţinerea
integrităţii şi vitalităţii sitului. Alte măsuri care ţin de planificarea şi managementul
controlat al dezvoltării activităţii turistice şi care pot conduce la minimizarea impactului
negativ al turismului asupra mediului sunt: folosirea materialelor de construcţie
nepoluante, sistemele de economisire a energiei şi de producere a acesteia din surse
regenerabile, promovarea politicilor de reducere a poluării provocate de transporturile
turistice, a politicilor de educare ecologică a turiştilor etc. O cercetare cantitativă realizată
în cadrul proiectului Enhance în Mai 2015, folosind interviuri dirijate în rândul populației
din România și a companiilor de asigurări și brokerilor (eșantionul fiind format din 461
proprietari de locuințe și 117 specialiști din companii de asigurări și brokeri) a arătat că
măsurile de protecție a mediului și de prevenire a catastrofelor naturale considerate ca
având o mare importanță sunt: respectarea standardelor de securitate în construcția
clădirilor, consolidarea clădirilor și infrastructurii existente, restricții legislative privind
despăduririle, reîmpăduriri, construirea de diguri și asigurarea proprietăților contra
dezastrelor naturale.

248
Idem 175
249
„Minciu, R., Pădurean, M., Popescu, D. and Hornoiu, R., 2012. Demand for Vacations/ Travel în Protected
Areas- Dimension of Tourists’ Ecological Behavior. Amfiteatru Economic, 14(31), pp.99-114”.

95

 CAPITOLUL 4

CONTRIBUŢII LA ELABORAREA MODELULUI DE DEZVOLTARE

SUSTENABILĂ A ORGANIZAŢIEI RURALE DE TURISM

Conceptele sutenabilității și dezvoltării sustenabile au devenit foarte importante în

cadrul politicii turistice.
Potențialul turistic al României, tendința internațională de promovare și practicare a
turismului în condiții sustenabile, de înaltă calitate și de responsabilitate determină o
schimbare a atitudinii turiștilor. Această schimbare va fi direcționată către consumul de
produse turistice care rezultă din organizarea de sărbători care să aibă o vacanță mai ieftină
și mai sutinabilă decât alte tipuri de vacanțe cunoscute și se va baza pe informații
referitoare la promovarea tipurilor de vacanță sutinabile.
Vacanțele sutinabile trebuie să reflecte specificitatea locului, respectiv arealului
geografic căruia îi aparține ceea ce evidențiază o serie de aspecte unitare la nivel regional.
Rolul vacanțelor sutinabile este de a diminua presiunea turismului asupra mediului
manifestată la nivel regional.

4.1 Modelări econometrice în turismul românesc sub impactul dezvoltării sustenabile

Cuantificarea dezvoltării sutinabile este una dintre preocupările permanente ale

organizaţiilor şi a cercetătorilor din domeniu. Complexitatea acestui fenomen se datorează
numărului mare de indicatori ce compun aspectele vieţii: indicatori economici, sociali,
ecologici şi indicatori de legătură ai capitalului uman, de mediu sau economici. Într-un
studiu al “The Macaulay Institute”, White et al (2006)250 au oferit exemple de seturi de
indicatori propuşi de diferite organizaţii naţionale şi internaţionale. Organizaţia Naţiunilor
Unite a propus un set de 58 de indicatori, pe 15 teme şi 38 subteme, pe patru componente
ale dezvoltării sutinabile: social, mediu, economic şi instituţional. Uniunea Europeană, în
Strategia de dezvoltare sutinabilă, urmăreşte 10 teme generale: dezvoltarea socio-

250
White, V., McCrum, G., Blackstock, K. L. şi Scott, A., 2006. Indicators of sustainability & sustainable
tourism: some example sets. Aberdeen: The Macaulay Institute.

96

economică, consumul şi producţia sustenabilă, incluziunea socială, schimbările
demografice, sănătatea publică, schimbările climaterice şi energia, transportul sutinabil,
resursele naturale, parteneriatul global şi guvernanţa. Křupka et al (2011)251 au analizat
indicatorii de dezvoltare sustinabilă din axele “Societate, Oameni, Sănătate (“Society,
Human, Health”) şi “O societate stabilă şi sigură” (“Stable and Safe Society”) din Strategia
de dezvoltare sutinabilă a Cehiei. Pe baza discuţiilor experţilor, a fost definit un set de
indicatori ai “siguranţei” (şase de bază şi alţi trei structurali): numărul de paturi de spital,
accesul la servicii medicale, numărul de locuri în centrele de asistenţă socială; numărul de
grădiniţe, numărul de gospodării cu acces la internet, numărul de accidente, îmbolnăviri şi
decese; numărul de apartamente nou construite; numărul instituţiilor culturale, sportive sau
de altă natură.252 (Křupka et al, 2011). Ivanovic et al (2009)253 au definit caracteristicile
principale ale unor indicatori de dezvoltare sutinabilă eficienţi: relevanţa în raport cu
scopul propus, înţelegerea lor de către publicul larg, acurateţea informaţiilor şi accesul la
datele statistice. Uniunea Europeană, încă din 1999, şi-a arătat interesul pentru o politică de
mediu integrată şi dezvoltare sutinabilă în European Spatial Development Perspective
(ESPD) şi a definit trei grupuri de obiective ţintă (Ivanovic et al, 2009)254: competenţă
economică şi economie sutinabilă; coeziune socială şi egalitate spaţială (dezvoltare
echilibrată între generaţii); protecţia resurselor naturale şi a mediului natural (“apă şi
biodiversitate mai presus de toate”). Light şi Dumbrăveanu (1999) 255 au analizat
dezvoltarea turismului în România în perioada 1989- 1997. Gonzailez şi Moral (1996)256
au realizat un studiu cantitativ, analizând evoluţia turismului internaţional. Blake et al
(2008) 257 au studiat efectele turismului asupra gradului de sărăcie şi cum influenţează
industria turistică economia unei ţări, respectiv anumite sectoare ale acesteia. Dolnicar,
Yanamandram, Cliff (2012)258 au studiat rolul vacanţelor şi turismului, în general, asupra

251
Křupka, J., Jirava, P., Mandys, J., Mezera, F. şi Kašparová, M., 2011. Possibilities of Analysis of Selected
Sustainable Development Regional Indicators. International Journal of Mathematical Models and Methods in
applied sciences, 8(5), pp.1372-1379.
252
Idem 161
253
Ivanovic, O. D. M., Golusin, M. T., Dodic, S. N. şi Dodic, J. M., 2009. Perspectives of sustainable
development in countries of Southeastern Europe. Renewable and Sustainable Energy Reviews, iss. 13,
pp.2079-2087.
254
Idem 163
255
Light, D. şi Dumbrăveanu, D., 1999. Romanian tourism in the post-communist period. Annals of Tourism
Research, 26(4), pp. 898-927.
256
Gonzailez, P. şi Moral, P., 1996. Analysis of tourism trends in Spain. Annals of Tourism Research, 23(4),
pp.739-754.
257
Blake, A., Arbache, J. S., Sinclair, M. T. şi Teles, V., 2008. Tourism and poverty relief. Annals of
Tourism Research, 35 (1), pp. 107-126.
258
Dolnicar, S., Yanamandram, V. şi Cliff, K., 2012. The contribution of vacations to quality of life. Annals
of Tourism Research, 39(1), pp. 59-83.

97

satisfacţiei consumatorilor şi asupra calităţii vieţii. Ei propun ca vacanţele să devină un
domeniu distinct în metodologia măsurării calităţii vieţii. McCabe şi Johnson (2013)259 au
extins dezbaterile, demonstrând contribuţia turismului la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Coeficientul de utilizare (ocupare) a capacităţii măsoară, prin nivelul său, modul de
exploatare a dotărilor materiale. Totodată, el sugerează şi posibilităţile pe care le are
turistul de a găsi un loc de cazare în concordanţă cu exigentele sale (de confort, preţ), din
acest punct de vedere indicatorul permiţând caracterizarea eficienţei sociale a serviciilor
hoteliere. Rolul său este încă şi mai complex, mărimea sa condiţionând realizarea celorlalţi
indicatori ai activităţii turistice (Minciu, 2004). 260 Durata medie a sejurului reprezintă
numărul mediu de zile de şedere (rămânere) a turiştilor într-o anumită zonă (ţară, staţiune
etc); el este rezultatul raportului dintre numărul înnoptarilor şi cel al turiştilor (Minciu,
2004).261 Numărul turiştilor este unanim recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi şi
importanţi indicatori ai circulaţiei turistice. (Minciu, 2004). 262 “Puţine sunt fenomenele
economice care depind în mod semnificativ de un singur factor. Situaţia mult mai frecventă
este aceea în care nivelul fenomenului economic este rezultanta mai multor factori
importanţi la care se adaugă şi rolul unor factori mai puţin cunoscuţi, presupuşi a fi
nesemnificativi” (Pecican, 2006).263 “În cadrul modelului multiplu de regresie, variabila
dependentă, ce este notată cu Y, este explicată prin intermediul unui set de variabile
explicative sau regresori”(Andrei, Bourbonnais, 2008).264 Song, Witt şi Jensen (2003)265 au
evaluat unele modele de regresie liniară utilizate pentru estimările cererii turistice. În
aceeaşi notă, Croes şi Vanegas Sr.(2005) Croes, R. R. şi Vanegas Sr. M., 2005. An
econometric study of tourist arrivals in Aruba and its implications. Tourism Management,
iss. 26, pp. 879-890. au analizat modele econometrice care să explice fluxurile din
turismul internaţional. Avantajele folosirii modelelor cu ecuaţii simple sunt trei:266 oferă
informaţii utile prin estimarea elasticităţilor (care ar putea fi informaţii utile cu privire la
utilitatea marginală şi veniturile totale); valoarea elasticităţii poate fi calculată în timp,
oferind astfel informaţii despre perioada de ajustare necesară pentru ca politicile de

259
McCabe, S. şi Johnson, S., 2013. The happiness factor in tourism: subjective well-being and social
tourism. Annals of Tourism Research, iss. 41, pp. 42-65.
260
Minciu, R., 2004. Economia turismului. ed. a 3-a rev. Bucureşti: Editura Uranus.
261
Idem 170
262
Idem 170
263
Pecican, E. Ş., 2006. Econometrie. Bucureşti: Editura C.H.Beck.
264
Andrei, T. şi Bourbonnais, R., 2008. Econometrie. Bucureşti: Editura Economică.
265
Song, H., Witt, S. F. şi Jensen, T. C., 2003. Tourism forecasting: accuracy of alternative econometric
models. International Journal of Forecasting, iss. 19, pp. 123-141.
266
Croes, R. R. şi Vanegas Sr. M., 2005. An econometric study of tourist arrivals in Aruba and its
implications. Tourism Management, iss. 26, pp. 879-890.

98

contracarare să aibă efecte; elasticitatea poate fi estimată pentru diferite produse şi profile.
Kulendran şi Witt (2001)267 au criticat utilizarea estimărilor pe baza modelelor de regresie,
caracterizându-le drept mediocre şi inadaptate transformărilor economice actuale.
Thrane şi Farstad (2011)268 au utilizat modele non-liniare pentru a explica relaţia
dintre cheltuielile turistice şi sejurul mediu. Rezultatele arată o legătură pozitivă între
durata sejurului şi cheltuielile turiştilor, relaţia devenind mai slabă pentru călătoriile de
lungă durată. Aşadar, durata şederii are un efect pozitiv asupra diminuării cheltuielilor
personale (Thrane şi Farstad, 2011).269

4.2 Evaluarea activităţii turistice în România şi impactul acesteia asupra mediului

economic social

Analiza presiunii turismului regional determinată de amploarea relației dintre cerere

și ofertă, de interdependența indicatorilor de cerere turistică și de capacitatea de absorbție a
regiunii evidențiază o serie de influențe negative în ceea ce privește protecția și calitatea
mediului, procesele de creștere economică, precum și bunăstarea populației. Înțelegem că,
activitățile turistice sub diverse forme pot determina efecte negative legate de poluarea
aerului, utilizarea terenurilor, disponibilitatea și calitatea resurselor de apă, și
biodiversitatea.. Este evident că între impactul turismului și sustenabilitatea asupra
ecosistemelor unui anumit areal există o relație directă. Pe baza acestui argument,
dezvoltarea sutinabilă a turismului pe termen lung poate fi realizată numai prin eliminarea
impactului negativ asupra ecosistemului [2]. Relația strânsă dintre turism și mediu se
bazează pe: elementele fizico-geografice de mediu considerate a fi atracții turistice;
facilitățile și infrastructura turistică care aparțin mediului artificial; și impactul asupra
mediului generat de dezvoltarea turismului și de utilizarea turistică a regiunilor [3].
Luând în considerare necesitatea asigurării sustenabilității activităților turistice, este
nevoie de interconectare a turismului cu mediul sub cele două forme ale sale: forma redusă
și forma extinsă/largă. Forma redusă include două direcții: turismul sensibil la mediul
înconjurător și turismul dependent de mediul înconjurător [4]. Turismul sensibil la mediul

267
Kulendran, N. şi Witt, S. F., 2001. Cointegration versus least squares regression. Annals of Tourism
Research, 28(2), pp. 291-311.
268
Thrane, C. şi Farstad, E., 2011. Domestic tourism expenditures: The non-linear effects of length of stay
and travel party size; Tourism Management, iss. 32, pp. 46-52.
269
Idem 178

99

înconjurător vizează poluarea, conservarea naturii, respectiv protejarea mediului construit,
iar turismul dependent de mediul înconjurător se referă la zona de "Sector verde" a
industriei turismului care oferă o experiență în natură. Forma largă include apariția
evenimentelor turistice în contextul culturii locale și îmbunătățirea rentabilității economice
a industriei turismului.
Începând cu ultimele decenii ale mileniului trecut asistăm la o dezvoltare turistică
accelerată care tinde să afecteze echilibrul dintre satisfacerea cererii de turism și
capacitatea sa de a fi absorbită de mediul înconjurător. Se evidențiază existența unei
presiuni care afectează resursele turistice sau componenta potențialului turistic ( natural și
antropogen); respectiv componenta socială, adică impactul asupra populației rezidente din
acele zone. Practic, depășirea capacității maxime de vizitare (prin presiunea turistică
directă asupra peisajului sau a altor atracții turistice prin capitalizarea incorectă a atracțiilor
turistice) duce la o serie de efecte negative, începând cu atracțiile turistice și satisfacția
turiștilor și terminând cu percepția locuitorilor [5]. "Locuitorii concurează cu cei care
vizitează temporar orașul (turiști, vizitatori, navetiști, lucrători migranți) pentru utilizarea
spațiului și a serviciilor. Concursul are locConcurența este accentuatămai ales atunci când
se utilizează clădiri, din cauza creșterii cererii de utilizare non-rezidențială. Întrucât există
exces de cerere, acestaAceasta generează prețuri mai mari pe piețele imobiliare și produse,
ceea ce duce la creșterea costului vieții. Utilizarea turismului poate contribui la
îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale unora dintre locuitori, dar poate provoca
și o creștere a problemelor de mediu (...). În plus, acestea îngreunează accesul locuitorilor
la transportul public "[6]. Impactul negativ se evidențiază prin degradarea mediului, apei,
aerului, zgomot, poluare vizuală, deșeuri, risc ecologic, impactul asupra siturilor
arhitecturale sau istorice, precum și afectarea ca urmare a utilizării terenului ca întreg [7,8]
Toate acestea atestă necesitatea demarării unei cercetări bazată pe evaluarea,
dinamica și intensitatea presiunii turistice în spațiul carpato-dunărean-pontic, care este utilă
având în vedere faptul că România, în comparație cu alte țări dezvoltate din Europa, are
încă multe domenii cu mare potențial, fără poluare, urbanizare excesivă sau intervenție
umană ireversibilă. Astfel de zone ar putea deveni cu adevărat unice pe continent, dacă se
menține echilibrul lor actual. Dorim să subliniem densitatea crescândă a presiunii turistice,
care, pe de o parte, este benefică pentru sectorul turismului și pentru economia țării, dar
care, pe de altă parte, mărește grija pentru viabilitatea viitoare a acestui fenomen. "Această
cercetare va oferi autorităților locale și managerilor un model standardizat pentru luarea
deciziilor privind gestionarea vizitatorilor în zonele protejate" [9]. Cercetarea nu trebuie

100

privită ca o caracteristică specială care trebuie utilizată în momente dificile, ci mai degrabă
ca parte a ciclului de programare a practicării unui turism în armonie cu mediul [10].
"Tendința este de a realiza un echilibru între dezvoltare și conservare, pentru a găsi cele
mai bune forme de turism pentru o zonă, ținând cont de ecologia și cultura sa. Pentru a
atinge acest echilibru, poate fi necesară limitarea sau chiar încetarea dezvoltării extinse,
necesitând o gamă largă de măsuri de gestionare a turismului "[11]. Devine tot mai clară,
necesitatea dezvoltării unei forme noi de turism, turismul sustenabil capabilă să mențină un
nivel ridicat de satisfacție turistică și să asigure o experiență semnificativă turiștilor, în
condițiiile sensibilizării cu privire la aspectele legate de sustenabilitate și promovare a
practicilor turistice sustenabile. Intensitatea fluxurilor turistice la nivel mondial atinge
valori foarte mari în Europa - în special în țări precum Franța, Italia sau Spania.
Scopul cercetării îl reprezintă determinarea presiunii, tendinței și impactului turistic
asupra dezvoltării sustenabile a turismului și a economiei românești. Având în vedere acest
lucru, cercetarea va fi structurată în cinci componente, după cum urmează: o scurtă
introducere cu privire la importanța analizei presiunii turistice asupra peisajului; studiul
literaturii de specialitate care evidențiază conceptele de sustenabilitate, turism sustenabil și
ecoturism; metodologia, datele utilizate în analiza efectuată și, modelarea matemetică a
dezvoltvrii sustenabile a turismului; indicatorii de evaluare a presiunii turismului pentru
perioada 1992-2014, împărțită în două sub-secțiuni care acoperă, pe de o parte, tendințele
indicatorilor din România și, pe de altă parte, tendințele lor regionale, adică macro -
regiuni și regiuni ale țării. Cercetarea se încheie cu rezultatele analizei, propuneri și o
viziune pentru cercetarea viitoare.
Evaluarea activităţii turistice în România şi impactul acesteia asupra mediului
economic social evidențiază dinamica problemelor dintre turism și mediu. Aceasta impune
indicatori de analiză ca un sistem, iar procesul de cercetare trebuie efectuat în diferite
etape de evaluare. Adriaanse [34] definește un indicator ca "un model cantitativ și un tip de
informație care permite percepția unui anumit fenomen care nu poate fi detectat imediat" și
care îndeplinește trei funcții principale: cuantificarea, raționalizarea și comunicarea [35].
Tipul de analiză recomandat este cel calitativ utilizat în special atunci când fenomenele
legate de turism sunt imperceptibile, iar datele care trebuie abordate sunt dificil de colectat
[36]. Deoarece turismul implică interacțiunea turiștilor atât cu economia locală, cât și cu
comunitatea sau cu mediul, aplicarea conceptului de dezvoltare sutenabilă este foarte utilă
[38]. Dar, pentru a realiza o comunicare eficientă între experți și factori de decizie, este
necesar un limbaj comun, care să ofere modalități ușoare de comparare, care ar trebui să fie

101

adecvate pentru înțelegerea și utilizarea rapidă și care pot fi furnizate de o serie de
indicatori sintetici.
Conceptul de dezvoltare sustenabilă în domeniul turismului ocupă un loc important de
aproximativ 25-30 de ani în cercetarea academică și este axată pe definirea limitelor de
creștere și responsabilitate în turism. Problema este foarte complexă și, prin urmare, este
destul de dificil de operat/implementat în practică [37]. Programul Organizației Națiunilor
Unite pentru Mediu (UNEP) și Organizația Mondială a Turismului (OMC) [39] au definit
turismul sustenabil drept "un turism care ține cont de impactul său economic, social și de
mediu complet", adică corelând nevoile vizitatorii, industria, mediul înconjurător și
comunitățile gazdă. Este o definiție care permite multiple interpretări și perspective privind
sustenabilitatea și modul în care limitele de creștere pot fi definite în turism.
Pentru a evalua presiunea turistică în România, au fost determinați și analizați trei
indicatori sintetici. Acești indicatori sunt: Indicatorul I1 - este determinat prin compararea
numărului de sosiri turistice în unitățile de cazare turistică pe teritoriul României (km2) și
evidențiază densitatea presiunii aplicată de turiști la nivel teritorial; Indicatorul I2 -
determină durata și intensitatea presiunii turismului prin compararea numărului de nopți pe
suprafață (km2), și evidențiază perioada de timp în care turiștii rămân în zona respectivă;
Indicatorul I3 - evidențiază presiunea socială exercitată de către turiști și se determină prin
împărțirea numărului de sosiri turistice în unitățile de cazare turistică la populația totală
permanentă (numărul de locuitori). Selecția acestor indicatori a fost determinată de
necesitatea de a compara numărul turiștilor (care este principalul factor de presiune pentru
analiza noastră) cu componentele spațiale și sociale (elementele principale care susțin
această presiune); nivelul ridicat de comparabilitate pe care îl oferă; posibilitatea de a oferi
o imagine reală a intensității activității turistice pe teritoriu; și, nu în ultimul rând de,
metodologia unitară de înregistrare a statisticilor, respectiv disponibilitatea acestor seturi
de date din surse autorizate. Indicatorii sunt calculați pe baza statisticilor disponibile de la
Institutul Național de Statistică [40]. Valorile rezultate sunt grupate în șase categorii pentru
fiecare indicator (șase categorii în toate cele trei cazuri pentru a permite o comparație și
sinteză suplimentare) - Tabelul 4.1.

102

 Tabelul 4.1. Gruparea pe categorii de indicatori a valorii indicatorilor
Categoria Indicatorul I1 Indicatorul I2 Indicatorul I3
(turisti/km2) (sejururi peste noapte/km2) (turisti total)
I ˂ 10.00 ˂ 20.00 ˂ 0.10
II 10.01 – 20.00 20.01 – 40.00 0.10 – 0.20
III 20.01 – 30.00 40.01 – 60.00 0.20 – 0.30
IV 30.01 – 40.00 60.01 – 80.00 0.30 – 0.40
V 40.01 – 50.00 80.01 – 100.00 0.40 – 0.50
VI ˃ 50.00 ˃100.00 ˃ 0.50
Sursa:

Cei trei indicatori care măsoară presiunea turistică (I1, I2, I3) au fost abordați,
având în vedere că, cuprind componente care sunt interconectate cu cele trei direcții
fundamentale: creșterea economică, sustenabilitatea mediului și corectitudinea socială.
Această analiză este menită să fie mai clară și mai exactă decât analizele existente,
încorporând studiul tendințelor acestor trei indicatori la nivel regional și tradus în
macroregiuni și regiuni din România.
Macroregiunea corespunde nivelului NUTS 1 în ierarhia statelor membre ale
Uniunii Europene. În centrul statisticilor regionale există clasificarea NUTS - clasificarea
unităților teritoriale pentru statistici. Aceasta este o clasificare regională pentru statele
membre ale UE pe baza unei ierarhii a regiunilor: clasificarea NUTS împarte fiecare stat
membru în regiuni la trei niveluri diferite; acoperind nivelele NUTS 1, 2 și 3 din zone mai
mari și mai mici [41]. În România, există patru macroregiuni, fiecare grupând două zone
de dezvoltare: Macroregiunea 1, care include regiunile NV și Central; Macroregiunea 2,
care include regiunile NE și SE; Macroregiunea 3, care include regiunile Sud-Muntenia și
București-Ilfov; și Macro-regiunea 4, care include regiunile SW și W.
Datele inițiale privind sosirile, zona și numărul de locuitori pentru regiunea
București-Ilfov au condus la valori mult mai mari pentru indicatorii de evaluare a
densității, a duratei presiunii turistice și a extinderii sociale, comparativ cu cele pentru
celelalte regiuni, ceea ce a condus la analiză separată. Acest lucru se datorează suprafeței
mai mici a regiunii, comparativ cu altele.

103

 Stabilirea tendințelor indicatorilor evaluării presiunii turismului în România sa
bazat pe indicatorii medii ai seriei dinamice și pe aplicarea unui model de regresie liniară
[42]. Validitatea modelului a fost testată utilizând ANOVA și testul Fisher [43].
Etapele tendințelor indicatorilor care caracterizează presiunile turistice au fost
evidențiate pe regiuni, în tabele comparative pentru anii 1992, 2008, 2010 și 2014. Aceasta
deoarece există diferențe în anul respectiv comparativ cu primul an. De asemenea s-a luat
în calcul, influența crizei economice asupra fenomenului de presiune turistică. Analiza
efectuată a urmărit, de asemenea, studierea existenței (ipoteza alternativă) sau inexistența
(ipoteza nulă) diferențelor semnificative dintre regiunile de dezvoltare în ceea ce privește
presiunea turistică, care este importantă pentru dezvoltarea sutinabilă regională și este
evaluată prin intermediul fiecărui indicator. Pentru aceasta s-a utilizat metoda ANOVA-
Factor Unic. Analiza amănunțită a presiunii turismului a vizat identificarea unui model
econometric bazat pe analiza de cointegrare, utilizând date de tip panou privind indicatorii
PIB, VH și presiunea turistică (I1, I2, I3) pentru perioada 1992-2014 în regiunile de
creștere economică România (Nord-Vest, Central, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia,
București-Ilfov, Sud-Vest, Vest).
Dezvoltarea modelului a pornit de la ideea că o relație stabilă între variabilele menționate a
implicat descrierea fiecărei tendințe variabile în perioada de analiză ca o serie cronologică
cointegrabilă. Determinarea modelelor de cointegrare s-a bazat pe algoritmul Engle-
Granger în două etape. Prima etapă a inclus testarea inițială a ordinului de integrare
variabilă (seria trebuie integrată în aceeași ordine). Studierea și testarea existenței unei
rădăcini unitare în seria de niveluri și seriile variabile diferențiate considerate ipoteza nulă.
Cea de-a doua etapă a estimat relația liniară pe termen lung.

4.2.1. Evaluarea tendinței indicatorilor de cuantificare a presiunii turismului

în România
Analiza tendințelor celor trei indicatori de cuantificare a presiunii turistice în
România, evidențiază următoarele: indicatorul pentru densitatea presiunii în turism (I1-
Figura 4.1a) și indicatorului pentru determinarea presiunii sociale exercitată de către turiști
(I3-Figura 4.1b), prezintă o tendință similară.

104

 more accurate
relevant becausethe
theregions of more intense
more accurate pressure,
the regions of moretheintense
easier mitigating action,
pressure, the inmitigating
easier order to maintain
action,
the
in sustainability
order to maintainconditions in order to
the sustainability carry outin
conditions tourism
order toactivities.
carry out tourism activities.

4.1.Tourism
4.1. TourismPressure
PressureAssessment
Assessment Indicator
Indicator Trends
Trends in
in Romania
Romania
By analyzing
By analyzingthethetrends
trendsof of
thethe three
three indicators
indicators assessing
assessing tourism
tourism pressure
pressure in Romania,
in Romania, the
the indicator
indicator for tourism
for tourism pressurepressure
densitydensity (I1 —Figure
(I1—Figure 1a)indicator
1a) and the and thefor
indicator for social
social pressure pressure
(I3—Figure
(I3 —Figure
1b) 1b) to
were found were found
have to have
a similar a similar trend.
trend.

(a) (b)
Figure 1. The trends of indicators I1 (a), and I3 (b) in Romania (1992–2014).
Figure 1. The trends of indicators I1 (a), and I3 (b) in Romania (1992–2014).
Figura 4.1 Tendinta indicatorului I (a) si I (b) în România
In the period 1992–2014, the trends of the indicators assessing 1 3 tourism pressure in terms of
density In and
the at
period 1992–2014,
the social level inthe trends (Iof
Romania the indicators assessing tourism pressure in terms of
1, I2) varied, showing an almost continuous decline until
density
2002. Theand at the Isocial
indicator level in Romania (I1 , I2 ) varied, showing an almost continuous decline
1 decreased from 39.05 arrivals/km2 in 1992 to 23.62 arrivals/km2 in 2002 (from
until 2002. 2 1992 to 23.62 arrivals/km2 in 2002
category IV The indicator
to category I1 decreased
III), from 39.05
while the decrease of arrivals/km
the indicator Iin 3 recorded a value fluctuation from
În perioada 1992-2014, tendințele indicatorilor de evaluare a presiunii turismului în
(from category IV to category III), while the decrease of the
0.35 arrivals/capita (1992, category IV) to 0.21 arrivals/capita (2002, category indicator I3 recordedIII).a Since
value 2003,
fluctuation
each
from 0.35varied
indicator arrivals/capita
from year(1992, to year,category
havingIV) to 0.21 trend
a growth arrivals/capita
which settled (2002, category
after 2012. TheIII). maximum
Since 2003,
Sustainability each 9, 698 varied from year to year, having a growth trend
2017,indicator
termeni de densitate și presiune socială în România (I1, I3) au variat, indicând un declin
which settled after 2012. 8 of 2
values were recorded the year 2014, at 41.25 arrivals/km2 and 0.38 arrivals/capita forThe
the maximum
first and
values indicators,
were recorded the year The 2014, at 41.25 arrivals/km 2
second respectively. main reason was related and
to the 0.38 arrivals/capita
decrease 2 in the for the
number of first and
arrivals
aproape continuu. Indicatorul I1 a scăzut de la 39,05 sosiri / km în 1992 la 23,62 sosiri /
second indicators, respectively. The
in the first years of the period being examined. main reason was related to the decrease in the number of arrivals
in the first years of trend
the period
of thebeing examined.
2 Regarding the indicator used to highlight tourism pressure duration and intensity
The indicator
km în 2002, I was
Regarding partceofscăderea
în timp
the trend the same
of the dynamicI3curve
indicatorului
indicator
(I2), Figure 2 2shows a slightly different trend usedfrom trend, but
a înregistrat
to highlight
the other tourismwith broader
o fluctuație a valoriiinflections
pressure
two indicators. de la
duration
The maximum because
and value
intensity
of
(I2 ), Figure
127.06 2 shows
overnight a slightly
stays/km 2 wasdifferent
reached trend
in 1992,fromandthe
theother two indicators.
minimum The maximum value of
one was 78.21.
the indicator0,35value
sosiri /variation
127.06The capita (1992,
overnight
indicatorstays/kmoccurred2
categoria
I2 was partwas within
IV) laa greater
reached
of the 0,21 sosirinumerical
in 1992, and
same dynamic thetrend,
curve range.
/ capita (2002,
minimum categoria III). Din
one was
but with 78.21.
broader inflections because
For Romania,
2003, indicatorul a variat de la an la an, având o tendință de creștere careinsathe
the general trend of the three indicators
the indicator value variation occurred within a greater numerical range.
analyzed period
stabilizat
For Romania, the general trend of the three indicators analyzed in the period 1992–2014 was
1992–2014 was
după
interpreted as follows: tourism pressure density at a territorial level (I ) recorded an average increase o
interpreted as follows: tourism pressure density at a territorial level (I1) recorded an average increase
1
2012. Valoarea maximă a fiecărui indicator a variat de la an la an, având o tendință de
of 0.1 arrivals/km2 annually, meaning an average increase of 0.25% per year; tourism pressure
2
0.1 arrivals/km annually, meaning an average increase of 0.25% per year; tourism pressure duration
duration at a territorial level (I2) recorded an annual average decrease of 1.14%, meaning an absolute

at creștere
a territorial stabilă
level (I2 ) după
recorded2012.an Valorile
annualmaxime
average au decrease
fost înregistrate în anul
of 1.14%, 2014, laan41,25
meaning
average decrease of 1284 overnight stays/km2 per year; regarding the indicator highlighting the social
absolute average
Sustainability 2017, 9, 698
2 8 of 2
decrease of sosiri
1284/ km și 0,38 sosiri
overnight stays/km pe cap2 deperlocuitor pentru primul
year; regarding theșiindicator
al doilea indicator.
highlightingPrincipalul
the social pressure
implied
pressureby the tourists
motiv
implied a fost
bylegat
the(I3de
), itscăderea
showed
tourists ), an annual
(I3numărului
it showed average
de sosiri increase
în primii
an annual ani aiof
average 0.001
perioadei arrivals/capita,
increaseexaminate. thus with an
of 0.001 arrivals/capita
average
thus with ofÎn0.37%
an ceea ceper
average year.
privește tendința
of 0.37% perindicatorului
year. utilizat pentru evidențierea duratei și intensității
The analysis
The analysis results
results show show that the
that the tourism pressure at territorial and social levels did not have
presiunii turistice (I2), Figura 4.2tourism
prezintă pressure
o tendință atușor
territorial and de
diferită față social levels
ceilalți doi did not have
such
such aa significant
significantimpactimpactthat thatissues
issuesofofthe the sustainable
sustainable development
development of tourism
of tourism areare raised.
raised. Rather
Rather, the
the indicatori.
variations that Valoarea
occurred maximă
in two a (I2),
aspects deof127,06
the șederi
analysis peste
are noapte
quite /
low,km au
which fost atinse
allows în
for the adoption
variations that occurred in two aspects of the analysis are quite low, which allows for the adoption
of 1992, iar cel minim 78,21.
of strategic
strategic decisions
decisions for
for the
the tourism
tourism implementation
implementation under under thethe spectrum
spectrum of of sustainability.
sustainability.

Figure 2. The trend of indicator I2 in Romania (1992–2014).

Figure 2. The trend of indicator I2 in Romania (1992–2014).
Figura 4.2 Tendinta indicatorului I2 in România 1992-2014
4.2. Tourism Pressure Assessment Indicator Trends at Regional Level in Romania
4.2. Tourism Pressure Assessment Indicator Trends at Regional Level in Romania
The determination of tourism pressure difference by region in Romania began with an analysi
The determination of tourism pressure difference by region in Romania began with an analysis o
of the indicator trend assessment at the level of macro-regions.
the indicator trend assessment at the level of macro-regions. 105
By analyzing
the trends of the three indicators highlighting tourism pressure in the four macro
By analyzing the trends of the three indicators highlighting tourism pressure in the fou
regions, considering the minimum and maximum values (Table 2), we may state that: regarding the
macro-regions, considering the minimum and maximum values (Table 2), we may state that2
pressure density indicator (I1), the MR. 4 macro-region, where the fewest arrivals (13.77 arrivals/km
 Indicatorul I2 face parte din aceeași tendință din curba dinamică, dar cu inflexiuni
mai largi, deoarece variația valorii indicatorului a avut loc într-un interval numeric mai
mare. Pentru România, tendința generală a celor trei indicatori analizați în perioada 1992-
2014 a fost interpretată după cum urmează: densitatea turistică la nivel teritorial (I1) a
înregistrat o creștere medie de 0,1 sosiri / km2 anual, adică o creștere medie de 0,25% pe
an; durata presiunii în turism la nivel teritorial (I2) a înregistrat o scădere medie anuală de
1,14%, în ceea ce privește indicatorul care evidențiază presiunea socială impusă de turiști
(I3), a arătat o creștere medie anuală de 0,001 sosiri / cap de locuitor, în medie de 0,37% pe
an. Rezultatele analizei arată că presiunea turistică la nivel teritorial și social nu a avut un
impact semnificativ care ridică probleme legate de dezvoltarea sustinabilă a turismului.
Mai degrabă, variațiile care au apărut în două aspecte ale analizei sunt destul de scăzute,
ceea ce permite adoptarea unor opțiuni strategice pentru implementarea turismului în
cadrul spectrului de sustenabilitate.

4.2.2. Evaluarea tendinței indicatorilor de cuantificare a presiunii turismului

la nivel regional în România

Determinarea diferenței de presiune turistică pe regiuni în România a început cu o

analiză a evaluării tendințelor indicatorilor la nivelul macroregiunilor. Analizând tendințele
celor trei indicatori care evidențiază presiunea turistică în cele patru regiuni, având în
vedere valorile minime și maxime (Tabelul 4.2), putem afirma că: indicatorul densității
presiunii (I1), înregistrează cele mai scăzute sosiri la nivelul macroregiunii MR. 4 (13,77
sosiri / km2, în 2002) și cele mai multe sosiri la nivelul macroregiunii MR. 2, de 66,68
sosiri / km2, în 1992, la nivelul acelorași macroregiuni, s-au arătat valorile cele mai
scăzute și cele mai înalte ale duratei presiunii turismului (I2): MR 4 cu cel mai mic număr
de șederi peste noapte 45,64 șederi peste noapte / km2, în 2010) și MR. 2 cu cel mai mare
număr de șederi peste noapte de 257,61 de șederi peste noapte / km2, în 1992; indicatorul
presiunii sociale (I3) evidențiază că cel mai mic nivel a fost înregistrat în 2002, în
macroregiunea MR.4 (0,19 sosiri pe cap de locuitor) și cel mai mare nivel în 2014, în MR.
1 de (0,53 sosiri pe cap de locuitor).

106

pressure density indicator (I1), the MR. 4 macro-region, where the fewest arrivals (13.77 arrivals/km2,
regarding the pressure density indicator (I1 ), the MR. 4 macro-region, where2 the fewest arrivals
in 2002) were recorded, and MR. 2, with the highest density of 66.68 arrivals/km , in 1992, stood out;
(13.77 arrivals/km2 , in 2002) were recorded, and MR. 2, with the highest density of 66.68 arrivals/km2 ,
at the level of the same macro-regions, the lowest and the highest values of the density and the
in 1992, stood out; at the level of the same macro-regions, the lowest and the highest values of the
duration of tourism pressure (I2) were shown: MR. 4 with the fewest overnight stays (45.64 overnight
density and the duration of tourism pressure (I2 ) were shown:2MR. 4 with the fewest overnight stays
stays/km2, in 2010) and MR. 2 with 257.61 overnight stays/km , in 1992; the lowest pressure at social
(45.64 overnight stays/km2 , in 2010) and MR. 2 with 257.61 overnight stays/km2 , in 1992; the lowest
level was recorded in 2002, in the MR.4 macro-region (0.19 arrivals/capita), and the highest in 2014,
pressure at social level was recorded in 2002, in the MR.4 macro-region (0.19 arrivals/capita), and the
in MR. 1.
Tabelulin4.2.
highest 2014,Valorile
in MR. 1.maxime și minime ale indicatorilor care evaluează presiunea turistică

pe macroregiuni.
Table 2. Maximum and minimum values of indicators assessing the tourism pressure by macro-regions.
Table 2. Maximum and minimum values of indicators assessing the tourism pressure by macro-regions.
I1 (Arrivals/km2) I2 (Overnight Stays/km2) I3 (Arrivals/Capita)
Macro-Regions 2) 2)
I1 (Arrivals/km
Min. (Year) Max. (Year) I2 (Overnight
Min. Stays/km
(Year) Max. (Year) Min.I3(Year)
(Arrivals/Capita)
Max. (Year)
Macro-Regions
Min.
20.25(Year) Max. (Year)
42.86 Min. (Year)
65.17 Max. (Year)
95.70 Min. (Year)
0.25 Max. (Year)
0.53
MR. 1
(2002)
20.25 (2014)
42.86 (2002)
65.17 (2014)
95.70 (2002)
0.25 (2014)
0.53
MR. 1
(2002)
38.52 (2014)
66.68 (2002)
129.46 (2014)
257.61 (2002)
0.22 (2014)
0.38
MR. 2
(2002)
38.52 (1992)
66.68 (2010)
129.46 (1992)
257.61 (2002)
0.22 (1992)
0.38
MR. 2
(2002)
28.50 (1992)
58.36 (2010)
73.96 (1992)
133.99 (2002)
0.36 (1992)
0.29
MR. 3
(2001)
28.50 (2014)
58.36 (2002)
73.96 (1992)
133.99 (2014)
0.36 (1992)
0.29
MR. 3
(2001)
13.77 (2014)
23.28 (2002)
45.64 (1992)
76.95 (2014)
0.19 (1992)
0.31
MR. 4
13.77
(2002) 23.28
(1992) 45.64
(2010) 76.95
(1992) 0.19
(2002) 0.31
(1992)
MR. 4
(2002) (1992) (2010) (1992) (2002) (1992)
Macro-region 1 (MR. 1), with the NW and Central regions, represents the only macro-region of
the four in Romania which recorded positive mean values in terms of the trends of all the three
indicators during the period analyzed (Table 3). The explanation was the particularly complex and
varied tourism potential, good tourist infrastructure both in terms of quantity and quality, and also
Regiunea
an macroregională
overall economic 1 (RM
growth above 1), cuof regiunile
the average NV și Central,
the other macro-regions. reprezintă
It is the singura
macro-region
joining the highest number of counties (NUTS level 3) with tourism pressure values exceeding the
macroregiune a celor patru din România care au înregistrat valori medii pozitive în ceea ce
average.
privește tendințele tuturor celor trei indicatori în perioada analizată (Tabelul 4.3 ).
Explicația a fost potențialul turistic deosebit de complex și variat, o bună infrastructură
Sustainability 2017, 9, 698 9 of 24
turistică atât în ceea ce privește cantitatea și calitatea, cât și o creștere economică globală
deasupra mediei 1celorlalte
Macro-region macroregiuni.
(MR. 1), with the NW and Macroregiunea se alătură
Central regions, represents thecelui mai mare număr
only macro-region
of the four in Romania which recorded positive mean values in terms of the trends of all the three
de județe (nivelul NUTS 3), iar valorile presiunii turistice depășesc media.
indicators during the period analyzed (Table 3). The explanation was the particularly complex and
varied tourism potential, good tourist infrastructure both in terms of quantity and quality, and also an
overall economic growth above the average of the other macro-regions. It is the macro-region joining
Tabelul 4.3.
the highest Indicatori
number medii(NUTS
of counties de evaluare a presiunii
level 3) with turismului
tourism pressure deexceeding
values către macroregiuni.
the average.

Table 3. Mean indicators assessing tourism pressure by macro-regions.

I1 I2 I3

MR Mean Value Mean Value Mean Value

Mean Mean Mean
(Arrivals/km2 (Overnight (Arrivals/Capita
Rhythm (%) Rhythm (%) Rhythm (%)
per Year) Stays/km2 per Year) per Year)
MR. 1 0.485 1.31 0.118 0.13 0.006 1.40
MR. 2 0.004 1.22 4.79 2.36 0.745 1.27
MR. 3 0.455 0.86 0.95 0.77 0.003 0.99
MR. 4 0.158 0.73 0.999 1.52 0.001 0.46

Macro-region 2 (MR. 2), with the NE and SE regions, recorded negative values for all three
Macroregiunea 2 (MR.2), cu regiunile NE și SE, a înregistrat valori negative pentru
indicators analyzed. The vast majority of counties fell within the category of low pressure ones,
toți
aftercei
the trei indicatori
interpolation analizați.
of the Marea majoritate
three indicators. a județelor
The main reason se încadrează
was related în categoria
to the lower tourism
potential of these administrative units, which caused a more modest capitalization.
celorMacro-region
cu presiune3scăzută,
(MR. 3) isdupă interpolarea
analyzed celor trei
by centralizing the indicatori.
data on the Motivul principal
South-Muntenia anda fost
Bucharest-Ilfov
legat regions.
de potențialul The results
turistic showed
mai scăzut alannual
acestornegative
unitățimean values of theceea
administrative, trendceonly for
a generat o
indicator I2 . Although it is an area with great tourism potential, the tourist flow was characterized by
capitalizare
a low durationmai modestă.
of stay. A significant distortion occurred here due to Bucharest, which attracted a large
number of tourists, but, according to the specific types of tourism, it was associated with a very low
durationMacroregiunea
of the stay. 3 (MR.3) este analizată prin centralizarea datelor privind regiunile
Macro-regionși4 (MR.
Sud-Muntenia 4), with the SWRezultatele
București-Ilfov. and W regions,aulikearătat
MR. 2,valori
recordedmedii
negative trend values
anuale of ale
negative
the mean indicators, for all the indicators assessing tourism pressure. The tourist potential available
tendinței doar pentru
for this macro-region indicatorul
required I2. Deși
the capitalization este otypes
of tourism zonămainly
cu mare
definedpotențial turistic,
by the short durationfluxul
of the stay.
turistic a fost caracterizat de o durată scăzută de ședere. O denaturare semnificativă a avut
The conclusion drawn for all the macro-regions was that the trends of the indicators assessing
tourism pressure in the period 1992–2014 were affected by the impact of the economic crisis of
107
2008. The recovery has been highlighted in most cases since 2011. This process unfolded differently

in the sense that the only macro-region exceeding the level before the crisis (even over 1992) was
macro-region 1, defined by very good economic growth (comparable only to the Bucharest-Ilfov region)
and by a quantitative and qualitative diversification of tourism-specific infrastructure (too much even
loc aici datorită Bucureștiului, care a atras un număr mare de turiști, însă, în funcție de
tipurile de turism specifice, a fost asociat cu o durată foarte scăzută a șederii.
Macroregiunea 4 (MR.4), cu regiunile SW și W, precum MR. 2, au înregistrat
valori negative ale tendințelor indicatorilor medii, pentru toți indicatorii care evaluează
presiunea turistică. Potențialul turistic disponibil pentru această macroregiune a necesitat
valorificarea tipurilor de turism definite în principal prin scurta durată a șederii.
Se observă că tendințele indicatorilor care evaluează presiunea turistică în perioada 1992-
2014 au fost afectate de impactul crizei economice din 2008. Recuperarea a fost
evidențiată în majoritatea cazurilor începând din 2011. Acest proces a evoluat diferit în
sensul că singura macroregiune care depășește nivelul anterior crizei (chiar și peste 1992) a
fost macroregiunea 1, definită de o creștere economică foarte bună (comparabilă doar cu
regiunea București-Ilfov) de o calitate cantitativă și calitativă bună, respectiv de o
diversificare a infrastructurii specifice turismului (prea mult chiar și în cazul structurilor de
cazare) - Figura 4.3a-c. Analiza tendinței de presiune turistică regională ar fi mult mai clară
dacă am continua cercetarea privind modificarea acțiunii celor trei indicatori din cele opt
regiuni de dezvoltare din România care alcătuiesc macroregiunile. Comparativ cu celelalte
șapte regiuni de dezvoltare ale României, valorile indicatorilor care evaluează presiunea
turistică teritorial și social pentru regiunea București-Ilfov necesită o analiză separată.
Regiunea București-Ilfov s-a confruntat cu un proces de "sufocare" în ceea ce
privește presiunea turistică teritorială. Acest fenomen a fost rezultatul numărului de sosiri
și de nopți, care a fost atât de mare, în raport cu mărimea mică a regiunii, încât a generat o
densitate și o intensitate de peste 10 ori mai mare decât durata presiunii turistice. Explicația
a fost că regiunea cuprinde în principal capitala, iar majoritatea turiștilor practicau turismul
de afaceri. În acest context, regiunea a suferit o tendință de creștere medie în termenii
tuturor celor trei indicatori determinați în perioada analizată din 1992 până în 2014.
Indicatorul I1 a înregistrat o creștere medie globală cu aproximativ 23 de sosiri /
km2 anual, cu 3,86% pe an, respectiv. Astfel, de la 389,05 sosiri / km2 în 1992, densitatea
turistică urma să fie mult mai redusă până în 2001, când ar ajunge la un minim de 267,94
sosiri / km2. În ceea ce privește turismul presiunea, procesul de descreștere a fost
favorabil, deși a fost pus pe reducerea ponderii turiștilor, numere, cu impact negativ asupra
activității turistice și, prin urmare, asupra activității economice a regiune. Începând cu anul
2002, indicatorul densității turistice a crescut în fiecare an, chiar și după criza din 2008 (cu
o mică excepție în 2004, când a scăzut nesemnificativ), ajungând la o valoare maximă de
895,26 sosiri / km2 în 2014.

108

Sustainability 2017, 9, 698 10 of 24

The indicator I1 had an overall average increase with about 23 arrivals/km2 annually, with 3.86%
per year, respectively. Thus, from 389.05 arrivals/km2 in 1992, the tourist density was to be
much-reduced by 2001, when it would reach a minimum of 267.94 arrivals/km2 . In terms of tourism
pressure, the decrease process was favorable, although it was set on the reduction of the tourists’
Cu toate acestea, de la 1088,41 de șederi peste noapte / km în 1992, a scăzut la 531,32 de
numbers, with a negative impact on the tourism activity and, therefore, the economic activity of the
șederi Since
region. peste2002, noapte the indicator of tourist density has increased every year, even after the crisis of
2008 (with a small exception in 2004 when it decreased insignificantly), reaching a maximum value of
895.26 arrivals/km 2 in 2014.
Sustainability 2017, 9, 698 10 of 24

(a) (b)

(c)
Figure 3. Romania—(a) the pressure density applied by tourists—I1, (b) the tourism pressure duration
3. Romania—(a)
Figure4.3.
Figura România the pressure
- pressure density applied
(a) densitatea by tourists—I
presiunii , (b) the tourism
aplicată pressure
- I1,duration
and intensity—I , (c) the
2 applied by tourists socially—I at 1NUTS 1 de
3 level,turiști
2014. (b) durata și
and intensity—I2 , (c) the pressure applied by tourists socially—I3 at NUTS 1 level, 2014.
intensitatea presiunii
The same turistice
trend pattern - I2, (c)
was shown presiunea
by the exercitată
second indicator de the
assessing turiștii dinofpunct
intensity tourismde vedere
The same
pressure trend pattern
duration, only thiswas shown
increase wasbyofthe second
1.35% indicator
per year, assessing
actually about 17 the intensity
overnight of tourism
stays/km 2

social
pressure
laduration,
nivel
annually. I3only
la nivelul
However, from NUTS
this increase
1088.41 1, 2014.
was of 1.35%
overnight Anual
per 2year,
stays/km actually
in 1992, about 17
it decreased to overnight stays/km2
531.32 overnight
stays/km
annually.
2 in 2001, from
However, while 1088.41
the subsequent increase
overnight stays/km 2 in 1992,
would lead, over time, to the maximum
it decreased recorded
to 531.32 overnight
for the2 indicator of 1461.23 overnight stays/km2 (2014).
stays/km in 2001, while the subsequent increase would lead, over time, to the maximum recorded for
Același
The
the indicator model
trend values
of 1461.23
ofdethe tendință
overnight
two indicators
stays/km a fost evidențiat
2clearly
(2014).
highlight notde only
cel de-al doilea indicator
their classification de evaluare
into the last
category (VI), but also a surplus beyond what fits within the set categories. This reveals the acute
The trendof thevalues
region of
in the two indicators development.
clearly highlight not only their classification into the last
a intensității
issues turismului terms unde se înregistrează
of sustainable o valoare de 1461.23 de șederi peste noapte /
category Considering
(VI), but also a surplus beyond what
the fact that this region includes fits within
Romania’sthe capital,
set categories.
with the This reveals
largest number theofacute
km2people,
issues (2014).
of thewe Valorile
region
may in terms
explain tendințelor
why the valuescelor
of sustainable doiindicator
of development.
the last indicatori evidențiază
fell within nu numai
the categories mentionedclasificarea
and lor
Considering
do the fact that
not create problems thissustainability
for the region includes Romania’s
process capital,
seen through with the
its social largest number
dimensions. of people,
The average
slabă,
we may ci
increase probleme
explain
withwhy alevalues
3.8% the regiunii
annually, of theîn last
interpreted ceea ce privește
indicator
effectively asfell dezvoltarea
within
0.017 sustenabilă.
the categories
arrivals/capita mentioned
per year, and do not
was determined
create problems
based on
În ceea a force
trendtheprivește
sustainability
ranging from a process
minimum
celelalte seen through
șapte of
regiuni,itsanaliza
0.20 social dimensions.
arrivals/capita
tendinței The
(2001) to a maximumaverage0.65
of
de presiune increase
turistică a
arrivals/capita, in 2014.
with 3.8% annually, interpreted effectively as 0.017 arrivals/capita per year, was determined based on
ainclus: o tendințăfrom acare
the othervariază de la un analysis
minim ofde 0,20 tososiri / cap trend
de0.65
locuitor
included (2001)
arrivals/capita,la un
Regarding seven regions, the the tourism pressure the
trend ranging minimum of 0.20 arrivals/capita (2001) a maximum of
emphasis of the three indicator dynamics for each region and the study of the significant differences
in 2014.
maxim de 0,65
per indicator sosiri
existing / capthede
between locuitor,
regions included accentul pe cele trei dinamici ale indicatorilor
in the study.
Regarding
For a much the clearer
other emphasis
seven regions, the stages
of the trend analysis of indicator
of the the tourism pressure
of tourism trend
pressure included
density (I1), the
pentru
emphasis fiecare
we builtof the regiune
three
comparativeindicator și dynamics
figures studierea
(Figure 4a–d) fordiferențelor
each region and
representing semnificative
the study
its values peprior
of the
for years indicator
significant existent între
to the differences
global
per indicator existing
financial crisis between
(1992 and 2008),the as regions
well as included
for yearsinafter
the study.
the crisis (2010 and 2014). The indicator
regiunile incluse
values showed thatînthe
studiu.
greatest Pentru o accentuare
change over mult
time in reducing maipressure
tourism clară adensity
treptelor de tendință ale
was recorded
in the NE region until 2010. One explanation is that there is quite a high number of local interest
indicatorului densității presiunii turcești (I1), accentul pe cele trei dinamici ale indicatorilor
resorts experiencing big setbacks, some of them being practically decommissioned.
pentru fiecare regiune și studierea diferențelor semnificative am construit figuri
comparative (Figura 4a-d) reprezentând valorile globale pentru anii anteriori pe indicator
existent între regiunile incluse în studiu. Activitatea financiară (din perioada 1992 și 2008),

109

precum și după criză am construit cifre comparative (Figura 4.4a-d), reprezentând valorile
Sustainability 2017, 9, 698 11 of 24
sale pentru anii anteriori activității financiare globale (1992 și 2008), precum și ani după
criză For
(2010 și 2014).
a much S-au arătat
clearer emphasis of thevalorile indicatorului
trend stages că ofcea
of the indicator mai mare
tourism schimbare
pressure density (I1 ),în timp
we built comparative figures (Figure 4a–d) representing its values for years prior to the global financial
încrisis
reducerea
(1992 anddensității presiunii
2008), as well în turism
as for years after theacrisis
fost(2010
înregistrată
and 2014).înThe
regiunea
indicatorNE până
values în 2010. O
showed
that the greatest change over time in reducing tourism pressure density was recorded in the NE region
explicație este că există un număr destul de mare de stațiuni de interes local care se
until 2010. One explanation is that there is quite a high number of local interest resorts experiencing
big setbacks,
confruntă some
mari of them being
neajunsuri, practically
unele dintredecommissioned.
ele fiind practic dezafectate.
Sustainability 2017, 9, 698 11 of 24

(a) (b)

(c) (d)

Figura
Figure
Figure 4.4of a-d
4. Trend
4. Trend Tendința
of tourism
tourism
pressuredensității
(I1 ) perpresiunii
density (I1) per
pressure density region (a) inturistice
region (a) in 1992; (b) (I1) pe(c)
in 2008;
1992; (b) in 2008; (c) inregiune
2010; (d) in(a)
in 2010; (d) in în
2014. 1992; (b)
2014.
în 2008; (c) în 2010; (d) în 2014. 2014.
TheTheoverall dynamic
overall dynamic of tourist density
of tourist per region
density in the period
per region in the1992–2014 was: regions
period 1992–2014 was:experienced
regions
a progressive
experienced adecrease
progressive in the density
decrease of density
in the tourismofpressure; decreases
tourism pressure; rangingranging
decreases on average from a
on average
from Există
minimum a of şi alte
0.448
minimum of regiuni
arrivals/km care
0.448 arrivals/kmau prezentat
2 annually 2 (the acest
South-Muntenia
annually proces de scădere
region)
(the South-Muntenia andregion) auand
0.079 fost,0.079
precum
arrivals/km 2 cele
annually (the2 Western
arrivals/km annually Region),
(the Westernmeaning average
Region), meaningrates of 1.77%
average rates per year for
of 1.77% perthe first
year forregion and
the first
din:0.33%
SE,for
region NE
and și SE,
the0.33%
second
NEsecond
forone.
the și SW-Oltenia;
Other regions
one. Otherthatregions
doarthatdouă
experienced
regiuni
this process
experienced au înregistrat
of process
this decrease ofwere:
decrease creșteri
SE, were:
NE and
medii:
SW-Oltenia;
SE, NE andonly with 0.083 2
regiunea cu two
NV2 SW-Oltenia;
0,083 regions
onlyrecorded
sosiri / km2average
two regions
anual increases:
recorded average
(0,30%) the NW region
șiincreases:
regiunea the with 0.083
NW region
centrală cuarrivals/km
0,888 a2ri / km2
arrivals/km annually (0.30%) and the central region with
annually (0.30%) and the central region with 0.888 arrivals/km per year (1.91%).0.888 2
arrivals/km 2 per year (1.91%).

pe anAnother
(1,91%).
Another approach
approach to the
to the trend
trend stages
stages of the of indicator
the indicator
I1 was I1 the
wasanalysis
the analysis
of theof the differences
differences between
between the tourism pressures on the number of arrivals/km
2 2, whether significant or not, among the
the tourism pressures on the number of arrivals/km , whether significant or not, among the eight
eight O altăregions
development abordare
regionsaoftreptelor
Romania. de tendință a indicatorului I1 a fost analiza diferențelor
development of Romania.
The hypothesis H1 (the ANOVA Single Factor) was supported by the results of the variance
între The hypothesisturismului
presiunile H1 (the ANOVA asupra Single Factor) was supported
numărului by/ the results of the variance
analysis. Thus, the significant difference between the de tourism sosiri pressureskm2, in theindiferent
regions was dacă sunt
analysis. Thus, the significant difference between the tourism pressures in the regions was highlighted
highlighted by the Fisher test, whose value of 10.15 was significantly higher than its critical value of
semnificative
by the Fisher test, sau nu, value
whose pentru cele was
of 10.15 optsignificantly
regiuni dehigher dezvoltare din România.
than its critical
2.16. Also, this aspect was rendered through the value p-value9= 1.9 × 10 9, determined as being
value of 2.16. Astfel,
Also, a fost
this aspect was rendered through the value p-value = 1.9 ⇥ 10 , determined
significantly lower than the significance threshold of 0.05 corresponding to the result guarantee
as being significantly
evidențiată
lower than the diferența semnificativă dintre presiunile to turistice din regiuni cu ajutorul
of 95%.testului
probability ofsignificance
95%. threshold of 0.05 corresponding the result guarantee probability
The
Fisher, a major
The majordifferences
cărui valoare
differencesde were given,
10,15
were given,a to
fost
to aa greater extent, by
semnificativ
greater extent, bythe
mai theinfrastructure
infrastructureand
mare and
decât valoarea accessibility
sa critică de
accessibility
compared to the tourist potential.
compared to the tourist potential.
2 (I ) aimed
2,16. TheDe
The asemenea,
tourism
tourism pressure
pressure acest
durationaspect
duration a fost
determined
determined redat
forthe
for thenumber
numberprin ofof valoarea
overnight
overnight p-value
stays/km
stays/km =2 1.9
2 (I2) aimed to × 10-9,
to complete
completethe thetourism
tourismpressure
pressurepicture
picturebecause
becausethetheintroduction
introduction of the overnight stays in thethe
of the overnight stays in
determinată
quantification
quantificationof caofthisfiind
this process semnificativ
process reduced
reduced the mai mic
the influence
influence decâtvisitors.
of one-day
of one-day pragul
visitors. Thede
The semnificație
pressure
pressure exercised
exercised de 0,05
by by
tourists spending
tourists spendingthe thenight
nightininthe
thestudied
studied area
area was higher.
was higher.
corespunzător probabilității de garantare a rezultatelor de 95%. Diferențele majore au fost
The distribution of this indicator in the development regions, Figure 5b, showed a different
datesituation
într-ofrom maithemare previousmăsură
ones, thedeexplanation
infrastructură și accesibilitate
being related to the influencecomparativ
of health tourism cu (a
potențialul
type of tourism that involves a greater duration of stay) and seaside tourism. The highest values
occurred in the South-East and Central regions, where most spa and seaside resorts are located.
The values of the indicator for 1992, 2008, 2010 and 2014 are shown in Figure 5a–d. The South-
East region clearly stood out, followed by the Central region, represented in all years of the period, 110

 turistic. Durata presiunii turistice determinată pentru numărul de șederi peste noapte / km
(I2) a vizat completarea tabloului de presiune turistică din cauza introducerii de șederi
peste. Distribuția acestui indicator în regiunile de dezvoltare, Figura 4.5b, a arătat o situație
Sustainability 2017, 9, 698 12 of 24
diferită față de cele precedente, explicația fiind legată de influența turismului medical (un
tipThe
de turism care implică o durată mai mare de ședere) și de turismul litoral. Cele mai mari
distribution of this indicator in the development regions, Figure 5b, showed a different
situation
valori au from avuttheloc
previous ones, the
în regiunile explanation
sud-estice being related
și centrale, undetose
theaflă
influence
cele mai of health
multetourism
stațiuni
(a type of tourism that involves a greater duration of stay) and seaside tourism. The highest values
balneare
occurred in și
thede pe litoral.and Central regions, where most spa and seaside resorts are located.
South-East
The values of the indicator for 1992, 2008, 2010 and 2014 are shown in Figure 5a–d. The South-East
Valorile indicelui pentru anii 1992, 2008, 2010 și 2014 sunt prezentate în Figura 4.5a-d.
region clearly stood out, followed by the Central region, represented in all years of the period,
Sustainability 2017, 9, 698 12 of 24
the reason
unde sebeing
observăconnected,
valoriasridicate
previouslyde stated,
parteatoregiunii
the presence of the seaside
Sud-Est, urmată(which implies acentrală,
de regiunea greater
duration of stay) and the spa resorts.
the reason being connected, as previously stated, to the presence of the seaside (which implies a
pentru
In thetoți
greater firstanii
durationcase, ofde
the
stay)studiu.Vvalorile
explanation
and the spa was maxime to
connected
resorts. în the
ambele cazuri ofauspafost
high density nu and,
resorts, sunt infoarte
the
second case,
In theto a small
first case, area.
the We should also
explanation wasstate that the
connected tomaximum valuesof
the high density inspa
both cases were
resorts, recorded
and, in the
favorabile,
in 2014.
având în vedere valori mai mari de 100 peste noapte / km2, care le-a clasificat
second case, to a small area. We should also state that the maximum values in both cases were
The situation
în recorded
categoria VI of
in 2014. în these
ceea regions is not
ce privește very favorable,
durata presiunii cu considering the valuesaceștia,
care se confruntă of moreceea
than ce 100ar
overnight stays/km
The situation 2 , of
whichtheseclassified
regions isthem within
not very category
favorable, VI and described
considering the valuestheof increased
more thantourism
100
avea
pressure repercusiuni
overnight
in termsstays/km
of the serioase
pressureasupra acestora rocesul de dezvoltare sustenabilă.
2, which classified them within category VI and described the increased tourism
duration faced by them, which would have serious repercussions on
pressure in terms of
the sustainable development process.the pressure duration faced by them, which would have serious repercussions
Înoncazul celorlalte
the sustainable regiuni,
development valorile
process.maxime au fost înregistrate la începutul sau la sfârșitul
In the case of the other regions, the maximum values were recorded either at the beginning or at
In the case of the other regions, the maximum values were recorded either at the beginning or
the end of analyzed
perioadei analizate. period.
at the end of analyzed period.

(a) (b)

(c) (d)
Figure 5. The trend of the tourism pressure duration (I2) by regions (a) in 1992; (b) in 2008; (c) in 2010;
Figure
Figura 5. The
4.5. trend of duratei
Tendința the tourism pressureturismului
presiunii duration (I2 ) (I2)
by regions (a) in 1992;
pe regiuni (b)1992;
(a) în in 2008;(b)
(c) in
în2010;
2008; (c)
(d) in 2014.
(d) in 2014.
în 2010;
The(d) în 2014.
analysis of these indicator dynamics during 1992–2014 revealed an average increase of
The analysis
tourist densityof these
only indicator
in the Centraldynamics
region, byduring 1992–2014
0.596 overnight revealed(0.51%).
stays/year an average increase of tourist
Analiza dinamicii
significant indicatorilor
decrease of the în perioada
indicator I 2 was 1992-2014
density only in the Central region, by 0.596 overnight stays/year (0.51%).
The most determined a evidențiat
for o creștere
the South-East medie
region (by
4.254 overnight
The most stays/km
significant
2, representing a decrease of 2.59% annually). The regress was triggered by
decrease of the indicator I2 was
a densității turistice doar în regiunea centrală, cu determined for thepeste
0,596holidays
de șederi South-East
noapteregion
an (by 4.254
/(Bulgaria,
(0,51%).
overnight stays/km , representing atourists
the significant flow
2 of Romanian decreaseforofthe summer
2.59% annually). The to regress
other countries
was triggered by the
Greece, Turkey, etc.), while the number of foreign tourists in Romania dropped sharply as a
significant flow of Romanian tourists for the summer holidays to other countries (Bulgaria, Greece,
consequence of the low quality of the services offered.
Turkey, etc.), while the number of foreign tourists in Romania dropped sharply as a consequence of the
The assessment of the differences between the seven development regions of Romania
low (significant
quality of the services
or not), offered.
in terms of tourism pressure duration (overnight stays/km2), was also achieved
by applying the ANOVA Single Factor function. 111
The results of the ANOVA Single Factor function application on the data series of I2 in the seven
development regions in Romania, in the period 1992–2014, supported the regional manifestation of
the significant differences between their tourism pressure duration. The viability of the alternative
hypothesis H1 is evidenced by the Fisher test, and its value of 135.62 is significantly higher than the
Cea mai importantă scădere a indicatorului I2 a fost determinată pentru regiunea Sud-Est
(cu 4.254 de șederi peste noapte / km2, reprezentând o scădere de 2,59% anual). Regresul a
fost declanșat de fluctuația semnificativă a turiștilor români pentru vacanțe de vară în alte
țări (Bulgaria, Grecia, Turcia etc.), în timp ce numărul turiștilor străini din România a
Sustainability 2017, 9, 698 13 of 24
scăzut drastic ca o consecință a calității scăzute a serviciilor oferite. Evaluarea diferențelor
dintre cele șapte regiuni de dezvoltare ale României (semnificative sau nu), în termeni de
The assessment of the differences between the seven development regions of Romania (significant
durată
or a presiunii
not), in terms of tourismturismului (nopți
pressure / km2),
duration sa realizat
(overnight și prin2aplicarea
stays/km ), was alsofuncției
achievedANOVA by applying cu
the ANOVA Single Factor function.
un singur factor. Rezultatele aplicației funcției ANOVA Single Factor pe seria de date a lui
The results of the ANOVA Single Factor function application on the data series of I2 in the seven
I2 în cele șapte
development regionsregiunile de dezvoltare
in Romania, in the period din1992–2014,
România,supported
în perioada the 1992-2014, au susținut
regional manifestation of
the significant differences between their tourism pressure duration. The viability of the alternative
manifestarea regională a privind diferențele semnificative dintre durata presiunii turistice.
hypothesis H1 is evidenced by the Fisher test, and its value of 135.62 is significantly higher than the
Viabilitatea
critical value of
Sustainability alternative
2.16.
2017, ipoteza
The value
9, 698 H1 =este
p-value ⇥ 10 59 was de
7.54 evidențiată testul Fisher,
determined as being iarsignificantly
valoarea sa de
lower
13 of 24

than the significance threshold of 0.05, corresponding to a result guarantee probability of 95%.
135,62 este
critical valuesemnificativ mai p-value
of 2.16. The value mare decât
= 7.54 ×valoare
10 59 wascritică de 2,16.
determined as beingValoarea p-valoare
significantly
Although the differences are significant, the issues raised are felt only for regions with spa and
lower than= 7,54
the significance threshold of 0.05, corresponding to a result guarantee probability of 95%.
seaside
⇥ 10 a resorts,
fost
Although which
determinată havecaa proper
fiind
the differences specific organization
are semnificativ
significant, the mai thatdecât
issuesmică
raised does not affect
pragul
are felt only desustainable
for withdevelopment
semnificație
regions spa de
and0,05,
too much.
seaside resorts, which have a proper specific organization that does not affect sustainable
careThe
corespunde
regionaltoo
development unei
analysis probabilități
much. of the third de garantare
indicator trenda (social
rezultatelor
impactde of 95%. De asemenea,
tourism)—I a fost
3 , determined by
the number of touristanalysis
arrivals/capital
of the thirdratio, alsotrend
began withimpact
an analysis of its dynamics during
by the
inițiată oThe regional
analiză a dinamicii indicator
turiștilor. Valorile (social
indicatorului of tourism)—I
pentru anii 3,1992,
determined
2008, 2010
periodthespecified.
number of tourist arrivals/capital ratio, also began with an analysis of its dynamics during the
și 2014
period
The sunt prezentate
specified.
values of the indicator în for
figura 4.6a-d.
1992, 2008, 2010Primele
and 2014trei locurile
are shown au fost
in Figure 6a–d.împărțite
The first între
three
The values of the indicator for 1992, 2008, 2010 and 2014 are shown in Figure 6a–d. The first three
places were shared between the SE, Central and West regions. We noticed the effects of the economic
regiunile
places SE,
were Central și Vest.
shared between theAnaliza
SE, Centraldatelor
and West reflectă
regions.efectele
We noticedcrizei economice
the effects pentru anii
of the economic
crisis for the years 2008 and 2010 in the case of this indicator, as well. The highest values were recorded
crisis for the years 2008 and 2010 in the case of this indicator, as well. The highest values were
2008
in și 2010
therecorded
South-East și(1992)
în cazul acestuiregions
and Central indicator.
(2010Cele mai mari
and 2014). Like in valori au fostcase,
the previous
in the South-East (1992) and Central regions (2010 and 2014). Like in the previous case, the
înregistrate
the Central în
region showed the most significant increase after 2010.
regiunile de sud-est (1992) și în regiunile centrale (2010 și 2014).
Central region showed the most significant increase after 2010.

(a) (b)

(c) (d)
Figure 6. The I3 dynamics by region (a) in 1992; (b) in 2008; (c) in 2010; (d) in 2014.
Figure 6. The I3 dynamics by region (a) in 1992; (b) in 2008; (c) in 2010; (d) in 2014.
Figura 4.6. Dinamica I3 pe regiuni (a) în 1992; (b) în 2008; (c) în 2010; (d) în 2014.
Regarding the region development (NUTS level 2), Figure 6b, we identified the Central region
Regarding theofregion
to have values development
between (NUTS
0.43 arrivals/capita andlevel
0.742), Figure 6b, we
arrivals/capita, identified
which theitCentral
classified region to
in categories
V and VI, thus with a high level of tourism pressure at a social level, which can create problems
have values of between 0.43 arrivals/capita and 0.74 arrivals/capita, which classified it in categories for
the future sustainable development process of the region. Values above the national average (0.32 112
V and VI, thus with a high level of tourism pressure at a social level, which can create problems
arrivals/capita) also occurred in the West region.
for the future sustainable development process of the region. Values above the national average
At the other end of the scale, there was the South-West Oltenia region with indicator values
(0.32 arrivals/capita) also occurred in the West region.
ranging between 0.15 arrivals/capita (2010) and 0.26 arrivals/capita (1992).
At the other end of the scale, there was the South-West Oltenia region with indicator values
 În ceea ce privește dezvoltarea regiunii (nivelul 2 NUTS), Figura 4.6b, evidențiază
regiunea centrală cu valori cuprinse între 0,43 sosiri / cap de locuitor și 0,74 sosiri / cap de
locuitor, ce o clasifică în categoriile V și VI, deci cu un nivel ridicat de presiune turistică
la nivel social, care poate crea probleme pentru procesul de dezvoltare sustenabilă a
regiunii. Valori peste media națională (0,32 sosiri / capita) au avut loc și în regiunea Vest.
La celălalt capăt al scalei a fost regiunea Sud-Vest Oltenia cu valori indicatoare variind
între 0,15 sosiri pe cap de locuitor (2010) și 0,26 sosiri pe cap de locuitor (1992). Primele
trei categorii, Figura 4.6c, sub media națională, au totalizat 64%.
Analizând în continuare dinamica acestui indicator în perioada 1992-2014 și
urmărind aceleași probleme, se poate observa că aceleași regiuni, Central și Nord-Vest, au
înregistrat creșteri globale (cu 0,012 sosiri / cap de locuitor și 0,002 sosiri pe cap de
locuitor, sau 2.03% și, respectiv, 0.50% pe an), ca și în cazul primului indicator.
Celelalte regiuni au înregistrat scăderi medii ale indicatorului I3 între 0,005 sosiri /
cap de locuitor pe an (sud-est) și 0,0005 sosiri pe cap de locuitor pe an (Regiunea Vest).
În urma aplicării funcției unice a ANOVA pe seria de date I3 în perioada 1992-2014,
rezultatele obținute pentru cele șapte regiuni de dezvoltare ale României au condus la
concluzia că există diferențe semnificative între regiunile de dezvoltare din România în
ceea ce privește presiunea turistică, de numărul de sosiri / populație.
Rezultatele au condus la concluzia că au existat diferențe semnificative între cele
opt regiuni de dezvoltare ale României, atât în ceea ce privește presiunea turistică, având în
vedere numărul de sosiri / suprafața țării, numărul de sosiri / populație și durata presiunilor
turistice (numărul de nopți / km2).
Politicile și strategiile abordate la nivel național în ceea ce privește dezvoltarea
regională vizează soluționarea și reducerea disparităților dintre regiuni. Cu toate acestea, în
ceea ce privește presiunea turistică, procesul de scădere nu a fost foarte vizibil.
Pentru a evidenția presiunea turistică asupra direcțiilor fundamentale (creșterea
economică, sustenabilitatea mediului și echitatea socială), a fost testată existența unor
relații pe termen lung. Variabilele au fost considerate semnificative și incluse în analiză,
reprezentând atât presiunea turistică (prin cei trei indicatori de comparație: I1, I2, I3), cât și
procesul de dezvoltare regională (PIB și VH). Modelul econometric sa bazat pe analiza de
cointegrare, incluzând indicatorii menționați mai sus, în perioada 2000-2014, și în cele opt
regiuni de dezvoltare ale României. Prima etapă a testului de cointegrare a vizat testarea
ordinii de integrare a fiecărei variabile, considerând că toate seriile ar trebui integrate în

113

 considered significant and included in the analysis, representing both tourism pressure (through the
three comparison indicators: I1 , I2 , I3 ) and the regional development process (GDP and VH).
The econometric model was based on the cointegration analysis including the aforementioned
indicators, during 2000–2014, and within the eight development regions of Romania. The first stage of
the cointegration test aimed at testing the integration order of each variable, considering that all the
series should be integrated by the same order. The analysis was initially aimed at the level series study,
aceeași ordine.
the results Analiza
being shown a fost4. inițial destinată studiului pentru serii de nivel, rezultatele
in Table
fiind prezentate înTable
tabelul 4.5
4. The results of the unit root existence test in the variable series.

Panel Unit Root Test: Summary

Sample: 2000 2014
Exogenous variables: Individual effects
User-specified lags: 1
Newey-West automatic bandwidth selection and Bartlett kernel
Null: Unit root (assumes common unit root process)
Method: ADF—Fisher Chi-square
Series Statistic Prob. ** Cross-sections Comments
I1 10.2287 0.8544 8 104
I2 19.8671 0.2263 8 104
I3 8.54484 0.9310 8 104
GDP 6.05759 0.9875 8 104
VH 1.53449 0.9997 8 104
** Probabilities for Fisher tests are computed using an asymptotic Chi-square distribution. All other tests assume
asymptotic normality.

Pentru fiecare variabilă (I1, I2, I3, GDP, VH) valorile critice de probabilitate (Prob.
**) corespunzătoare testului Augmented Dickey Fuller (ADF) au fost mai mari de 0,05
(Tabelul 4.4). Aceste rezultate au condus la concluzia că riscul a fost mai mare decât
pragul standard de 5%, astfel ipoteza unității de rădăcină pentru serii de nivel a fiecărei
variabile a fost acceptată. Aceste rezultate au condus la verificarea ulterioară a seriei prin
testarea dacă există o rădăcină unitară în cadrul seriei de variabile diferențiate.
Analiza diferențelor rezultate din seria celor cinci variabile (tabelul 4.5), prin
valorile critice de probabilitate (Prob. **) ale testului ADF, care a fost mai mică de 0,05
(pragul standard de 5%), a produs riscul ca rădăcina unitară a seriei D (I1), D (I2), D (I3),
D (PIB), D (VH) ar putea fi mai mică de 5%. În consecință, seriile analizate privind
regiunile de dezvoltare din România au fost considerate integrate prin ordinul I.

Tabelul 4.6

Rezultatele testului de existență al unității de bază în seriile variabile.

_________________________________________________________________________
Test panel al rădăcinii unitate: Sumar
_________________________________________________________________________
Eșantion: 2000 2014
Variabile exogene: Efecte individuale
Decalaje specificate de utilizator: 1
Selecție Newey-West automată a lățimii de bandă și nucleu Bartlett
Nul: unitate rădăcină (preia procesul comun al unității rădăcină)
Metodă: ADF -- Fisher Chi-pătrat
_________________________________________________________________________

114

 Serii Statistică Prob.** Secțiuni transversale
Comentarii
_________________________________________________________________________
_____
I1 10.2287 0.8544 8 104

I2 19.8671 0.2263 8 104

I3 8.54484 0.9310 8 104
GDP 6.05759 0.9875 8 104
VH 1.53449 0.9997 8 104

_________________________________________________________________________
** Probabilitățile pentru testele Fisher sunt calculate prin utilizarea distribuției asimptotice
chi-pătrat. Toate celelalte teste presupun normalitate asimptotică.

Tabel 4.7.Rezultatele testului de existență al unității de bază în seriile de variabile

diferențiate.
_________________________________________________________________________
Test panel al rădăcinii unitate: Sumar
_________________________________________________________________________
Eșantion: 2000 2014
Variabile exogene: Efecte individuale
Decalaje specificate de utilizator: 1
Selecție automată a lățimii de bandă Newey-West și nucleu Bartlett
Nul: unitate rădăcină (preia procesul comun al unității rădăcină)
Metodă: ADF -- Fisher Chi-pătrat
_________________________________________________________________________
Serii Statistică Prob.** Secțiuni transversale
Comentarii
_________________________________________________________________________
D(I1) 61.9750 0.0000 8 96
D(I2) 57.7525 0.0000 8 96
D(I3) 61.7723 0.0000 8 96
D(GDP) 27.8343 0.0331 8 96
D (VH) 27.4150 0.0371 8 96
_________________________________________________________________________
** Probabilitățile pentru testele Fisher sunt calculate prin utilizarea distribuției asimptotice
chi-pătrat. Toate celelalte teste presupun normalitate asimptotică.

Concluzia primei etape a permis aplicarea testului de cointegrare Johansen. Acest test a
fost aplicat în timp ce PIB și VH au fost variabile endogene.
Din cele trei modele de cointegrare (Tabelul 4.6) a fost selectată prima (asociată cu cea mai
mică probabilitate critică Prob = ** = 0,00<0,05, ceea ce înseamnă că riscul a fost cel mai
mic comparativ cu pragul standard de 5%), care a inclus toate cele trei variabile exogene.

115

Tabel 4.8. Rezultatele testului de cointegrare Johansen cu GDP ca variabilă endogenă.
_________________________________________________________________________
Test Johansen de cointegrare
_________________________________________________________________________
Eșantion (ajustat): 2003 2014
Observații incluse: 96 după ajustări
Prezumția tendinței: nici o tendință deterministă
Serii: GDP I1 I2 I3
Interval de decalaj (în primele diferențieri): 1 la 2
Test rang de cointegrare nerestricționat (Trace)
_________________________________________________________________________
Nr. ipoteze emise CE(s) Eigenvalue Trace statistic 0.05 Valoare critică
Prob.**
_________________________________________________________________________
Niciuna* 0.614040 146.1088 40.17493
0.0000
Cel mult 1* 0.299735 54.71479 24.27596 0.0000
Cel mult 2* 0.172417 20.51029 12.32090 0.0017
Cel mult 3* 0.024108 2.342689 4.129906 0.1486
________________________________________________________________________
Trace test-ul indică 3 eqn-cointegranți la nivelul 0.05.* denotă respingerea ipotezei la
nivelul 0.05
**valori-p MacKinnon-Haug-Michelis (1999).

Testul Johansen a indicat o relație de cointegrare între variabilele analizate (tabelul 4.7),
într-un model fără tendință, fără a implica o ecuație care să sublinieze relația stabilă pe
termen lung între variabila endogenă GDP și variabilele de presiune turistică (I1, I2, I3).

GDPt = 601.76 I1t + 83.6068 I 2t + 36757.28 I3t (1)

Tabel 4.9. Rezultatele ecuației de cointegrare ( GDP ca variabilă endogenă).

_________________________________________________________________________
Ecuație/ecuații de cointegrare Probabilitate log -1359.951
_________________________________________________________________________
Coeficienți de cointegrare normalizați
_________________________________________________________________________
GDP I1 I2 I3
_____________________________________________________________________________________________________________
____
1.000000 -601.7610 -83.60678 - 36757.28
_________________________________________________________________________

Coeficienții ecuației modelului de cointegrare (1) au indicat foarte clar, prin semnele lor
pozitive (acestea au avut întotdeauna cu semnul opus celui prezentat în tabel), relația
stabilă pe termen lung, în vederea creșterii PIB-ului sub presiunea turistică.

116

Dintre cele două modele de cointegrare testate (Tabelul 4.8) și analizate, primul a fost
selectat (asociat cu cea mai mică valoare a probabilității critice prob ** ** = 0,00 <0,05,
ceea ce înseamnă că riscul a fost cel mai mic comparativ cu pragul standard de 5%), care a
inclus cele două variabile exogene (I1, I2).

Tabel 4.10. Rezultatele testului de cointegrare Johansen cu VH ca variabilă endogenă.

_________________________________________________________________________
Test Johansen de cointegrare
_________________________________________________________________________
Eșantion (ajustat): 2003 2014
Observații incluse: 96 după ajustări
Prezumția tendinței: nici o tendință deterministă (constantă restrictivă)
Serii: VH I1 I2
Interval de decalaj (în primele diferențieri): 1 la 2
Test rang de cointegrare nerestricționat (Trace)
_________________________________________________________________________
Nr. ipoteze emise CE(s) Eigenvalue Trace statistic 0.05 Valoare critică
Prob.**
_________________________________________________________________________
Niciuna* 0.623578 145.7287 35.19275
0.0000
Cel mult 1* 0.302560 51.93241 20.26184 0.0000
Cel mult 2* 0.165251 17.33992 9.164546 0.0012
_________________________________________________________________________
Trace test-ul indică 3 eqn-cointegranți la nivelul 0.05.* denotă respingerea ipotezei la
nivelul 0.05.
**valori-p MacKinnon-Haug-Michelis (1999).

Același test Johansen a indicat, și în acest caz, existența unei relații de cointegrare
între variabilele analizate (Tabelul 4.9) într-un model fără trend. O astfel de ecuație a fost
obținută, evidențiind relația stabilă pe termen lung între variabila endogenă VH și
variabilele de presiune turistică (I1, I2, I3).

Tabel 4.11. Rezultatele ecuației de cointegrare ( VH ca variabilă endogenă).

________________________________________________________________________
Ecuație/ecuații de cointegrare Probabilitate log -1359.951
_________________________________________________________________________
Coeficienți de cointegrare normalizați
_________________________________________________________________________
VH I1 I2 C
_____________________________________________________________________________________________________________
1.000000 - 57.06906 - 1.274356 - 1704.283
_________________________________________________________________________
Semnele pozitive ale coeficienților ecuației modelului de cointegrare (2) au arătat
existența unei relații stabile pe termen lung, adică o creștere a VH sub presiunea turistică.
Concluzia a fost că o creștere a indicatorilor de presiune turistică (I1, I2, I3) a
determinat modificarea aceleiași căi a PIB și VH, conducând în timp la rezultate cu impact

117

semnificativ privind creșterea economică regională. Presiunea turistică poate fi o
componentă foarte importantă a regiunilor de dezvoltare a României de-a lungul timpului,
dar o atenție deosebită ar trebui acordată politicilor și strategiilor pentru a evita un impact
Sustainability 2017, 9, 698 17 of 24
negativ asupra dezvoltarea sustenabilă a turismului. Modelul econometric bazat pe analiza
de cointegrare a signs
The positive subliniat
of theexistența pe model
cointegration termenequation
lung a coefficients
unei relații(2)constante
showed theca o analogie
existence of a a
long-term stable relationship, meaning an increase of VH under tourism pressure increase.
tendințelor în perioada
The conclusion 2000-2014,
was that ținând
an increase seama
in tourism de cele
pressure opt regiuni
indicators (I1 , I2 , Ide dezvoltare
3 ) entailed the a
modification in the same path of GDP and VH, while leading over time to results with significant impact
României la nivelul
Sustainability 2017, 9, 698
on the regional ale
economic tuturor
growth. indicatorilor.
Tourism Analiza
pressure may a arătat
be a very că component
important impactul dezechilibrelor
17 of 24
of the regional
development of Romania over time, but great attention should be paid to the policies and strategies
teritoriale a fost destul de semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea și în timp ar trebui să
negative impact if actions are not carried out to ensure the sustainable development of tourism while
adopted, because a component with a positive impact could become one with a negative impact if
it intensifies.
actions
Theare not carriedmodelout to based
ensureon the sustainable
fie supuse procesului
econometric de sustenabilitate, the care ardevelopment
cointegration trebui
analysis să fie of tourism while
mai multthe
highlighted vizibileit intensifies.
long-term în România.
existence
The econometric model based on the cointegration analysis highlighted
of a steady relationship as a trend analogy during 2000–2014, taking into account the distribution the long-term existence in
of a steady relationship as a trend analogy during 2000–2014, taking
În acest context, elaborarea măsurilor strategice a impus aplicarea criteriilor de selecție
all the eight development regions of all indicators at the level of into
Romania. account the distribution in all
the eight
It was development
a manifestationregions of of all indicators
regional policy,atwhich
the levelpaidof Romania.
special attention to the planning and
economice,
It was aecologice
management manifestation
of și of
sustenabile
location conditions, regional din punct
policy,
distributing which de vedere
paid
the tourist regional
special attention
activities. In theseto pentru a permite
the planning
circumstances, and
it is o
management
necessary of location
to focus on howconditions,
development distributing
should take theinto
tourist
accountactivities. In these circumstances,
the sustainability process. it is
structură
necessary permanentă
to focus onwas
The conclusion howde politici
development
that economice,
should take
the implementation deinto
of mediuaccount
Regional și sustenabile la nivel
the sustainability
Development Policy regional
process.
of Romania was care
The conclusion
extended and included was allthat
thethe implementation
fields of Regional
of activity, implicitly Development
including tourism,Policy
but the of Romania
results of was the
să permitshowed
extended
analysis
adaptarea
and included șiallothe
that the
contribuție
fieldsof
impact
semnificativă
of territorial
activity, implicitly
imbalances
a turismului
including lasignificant
tourism,
was quite
dezvoltarea
but the results regională
of the
on regional
analysis showed
development andthat the
over impact
time shouldof territorial
be subjected imbalances was quite significant
to the sustainability process, onwhich
regional development
should be more
sustenabilă.
and over
visible time should be subjected to the sustainability process, which should be more visible
in Romania.
in Romania.
Ca context,
In this ocontext,
concluzie
In thisenvironmental
subliniem
the drafting
the drafting
că regiunea
of strategic measurescentrală
of strategicsustainable
required the
measures required
a concurat
application cuof regiunea SE
selection criteria pentru
of
economic, and regionally policies the application
to allow of selection
a permanent criteria
structural
of economic,
primele
adaptation douăandenvironmental
locuri. and regionally
În perioada
a significant contribution 1992-2014, sustainable
of tourism to the policies
comparativ cutocelelalte
sustainable allow
regionala regiuni,
permanent
development. se structural
constată în
adaptation and a significant contribution of tourism to the sustainable regional development.
regiunea
5. The Tourismcentrală valoriTrend
Pressure mariinale theindicatorului
Central Region presiune turistică. In acest context, această
5. The Tourism Pressure Trend in the Central Region
As a conclusion of the results presented in the previous chapters, compared to the other seven
regiune
tourist
aa conclusion
fost aleasă
Asregions, we may ofpentru
the
highlight
o analiză
results presented
that
maiinprofundă
the Central theregion acompeted
previous tendinței
chapters, de presiune
compared
with the SE region toturistică.
the for
other theseven
first
tourist regions, we may highlight that the Central region competed with the SE region for showed
the first
Pe parcursul Inperioadei analizate, tendința de to densitate
two places. In the period 1992–2014, compared to the other six regions, the Central region
two places. the period 1992–2014, a presiuniitheînCentral
turismregion a fostshowed
similară
high indicator values defining tourismcompared
pressure, meaningthe otherthatsixtheregions,
tourism pressure was high. In this
high indicator values defining tourism pressure,
intensității
context,
context,
thisacesteia
this
region
region
și
was
was
durata
selected
selected
(Figura
for a deeper
for a
4.7a,
deeper
b)meaning
și, of
analysis
analysis
cuthe
of
othat
the
micăthe tourism
tourism
tourism
excepție pressure
pressure
pressure
întrend.
1996,
trend. was high. In this
la presiunea la
Throughout the analyzed period, the tourism pressure density trend was similar to its intensity
nivel Throughout
social (Figura
and duration the 7a,b),
(Figure analyzed
4.8). and,period,
with a thesmall tourism pressure
exception in 1996,density
to thetrend was similar
pressure at socialtolevelits intensity
(Figure
and duration (Figure 7a,b), and, with a small exception in 1996, to the pressure at social level (Figure 8).
8).

(a) (b)
Figure 7. The trend of indicator I1 (a), and I2 (b) in the Central region (1992–2014).
Figure 7. The trend of indicator I1 (a), and I2 (b) in the Central region (1992–2014).

InFigura 4.7. Tendința

the Central indicatorului
region, however, I1 (a),
between si Iand
1992 2 (b)2002,
in regiunea
there wasCentrala (92-2014)
an overall significant
In theof
reduction Central region, pressure,
the tourism however, between 1992arrivals/km
with 15.66 and 2002, there was an
2 (except foroverall significant
1995 and reduction
1996, when the
of the tourism pressure, with 2
indicator rose slightly) and, for15.66 arrivals/km
the entire period of(except
analysis,forthere
1995was
andan1996, whenincrease
average the indicator rose
in arrivals
slightly)
by Înand,
0.88/km regiunea
for the centru,
2 annually, entire însă,of
period
representing între
an 1992
analysis,
annual și 2002,
there
average was
gainanaofaverage
fost o reducere
1.91%. increase generală
in
An exceptionarrivals
to thebysemnificativă
0.88/km
rising trend
2

annually,
of representing
the indicator an annualperiod
in the 2002–2014 averagewasgain of 1.91%.
recorded An 2009
in 2008, exception to the
and 2010, rising
when thetrend of the
number of
atourist
presiunii turistice,
arrivals cuaccommodation
in tourist 15,66 sosiri / structures
km (cu excepția anilor
decreased 1995toși2007.
compared 1996, când indicatorul
In terms of tourism pressure intensity and duration in the Central region, except for the same
ayears
crescut ușor) și, pentru întreaga perioadă de analiză, sa înregistrat o creștere medie a
1995 and 1996, a decrease of the indicator with 0.20 nights/km2 between 1992 and 2002 was
noticed. The indicator growth trend in the following period 2002–2014 was also interrupted in 2008,
2009 and 2010 by a significant decrease in the number of overnight stays. Considering the entire
period of analysis, we may determine an average increase of 1.99% per annum, meaning an absolute118

sosirilor cu 2017,
Sustainability km2 anual, reprezentând, reprezentând un câștig mediu anual de 1,91%.
0,889,/698 18 of 24

O excepție de la tendința de creștere a în perioada 2002-2014 a fost înregistrat în 2008,

indicator in the 2002–2014 period was recorded in 2008, 2009 and 2010, when the number of tourist
2009 și 2010,
arrivals cândaccommodation
in tourist numărul sosirilor turistice
structures în structurile
decreased comparedde to
cazare
2007. turistică a scăzut față
In 2007.
de anul terms of
Întourism pressure
ceea ce intensity
privește and duration
intensitatea in the
presiunii în Central
turism region, except
și durata în for the same
regiunea
years 1995 and 1996, a decrease of the indicator with 0.20 nights/km2 between 1992 and 2002 was
centru, se The
noticed. observă aceeași
indicator tendință.
growth Luând
trend in în considerare
the following întreaga perioadă
period 2002–2014 de analiză, in
was also interrupted este
2008,
Sustainability 2017, 9, 698 18 of 24
2009 and 2010 by a significant decrease in the number of overnight stays.
evidentă o creștere medie de 1,99% pe an. O creștere medie a presiunii și intensitățiiConsidering the entire period
of analysis,
value by anwe may determine
average increase an
of average increase
the tourism of 1.99%
pressure andper annum,ofmeaning
intensity an absolutestays/km
0.0118 overnight value by2
2
turismului de 0,0118 șederi peste noapte / km anual.
an average increase of the tourism pressure and intensity of 0.0118 overnight stays/km annually.
annually.
2

Figure 8. The trend of indicator I3 in the Central region (1992–2014).

Figura 4.8. Tendința
Figure indicatorului
8. The trend of indicator I33 in
inthe
regiunea Centrala
Central region (92-2014)
(1992–2014).

The pressure at the social level in the Central region recorded a slightly different trend (Figure
7) in The pressure
the sense thatatthetheindicator
social level in the
value Central only
increased region inrecorded
1995, theaperiod slightlyfrom
different
1992 trend
to 2002 (Figure
faced 7)a
in the
decreasesense
of that
43.46 the indicator
arrivals/capita. value
Based increased
on the only
increase in
from1995,the the
periodperiod from
2002–2014, 1992 to
another 2002 faced
significant a
Presiunea
decreasewasof 43.46 la nivel social
arrivals/capita. în
Based regiunea
on the centru
increase a
fromtheînregistrat
theperiod o tendință
period1992–2014,
2002–2014,an ușor
another diferită
significant
decline recorded in 2008, 2009 and 2010 while, during average increase
decline
(Figura was recorded
4.7)arrivals/capita
with 0.596 in 2008,
în sensul că valoarea 2009 and 2010
annually indicelui
was recorded,while,
a crescutduring the
doar înan
representing period
1995, 1992–2014,
annual perioada
average1992an average
gain of- 2002 increase
0.48%. sa
with If
0.596 arrivals/capita annually was recorded, representing an annual
pressure decreased in the period 1992–2002, this was the result of the decreasing tourist flow average gain of 0.48%.
confruntat cu scădere cu 43,46 sosiri / cap de locuitor.this wasPerioada 2002-2014 a înregistrat o
amidIfeconomic
pressure decreased
conditions, in
asthe
wellperiod
as the1992–2002,
tourism restructuring. the The
result of the decreasing
economic and financialtourist flow
crisis of
amidwas
creștere
2008 economic
cu felt at conditions,
mențiunea
a regional as2008,
că înlevelwell as2009
the the
through tourism
și low restructuring.
2010valuesa fostofînregistrat The economic
the tourism un declin,
pressure and financial
inîn
thetimp
period crisis
ce, în of
2008–
2008 was felt at a regional level through the low values of the tourism pressure in the period 2008–2010.
2010.
perioada 1992-2014,
A particular ando deep
creștere medieofcuthe 0,596 sosiri / capita anual, înregistrând un câștig
A particular and deep approach
approach of the trend trend stages
stages of of the
the assessment
assessment indicators
indicators of of tourism
tourism
pressure
mediu in
anual
pressure the
in de context
the0,48%. of sustainable
contextDacă development,
presiunea adevelopment,
of sustainable considered
scăzut în perioada the economic,
considered 1992-2002, social
the economic,and environmental
aceastasociala fostand
situation in the situation
environmental Central region.
in the Central region.
rezultatul fluxului turistic descrescător ofpe fondul territory
condițiilor economice, precum counties:
și a
This developmentregion
This development region held 14.31%
held 14.31% Romania’s
of Romania’s and included
territory the following
and included the following
Alba, Brasov,
restructurării
counties: Alba, Covasna,
Brasov, Harghita,
turismului. Mures
Criza Harghita,
Covasna, , andMure
economică Sibiu.
și and
financiară
Sibiu. din 2008 sa resimțit la nivel
The specific relief forms, the soil and subsoil riches and
The specific relief forms, the soil and subsoil riches and thethe human
human resources
resources werewere important
important
regional
assets inprin
each valorile
of the scăzute
three plansale presiunii
approached.
assets in each of the three plans approached.
turismului în perioada 2008 - 2010.
The economic activities
Regiunea
The economic centru de were
activities werehighly
highlydiversified,
dezvoltare deține given
14,31%
diversified, given that
din crafts
that hadhad
teritoriul
crafts a secular
României tradition,
a secular and and
și include
tradition, had
structurally experienced significant changes over the past 25 years.
had structurally experienced significant changes over the past 25 years. The structural changesThe structural changes considered
următoarele
emphasizing
considered județe:
structural
emphasizing Alba, Brașov,
activities
structural Covasna,
in metal Harghita,
processing,
activities in Mureșand
metalchemistry,
processing, șichemistry,
Sibiu.
all branches andofall
thebranches
food andoflight the
industries, instead of those related to mining (gold, silver, coal and salt). Agriculture was evidenced
Formele
food and specifice instead
light industries, de relief, bogățiile
of those related solului și subsolului
to mining (gold, silver, și coal
resursele umane
and salt). sunt
Agriculture
by the
was activities by
evidenced primarily focused
the activities on industrial
primarily focusedcrops,on potato
industrialcrops, livestock
crops, potato and viticulture.
crops, livestock and
importante în fiecare
The tourist
viticulture. potential dintre
varietycele
wastrei planuri
the result abordate.
of the Activitățile
interconnection economice
of natural attractions suntwith
anthropogenic
The tourist ones, highlighted
potential variety mainlytheby result
historical andinterconnection
cultural components.
diversificate.
The
Preocupările
Central region
legatewas
comprises
de17 evaluarea
tourist
of presiunii
the
resorts fitted
turismului
forcomponents.
of natural attractions și
sunt numeroase
winter sports, including three
with
anthropogenic ones, highlighted mainly by historical and cultural
internationally
diverse The planfamous
peCentral region resorts
internațional, (Poiana
comprises 17Braşov,
începând tourist P´ltiniş,
cu Predeal),
studiile,
resorts fitted four
metodologiile
for spa resorts
winter și of
sports, national
includinginterest
reglementările three
internationally famous resorts (Poiana Bra ov, P ltini , Predeal), four spa resorts of national interest
(Sovata, B ileTu nad, Covasna, Predeal), and 11 resorts of local interest. This region includes 119 the
highest density of spas in Romania.
The promotion of rural tourism interrelates with the offer of cultural tourism based on the offer
range of households in the villages of the region that, given the isolation and underdeveloped
elaborate de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), prin studii individuale sau de
echipă și studii instituționale, precum și subiectul proiectelor finanțate de Fonduri
europene. UNWTO sprijină maximizarea efectelor pozitive ale turismul la nivel economic,
social și cultural, dar pe fondul diminuării efectelor negative asupra mediului și culturii
locale. Turismul sustenabil își propune să canalizeze turismul în avantajul tuturor părților
interesate - locurile și comunitățile de destinație, turiștii și toate activitățile și serviciile
asociate. Aceasta necesită o planificare integrată pentru a pune turismul într-o relație
echilibrată în contextul dezvoltării generale. Deoarece turismul depinde de valoarea
mediului (cu toate componentele sale naturale, sociale și culturale), ar trebui să existe o
preocupare constantă pentru asigurarea sustenabilității acestora [45]. În schimb, politicile și
strategiile de dezvoltare a turismului nu iau întotdeauna în considerare aceste probleme.
Acesta este unul dintre principalele motive pentru care cercetarea privind dezvoltarea și
turismul sustenabil este importantă și actuală. Indicatorii utilizați combină, integrează și
cântăresc fluxul turistic pentru a cuantifica și analiza presiunea turistică prin intensitatea
fluxurilor turistice. Este piatra de temelie a capitalizării turismului, ceea ce o face relevantă
din punct de vedere geografic și economic [46,47]. La nivel național, prima parte a
perioadei analizate a fost definită de dinamica negativă, iar a doua parte de tendința de
creștere a indicatorilor utilizați. La nivelul macroregiunii, MR. 1 și MR. 2 au fost în
măsură să ridice probleme legate de sustenabilitatea activităților turistice. Primul indicator
înregistrat a crescut în MR. 1, MR. 2 și MR. 3, cu mici scăderi ale MR. 4. Cel de-al doilea
indicator a arătat o creștere ușoară a MR. 1, o scădere în MR. 2 și MR. 3 (dar valorile au
fost peste medie, au scăzut în categoriile superioare și au ridicat probleme la nivel local
sau, cel puțin, au necesitat atenție în perspectiva generală a dezvoltării sustenabile), cu o
scădere semnificativă (în principiu, fără a genera probleme de sustenabilitate) în MR. 4. Al
treilea indicator sugerează o presiune ridicată în MR. 1, o presiune acceptabilă în MR. 2
(care a fost în scădere), și oportunități de dezvoltare sustenabilă în MR. 3 (în creștere) și
MR. 4 (în scădere, dar nu semnificativ). În ceea ce privește regiunile, cea care conține
capitalul sa remarcat - deși prima parte a perioadei a înregistrat o scădere, iar ulterior
creșterea a depășit valorile maxime pentru perioada anterioară. Acest lucru poate fi
explicat prin faptul că a doua parte a perioadei a început cu aderarea României la NATO și
integrarea în Uniunea Europeană.
Valorile foarte ridicate ale presiunii din turism (I1) au fost, de asemenea, determinate de
turismul urban, de afaceri și de congres și cultural din marile orașe, de turismul de coastă,
precum și de valori ridicate pentru turismul medical. În aceste zone, densitatea turiștilor a

120

depășit densitatea medie a populației la nivel național sau chiar densitatea medie a
populației în unele unități administrative teritoriale care le-au format. Cea mai
semnificativă tendință a avut loc în regiunea centrală, în timp ce cea mai semnificativă
regresie a avut loc în regiunea Sud-Est. Pe fondul scăderii generale, I2 a înregistrat cele
mai mari creșteri în regiunea centrală. Dacă valorile minime din 2010 pot fi atribuite crizei
economice, care a determinat călătorii mai puține și mai scurte; tendința generală poate fi
explicată de tendința generală europeană de a diviza sărbătorile, ceea ce duce la creșterea
numărului de segmente turistice urbane și culturale, dar la scăderea numărului de nopți,
adică a duratei medii de ședere. În ceea ce privește sustenabilitatea, acesta a fost un aspect
pozitiv, deoarece a implicat disiparea presiunii exercitate de activitățile turistice, atât în
ceea ce privește timpul cât și spațiul. Prezența litoralului în sud-est a explicat rangul său în
termeni de valori comparativ cu alte regiuni. Analiza celui de-al treilea indicator, legată de
impactul social, a evidențiat diferențe semnificative la nivel național. Regiunile care
înregistrează valori maxime (mult peste pragul categoriei VI) includ zona de litoral (7,01)
urmată de zona stațiunii (2,94), unde numărul turiștilor care sosesc pe parcursul unui an
depășește numărul de locuitori din zonă. Regiunile montane s-au dovedit a fi sub media
națională (0,34). În ceea ce privește regiunile, cea mai spectaculoasă renaștere după criza
economică a avut loc și în regiunea centrală. În alte cazuri, valorile au fost sub media în
raport cu densitatea turistică, precum și cu densitatea populației, activitățile turistice fără a
genera probleme semnificative cu impact negativ, cu excepția cazurilor specifice legate de
anumite obiective turistice. O atenuare a acestei presiuni poate fi obținută prin oferirea de
alternative în regiunile învecinate, suficient de valoroase în ceea ce privește potențialul, dar
fără infrastructură (atât generală, cât și specifică). Un prim pas necesar în abordarea acestei
situații ar putea fi încercarea de optimizare a infrastructurilor existente, care pot fi realizate
numai prin încurajarea și stimularea anumitor tipuri de investiții și activități. Lipsa
echilibrului, legătura, corelația dintre componentele activității turistice provoacă disparități
locale care ulterior duc la o diferențiere regională [48]. Problema de interdependență dintre
turism, presiunea turistică și sustenabilitatea, abordată în acest studiu de caz al regiunii
centrale, este punctul de plecare în analizarea și soluționarea deciziilor luate de alte regiuni
de dezvoltare.
Regiunea centrală are nevoie de programe educaționale comportamentale pentru
turiști. De asemenea, au fost luate în considerare punerea în aplicare a strategiilor de
investiții în funcție de tendințele demografice. Multe dintre problemele ridicate pot fi
abordate prin programe europene de reabilitare/ modernizare a diverselor infrastructuri

121

(afaceri, sociale, educație). În strânsă interdependență cu activitățile educaționale,
activitățile de cercetare și măsurare se concentrează asupra priorităților privind controlul
poluării, activitățile de reducere a emisiilor sau sectorul bunurilor și serviciilor de mediu
[49]. În aceste condiții, putem afirma că presiunea turistică în România în ansamblu este
relativ scăzută în comparație cu Europa, dar este în creștere față de ceea ce este înregistrat,
în medie, în întreaga lume. Această situație este destul de bună și ar trebui păstrată. Trebuie
să remarcăm că există diferențe mari în interiorul țării, o problemă care necesită un
tratament diferit în ceea ce privește turismul și managementul de mediu. În același timp, ar
fi necesar să se analizeze, pe de o parte, regiunile, zonele, centrele și chiar locurile turistice
și, pe de altă parte, unitățile naturale de relief. Folosirea modelelor econometrice bazate pe
analiza de cointegrare a relevat existența unor relații liniare de echilibru pe termen lung ca
o analogie de tendință în perioada 2000-2014, având în vedere distribuția tuturor
indicatorilor din România în cele opt regiuni de dezvoltare. De asemenea, trebuie subliniat
că aceste relații pe termen lung apar numai atunci când se consideră că aplicarea Politicii
de Dezvoltare Regională a României este strâns legată de sustenabilitate, care ar trebui să
se realizeze și la nivelul României.

4.3 Elaborarea unui model econometric de dezvoltare sustenabilă a turismului rural

Modelele econometrice evidențiază impactul presiunilor din turism asupra

nivelurilor economice și sociale, așa cum sunt reprezentate de indicatorii PIB și veniturile
gospodăriilor. Pe de altă parte, din moment ce seriile de date privind deșeurile în regiunile
de dezvoltare din România nu sunt semnificative în momentul de față, se poate face doar o
analiză transversală. Preocuparea noastră este analiza impactului presiunii turismului
asupra mediului, ceea ce reprezintă scopul cercetării independente. În decursul timpului,
modelul matematic s-a dovedit a fi un instrument de cercetare ştiinţifică a lumii, de analiză
imediată a realităţii, prin care specialiştii au reuşit să verifice consistenţa diverselor idei şi
teorii ştiinţifice pentru a găsi explicaţii şi noi concepte şi relaţii ale fenomenelor, proceselor
şi activităţilor din mediul socio-uman. În perioada actuală, modelarea şi simularea ca
metode de abordare ştiinţifică şi practică a lumii înconjurătoare au devenit o necesitate
obiectivă, ca cerinţă stringentă de a introduce rigurozitatea şi abstractizarea în analiza
esenţei şi legilor fenomenelor lumii reale. În contextul dezvoltării sustenabile şi asigurarea
calităţii mereu crescânde a sistemelor, proceselor, activităţilor, produselor şi serviciilor,

122

societatea omenească poate performa numai prin impunerea şi respectarea unor condiţii
care vizează: identificarea şi înţelegerea caracteristicilor şi atributelor calităţii specifice
fiecărui domeniu, a gestionării acestora, în relaţia complexă şi interactivă cu cerinţele,
nevoile şi aşteptările oamenilor.
Aplicarea principiului dezvoltării sustenabile economico-sociale şi nu numai, se
poate realiza numai printr-o îmbinare armonioasă şi dinamică cu schimbările din sfera
calităţii şi a managementului dezvoltării sustenabilitateae, ce au loc în sens evolutiv în
lumea viitorului. În ultimă instanţă, aria problematicii dezvoltării sustenabile este foarte
vastă, ea cuprinde toate aspectele vieţii cotidiene şi de perspectivă ale oamenilor. Este
sarcina managementului organizaţional de a aborda şi stabili modalităţi concrete de
proiectare şi implementare a unui sistem al dezvoltării sustenabile, sistem care este
subordonat obiectivelor, produselor, proceselor şi practicilor specifice ale fiecărei
organizaţii. Din partea cercetătorilor şi a practicienilor, complexitatea situaţiilor de fapt, a
măsurării diversităţii cerinţelor de dezvoltare sustenabilă şi satisfacerii nevoilor oamenilor,
impune studii temeinice, abordate cu rigoare ştiinţifică în asigurarea dezvoltării sustenabile
în toale domeniile, inclusiv în cel rural. În prezent şi în viitor, pentru a rezolva obiectivele
asigurării mereu crescânde a dezvoltării sustenabilee, în mod operativ şi eficient, pentru
obţinerea unor rezultate remarcabile, preocupările sunt îndreptate spre modelarea
matematică a proceselor din mediul intern şi extern al fiecărei organizaţii. Tendiţele
în modelarea dezvoltării sustenabile s-au îndreptat spre utilizarea de medii ponderate în
formulele unor indicatori ai dezvoltării sustenabilee 270 , indicatori agregaţi 271 , modele
funcţionale272, modele de decizie multicriteriale şi modele din teoria jocurilor273.
Desigur, având în vedere complexitatea proceselor din lumea reală, cât şi a
limitărilor matematice cunoscute până în prezent, oricare ar fi modelul matematic utilizat
sau elaborat, acesta are un caracter idealizat şi se referă doar la o parte din proprietăţile
sistemului dezvoltării sustenabile274.

270
Bell, S.; Morse, S., Measuring Sustainability: Learning From Doing, Ediţia a II-a, Routledge, New York,
2008
271
Boulanger, P-M., Sustainable development indicators: a scientific challenge, a democratic issue, Surveys
and Perspectives Integrating Environment and Society, nr.1, 2008, pp.257-259
272
Oprean, C.; Vanu, M.A.; Bucur, A., Sustainable Development Modeling, Management of Sustainable
Development,vol.1, nr.2, Sibiu, 2009, pp.10-18
273
Grigoraş, M.A., Managementul proiectelor şi politici de absorbţie a fondurilor pentru cercetarea ştiinţifică,
Teză de doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca, 2010
274
Bucur, A., Contribuţii la abordarea ştiinţifică a calităţii şi managementului calităţii, prin modelare şi
simulare, Editura Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2015, pp.45-46

123

4.3.1. Adaptarea continuă a modelării dezvoltării sustenabile a turismului rural la
noile cerinţe ale schimbărilor

Este o problemă complexă şi actuală care umple agenda de lucru a diverşi specialişti
în domeniul matematicii şi a dezvoltării sustenabile. O opinie mai nouă275, exprimată în
materialele de specialitate, conturează mai bine obiectul modelării şi al cunoaşterii
matematice prin similitudine cu obiectul abstract al oricărei cunoaşteri, şi anume: stabilirea
identicului matematic (cantitativ, structural, procesual-evolutiv).
Schimbarea este prezentă în întregul univers, de fapt o caracteristică dedicată
transformărilor permanente. În viaţa omenească, schimbările vizează acumularea şi
salturile calitative în domeniul organizării sociale, creşterii economice, protecţiei mediului,
dezvoltării tehnologiilor de lucru şi de comunicaţie, etc.
Din această perspectivă, modelarea ca instrument cantitativ de prognoză şi evaluare a
rezultatelor omeneşti, individuale şi organizaţionale, reprezintă imperative majore ale
adaptării continue la cerinţele şi în beneficiul oamenilor din generaţiile prezente şi viitoare.
Până la urmă, rezultatele adaptării la schimbările din mediul înconjurător şi
organizaţional, nu reprezintă altceva, decât o înţelegere sistemică a realităţii, o premisă a
dezvoltării continue şi sustenabile a oamenilor, pentru acumularea de noi experienţe,
informaţii şi cunoştinţe, în vederea creşterii cunoaşterii în predictibilitatea mediului natural
şi social, şi în ultimă instanţă, a maximizării profiturilor de orice fel, minimizării
pierderilor în producţia de bunuri materiale şi spirituale 276 . În domeniul dezvoltării
sustenabile a turismului rural, apreciem că accentul trebuie pus, pe domenii de vârf ale
schimbării, pe comunicare 277 şi nu în ultimul rând, pe producerea de noi cunoştinţe şi
diseminarea acestora.
Modelarea dezvoltării sustenabile a turismului rural, este, compatibilă cu cerinţele
mereu crescânde ale oamenilor, ci şi în concordanţă cu tendinţele dezvoltării societăţii
omeneşti. Astfel, aducem un plus cantitativ şi calitativ în domeniul dezvoltării sustenabile
privind turismul rural.

275
Dinga, E.(coord.), Sustenabilitatea economică prin politici de ajustare în contextul globalizării, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2001, p.24
276
Bucur, A., Contribuţii la abordarea ştiinţifică a calităţii şi managementului calităţii, prin modelare şi
simulare, Editura Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2015, pp.45-46
277
Flucsă, D.M.; Bucur, A.; Vanu, M.A.; Ţîţu, M.A., Qualitative Communication – a Characteristic of
Sustainable Development, Management of Sustainable Development, vol.1, nr.2, Sibiu, 2009, pp.10-18

124

 4.3.2. Modelare matematică a dezvoltarii sustenabile a organizaţiilor rurale din
turism

Conţinutul acestui subcapitol dezvăluie specificul creării unui model entropic, adică
modelului matematic al dezvoltării sustenabile a turismului rural în contextul
economico-social actual.
Scopul modelului este de a cuantifica incertitudinea privind impactul
activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a organizaţiilor rurale din turism.
În fig. 3.1 prezentăm un model descriptiv ce stă la baza întocmirii modelului
matematic.
Variabilele cuprinse în fig.3.1 sunt valori numerice din intervalul [0,1] asociate
factorilor din tabelele 3.1-3.4:

+ +
unde: 𝑥#,%&'(')*& ,..., 𝑥,-,%&'(')*& reprezintă notaţii matematice ale factorilor economici
selectaţi în urma cercetării bibliografice, care dau satisfacţie subiectivă oamenilor dintr-o
societate la un moment dat ,,t”, în ipoteza independenţei lor statistice.

+ +
unde: 𝑥#,.'&*'/&01+0231 ,..., 𝑥#4,.'&*'/&01+0231 reprezintă notaţii matematice ale factorilor
socio-culturali selectaţi în urma cercetării bibliografice, care dau satisfacţie subiectivă
oamenilor dintr-o societate la un moment dat ,,t”, în ipoteza independenţei lor statistice.

+ +
unde: 𝑥#,%&'1'5*& ,..., 𝑥#6%&'1'5*& reprezintă notaţii matematice ale factorilor ecologici
selectaţi în urma cercetării bibliografice, care dau satisfacţie subiectivă oamenilor dintr-o
societate la un moment dat ,,t”, în ipoteza independenţei lor statistice.
+ +
unde: 𝑥#,.%&02*+3+% ,..., 𝑥4,.%&02*+3+% reprezintă notaţii matematice ale factorilor de securitate
selectaţi în urma cercetării bibliografice, care dau satisfacţie subiectivă oamenilor dintr-o
societate la un moment dat ,,t”, în ipoteza independenţei lor statistice.

125

 Variabile de intrare
+ +
𝑝#,%&'(')*& , … , 𝑝:;,%&'(')*& - probabilităţi de realizare ale factorilor economici
+ +
𝑥#,%&'(')*& , … , 𝑥:;,%&'(')*& la nivele stabilite a fi optime
+ +
𝑝#,.'&*'/&01+0231 , … , 𝑝#4,.'&*'/&01+0231 - probabilităţi de realizare a impactului factorilor socio-
+ +
culturali 𝑥#,.'&*'/&01+0231 , … , 𝑥#4,.'&*'/&01+0231 asupra activităţilor socio-culturale la nivele
optime
+ +
𝑝#,%&'1'5*& , … , 𝑝#6,%&'1'5*& - probabilităţi de realizare a impactului factorilor ecologici
+ +
𝑥#,%&'1'5*& , … , 𝑥#=,%&'1'5*& asupra dezvoltării sustenabile a organizaţiilor rurale din turism la

nivele stabilite a fi optime

Variabile de securitate
+ +
𝑝#,.%&02*+3+% , … , 𝑝4,.%&02*+3+% -
probabilităţi de realizare a impactului
factorilor de securitate
+ +
𝑥#,.%&02*+3+% , … , 𝑥4,.%&02*+3+%

Model matematic: H(𝐷𝐷+ ) =

+ + #4 + +
− ∑:;
GJ# 𝑝G,%&'(')*& 𝑙𝑛 𝑝G,%&'(')*& , − ∑*J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ,
𝑚𝑎𝑥 D L ;
− ∑#6 + +
KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*&
4
+ +
− N 𝑝.,.%&02*+3+% 𝑙𝑛 𝑝.,.%&02*+3+% ≤ 𝛼
.J#

Variabilă de ieşire- Soluţie (rezultat)

𝐻 (𝐷𝐷 + )
+
pentru 𝑝G,%&'(')*& cccccc; 𝑝*,.'&*'/&01+0231
= 𝑃S𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎G ^, 𝑘 = 1,29 +
=
𝑃S𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 > 𝑏* ^, 𝑖 = cccccc +
1,16 ; 𝑝K,%&'1'5*& = 𝑃S𝒙𝒕𝒋,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 > 𝑐K ^, 𝑗 =
cccccc ; 𝑝.,.%&02*+3+%
1,17 + cccc
= 𝑃S𝒙𝒕𝒔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 > 𝑑. ^, 𝑠 = 1,6

Fig.3.1. Elemente generale a unui model matematic pentru dezvoltarea sustenabilă a

turismului rural

126

 Tabel 4.10. Factori economici
+ numărul de turişti
𝑥#,%&'(')*& -
+ durata medie de ședere
𝑥:,%&'(')*& -
+ cheltuielile de o noapte de turiști
𝑥,,%&'(')*& -
+ distribuția veniturilor coeficient
𝑥s,%&'(')*& -
+ satisfacția turiștilor locali din regiune (0-10)
𝑥t,%&'(')*& -
+ satisfacția turiștilor străini din regiune (0-10)
𝑥4,%&'(')*& -
𝑥6,%&'(')*& - poziționarea imaginativă a turiștilor din relația dintre prețul de
calitate și servicii în regiune (0-10)
+ părerea turiștilor despre relația dintre prețul de cazare și serviciile
𝑥=,%&'(')*& -
oferite (0-10)
+ evaluarea calității personalului din sectorul turismului (hoteluri,
𝑥;,%&'(')*& -
restaurante etc.) (0-10)
+
𝑥#-,%&'(')*& - satisfacția turistică din ariile protejate (0-10)
+
𝑥##,%&'(')*& - evaluarea turistică a transparenței informațiilor turistice (0-10)
+
𝑥#:,%&'(')*& - procentul modificărilor cursului valutar (turiști străini)
+
𝑥#,,%&'(')*& - servicii de telecomunicații și poștă (pe cap de locuitor)
+
𝑥#s,%&'(')*& - comunicarea online (internet) (pe cap de locuitor)
+
𝑥#t,%&'(')*& - capacitate de cazare pe cap de locuitor, cum ar fi hoteluri si
pensiuni
+
𝑥#4,%&'(')*& - hoteluri de trei, patru și cinci stele pe cap de locuitor
+
𝑥#6,%&'(')*& - restaurant pe cap de locuitor
+
𝑥#=,%&'(')*& - centrele de informare pentru turiști (pe cap de locuitor)
+
𝑥#;,%& (')*& - site-uri turistice regionale
+
𝑥:-,%&'(')*& - raportul dintre turiștii din sezon si extrasezon
+
𝑥:#,%&'(')*& - numărul angajaților din sectorul turistic/cap de locuitor
+
𝑥::,%&'(')*& - ocuparea forței de muncă la angajare totală
+
𝑥:,,%&'(')*& - sectorul de servicii angajat / totalul ocupării forței de muncă
+
𝑥:s,%&'(')*& - echipamente de transport pe cap de locuitor
+
𝑥:t,%&'(')*& - acces sau nu la aeroport

127

 +
𝑥:4,%&'(')*& - lungimea autostrăzii / suprafața totală a regiunii
+
𝑥:6,%&'(')*& - accesul feroviar are sau nu cale ferata
+
𝑥:=,%&'(')*& - bugetul renovării și restaurării patrimoniului cultural (pe cap de
locuitor)
+ evaluarea accesului la creditul necesar pentru agențiile de turism
𝑥:;,%&'(')*&
(0-10)
+
𝑥,-,%&'(') & evaluarea punctelor de vedere ale localnicilor din cauza impactului
turismului asupra îmbogățitului meșteșugurilor regionale (0-10)

Tabel 4.11. Factori socio-culturali

+ vehicul de transport pe cap de locuitor
𝑥#,.'&*'/&01+0231 -
+ farmacie pe cap de locuitor
𝑥:,.'&*'/&01+0231 -
+ distribuția beneficiilor turistice pentru mediu (0-10)
𝑥,,.'&*'/&01+0231 -
+ numărul agențiilor și centrelor turistice din zonă (pe cap de
𝑥s,.'&*'/&01+0231 -
locuitor)
+ motivația organizației neguvernamentale de a participa la activități
𝑥t,.'&*'/&01+0231 -
turistice locale (0-10)
+ ponderea turismului în economia de destinație
𝑥4,.'&*'/&01+0231 -
+ bugetul patrimoniului cultural regional (pe cap de locuitor)
𝑥6,.'&*'/&01+0231 -
+ organizarea de festivaluri culturale pentru păstrarea și
𝑥=,.'&*'/&01+0231 -
introducerea obiceiurilor
+ numărul de expoziții culturale (pe cap de locuitor)
𝑥;,.'&*'/&01+0231 -
+ procentul populației tinere din regiune
𝑥#-,.'&*'/&01+0231 -
+ procentul populației imbatranite >60 ani din regiune
𝑥##,.'&*'/&01+0231 -
+
𝑥#:,.'& '/&01+0231 - numărul de persoane pe unitate de suprafață
+ rata naturală de creștere a populației
𝑥#,,.'&*'/&01+0231 -
+ procentul populației de alta etnie/religie din regiune
𝑥#s,.'&*'/&01+0231 -
+ capacitatea de toleranță socială (comunitatea gazdă) asupra
𝑥#t,.'&*'/&01+0231 -
turiștilor care viziteaza populația din regiune
+ venitul pe cap de locuitor
𝑥#4,.'&*'/&01+0231 -

128

 Tabel 4.12. Factori ecologici
+ procentul populației locale care are acces la apă curată și
𝑥#,%&'1'5*& -
sănătoasă
+ volumul deșeurilor produse de sectorul turistic
𝑥:,%&'1'5*& -
+ volumul deșeurilor pe cap de locuitor (zilnic)
𝑥,,%&'1'5*& -
+ volumul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor
𝑥s,%&'1'5*& -
+ evaluarea turiștilor privind sănătatea mediului (0-10)
𝑥t,%&'1'5*& -
+ procentul regiunilor naturale protejate / regiuni naturale totale
𝑥4,%&'1'5*& -
+ consumul de energie zilnic (pe cap de locuitor)
𝑥6,%&'1'5*& -
+ consumul de apă în sectorul turismului
𝑥=,%&'1'5*& -
+ consumul de apă zilnic (pe cap de locuitor)
𝑥;,%&'1'5*& -
+ densitatea construcției în unitate de suprafață
𝑥#-,%&'1'5*& -
+ numărul de atracții naturale în zona regiunii
𝑥##,%&'1'5*& -
+ nivelul agricol al regiunii
𝑥#:,%&'1'5*& -
+ procentul terenurilor agricole în regiunea totală a regiunii
𝑥#,,%&'1'5*& -
+ numărul de turiști din zona unității regionale
𝑥#s,%&'1'5*& -
+ numărul de turiști din zona unității protejate
𝑥#t,%&'1'5*& -
+ bugetul patrimoniului cultural - istoric (pe cap de locuitor)
𝑥#4,%&'1'5*& -
+ diversitatea speciilor de plante (pe unitate de suprafață)
𝑥#6,%&'1'5*& -

Tabel 4.13. Factori de securitate

+
𝑥#,.%&02*+3+% - evaluarea securității destinației de către turiști (0-10)
+
𝑥:,.%&02*+3+% - satisfacția turistilor din partea securitatii regiunii
+
𝑥,,.%&02*+3+% - echipamentul de siguranță pe regiune (ambulanță, urgență rutieră)
pe cap de locuitor
+
𝑥s,.%&02*+3+% - evaluarea ratei tensiunii dintre turiști și rezidenți (0-10)
+
𝑥t,.%&02*+3+% - numărul infracțiunilor înregistrate în regiune (pe cap de locuitor)
+
𝑥4,.%&02*+3+% - evaluarea cooperării militare și a agențiilor locale sau
guvernamentale de aplicare a legii să ofere securitate pentru turiști
(0-10)

129

 Pentru elaborarea modelului matematic al dezvoltării sustenabile a organizaţiilor
rurale din turism în contextul economiei colaborative, am definit mai întâi o entropie a
dezvoltării sustenabile, pornind de la formula entropiei stabilită de Claude Shannon.

+
Fie probabilităţile 𝑝G,%&'(')*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎G , 𝑘 = 1,29; 𝑝*,.'&*'/&01+0231
+
=
𝑃 𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 > 𝑏* , 𝑖 = 1,16 +
; 𝑝K,%&'1'5*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒋,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 > 𝑐K , 𝑗 = 1,17 ;
+
𝑝.,.%&02*+3+% = 𝑃 𝒙𝒕𝒔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 > 𝑑. , 𝑠 = 1,6, cu care sunt realizaţi factorii economici,
socio-culturali, ecologici, la momentul de timp t la nivele mai mari decât constantele reale
𝑎G , 𝑏* , 𝑐K , 𝑑. .

Fie câmpul de probabilitate al factorilor economici la momentul de timp t:

𝒙𝒕𝟏,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 𝒙𝒕𝟐,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 … 𝒙𝒕𝟐𝟗,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄

𝐹𝑒𝑐𝑜𝑛+ : + + + ,
𝑝#,%&'(')*& 𝑝:,%&'(')*& … 𝑝:;,%&'(')*&

+ + +
𝑝#,%&'(')*& + 𝑝:,%&'(')*& + ⋯ + 𝑝:;,%&'(')*& = 1. (4.1)

Fie câmpul de probabilitate al factorilor socio-culturali la momentul de timp t:

𝒙𝒕𝟏, 𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 … 𝒙𝒕𝟏𝟔,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍

+
𝐹𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 : + + ,
𝑝#,.'&*'/&01+0231 … 𝑝#4,.'&*'/&01+0231

+ +
𝑝#,.'&*'/&01+0231 + … + 𝑝:;,.'&*'/&01+0231 = 1. (4.2)

Fie câmpul de probabilitate al factorilor ecologici la momentul de timp t:

+
𝒙𝒕𝟏,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒙𝒕𝟐,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 … 𝒙𝒕𝟏𝟕,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄
𝐹𝑒𝑐𝑜𝑙 : + + + ,
𝑝#,%&'1'5*& 𝑝:,%&'1'5*& … 𝑝#6,%&'1'5*&

+ + +
𝑝#,%&'1'5*& + 𝑝:,%&'1'5*& + ⋯ + 𝑝#6,%&'1'5*& = 1. (4.3)

130

 Fie câmpul de probabilitate al factorilor de securitate la momentul de timp t:

+
𝒙𝒕𝟏,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊 𝒂𝒕𝒆 𝒙𝒕𝟐,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 … 𝒙𝒕𝟔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆
𝐹𝑠𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 : + + + ,
𝑝#,.%&02*+3+% 𝑝:,.%&02*+3+% … 𝑝4,.%&02*+3+%

+ + +
𝑝#,.%&02 +3+% + 𝑝:,.%&02*+3+% + 𝑝4,.%&02*+3+% = 1. (4.4)

Definiţie. Definim modelul matematic al entropiei dezvoltării sustenabile a

organizaţiilor rurale din turism în contextul economico - social la momentul de timp t,
ca fiind maximul entropiilor factorilor economici, socio-culturali, ecologici, prin formula:

:; + +
− GJ# 𝑝G,%&'(')*& 𝑙𝑛 𝑝G,%&'(')*& ,
#4 + +
H 𝐷𝐷+ = 𝑚𝑎𝑥 − *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+0231 , . (4.5)
+ +
− #6 KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*&

Pentru a defini corect H 𝐷𝐷+ vom face convenția ca

+ + +
- 𝑝G,%& (')*& ln 𝑝G,%&'(')*& să fie egal cu zero pentru 𝑝G,%&'(')*& =0;
#4 + +
- *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+0231 să fie egal cu zero pentru
+
𝑝G,.'&*'/&01+0231 =0;

#6 + + +
− KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*& să fie egal cu zero pentru 𝑝G,%&'1'5*& =0;

4 + + +
− .J# 𝑝.,.%&02*+3+% 𝑙𝑛 𝑝.,.%&02*+3+% să fie egal cu zero pentru 𝑝.,.%&02*+3+% =0;

ceea ce revine la extinderea funcţiei −𝑥 log 𝑥 prin continuitate în originea sa.

În urma definirii conceptului de entropie a dezvoltării sustenabile a organizaţiilor

rurale din turism în contextul economico-social la momentul de timp t, vom putea
cuantifica incertitudinea privind dezvoltarea sustenabilă a organizaţiilor rurale din turism
în contextul economico - social, la momentul de timp t.

131

 +
Observaţia 1. H 𝐷𝐷+ ≥ 0 pentru orice probabilităţi 𝑝G,%&'(')*& , 𝑘 = 1,29;
+ + + +
𝑝*,.'&*'/&01+0231 , 𝑖 = 1,16 ; 𝑝K,%&'1'5*& , 𝑗 = 1,17 , cu 𝑝#,%&'(')*& + 𝑝:,%&'(')*& +
+ + +
⋯ + 𝑝:;,%& (')*& = 1, 𝑝#,.'&*'/&01+0231 + … + 𝑝:;,.'&*'/&01+0231 = 1,
+ + +
𝑝#,%&'1'5*& + 𝑝:,%&'1'5*& + ⋯ + 𝑝#6,%&'1'5*& = 1.
+ +
Demonstrație: După convențiile - 𝑝G,%&'(')*& ln 𝑝G,%&'(')*& egal cu zero pentru
+ #4 + +
𝑝G,%&'(')*& =0; - *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+0231 egal cu zero pentru
+ #6 + + +
𝑝*,.'&*'/&01+0231 =0; − KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*& să fie egal cu zero pentru 𝑝K,%&'1'5*& =0,
și faptul că probabilităţile fiind cantităţi subunitare logaritmii lor naturali sunt negativi,
observaţia este corectă.
Interpretare: Experimentul probabilist privind dezvolarea sustenabilă a organizaţiilor
rurale din turism în contextul economico – social conține o anumită cantitate de
incertitudine, de nedeterminare, la orice moment de timp t, valoarea minimă a acesteia
trebuie să fie zero.

Observaţia 2. Dacă 𝑝G+ Š ,%&'(')*& = 1 ș𝑖 𝑝G,%&'(')*&

+
= 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜ț𝑖 𝑘 = 1,29, 𝑘 ≠
𝑘- ; 𝑝*+Š ,.'&*'/&01+0231 = 1 ș𝑖 𝑝*,.'&*'/&01+0231
+
= 𝑜 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜ț𝑖 𝑖 = 1,16, 𝑖 ≠
𝑖- ; 𝑝K+Š ,%&'1'5*& = 1 ș𝑖 𝑝K,%&'1'5*&
+
= 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜ț𝑖 𝑗 = 1,17, 𝑗 ≠ 𝑗- , atunci H 𝐷𝐷+ = 0.
Demonstrație: Având în vedere convenţia pentru cazurile de probabilităţi egale cu
zero şi faptul că logaritmul natural aplicat valorii numerice 1 este zero, observaţia este
corectă.
Interpretare: Un experiment privind dezvolarea sustenabilă a organizaţiilor rurale
din turism în contextul economico - social în care toate rezultatele sunt de probabilitate
zero și nu conţin nici o nedeterminare, numai unul singur din fiecare domeniu economic,
socio-cultural, ecologic fiind pe probabilitate 1, este un experiment determinist.

+ +
Observaţia 3. Pentru orice probabilităţi 𝑝G,%&'(')*& , 𝑘 = 1,29; 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ,
+ + + +
𝑖 = 1,16; 𝑝K,%&'1'5*& , 𝑗 = 1,17,cu 𝑝#,%&'(')*& + 𝑝:,%&'(')*& + ⋯ + 𝑝:;,%&'(')*& =
+ + + +
1, 𝑝#,.'&*'/&01+0231 + … + 𝑝:;,.'&*'/&01+0231 = 1, 𝑝#,%&'1'5*& + 𝑝:,%&'1'5*& +
+
⋯ + 𝑝#6,%&'1'5*& = 1, avem H 𝐷𝐷+ ≤ log 29.

132

 Demonstrație: Folosim Inegalitatea lui Jensen, ca inegalitate pentru funcţii reale,
care se enunță astfel:
Fie 𝐹: 𝑎, 𝑏 ⟶ 𝑅 o funţie reală. Această funcţie se numește concavă dacă pentru
orice 𝑥# , 𝑥: 𝜖 𝑎, 𝑏 și λ orice constantă reală λ 𝜖 0,1 avem: 𝑓 𝜆𝑥# + 1 − 𝜆 𝑥: ≥
𝜆𝑓 𝑥# + (1 − 𝜆)𝑓(𝑥: ).
Analizăm funcția continuă și concavă 𝑓: [𝑎, 𝑏] ⟶ 𝑅, 𝑥# , … , 𝑥( din intervalului [𝑎, 𝑏]
(
și numerele reale λ# , … , λ( ≥ 0 cu GJ# λG = 1 . Inegalitatea lui Jensen stabilește
următoarea relaţie:

( (
𝑓( GJ# λG 𝑥G ) ≥ GJ# λG 𝑓(𝑥G ). (4.6)

Această inegalitate o vom aplica pentru:

• funcția concavă și continuă 𝑓 𝑥 = −𝑥 𝑙𝑛 𝑥,
• 𝑎, 𝑏 = [0,1],
• 𝑛 = 29,
+ + +
• 𝑥# , … , 𝑥:; = 𝑝#,%&'(')*& , , … , 𝑝:;,%&'(')*& , 𝑝G,%&'(')*& 𝜖 0,1 𝑘 = 1, … ,29,
# # :; :; # #
• λ# , … , λ:; = ,…, , GJ# λG = GJ# :; = 29 = 1.
:; :; :;

Avem:
:; # + :; # + :; # + +
( GJ# :; 𝑝G,%&'(')*& ) ln( GJ# :; 𝑝G,%&'(')*& ) ≥− GJ# :; 𝑝G,%&'(')*& ln 𝑝G,%&'(')*& .

Adică:
:; :; :;
1 +
1 +
1 + +
( 𝑝G,%&'(')*& )(ln + ln 𝑝G,%&'(')*& )≥− 𝑝G,%&'(')*& ln 𝑝G,%&'(')*&
29 29 29
GJ# GJ# GJ#
:; +
Cum GJ# 𝑝G,%&'(')*& = 1, rezultă că:
:; + + # :; #
− GJ# 𝑝G,%&'(')*& 𝑙𝑛 𝑝G,%&'(')*& ≤− GJ# 𝑙𝑛 :; = ln 29.
:;

Aplicăm inegalitatea (3.6) pentru:

• funcția concavă și continuă 𝑓 𝑥 = −𝑥 𝑙𝑛 𝑥,
• 𝑎, 𝑏 = [0,1],
• 𝑛 = 16,
+
• 𝑥# , … , 𝑥#4 = 𝑝#,.'&*'/&01+0231 ,
+ +
, … , 𝑝#4,.'&*'/&01+0231 , 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝜖 0,1 𝑖 = 1, … ,16,
# # #4 #4 # #
• λ# , … , λ#4 = ,…, , *J# λ* = *J# #4 = 16 = 1.
#4 #4 #4

133

 Avem:
#4 # + #4 # +
( *J# #4 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ) ln( *J# #4 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ) ≥
#4 # + +
− *J# #4 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ln 𝑝*,.'&*'/&01+0231 .

Adică:
#4 #4
1 +
1 +
( 𝑝*,.'&*'/&01+0231 )(ln + ln 𝑝*,.'&*'/&01+0231 )
16 16
*J# *J#
#4
1 + +
≥− 𝑝*,.'&*'/&01+0231 ln 𝑝*,.'&*'/&01+0231 .
16
GJ#
#4 +
Cum *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 = 1, rezultă că:
#4 + + # #4 #
− *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛𝑝*,.'&*'/&01+0231 ≤− *J# 𝑙𝑛 #4 = ln 16.
#4

Aplicăm apoi inegalitatea lui Jensen pentru:

• funcția concavă și continuă 𝑓 𝑥 = −𝑥 𝑙𝑛 𝑥,
• 𝑎, 𝑏 = [0,1],
• 𝑛 = 17,
+ + +
• 𝑥# , … , 𝑥#6 = 𝑝#,%&'1'5*& , , … , 𝑝#6,%&'1'5*& , 𝑝K,%&'1'5*& 𝜖 0,1 𝑗 = 1, … ,17,
# # #6 #6 # #
• λ# , … , λ#6 = ,…, , KJ# λK = KJ# #6 = 17 =1
#6 #6 #6

Avem:
#6 # + #6 # + #6 # + +
( KJ# #6 𝑝K,%&'1'5*& ) ln( KJ# #6 𝑝K,%&'1'5*& ) ≥− GJ# #6 𝑝K,%&'1'5*& ln 𝑝K,%&'1'5*& .
Adică:
#6 #6 #6
1 +
1 +
1 + +
( 𝑝K,%&'1'5*& )(ln + ln 𝑝K,%&'1'5*& ) ≥− 𝑝K,%&'1'5*& ln 𝑝K,%&'1'5*& .
17 17 17
KJ# KJ# KJ#
#6 +
Cum KJ# 𝑝K,%&'1'5*& = 1, rezultă că:
#6 + + # #6 #
− KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*& ≤− KJ# 𝑙𝑛 #6 = ln 17.
#6

Prin urmare, avem H 𝐷𝐷+ ≤ 𝑚𝑎𝑥 ln29, ln16, ln17 = ln 29.

Interpretarea acestei proprietăți este: cantitatea maximă incertitudine sau de

nedeterminare este conținută de câmpurile de probabilitate ale căror evenimente
elementare sunt egal probabile.
Propunem modelul matematic al dezvoltării sustenabile a organizaţiilor rurale din turism
în contextul economico – social actual prin sistemul de formule (3.7) - (3.17) ca fiind

134

alcătuit din formula entropiei dezvoltării sustenabile a organizaţiilor rurale din turism în
contextul economiei colaborative la momentul de timp t, la care am adăugat o restricţie
legată de entropia Shannon a factorilor de securitate:

:; + +
− GJ# 𝑝G,%&'(')*& 𝑙𝑛 𝑝G,%&'(')*& ,
#4 + +
𝐻 𝐷𝐷+ = 𝑚𝑎𝑥 − *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+023 , (4.7)
+ +
− #6 KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*&

4 + +
− .J# 𝑝.,.%&02*+3+% 𝑙𝑛 𝑝.,.%&02*+3+% ≤ 𝛼, (4.8)

+
𝑝G,%&'(')*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎G , 𝑘 = 1,29, (4.9)

+
𝑝*,.'&*'/&01+0231 = 𝑃 𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍 𝒖𝒓𝒂𝒍 > 𝑏* , 𝑖 = 1,16 (4.10)

+
𝑝K,%&'1'5*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒋,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 > 𝑐K , 𝑗 = 1,17, (4.11)

+
𝑝.,.%& 2*+3+% = 𝑃 𝒙𝒕𝒔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 > 𝑑. , 𝑠 = 1,6, (4.12)

+ + +
𝑝#,%&'(')*& + 𝑝:,%&'(')*& + ⋯ + 𝑝:;,%&'(')*& = 1, (4.13)

+ +
𝑝#,.'&*'/&01+0231 + … + 𝑝:;,.'&*'/&01+0231 = 1, (4.14)

+ + +
𝑝#,%&'1'5*& + 𝑝:,%&'1'5*& + ⋯ + 𝑝#6,%&'1'5*& = 1, (4.15)

+ + +
𝑝#,.%&02*+3+% + 𝑝:,.%&02*+3+% + 𝑝4,.%&02*+3+% = 1, (4.16)

𝑎G , 𝑏* , 𝑐K , 𝑑. , 𝛼 ≥ 0. (4.17)

135

Verificarea modelului se poate face prin aplicarea lui succesivă, la mai multe momente de
timp t. Modelul are avantajul că poate fi înţeles şi aplicat uşor şi de către cei ce nu au un
background matematic. Constantele din modelul propus în acest capitol pot fi alese de
managementul organizaţiilor în funcţie de specificul şi obiectivele acestora şi în funcţie de
experienţa profesională a managerilor.

136

 CAPITOLUL 5

MODEL ECONOMETRIC DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI RURAL

IN LOCALITATEA SIBIEL

Turismul rural este o soluție eficientă de armonizare a cerințelor turismului cu

exigențele protecției mediului și dezvoltării sustenabile .278
Dezvoltarea sustenabilă a turismului se conturează, după cum s-a văzut, într-o
activitate economică care trebuie să respecte trei elemente de bază: un impact ecologic
redus, o presiune cat mai mică asupra populației locale dar și respect față de tradițiile și
cultura locală. Este important să oferim soluţii pentru o dezvoltare durabilă a turismului în
satul românesc, fapt pentru care în cele ce urmează voi propune aplicarea unui model
econometric de dezvoltare sustenabilă în satul Sibiel din jud. Sibiu cu posibilitatea
extinderii la nivel national. Satul Sibiel este unul dintre cele mai vechi sate turistice din
România. Satul Sibiul cu o populaţie de 450 locuitori este una din cele zece aşezări ce
compun oraşul Sălişte si este situate de-a lungul râului omonim, care străbate localitatea de
la vest la est. Cetatea Sibielului a fost identificată de către unii cercetători ca fiind castrul
Salgo, atestat documentar la 1322. Aflat la 23 km departare de orasul Sibiu, adapostit ca
intr-o caldare de poalele muntilor Cibinului, satul Sibiel isi duce mai departe in istorie o
straveche stafeta de frumos natural, de cultura si de traditie românească.
Cercetarea a fost dublată de introducerea unui concept nou – economia colaborativă
ceea ce a impus racordararea la o platform specifică – platform creată de Airbnb.
Scopul cercetării este de a cuantifica incertitudinea privind impactul activităţilor
turistice asupra dezvoltării sustenabile a comunității
Pentru început, am dorit sa evidentiez cateva aspecte referitoarea la capacitatea
turistică a Sibielului, precum si tipologia turistului care si-a petrecut sejurul sau, doreste pe
viitor sa petreaca o vacanta in Sibiel.
Trebuie sa mentionez faptul ca: o parte a chestionarelor completate de catre
potențialii turisti au avut destinatia Marginimea Sibiului – zona mult mai bine cunoscuta
decat Sibielul, aceasta localitate este asociata cu marginimea Sibiului.

278
Minciu Rodica, 2004. Economia turismului, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București

137

 5.1 Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a
comunității

Analiza activitatilor turistice in localitatea Sibiel se bazează în principal pe datele

furnizate de institutiile publice și pe datele preluate de catre noi cu ajutorului
chestionarului dublat de observație și interviu.
Referitor la capacitatea turistică, analiza efectuata a evidențit următoarele:
Tabel 5.1 Sinteza parametrilor capacităţii de cazare în Sibiel

DUPĂ TIP DE UNITATE, CONFORM CLASIFICĂRII SAU

ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI
Clasificate
Tipuri unităţi
Număr unităţi Număr locuri (capacitate) % din total capacitate
Cabana 2 21 4,84%

Camere de închiriat 12 22 5,07%

Pensiune turistică 34 369 85,02%

Vilă 1 22 5,07%
TOTAL 49 434 100%

Figura 5.1 Sinteza parametrilor capacităţii de cazare în Sibiel, după tip de unitate, conform
clasificării sau asumării de către unităţi

Figura 5.1
Cabană

69%
Camere de
închiriat

Pensiune
turistică

25%
Vilă
4% 2%

138

Tabel 5.2 Sinteza parametrilor capacităţii de cazare în Sibiel

DUPĂ NIVEL DE CONFORT, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE

UNITĂŢI
Fără categorie 14 43 9,91%
1 floare / stea 1 22 5,07%
2 flori / stele 4 42 9,68%
3 flori / stele 21 255 58,76%
4 flori / stele 8 48 11,06%
5 flori / stele 1 24 5,53%
Total 49 434 100,00%

Figura 5.2 Sinteza parametrilor capacităţii de cazare în Sibiel, după nivel de confort,
conform clasificării sau asumării de către unităţi

DUPĂ NIVEL DE CONFORT, CONFORM CLASIFICĂRII SAU

ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI
5 flori / stele ; 1
4 flori / stele ; 8
Fără categorie ; 14

3 flori / stele ; 21

1 floare / stea ; 1
2 flori / stele ; 4

Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele

În această zonă s-a observat un interes ridicat din partea structurilor de primire turistică de
a oferi un confort sporit clienţilor, prin amenajarea de grădini şi foişoare, living-uri, terase,
iar, într-un număr mai mic, şeminee şi spaţii pentru animalele de companie. Mai mult, prin
amenajarea de ferme proprii şi livezi, li se oferă turiştilor posibilitatea de a practica
activităţi agroturistice şi de a beneficia de mese tradiţionale; în schimb, destul de puţine
unităţi oferă deocamdată posibilitatea de a practica echitaţia. Practicarea altor sporturi sau

139

activităţi nu este facilitată decât în cazul câtorva unităţi de cazare, o pondere mai mare
având- o unităţile care au amenajat un loc de joacă pentru copii. Totuşi, un număr notabil
de unităţi de cazare au posibilitatea de a închiria turiştilor ATV-uri (17%) sau de a oferi
plimbări cu sania trasă de cai pe timp de iarnă (33%).
Deşi specificul gastronomic reprezintă una dintre atracţiile aceste zone, puţine unităţi de
cazare dispun de restaurante proprii (24%), majoritatea preferând să pună la dispoziţia
turistului o bucătărie utilată, grătar în curte şi sală de mese unde să poată servi masa.
Totuşi, numărul de pensiuni care pregătesc masa turiştilor este mai mare, nu neapărat ca
parte a unor servicii organizate de tip restaurant. Cu toate că este o zonă rurală, ponderea
unităţilor care oferă servicii de comunicaţie este relativ ridicată: 92% dintre ele oferă acces
la internet prin cablu sau WiFi, iar 19% oferă inclusiv servicii de fax; tot îmbucurător este
şi numărul unităţilor care au amenajate săli de conferinţe (24%).
Asigurarea unui spaţiu de parcare pentru turiştii veniţi cu autovehicule reprezintă o
prioritate pentru structurile de cazare din această zonă; mai mult, există o disponibilitate
ridicată din partea acestora (33% dintre unităţi) de a asigura inclusiv transportul auto al
turistului înspre şi dinspre unitatea de cazare (preluare cu autoturismul de la aeroport/gară).
Deşi nivelul de dotare al camerelor este redus, se poate remarca preocuparea pentru
amenajarea camerei astfel încât turistul să aibă acces la baie proprie. De remarcat sunt
ponderea mare a unităţilor care dotează camerele cu televizoare (43%), precum şi numărul
important al celor care oferă acces internet în cameră (87%). Încălzirea este asigurată în
aproape toate unităţile prin centrale termice proprii, însă unele structuri sunt dotate şi cu
sobe de teracotă, pentru păstrarea specificului rustic.
Turiştii români – Interese, produse turistice şi particularităţi
• Principalele elemente de interes sunt zonele agroturistice cu specificul lor (ca
mediu de relaxare), concentrarea de atracţii culturale (muzeele, arhitectura
medievală – un rol deosebit îl are renumele oraşului Sibiu), evenimentele
culturale (festivalurile renumite din oraşe, dar şi cele cu specific popular) şi
turismul montan (iarna pentru schi, vara pentru drumeţii).
• Turiştii români reprezintă marea majoritate a clienţilor pentru turismul de
weekend şi de sărbători (Crăciun şi Revelion, Paşte, dar şi deja consacratele
mini-vacanţe de 1 Mai 1 Decembrie)
• De asemenea, foarte importantă este ipostaza de „turism de sejur”, mai degrabă
specifică românilor decât străinilor (este vorba de petrecerea concediului sau a
unei părţi consistente din acesta).
140

 • Piaţa internă este de asemenea principala sursă a cererii pentru produse de
turism sportiv (pasionaţii de munte, de motoare, de sporturi extreme), de turism
didactic, respectiv de turism de evenimente de business (seminarii, conferinţe,
team building).
• Turiştii români provin cu predilecţie din oraşele mari (Bucureşti, Craiova, Cluj-
Napoca, etc.), din judeţele din sudul ţării, un segment semnificativ fiind şi
turiştii din judeţele limitrofe (Alba, Mureş, etc.).
Turiştii străini – Interese, produse turistice şi particularităţi
Tabelul 5.3 situatie privind intentia de călătorie a turiștilor straini
Elemente de interes turistic Germania Franţa Benelux Spania
Destinaţii şi obiective turistice
Mănăstirile din Bucovina ü ü ü
Bisericile fortificate din Transilvania ü ü
Oraşele medievale (Sibiu, Braşov, Sighişoara) ü ü ü
Bisericile din lemn şi tradiţiile din Maramureş ü ü
Castelele (Bran, Peleş, Hunedoara) ü ü
Satele tradiţionale ü
Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO ü
Delta Dunării ü ü ü
Litoral ü
Munţii Carpaţi ü ü ü
Bucureşti ü ü
Tipuri de turism
Circuitele culturale ü ü ü
Sejururile în natură / drumeţii ü ü ü
Cicloturism ü ü
Ecoturism („wildlife watching”, etc.) ü
Balneo / spa ü ü ü
„City break” ü ü
Sursa: Chestionarele aplicate birourilor de promovare turistică a României în străinătate
din ţările / regiunile indicate în capul de tabel
Prezentarea sintetică privind interesele turiştilor străini din ţări ce furnizează un
trafic turistic consistent în Sibiel include trei direcţii: atracţiile majore din România

141

(elementele din România cu imagine pozitivă, respectiv principalele aspecte despre care se
interesează turiştii în perspectiva unei călătorii în România. (tabel 5.3)
Turiştii austrieci sunt mari amatori de turism cultural şi urban (iar Sudul
Transilvaniei şi judeţul Sibiu punctează la acest capitol prin caracterul medieval şi prezenţa
culturii săseşti), şi deşi au un turism montan mai bine dezvoltat decât al României, sunt
atraşi şi de peisajul natural nealterat existent în Carpaţi. De asemenea, un alt nucleu de
interes este atmosfera tradiţională a vieţii la ţară.
Analizând tabelul şi observaţiile de mai sus se observă importanţa reperelor
turistice ale Sudului Transilvaniei în oferta turistică a României pentru pieţele externe
relevante. Se remarcă de asemenea că publicul francez este mai interesat de satele
tradiţionale decât de moştenirea medievală, în timp ce turiştii din Germania sau Austria vin
în special pentru cetăţile şi civilizaţia săsească, satele cu specific săsesc fiind mai degrabă
în plan secundar (deşi nu sunt bifate în tabel ca surse de interes majore, o parte a publicului
germanic apreciază cu siguranţă şi autenticitatea spaţiului rural).
De menţionat faptul că produsele „balneo” şi de tip „spa”, respectiv cadrul natural
(produse specifice turismului montan, drumeţii, etc.) se regăsesc printre sursele de interes
ale turiştilor din toate ţările considerate în analiză. Un alt aspect care poate fi important în
perspectivă este reprezentat de oraşele transilvănene ca destinaţii ale unor produse de tip
„city break” (un factor care creşte atractivitatea Sibiului în acest caz este aeroportul).
România suferă încă la capitolul imagine peste hotare, situaţie ce este dăunătoare
turismului. Pentru cei care nu au călătorit încă în România, peisajul românesc nu oferă o
perspectivă prea atrăgătoare, ţara fiind în continuare percepută de mulţi drept săracă, fără
prea multe lucruri care să merite a fi văzute. În plus, există clişeele deja clasice – mizerie,
copiii străzii, criminalitate – cu toate că ultimii ani au adus o ameliorare semnificativă,
inclusiv datorită statutului de membru al Uniunii Europene. Foarte utile în această situaţie
sunt experienţele pozitive ale celor care au vizitat România şi care, în majoritate, rămân cu
o impresie foarte bună. Turiştii mulţumiţi descriu o altă Românie, cu un cadru natural
uimitor, elemente culturale deosebite şi cu oameni foarte primitori, şi sunt pregătiţi să
revină pentru a aprofunda experienţa românească.
În fine, turiştii străini care iau în calcul o vacanţă în Sibiel (şi eventual vizitează în acest
sens birourile de promovare turistică a ţării din străinătate), sunt interesaţi în principal de
următoarele aspecte:
• urmele civilizaţiei / naţiei lor pe teritoriul României;

142

 • elementele de originalitate, de identitate şi unicitate ale civilizaţiei româneşti
(eventual raportate la cultura şi civilizaţia europeană);
• starea infrastructurii, mai ales a infrastructurii rutiere; situaţia altor modalităţi de
transport (tren, mijloace de transport în comun);
• posibilităţile de cazare tip „casă de oaspeţi” (închirierea de camere la particulari);
• posibilităţile de campare (inclusiv camping-uri speciale pentru vehicule de tip
„rulotă”);
• posibilităţile de cazare fără rezervare anterioară;
• posibilităţile de practicare a drumeţiilor montane;
• realizarea unor tratamente sau a curelor balneare;
• date referitoare la evenimentele culturale din diverse zone de interes turistic;
• probleme de siguranţă-securitate.
Profilarea principalelor segmente de turişti interesaţi de oferta turistică din judeţul
Sibiu. Noi pieţe şi segmente de turişti ţintă. Pe baza observaţiilor respondenţilor şi
observării directe în diverse localităţi din judeţul Sibiu s-a realizat câte o profilare
succintă, de natură calitativă, a trei segmente de turişti tipici pentru zonă.
Străinii amatori de circuite culturale
• Persoane de vârsta a doua şi a treia (aceştia din urmă, pensionarii, fiind mult mai
bine reprezentaţi) din ţări vest-europene (Germania, Austria, Olanda, Franţa şi
secundar Italia sau Spania) şi mai puţini din Anglia, Statele Unite ale Americii sau
Asia (Japonia, Thailanda), ce călătoresc fără copii sau nepoţi
• Produsul turistic achiziţionat este în general un circuit al României (între 7 şi 14
zile), cu specific cultural sau generic; există astfel de turişti care aleg doar un tur al
Transilvaniei
• Turiştii sosesc cu avionul (la Bucureşti, Sibiu sau Cluj-Napoca), circuitele prin ţară
se realizează cu autocarul sau microbuzul, durata şederii în judeţul Sibiu este de 1-2
zile; cazarea se face în hoteluri de 3 sau 4 stele din oraşul Sibiu, mai rar în pensiuni
mari, de 4 sau 5 flori din mediul rural (în funcţie de obiectivele de vizitat din
program)
• Veniturile lor sunt în general medii şi peste medie; în ceea ce priveşte bugetele de
vacanţă, se pare că aceşti turişti sunt destul de chibzuiţi cu cheltuielile suplimentare
(în plus faţă de pachetele de servicii achiziţionate)
• Aleg să călătorească în România fie în mai-iunie, fie în septembrie-octombrie,

143

 motivele fiind perioada mai propice turismului cultural (este în afara sezonului de
concedii) sau faptul că excursia în România reprezintă o a doua vacanţă a anului
(principala vacanţă fiind realizată în altă ţară, în sezon) Sunt turişti cu experienţă,
dornici să exploreze, de multe ori se documentează serios în prealabil despre
România şi zonele pe care urmează să le viziteze
• Obiectivele din judeţul Sibiu cele mai vizitate sunt centrul istoric şi muzeele din
Sibiu, satele din Mărginimea Sibiului, monumentele UNESCO
• Reprezentanţii segmentului de vârsta 45-55 de ani sunt oameni activi, care lucrează
la birou şi preferă să călătorească în grupuri mai mici pentru o mai bună
personalizare a traseului (eventual cu componente de turism activ)

Saşii plecaţi din ţară

• Predomină tot persoane de vârsta a doua şi a treia, dar pot fi şi mai tineri; vin fie
într-un circuit organizat, fie individual (în acest caz pot fi însoţiţi şi de copii sau
nepoţi)
• Preferă sejururi pentru a revedea cât mai mult din zonele natale
• Vizitează Sibiul şi aşezămintele săseşti, excursiile lor în zonă pot lua şi forma
vizitării sau căutării unor rude
Au în general venituri medii

Turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian

• Se pot distinge două subsegmente după vârstă şi preocupări: oameni peste 40 de ani
interesaţi de un concediu în natură (agroturism şi activ) şi tineri de 25-35 de ani, ce
lucrează într-un mediu stresant şi care preferă pentru deconectare circuite de
cunoaştere a frumuseţilor ţării
• Subsegmentul tinerilor petrece 2-4 zile în judeţ, ceilalţi stau mai mult, fiind într-un
concediu de tip sejur
• Preferă cazări în pensiuni rurale şi vizitează principalele atracţii din zona unde se
cazează
• Au în general venituri medii, poate uşor peste medie în cazul segmentului mai tânăr
• În cazul perioadelor de şedere mai scurte (turism de weekend), reprezentativi sunt
tinerii, în special cei din Bucureşti şi din judeţele limitrofe Sibiului (turiştii din zone
mai îndepărtate sosesc mai ales cu ocazia concediului)

144

În acest context general care defineşte ruralul localităţii Sibiel cercetarea prezentă prin
utilizarea metodelor şi tehnicilor precizate anterior evidențiază următoarele:
Referitor la motivele pentru care turistul preferă satul romanesc, interpretarea
informațiilor colectate cu ajutorul celor peste 2000 de chestionare completate de către
persoane din România, , a condus la elaborarea următoarelor concluzii:
• Peste 60 la sută dintre repondenți au declarat că principalul motiv pentru a ajunge
în zona rurală este liniște și peisajul. Următorul motiv o lista preferințelor au fost
tradițiile și produsele locale locale procent 28,2%.
• 68 % dintre respondenți au declarat că dacă au de ales între autenticitate tradiție și
confort ar alege autenticitatea și tradiția
• Majoritatea turiștilor respectiv 50,5 % au declarat că vor să petreacă un sejur între
trei și șapte zile, doar 6,8% au declarat că vor să petreacă peste șapte zile
• 68% dintre turiști prefera să fie cazați la o pensiune agro turistică. 25,2% iau în
considerare închirierea unei camere sau unei cabane.
• 60% sunt dispus să cheltuie între 17 si 30 de euro pe zi de sejur de persoană
pentru cazare și masă.
• Doar 30 la sută dintre respondenți au declarat că vor să utilizeze serviciile unei
agenții de turism tradiționale.
În afară chestionarelor completate de către turiști, am intervievat 12 proprietari de
pensiuni din Sibiel și 30 de persone particulare care oferă spre închiriere camere
potențialilor turiști. În urma interviurilor am aflat că toate pensiunile se folosesc de cel
puțin o formă online de atragerea turiștilor dar doar două persoane particulare sunt înscrise
pe o platformă de economie colaborativă.
Foarte important:
§ peste 60 la sută dintre rezervările obținute online sunt către turiștii din afara
României.
§ prețul mediu a unei camere duble în Sibiel este de 120 de ron la pensiuni și de 90
de ron la persone particulare.
§ pensiune completă la pensiune are preț mediu de 80 de ron pe zi.
În concluzie în afară de lucrurile evidente în care se vede ca oferta turistică rurală
este în trend cu cererea internă, observăm un imens potențial de dezvoltare prin atragerea
turiștilor străini.

145

 Figura 5.3 Distanța pe care sunt dispuși turiștii români să o parcurgă pentru un sejur
în zona rurală (sursa chestionar)

Figura 5.4 Suma de bani pe care sunt dispuși turiștii români sa o cheltuiasca pe zi
petrecuta în zona rurală (sursa chestionar)

Figura 5.5 Forma de cazare preferată în zona rurală (sursa chestionar)

146

 Figura 5.6 Forma de acomodare (cazare/masa) preferată în zona rurală (sursa
chestionar)

Figura 5.7 Durata unui sejur preferat în zona rurală (sursa chestionar)

147

 Subliniem existența unei contradicții în declarațiile turiștilor care în proporție de
68% au spus că preferă autenticitatea și tradiția în locul comfortului și doar 28,2 % au
desemnat tradițiile ca motiv al sejurului turistic în zona rurală. De aici am tras următoarea
concluzie: turistul român are ca principal motiv al sejurului in zona rurală liniștea și
peisajul și doar la nivel declarativ pune accentul pe tradițiile locale. Este forte importantă
acestă observație deoarece orice alterare a atmosferei idilice din satul românesc ar duce la
o scădere drastică a numărului de turiști. Si aici intervine economia colaborativă.
Construirea unui hotel în spațiul rural ar reprezenta, fără doar și poate, o dezvoltare
economică pentru statul respectiv. Pe de altă parte construcția hotelului ar altera și ar
contravine cu imaginea pe care o are turistul despre satul românesc. Dacă ne uităm la satul
turistic Sibiel am avea deja suficiente camere de cazare dacă o mare parte a populației din
sat și-ar pune la dispoziție spre închiriere camere pe o platformă online de tipul Airbnb. O
astfel de acțiune mi se pare oportună datorită altei valori care ne-a atras atenția: 60 % din
totalul rezervărilor online făcută de către turiștii străini. În fața acestui potențial doar 2
persoane dintre cele 30 de persone particulare sunt înscrise pe o platformă de economie
colaborativă. Un număr mai mare de persoane care ar folosi o platformă de economie
colaborativă a respecta principiile dezvoltării durabile datorită faptului ca ar fi o creștere
economică care să nu aibă un pact negativ asupra ecologiei zonei.
Al doilea element al dezvoltării sustenabile este reducerea presiunii turiștilor asupra
tradiției locale. Ce înseamnă un ansamblu hotelier localizat într-un sat pentru cultura și

148

tradiția locală? Înseamnă un număr mare de turiști concentrați într-un singur loc, care nu
interacționează, sau interacționează foarte puțin cu populația și cultura locală. Pe de altă
parte, dacă aceeași turiști ar fi cazați în casele oamenilor ar fi in permanent contact cu
modul de viață și activitățile desfășurat într-o gospodărie rurală. Un lucru foarte important
este și faptul că "împrăștierea" turiștilor mai multe gospodării ar duce și la o împărțire a
resurselor atrase din turism în cadrul comunității.
După cum vedem o mai mare penetrare a economiei colaborative în zona rurală ar aduce
reale beneficii comunității locale. De ce nu se-ntâmplă acest lucru? În acest moment putem
spune cu certitudine principalele piedici identificate sunt:
• lipsa know-how-lui - foarte puține persoane din zona rurală au auzit de
platformele de economie colaborativa, de asemenea majoritatea localnicilor au
cunoștințe minime de utilizarea unui calculator sau unei aplicații de mobil
• Bariera lingvistică - utilizarea unei platforme de tip Airbnb necesită cunoașterea
unei limbi de circulație internațională la nivel mediu
• Modalitatea de declarare catre ANAF a veniturilor suplimentare, obținute de
închiriere a unei camere pentru perioadă scurtă de timp, este ambiguă și complicată
Așadar putem spune cu certitudine platformele de economie colaborativă reprezintă o
potențială soluție de dezvoltare sustenabila a satului romanesc.

5.2 Verificarea Modelului pe valorile localitatii Sibiel

Propunem modelul matematic al dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din

turism în contextul economico – social actual prin sistemul de formule (3.7) - (3.17) ca
fiind alcătuit din formula entropiei dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din turism în
contextul economiei colaborative la momentul de timp t, la care am adăugat o restricţie
legată de entropia Shannon a factorilor de securitate:
:; ˜ ˜
− •J# p•,žŸ ¡ ¢£Ÿ ln p•,žŸ ¡ ¢£Ÿ ,
#4 ˜ ˜
3. H DD˜ = max − £J# p£,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦ ln p£,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦ , (3.7)
˜ ˜
− #6 ©J# p©,žŸ ¦ ª£Ÿ ln p©,žŸ ¦ ª£Ÿ
4 ˜ ˜
4. − ¤J# p¤,¤žŸ¥§£˜¨˜ž ln p¤,¤žŸ¥§£˜¨˜ž ≤ α, (3.8)
5. p˜•,žŸ ¡ ¢£Ÿ
˜
= P x•,žŸ ¡ ¢£Ÿ > a• , k = 1,29, (3.9)

149

6. p˜£,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦
˜
= P x£,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦ > b£ , i = 1,16 , (3.10)
7. p˜©,žŸ ¦ ª£Ÿ
˜
= P x©,žŸ ¦ ª£Ÿ > c© , j = 1,17, (3.11)
8. p˜¤,¤žŸ¥§£˜¨˜ž = P x¤,¤žŸ¥§£˜¨˜ž
˜
> d¤ , s = 1,6, (3.12)
˜ ˜
9. p#,žŸ ¡ ¢£Ÿ + p:,žŸ ¡ ¢£Ÿ + ⋯ + p˜:;,žŸ ¡ ¢£Ÿ = 1, (3.13)
˜
10. p#,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦ + … + p˜:;,¤ Ÿ£ /Ÿ¥¦˜¥§¨¦ = 1, (3.14)
˜ ˜ ˜
11. p#,žŸ ¦ ª£Ÿ + p:,žŸ ¦ ª£Ÿ + ⋯ + p#6,žŸ ¦ ª£Ÿ = 1, (3.15)
˜
12. p#,¤žŸ¥§£˜¨˜ž + p˜:,¤žŸ¥§£˜¨˜ž + p˜4,¤žŸ¥§£˜¨˜ž = 1, (3.16)
13. a• , b£ , c© , d¤ , α ≥ 0. (3.17)

Valorile obtinute pentru indicatorii modelului sunt :

Tabel 5.4 valori ale indicatorilor economici
Ec1 numărul de turişti 2016 1280
Ec2 durata medie de ședere 2,8
Ec3 cheltuielile de o noapte de turiști Ron 98
Ec4 satisfacția turiștilor locali din regiune (0-10) 8,7
Ec5 satisfacția turiștilor străini din regiune (0-10) 9,2
poziționarea imaginativă a turiștilor din relația dintre prețul de calitate și
Ec6
servicii în regiune (0-10) 7,8
părerea turiștilor despre relația dintre prețul de cazare și serviciile
Ec7
oferite (0-10) 8,2
evaluarea calității personalului din sectorul turismului (hoteluri,
Ec8
restaurante etc.) (0-10) 9,4
Ec9 satisfacția turistică din ariile protejate (0-10) 8,6
Ec10 evaluarea turistică a transparenței informațiilor turistice (0-10) 0
Ec11 procentul modificărilor cursului valutar (turiști străini) 0
Ec12 servicii de telecomunicații și poștă (pe cap de locuitor) 0,88
Ec13 comunicarea online (internet) (pe cap de locuitor) 0,88
Ec14 capacitate de cazare pe cap de locuitor, cum ar fi hoteluri si pensiuni 0,62
Ec15 hoteluri de trei, patru și cinci stele pe cap de locuitor 0
Ec16 restaurant pe cap de locuitor 0,0133

150

Ec17 centrele de informare pentru turiști (pe cap de locuitor) 0
Ec18 site-uri turistice regionale 14
Ec19 raportul dintre turiștii din sezon si extrasezon 2,55
Ec20 numărul angajaților din sectorul turistic/cap de locuitor 0,1933
Ec21 ocuparea forței de muncă la angajare totală 0,92
Ec22 sectorul de servicii angajat / totalul ocupării forței de muncă 0,51
Ec23 echipamente de transport pe cap de locuitor 0,18
Ec24 acces sau nu la aeroport 1
Ec25 lungimea autostrăzii / suprafața totală a regiunii 0
Ec26 accesul feroviar are sau nu cale ferata 1
bugetul renovării și restaurării patrimoniului cultural (pe cap de
Ec27
locuitor) 0
Ec28 evaluarea accesului la creditul necesar pentru agențiile de turism (0-10) 0,22
evaluarea punctelor de vedere ale localnicilor din cauza impactului
Ec29
turismului asupra îmbogățitului meșteșugurilor regionale (0-10) 0,76

Tabel 5.5 valori ale indicatorilor socioculturali

Sociocultural1 vehicul de transport pe cap de locuitor 0,18
Sociocultural2 farmacie pe cap de locuitor 0,0027
Sociocultural3 distribuția beneficiilor turistice pentru mediu (0-10) 0,4
numărul agențiilor și centrelor turistice din zonă (pe cap de
Sociocultural4
locuitor) 0,0022
motivația organizației neguvernamentale de a participa la
Sociocultural5
activități turistice locale (0-10) 0,87

Sociocultural6 ponderea turismului în economia de destinație 0,47

Sociocultural7 evaluarea bugetul patrimoniului cultural regional (0-10) 0,200

evaluarea organizarii de festivaluri culturale pentru păstrarea
Sociocultural8
și introducerea obiceiurilor 0,38
Sociocultural9 numărul de expoziții culturale (pe cap de locuitor) 0,0067

Sociocultural10 procentul populației tinere din regiune 0,2089

151

Sociocultural11 procentul populației imbatranite >60 ani din regiune 0,4889
Sociocultural12 numărul de persoane pe unitate de suprafață 2,7
Sociocultural13 rata naturală de creștere a populației -0,067
Sociocultural14 procentul populației de alta etnie/religie din regiune 0,0267
capacitatea de toleranță socială (comunitatea gazdă) asupra
Sociocultural15
turiștilor care viziteaza populația din regiune 0,87
venitul pe cap de locuitor raportat la salarul minim pe
Sociocultural16
economie (746 Ron/1900) 0,39

Tabel 5.6 valori ale indicatorilor ecologici

procentul populației locale care are acces la apă curată și
Ecologic 1
sănătoasă 0,98
volumul deșeurilor produse de sectorul turistic raportat la total
Ecologic 2
deseuri (tone) 0,47
Ecologic 3 volumul deșeurilor pe cap de locuitor (tone/zi) 0,0036
volumul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră pe cap de
Ecologic 4
locuitor 0
Ecologic 5 evaluarea turiștilor privind sănătatea mediului (0-10) 0,87
Ecologic 6 procentul regiunilor naturale protejate / regiuni naturale totale 0
Ecologic 7 consumul de energie zilnic (kw/pe cap de locuitor) 0,87
Ecologic 8 consumul de apă în sectorul turismului mc 10240
Ecologic 9 consumul de apă zilnic (litri pe cap de locuitor) 6
Ecologic 10 densitatea construcției în unitate de suprafață (%) 0,09
Ecologic 11 numărul de atracții naturale în zona regiunii 1
Ecologic 12 nivelul agricol al regiunii 0,48
Ecologic 13 procentul terenurilor agricole în regiunea totală a regiunii 0,82
Ecologic 14 numărul de turiști din zona unității regionale 328
Ecologic 15 numărul de turiști din zona unității protejate 0
Ecologic 16 evaluarea bugetul patrimoniului cultural regional (0-10) 0,200
Ecologic 17 diversitatea speciilor de plante (pe unitate de suprafață) 1

Tabel 5.7 valori ale indicatorilor de securitate

152

Securitate1 evaluarea securității destinației de către turiști (0-10) 0,92
Securitate2 satisfacția turistilor din partea securitatii regiunii 0,87
echipamentul de siguranță pe regiune (ambulanță, urgență rutieră)
Securitate3
pe cap de locuitor 0,008888889
Securitate4 evaluarea ratei tensiunii dintre turiști și rezidenți (0-10) 0,03
Securitate5 numărul infracțiunilor înregistrate în regiune (pe cap de locuitor) 0,013333333
evaluarea cooperării militare și a agențiilor locale sau
Securitate6 guvernamentale de aplicare a legii să ofere securitate pentru turiști
(0-10) 0,87

Informaţiile obţinute s-au dovedit relevante, dar pentru completarea caracteristicilor

socio-economice surprinse la nivelul ruralului din localitatea Sibiel s-a procedat la
realizarea analizei SWOT. Aceasta a permis identificarea punctelor tari şi slabe, respectiv
oportunităţile şi ameninţările externe ale unei organizaţii sau unităţi teritoriale 279 .
Informațiile obținute a condus la următoarea dispunere a pnctelor tari și slabe respectiv a
oportunităților și amenințărilor dezvoltării sustenabile a turismului rural și agroturismului
în cadrul matricei SWOT (Tabelul 5.8).
Tabelul 5.8. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1 Potențial turistic de excepție pe fondul 1 Cunoștințe precare privind atragerea
unor resurse naturale de excepție (solul, fondurilor UE
apele, pădurile)
2 Mediatizare relevantă datorită unor 2 Administrație publică ineficientă
personalități locale renumite (preotul
Zosim Oancea, ...)
3 Stil de viață tradițional și brand-uri 3 Neatragerea tinerilor cu studii
recunoscute superioare
4 Poziţia geografică avantajoasă, în 4 Strategii de dezvoltare a turismului
imediata apropiere a municipiului Sibiu rural nerelevante

279
Vincze, M., Kerekes, K., Pakucs, B. And Veress, E. 2009. Set of methodologies for collecting data sets
from the reference areas. Deliverable 3.1. of the EU Framework 7 project ‘RuralJobs’,
www.ruraljobs.org.

153

5 Zonă culturală cunoscută, cu tradiții 5 Exploatare neadevată a resurselor
locale bine păstrate naturale favorabile turismului rural
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1 Surse de finanțare pentru activități 1 Afectarea patrimoniului turistic prin
turistice degradare sau amenajare neinspirata
2 2 Capacitate scăzută a factorilor de
Surse de finanțare pentru activități
răspundere locală în atragerea
nonagricole
fondurilor de dezvoltare
3 3 Dezvoltarea slabă a zonelor şi
Surse de finanțare pentru infrastructura
activităţilor de agrement în afara
fizică și TIC
întreprinderilor turistice.
4 Colaborarea strânsă între populaţia 4
Lipsa unor acțiuni de sprijin a
zonei cu persoane emigrate în
antreprenoriatului în turism rural
străinătate.
5 5 Timiditatea acțiunilor de promovare și
Cooptarea în reteaua „Destinatii
susținere a produselor/serviciilor
Europene de Excelenta in Turism
turistice

Din informațiile succinte prezentate sugestiv în cadrul matricei SWOT se desprind

următoarele:
§ atuurile dezvoltării sustenabile a turismului rural sunt considerate resursele naturale
de excepție (sol, păduri, ape); poziția geografică; mediatizarea; stilul de viață
tradițional; existența unor brand-uri; recunoașterea ca zonă culturală interetnică,
respectiv apartenența le rețele turistice de referință;
§ slăbiciunile dezvoltării sustenabile a turismului rural sunt reprezentate de
conoștințele precare privind atragerea fondurilor de dezvoltare; Ineficiența
administrației publice; neatragerea tinerilor cu studii superioare; adoptarea unor
stragii nerelevante, respectiv exploatarea neadecvată a resurselor naturale
favorabile (sol, ape, păduri).
Mediul extern participă din plin la dezvoltarea sutenabilă a turismului rural, iar matricea
SWOT prezintă succint și sugestiv cele două laturi ale sale: oportunitățole și amenințările.
§ Oportunitățile dezvoltării sustenabile a turismului rural sunt considerate sursele de
finanțare pentru turism rural și agroturism, activități nonagricole, respectiv

154

 infrastructura fizică și TIC. La acestea se adauga posibilitatea colaborării cu
persoane emigrate aflate în străinătate, respectiv cooptarea unor localități în rețele
turistice de succes.
§ Amenințările dezvoltării sustenabile a turimului rural vizează afectarea
patrimoniului turistic, dezvoltarea slabă a zonelor și activităților de agrement, lipsa
unor acțiuni de sprijin pentru antreprenoriatul din turism, timiditatea acțiunilor de
promovare și susținere a activităților turistice în cadrul piețelor.
5.3 Orientarea politicilor de dezvoltare rurală sustenabilă la specificul
satului românesc subordonat principiilor durabilității

Sinteza informațiilor oferite de metodologia utilizată recomandă o serie de opțiuni

strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului rural la nivelul localităţii Sibiel,
dintre care cele mai relevante considerăm că sunt următoarele:
§ Atragerea de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii fizice și tehnologiei
informaționale și comunicaționale;
§ Adoptarea unor acțiuni de sprijin a antreprenoriatului în turism și agroturism;
§ Valorificarea superioară a resurselor naturale favorabile turismului rural și
agroturismului;
§ Valorificarea superioară a potențialului uman implicat în activități specifice
turismului rural și agroturism;
§ Creșterea capacității de integrare a activităților specifice agroturismului și
turismului rural;
§ Creșterea gradului de implicare a actorilor locali în promovarea
produselor/serviciilor turistice rurale;
Dezvoltarea unor servicii de consultanță privind modalitățile de finanțare a an Propunerile
pentru noi pieţe şi segmente ţintă includ mai degrabă ţări şi tipuri de turişti neexploatate
suficient de către reprezentanţii ofertei turistice din judeţ (aceste segmente sau pieţe nu
sunt complet noi, întrucât Sibiul beneficiază de un mix diversificat de turişti din toate
colţurile lumii), alături elementele unice sau deosebite ale Sibiului în raport cu interesele
lor, ce se pot constitui în modalităţi de atragere a lor:

155

 Segmente de turişti noi / neexploatate suficient Valoare oferită de Sibiu

§Pensionarii români cu o stare materială bună, eventual

§Factori curativi de excepţie §Baze de
însoţiţi de nepoţi, fie pentru un turism care să combine
tratament de calitate §Cadru natural
obiective culturale cu aerul curat, fie pentru produse de
reconfortant
tratament şi wellness

§Pieţele israeliană şi rusă pentru turismul de wellness sau, §Condiţii şi servicii de calitate specifice
în cazul primei pieţe indicate, produse care să exploateze şi turismului de welness, la preţuri
cultura evreiască din zonă competitive

§Tineri de 25-35 de ani interesaţi de turism activ din §Zone consacrate, peisaj sălbatic
Centrul şi Estul Europei (Slovacia, Slovenia, Ungaria, §Îmbunătăţirea siguranţei în
Croaţia) turismul montan

§Pasionaţii de călărie din Anglia, atraşi prin produse §Natură nealterată, investiţii în baze de
specifice echitaţie, preţuri competitive
§Atracţii diverse pe axa „patriarhal -
§Turişti din tările nordice, cu înclinaţie spre destinaţii
medieval – modern” într-un cadru de
neconvenţionale şi spirit de aventură
ospitalitate ce aşteaptă să fie descoperită

Viziunea propusa Primăriei Saliște Primăria Săliste

• In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la
dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu.
• Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii Sibielului de a obţine
venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii.
• Turismul în zona administrata se va dezvolta intr-o maniera durabilă, cu protejarea şi
punerea în valoare a patrimoniului natural, construit şi a valorilor culturale materiale şi
imateriale.
• Zona administrata va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând
standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor.
• Populaţia localității va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai
mare/bună implicare socială şi comunitară - moment cheie în procesul general al
dezvoltării turismului Misiunea Primăriei Saliște în domeniul turismului este conformă
prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi

156

 modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de turism în România şi constă în:
• Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan,
• Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi
teritoriale, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în,
• Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat, cu efect asupra dezvoltării durabile şi
echilibrate a turismului în zona administrata.
• Reglementare pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în domeniile în care
are competenţe legale,
• Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din zona administrata în realizarea
proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate
turismului,
• Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi
agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect
asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în zona administrata,
• Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme,
autorităţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.
Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice
de dezvoltare a turismului, având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost
identificate acţiuni şi programe.
Direcţiile strategice propuse sunt următoarele:
1. Siguranţă,
având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi
strategice:
• Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind
siguranţa şi sănătatea turiştilor,
• Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi
locuitorilor, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană,
Îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiel,
§Asigurarea numărului optim de refugii montane,
§Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane,
§Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

157

2. Calitate,
Având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în zona administrata şi următoarele
priorităţi strategice:
o Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes
turistic,
o Realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică,
o Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în
turism (atât din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din
cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi,
o Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare,
o Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza
SWOT,
o Îmbunătăţirea permanentă a calităţii programului, a sejurului ales de turist.
3. Patrimoniul cultural,
Având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi
imaterial şi următoarele priorităţi strategice:
§Reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit,
§Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi promovarea
acestora,
§Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu
impact asupra atractivităţii turistice
4. Accesibilitatea informaţiei turistice, având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii
Sibielului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice:
§Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet;
§Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiel atât prin metodele tradiţionale cât şi
prin cele moderne;
§Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările,
autogările).
§Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii
Sibiellui
5. Consolidarea Brandului Sibiel,având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini
puternice a brandului SIBIEL următoarele priorităţi strategice:
§ Alăturarea brandului Sibiel la cel al României pentru a avea un impact mai puternic;
§ Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice;

158

 § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate;
6. Pregătirea profesională,Având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi
următoarele priorităţi strategice:
§ Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului;prin organizarea de
seminarii, dezbateri, acordării de premii, diplome, recunoastere şi mesaje publice etc
§ Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor
pieţei;
§ Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism;
§ Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider
7. Parteneriate,
Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între
acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice:
§ Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional, regional şi local pentru
promovarea şi dezvoltarea turismului;
§ Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului
în zonele lor;
§ Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului, pregătirea profesională,
dezvoltarea economică, conservarea moştenirii culturale este coordonată şi are
sprijinul autorităţilor;
§ Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător
8. Capacitate instituţională , avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a
Primăriei Saliște - Sibiel în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de
dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorităţi strategice
§Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea
turismului în zona administrata
§Dezvoltare resurselor umane ale Primăriei Saliște implicate în activitatea de turism
§Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane,
îmbunătăţirii managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii.
Estimarea impactului pentru perioada 2020 – 2025
Referitor la impactul propunerilor de dezvoltare a turismului pentru perioada 2020 – 2025
se face precizarea ca în condiţiile în care nu se cunosc resursele potenţial alocabile acestui
domeniu (nici cele judeţene, nici din fonduri europene) se pot face doar estimări generale
ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale
Astfel creşterea siguranţei practicării turismului va conduce la:

159

• diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, cu
influenţe directe în sporul de produs naţional brut generat pe durata de viaţă activă
• diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu răniri care necesită spitalizări sau
concedii medicale, cu influenţe directe asupra diminuării costurilor de spitalizare şi
asistenţă medicală şi diminuării pierderilor de produs naţional brut pe durata incapacităţii
de munc
• creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor, cu implicaţii în fidelizarea şi reîntoarcerea lor
şi stimulării pe această cale a dezvoltării ofertei turistice, a creerii de noi locuri de muncă şi
a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară.
• venituri suplimentare la bugetele locale
• eneficii de imagine pentru administraţia publică
Creşterea calităţii experienţei turistice, mai buna valorificare turistică a patrimoniului
cultural material şi imaterial, încurajarea pregătirii profesionale în turism, îmbunătăţirea
accesibilităţii Sibielului ca şi destinaţie turistică, dezvoltarea şi comunicarea unei imagini
puternice a brandului SIBIEL vor conduce la:
• creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului
turiştilor şi a duratei sejurului, care vor actiona în sensul stimulării dezvoltării ofertei
turistice, cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă, în generarea de surplus
de produs intern brut şi bunăstare comunitară,
• stimularea diversificării ofertei turistice pentru satisfacerea cererii turistice sporite şi pe
această cale majorarea sumelor de bani cheltuite de un turist pe zi, cu aceleaşi implicaţii
directe asupra creerii de noi locuri de muncă, a generării de surplus de produs intern brut şi
bunăstare comunitară.
• majorarea sumelor de bani cheltuite în medie de un turist pe durata sejurului , cu aceleaşi
implicaţii economico–sociale ca la punctul anterior.
• venituri suplimentare la bugetele locale si beneficii de imagine pentru administraţia publică
Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul
privat şi creşterea capacităţii instituţionale a Primăriei Saliște Sibiel în programarea şi
implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului
vor conduce la
o crearea de sinergii în realizarea obiectivelor comune şi minimizarea costurilor financiare şi
economice necesare stimulării dezvoltării turismului
o creşterea eficacităţii măsurilor întreprinse în vederea stimulării dezvoltării turismului,
o economii bugetare

160

o beneficii de imagine pentru administraţia publică

161

 CAPITOLUL 6

CONCLUZII, RECOMANDĂRI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

6.1. CONCLUZII

6.1.1. Concluzii privind dezvoltarea susenabilă a turismului rural în Romania

Dezvoltarea sustenabilă a turismului rural, respectiv a comunităţii rurale este o

temă de cercetare complexă şi mereu actuală, deoarece se bazează pe două elemente
fundamentale aflate într-o strânsă interdependenţă: izvorul de resurse sustenabile care
poate genera dezvoltare şi locuitorii spaţiului rural care reprezintă atât factorul de acţiune
cât şi de consum fiind beneficiarii dezvoltării.
Dezvoltarea sustenabilă a turismului rural dublată de tendinţa generală de
urbanizare influenţează evoluţia societăţii umane atât la nivel structural cât şi funcţional,
fapt pentru care trebuie realizată în condiţiile asigurării unui echilibru între cerinţa de
conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social, cu tendinţa firească de
modernizare a vieţii rurale.
Turismul rural sustenabil este constituit din servicii turistice de cazare şi servire a
mesei localizate în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă
interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic, care aminteşte de locuinţele
tradiţionale. Se acordă o atenţie deosebită gastronomiei locale tradiţionale şi de cele mai
multe ori sunt conduse într-un sistem familial.
Satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţării noastre ca posibilă
destinaţie turistică datorită: bogăţiei de resurse naturale şi culturale; raport preţ/calitate
bun; trăsăturilor de specificitate şi unicitate; diversităţii etnice; istoria, cultura (arta,
costumele, muzica, dansul, teatru, meşteşugurile, bucătăria etc.); geografia şi topografia;
pitoresc; resurse ale solului şi subsolului; tadiţiei etc.
Realizarea produselor turistice rurale trebuie să se facă cu deosebită
responsabilitate fără a se omite importanţa motivaţiei în alegerea unei anumite destinaţii.
Turismul rural românesc s-a dezvoltat încet şi anevoios, începând cu anul 1993,
odată cu înscrierea României ca membră a EUROGÎTES.

162

 Cercetările privind turismul rural abordează probleme precum: “identificarea
particularităţilor teoretice ale turismului rural şi modul de aplicabilitate”; “evidenţierea
modului de formare a produselor turistice rurale”; “evidenţierea complexităţii fenomenului
turismului rural românesc”; “identificarea problemelor turismului rural românesc”;
“evidenţierea caracteristicilor serviciilor specifice turismului rural”; “evidenţierea
potenţialului” şi “a patrimoniului turistic românesc”; “identificarea elementelor specifice
marketingului turistic rural”; “evidenţierea ecoturismului ca formă particulară a turismului
rural”, etc.
activitatea turistică exercită efecte directe, indirecte şi induse asupra altor sectoare
ale economiei prezentate sub denumirea de efect multiplicator al turismului.
Turismul rural românesc, a avut o evoluţie ascendentă în economia rurală
postdecembristă, datorită implicării progresive atât a grupului de specialişti cât şi
întreprinzătorilor, dar dacă suprapunem această evoluţie peste potenţialul turistic ce
caracterizează teritoriul românesc constatăm că suntem departe de o valorificarea
corespunzătoare a acestuia.
Analiza evoluţiei structurilor turistice evidenţiază pentru perioada 2000 – 2016 o
dezvoltare continuă, de la 201 pensiuni turistice în anul 2000 la 736 în anul 2007 şi la 1530
în anul 2016, respectiv de la 400 pensiuni agroturistice în anul 2000 la 1292 în anul 2007
până la 2028 în anul 2016.
Analiza pensiunilor agroturistice evidenţiază faptul că numărul celor din categoria
de confort „1 floare” au înregistrat un trend uşor crescător pentru perioada 2000 – 2007 de
la 118 la 138 pensiuni agroturistice după care a urmat un trend descrescător pentru
perioada 2007 – 2016 de la 238 la 53 pensiuni agroturistice.
De asemenea se evidenţiază îmbunătăţirea condiţiilor de cazare la nivelul
pensiunilor agroturistice reflectată prin trendul descrescător al pensiunilor agroturistice din
categoria de confort „2 flori” de la 929 în anul 2008 la 598 în anul 2016 şi de creşterea
celor din categoria „3 flori” la 33 în anul 2000 la 238 în anul 2007, respectiv 1129 în anul
2016.
Se poate observa o creştere continuă a numărului pensiunilor agroturistice de peste
„4 flori”, de la 1 în anul 2000 la 41 în anul 2007, respectiv 229 în anul 2016, dar rămân
totuşi la un prag redus de doar 11,30%. Se remarcă şi o sensibilă creştere a numărului de
pensiuni agroturistice din categoria de confort „5 flori” de la 10 în anul 2007 la 19 în anul
2016.

163

 Creşterea numărului de turişti în perioada 2007-2016 a fost superioară în pensiunile
agroturistice raportat la total ţară faţă de pensiunile turistice (282% faţă de 225%).
În esenţă, turismul rural şi agroturismul sunt activităţi generatoare de venituri
alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural. Pentru ca aceste
venituri să se materializeze la un nivel cât mai apropiat de potenţialul turistic al zonei este
necesar un amplu proces de modernizare, dezvoltare şi inovare pentru turismul românesc,
precum şi de creare de servicii turistice moderne şi competitive.
Desfăşurarea activităţii economice, sociale şi culturale a localităţilor rurale se
realizează dintotdeauna în strânsă concordanţă cu particularităţile mediului înconjurător.
Acesta are un rol hotărâtor în dezvoltarea turismului şi este totdeauna asociat cu relieful
care pentru România este repartizat în mod echilibrat pe zone geografice: 33% zona de
câmpie (până la 300 m altitudine), 37% zona colinară ( 300-1000 m) şi 30% zona montană
(peste 1000 m altitudine).
Master Planul pentru turismul național al României 2007-2026 evidențiază o serie
de recomandări din care am selectat pe cele aplicabile şi în sectorul turismului rural,
precum: dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă doar cazare
(îmbunătăţirea gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor); publicitatea
evenimentelor rurale tradiţionale (facilitarea planificării vizitatorilor); fundamentarea de
planuri de dezvoltare durabilă a turismului de către rezervaţiile naturale; îmbunătăţirea
facilităţilor de primire a turiştilor; creşterea interesului pentru evenimentele culturale
(colectarea şi transmiterea informaţilor legate de aceste evenimente); introducerea unui
sistem naţional de trasare pe hartă a traseelor şi de colectare a informaţiilor pentru
dezvoltarea şi implementarea unei campanii de marketing al excursiilor; întocmirea hărţii
de ciclism şi descrierea itinerarului de ciclism de-a lungul Dunării; constituirea unui punct
central de informare a operatorilor de croaziere pe Dunăre pentru a promova ofertele de
croazieră etc. ; crearea unei reţele de centre de informare turistică (CIT) care reprezintă o
resursă valoroasă de furnizare a informaţiilor şi de influenţare a opţiunilor vizitatorilor;
introducerea unui nou sistem de colectare a datelor privind vizitatorii, privind cazarea şi
gradul de ocupare, etc.
Dezvoltarea sustenabilă reprezintă un concept important și tot mai prezent în
literatura de specialitate, menit să determine o dezvoltare economică subordonată
ecologicului adaptată oricărui domeniu de activitate inclusiv turismului în general, dar mai
ales, a celui rural recreativ, în special.

164

 Ideea de sustenabilitate atașată activității turistice presupune introducerea în
circuitul economic a valorificării resurselor naturale (cu scop recreativ și nu numai), astfel
încât aceasta să poată fi perpetuată timp îndelungat la aceaiași parametri folosind resursele
existente și proceduri prietenoase cu mediul menite să protejeze resursele și biodiversitatea
mediului înconjurător.
Sustenabilitatea turismului rural înseamnă continuitatea acestuia și presupune
investiţii în proiecte care să valorifice resursele peisagistice, materiale şi umane fără a le
altera și în beneficiul consumatorului de astfel de servicii și al mediului înconjurător.
Dezvoltarea turistică sustenabilă este o preocupare a comunităţii locale care caută
să optimizeze beneficiile turismului pentru toţi stakeholderii, dar adaptat la nevoile locale.
Dezvoltarea sustenabilă a turismului rural se face doar dacă se ţine cont de
particularităţile comunităţilor, de propriile lor politici de dezvoltare, acestea urmând mai
apoi să fie încadrate în structuri naţionale/ transnaţionale de natură politică, economică sau
socială. Pe de altă parte, sustenabilitatea turismului rural este dependentă de modul în care
omul, luat în individualitatea sa, şi comunitatea locală, în ansamblul său, sunt capabile să
prezerve mediul natural, acesta trebuind şi putând fi folosit cu o singură condiţie: să fie
menţinut şi să producă la acelaşi nivel stabil.
Studiul problematicii dezvoltătii sustenabile prin turism rural evidențiază o
conştientizare a importanţei turismului rural în economia rurală și nu numai; numeroase
inițiative pentru valorizarea turismului rural dar fără a prinde contur; exemple de reușită în
dezvoltarea turismului rural dar la scară mică;
Ideea de dezvoltare sustenabilă s-a impus cu vigoare în ultimele două decenii
datorită dezvoltării industriale accelerate din ultimele două secole. Industria turismului deşi
are o istorie mai recentă se evidenţiază ca fiind deosebit de invazivă în raport cu mediul şi
societatea.
Domeniul turismului se remarcă prin aceea că, practicile durabile de dezvoltare
coexistă cu practicile conventionale. În contextul turismului durabil, forma care suscită un
real interes este ecoturismul. În anul 2009, „Ministerul Turismului” a adoptat „Strategia
națională de dezvoltare a ecoturismului în România”, care a fost actualizată, în 2015.
Există diverse abordări ale conceptului de turism sustenabil. Acesta reprezintă pe
de o parte, totalitatea infrastructurilor din spaţiul natural care funcţionează pentru
regenerarea şi productivitatea viitoare a resurselor disponibile; iar pe de altă parte,
contribuţia pe care indivizii, obiceiurile lor de consum, stilul de viaţă, nivelul veniturilor, o
aduc în cadrul turismului.

165

 O formă incipientă a conceptului de turism sustenabil este oferită în Raportul
Brundtland (1987), care susţine că pentru a funcţiona la cote optime, trebuie să se asigure
un echilibru între aspectele economice, sociale şi de mediu.
În 1995, ca rezultat a primei Conferinţe Mondiale pentru Turism Durabil, din
Lanzarote (Spania), s-au pus bazele unei Carte pentru turism durabil, în cadrul căreia se fac
referiri la aceste trei componente, care generează sustenabilitatea.
Dezvoltarea turismul fără sustenabilitate poate conduce la deteriorarea gravă a
societăţii, dar şi a mediului înconjurător şi a întregii industrii a turismului.
Problematica turismului sustenabil şi a contribuţiei potenţiale pe care acesta o poate
avea la dezvoltarea şi convergenţa regională intra-UE a constituit, în ultimii ani, una din
temele prioritare de cercetare şi o preocupare constantă în politicile europene.
Pentru a reduce presiunea turismului asupra resurselor naturale şi antropice, trebuie
întocmit un plan de management care să fie aplicat în mod corespunzător la toate nivelele.
Dezvoltarea sustenabilă a unei afaceri se bazează pe găsirea acelor oportunităţi ale
pieţei care permit companiei să genereze avantaj competitiv prin îmbinarea şi integrarea
armonioasă şi sinergică a dimensiunii economice, sociale, respectiv ambientale.
Transpunerea conceptului de dezvoltare sustenabilă în cadrul afacerilor din turism
prezintă unele particularităţi majore.
Contribuţia dezvoltării sustenabile a afacerilor turistice la generarea avantajului
competitiv este superioară dacă: există o focalizare atentă asupra asigurării calităţii
prestaţiilor turistice, restructurării fundamentale a afacerilor din zonă, o orientare către noi
forme de turism, precum şi o promovare susţinută şi integrată într-o viziune unitară a
destinaţiei turistice.
Proliferarea unui turism sustenabil în cadrul diferitelor destinaţii turistice nu poate
avea loc fără existenţa unei legislaţii corespunzătoare menite a reglementa o serie de
factori specifici.

6.2 Concluzii privind cuantificarea dezvoltării susenabile a turismului rural în

Romania
Cuantificarea dezvoltării durabile este una dintre preocupările permanente ale
organizaţiilor şi a cercetătorilor din domeniu.
Uniunea Europeană, încă din 1999, şi-a arătat interesul pentru o politică de mediu
integrată şi dezvoltare durabilă în European Spatial Development Perspective (ESPD) şi a

166

definit trei grupuri de obiective ţintă (Ivanovic et al, 2009): competenţă economică şi
economie durabilă; coeziune socială şi egalitate spaţială (dezvoltare echilibrată între
generaţii); protecţia resurselor naturale şi a mediului natural (“apă şi biodiversitate mai
presus de toate”).
Analiza presiunii turismului regional determinată de amploarea relației dintre
cerere și ofertă, de interdependența indicatorilor de cerere turistică și de capacitatea de
absorbție a regiunii evidențiază o serie de influențe negative în ceea ce privește protecția și
calitatea mediului, procesele de creștere economică, precum și bunăstarea populației.
Activitățile turistice sub diverse forme pot determina efecte negative legate de
poluarea aerului, utilizarea terenurilor, disponibilitatea și calitatea resurselor de apă, și
biodiversitatea.
Între impactul turismului și durabilitatea asupra ecosistemelor unui anumit areal
există o relație directă.
Dezvoltarea durabilă a turismului pe termen lung poate fi realizată numai prin
eliminarea impactului negativ asupra ecosistemului.
Începând cu ultimele decenii ale mileniului trecut asistăm la o dezvoltare turistică
accelerată care tinde să afecteze echilibrul dintre satisfacerea cererii de turism și
capacitatea sa de a fi absorbită de mediul înconjurător.
Densitatea crescândă a presiunii turistice, care, pe de o parte, este benefică pentru
sectorul turismului și pentru economia țării, dar care, pe de altă parte, mărește grija pentru
viabilitatea viitoare a acestui fenomen.
Evaluarea presiunii turistice în România, a fost determinată și analizată cu ajutorul
a trei indicatori sintetici: Indicatorul I1 - este determinat prin compararea numărului de
sosiri turistice în unitățile de cazare turistică pe teritoriul României (km2) și evidențiază
densitatea presiunii aplicată de turiști la nivel teritorial; Indicatorul I2 - determină durata și
intensitatea presiunii turismului prin compararea numărului de nopți pe suprafață (km2), și
evidențiază perioada de timp în care turiștii rămân în zona respectivă; Indicatorul I3 -
evidențiază presiunea socială exercitată de către turiști și se determină prin împărțirea
numărului de sosiri turistice în unitățile de cazare turistică la populația totală permanentă
(numărul de locuitori).
Cei trei indicatori care măsoară presiunea turistică (I1, I2, I3) au fost abordați,
având în vedere că, cuprind componente care sunt interconectate cu cele trei direcții
fundamentale: creșterea economică, durabilitatea mediului și corectitudinea socială.

167

 Presiunea turistică în România în ansamblu este relativ scăzută în comparație cu
Europa, dar este în creștere față de ceea ce este înregistrat, în medie, în întreaga lume.
Folosirea modelelor econometrice bazate pe analiza de cointegrare a relevat
existența unor relații liniare de echilibru pe termen lung ca o analogie de tendință în
perioada 2000-2014, având în vedere distribuția tuturor indicatorilor din România în cele
opt regiuni de dezvoltare. De asemenea, trebuie subliniat că aceste relații pe termen lung
apar numai atunci când se consideră că aplicarea Politicii de Dezvoltare Regională a
României este strâns legată de durabilitate.
Modelele econometrice evidențiază impactul presiunilor din turism asupra
nivelurilor economice și sociale, așa cum sunt reprezentate de indicatorii PIB și veniturile
gospodăriilor.
Modelul matematic s-a dovedit a fi un instrument de cercetare ştiinţifică a lumii, de
analiză imediată a realităţii, prin care specialiştii au reuşit să verifice consistenţa diverselor
idei şi teorii ştiinţifice pentru a găsi explicaţii şi noi concepte şi relaţii ale fenomenelor,
proceselor şi activităţilor din mediul socio-uman.
În perioada actuală, modelarea şi simularea ca metode de abordare ştiinţifică şi
practică a lumii înconjurătoare au devenit o necesitate obiectivă, ca cerinţă stringentă de a
introduce rigurozitatea şi abstractizarea în analiza esenţei şi legilor fenomenelor lumii
reale.
Modelarea ca instrument cantitativ de prognoză şi evaluare a rezultatelor omeneşti,
individuale şi organizaţionale, reprezintă imperative majore ale adaptării continue la
cerinţele şi în beneficiul oamenilor din generaţiile prezente şi viitoare.
În domeniul dezvoltării durabile a turismului rural, apreciem că accentul trebuie pus,
pe domenii de vârf ale schimbării, pe comunicare şi nu în ultimul rând, pe producerea de
noi cunoştinţe şi diseminarea acestora.
Modelarea dezvoltării durabile a turismului rural, este, compatibilă cu cerinţele
mereu crescânde ale oamenilor, ci şi în concordanţă cu tendinţele dezvoltării societăţii
omeneşti. Astfel, aducem un plus cantitativ şi calitativ în domeniul dezvoltării durabile
privind turismul rural.
Modelului matematic al dezvoltării durabile a turismului rural în contextul
economico-social actual propus în această lucrare are ca scop cuantificarea incertitudinii
privind impactul activităţilor turistice asupra dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din
turism.

168

 În urma definirii conceptului de entropie a dezvoltării sustenabile a organizaţiilor
rurale din turism în contextul economico-social la momentul de timp t, vom putea
cuantifica incertitudinea privind dezvoltarea sustenabilă a organizaţiilor rurale din turism
în contextul economico - social, la momentul de timp t.
Experimentul probabilist privind dezvolarea durabilă a organizaţiilor rurale din
turism în contextul economico – social conține o anumită cantitate de incertitudine, de
nedeterminare, la orice moment de timp t, valoarea minimă a acesteia trebuie să fie zero.
Un experiment privind dezvolarea durabilă a organizaţiilor rurale din turism în
contextul economico - social în care toate rezultatele sunt de probabilitate zero și nu conţin
nici o nedeterminare, numai unul singur din fiecare domeniu economic, socio-cultural,
ecologic fiind pe probabilitate 1, este un experiment determinist.
Propunem modelul matematic al dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din
turism în contextul economico – social actual prin sistemul de formule (3.7) - (3.17) ca
fiind alcătuit din formula entropiei dezvoltării durabile a organizaţiilor rurale din turism în
contextul economiei colaborative la momentul de timp t, la care am adăugat o restricţie
legată de entropia Shannon a factorilor de securitate:
:; + +
− GJ# 𝑝G,%&'(')*& 𝑙𝑛 𝑝G,%&' ')*& ,
#4 + +
𝐻 𝐷𝐷+ = 𝑚𝑎𝑥 − *J# 𝑝*,.'&*'/&01+0231 𝑙𝑛 𝑝*,.'&*'/&01+0231 , (3.7)
+ +
− #6 KJ# 𝑝K,%&'1'5*& 𝑙𝑛 𝑝K,%&'1'5*&

4 + +
− .J# 𝑝.,.%&02*+3+% 𝑙𝑛 𝑝.,.%&02*+3+% ≤ 𝛼, (3.8)

+
𝑝G,%&'(')*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒌,𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄 > 𝑎G , 𝑘 = 1,29, (3.9)

+
𝑝*,.'&*'/&01+0231 = 𝑃 𝒙𝒕𝒊,𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐/𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 > 𝑏* , 𝑖 = 1,16 , (3.10)

+
𝑝K,%&'1'5*& = 𝑃 𝒙𝒕𝒋,𝒆𝒄𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 > 𝑐K , 𝑗 = 1,17, (3.11)

+
𝑝.,.%&02*+3+% = 𝑃 𝒙𝒕𝒔,𝒔𝒆𝒄𝒖𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 > 𝑑. , 𝑠 = 1,6, (3.12)

+ + +
𝑝#,%&'(')*& + 𝑝:,%&'(')*& + ⋯ + 𝑝:;,%&'(')*& = 1, (3.13)
+ +
𝑝#,.'&*'/&01+0231 + … + 𝑝:;,.'&*'/&01+0231 = 1, (3.14)
+ + +
𝑝#,%&'1'5*& + 𝑝:,%&'1'5*& + ⋯ + 𝑝#6,%&'1'5*& = 1, (3.15)

+ + +
𝑝#,.%&02*+3+% + 𝑝:,.%&02*+3+% + 𝑝4,.%&02*+3+% = 1, (3.16)

𝑎G , 𝑏* , 𝑐K , 𝑑. , 𝛼 ≥ 0. (3.17)

169

6.3. Concluzii privind cuantificarea dezvoltării susenabile a turismului rural în
localitatea Sibiel

Obiectivul principal este de a elabora şi implementa un model econometric de

dezvoltare sustenabilă a turismului rural. În cadrul cercetării s-a urmărit, atât identificarea
problemelor, cât şi a potenţialului de dezvoltare sustenabilă a turismului pentru a contribui
la o mai bună orientare a măsurilor strategice de dezvoltare durabilă a comunității prin
turism.
Pentru îndeplinirea obiectivului general au fost stabilite patru obiective strategice,
specifice:
§ Adaptarea şi îmbunătăţirea formelor/serviciilor turistice rurale la motivațiile pentru
care turistul preferă satul românesc
§ Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a
comunității şi orientarea politicilor de dezvoltare rurală la specificul satului
românesc subordonat principiilor durabilității.
§ Promovarea unor activităţi turistice rurale integrate care să conducă la dezvoltarea
durabilă a comunității, la reducerea disparităţilor dintre urban şi rural, la
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
§ Creşterea şi stabilizarea veniturilor populaţiei rurale ca urmare a diversificării
ofertei turistice subordonate principiilor durabilității şi adoptării conceptului de
economie colaborativă ca alternativă de promovare şi desfăşurare a turismului rural
În cadrul studiului întreprins au fost identificate posibilităţile de integrare a
activităţilor turistice sustenabile în spaţiul rural din satul românesc (Sibiel) şi s-au
recomandat direcţii de acţiune pentru consolidarea lor.
Pentru realizarea acestor obiective, pe parcursul derulării studiului au fost abordate
următoarele direcţii de cercetare:
§ Diagnoza activităților turistice desfăşurate în satul Sibiel.
§ Cuantificarea impactului activităţilor turistice asupra dezvoltării sustenabile a
comunității.
§ Evaluarea potențialului de dezvoltare sustenabilă a turismului rural în satul Sibiel.
§ Promovarea necesității dezvoltării sustenabile a turismului rural și a unui sistem de
educație a antreprenorilor și consumatorilor cu privira la acesta;

170

 § Orientarea politicilor de dezvoltare rurală sustenabilă la specificul satului românesc
subordonat principiilor durabilității

Posibilităţi de susţinere a dezvoltării turismului de către Primăria Saliște pentru zona

Sibiel

Această secţiune analizează posibilităţile Primăria Saliște de a acţiona în direcţia

dezvoltării turismului, pornind de la activităţile Asociaţiei Judeţene de Turism (AJT) Sibiu
şi proiectele consiliului cu impact asupra turismului din prezent dar şi preconizate /
posibile în viitor (inclusiv punctând o serie de idei cu privire la implicarea asociaţiei în
promovarea turismului sibian). În continuare vor fi prezentate şi posibilităţile de colaborare
şi parteneriat (inclusiv rolul ONG ca parteneri ai consiliului), respectiv modalităţile de
sprijinire a turismului din Regiunea Centru.
Diversificarea implicării Primăria Saliște şi AJT Sibiu în dezvoltarea turismului
Susţinerea directă a turismului de către Primăria Saliște se realizează în principal prin
intermediul activităţii Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu (AJT Sibiu) şi secundar prin
reprezentanţii Consiliului din diverse direcţii şi servicii (urbanism, proiecte, etc.).
Activităţile concrete ale asociaţiei acoperă următoarele direcţii majore:
§ Promovarea turismului din zona prin:
• elaborarea şi editarea de materiale de prezentare şi promovareo participarea la
târguri de turism interne şi internaţionale
• organizarea de evenimente de promovare şi popularizare a ofertei turistice (partnere
în cadrul unor festivaluri, serbări etc), respectiv participarea la evenimente similare
organizate de terţi
• Înfiinţarea şi coordonarea Centrelor de Informare Turistică din zonă
• Inventarierea resurselor turistice ale zoneişi iniţiative privind marcarea şi
semnalizarea acestora
• Colaborări cu diverse organizaţii şi instituţii interne şi internaţionale în vederea
schimbului de bune practici, stabilirii de parteneriate şi realizării de proiecte pentru
sprijinirea turismului în judeţul Sibiu şi la nivelul regiunii Centru (ONG, asociaţii
profesionale şi patronale)

171

 • Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media pentru creşterea notorietăţii şi
îmbunătăţirea imaginii destinaţiei turistice judeţene (a atracţiilor, evenimentelor,
produselor turistice din judeţul Sibiu)
• Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism
• Analiza pieţei turistice din judeţ
Pe lângă activităţile AJT Sibiu, cadrul legal permite consiliului şi iniţiative care să
sprijine tangenţial turismul, cum sunt investiţiile în infrastructură (în principal
reabilitarea drumurilor judeţene şi interjudeţene / acestea din urmă în colaborare cu
judeţele limitrofe, dar şi dezvoltarea reţelei de utilităţi în mediul rural), proiectele
de protecţie şi refacere a mediului, sau cele de restaurare şi punere în valoare a
monumentelor istorice, a parcurilor, grădinilor publice si rezervaţiilor naturale.
Impact major asupra turismului au şi proiectele complexe, cum este implicarea în
amenajarea pârtiei de schi de la Jina, proiect care oferă premisele creării unor
produse turistice de iarnă în zonă.
Dezvoltarea unui turism durabil şi solid în judeţul Sibiu poate fi facilitată prin
diversificarea implicării Primăria Saliște şi AJT Sibiu. Pornind de la premisa că
treptat rolul funcţiune de turism va creşte (pe fondul continuării procesului de
externalizare a activităţilor de sprijinire a turismului către această funcţiune,
susţinerii dezvoltării echipei executive a acesteia, comunicării şi conlucrării cât mai
strânse cu direcţiile şi serviciile relevante din cadrul Consiliului pentru a se asigura
o viziune unitară asupra impulsionării turismului), iar Consiliul se va implica tot
mai activ în asigurarea suportului necesar (inclusiv prin exercitarea autorităţii sale
pentru a facilita activitatea asociaţiei), direcţiile noi de urmat (sau care au fost
tratate insuficient până în prezent) au în prim plan următoarele tipuri de proiecte
benefice consolidării produsului turistic local:
Creşterea calităţii serviciilor publice de interes local:
• Încurajarea fructificării superioare a potenţialului turistic al CNM Astra (un sediu
permanent pentru „Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra”, utilizarea muzeului în
aer liber pentru cât mai multe manifestări etc)
• Îmbunătăţirea bazei tehnice şi serviciilor Salvamont
• Asumarea unui rol de mediator, inclusiv la nivel politic, sau de factor de coeziune,
în cadrul iniţiativelor de asociere dintre administraţiile publice din judeţ cu scopul
de a forma parteneriate pentru implicarea în proiectele majore complexe din zonă

172

 • Impulsionarea cooperării pe diverse paliere (reţele de centre de informare, produse
turistice comune ale pensiunilor şi meşteşugarilor sau ale muzeelor şi hotelurilor,
târguri de oportunităţi sau de contractări, etc.)
• Evaluarea celor mai viabile propuneri de proiecte sau evenimente inovatoare ale
administraţiilor publice locale, grupurilor de acţiune locală sau ONG, şi încheierea
de parteneriate în vederea creării de noi surse de interes turistic în judeţ, inclusiv
pentru consolidarea unei agende culturale (fără ca asta să însemne renunţarea la
evenimentele şi proiectele actuale).
• Asumarea rolului de a facilita un dialog permanent între autorităţi şi grupurile de
interes private (hotelieri, proprietari de pensiuni, firme de transport, agenţii de
turism, etc.)
• Instituirea unor „grupuri de dialog” cu proprietari / administratori de spaţii de
cazare, în vederea elaborării unor măsuri prin care să se diminueze numărul de
spaţii de cazare neclasificate (aflate în aşa numită zonă „gri” a pieţei)

Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice prin sprijinirea domeniului

formării / consilierii personale şi profesionale în turism (cel puţin participarea ca
partener în astfel de proiecte):
• Formare personală destinată pe de-o parte localnicilor (conştientizarea
patrimoniului, însuşirea unor norme în spiritul ospitalităţii / turismului, etc.)
• Formare profesională destinată agenţilor economici (cursuri de management turistic
pentru prestatorii de servicii, cursuri de instruire pentru diverse categorii de
personal turistic sau din alimentaţie publică); activităţile vor avea în vedere atât
crearea cadrului instituţional, cât şi programele de instruire (o posibilă soluţie fiind
accesarea în parteneriat cu ONG a unor fonduri europene)
• Consilierea profesională pentru dezvoltarea infrastructurii turistice – amenajarea
turistică, construirea de structuri de cazare, crearea de produse turistice,
fructificarea mai bună a unor obiective turistice existente (analiza fezabilităţii
conceptului va lua în calcul şi varianta dezvoltării ca serviciu public, dar nu
neapărat utilizarea gratuită)
Planurile de marketing şi promovare – pe lângă iniţiativele cu efecte pe termen
mediu şi lung de mai sus, este necesară şi fructificarea superioară a fondului turistic
existent în judeţ, care nu este deloc neglijabil, fiind exploatat la un nivel superior
pentru România; în acest sens, programele de promovare judeţeană pot sprijini

173

 aducerea activităţii turistice la un nivel general rezonabil, care să deschidă drumul
măsurilor de creştere a valorii intrinseci a produsului turistic evidenţiate anterior.
§Pe lângă activităţile de promovare desfăşurate, AJT Sibiu se poate orienta şi către
promovarea online (website al destinaţiei turistice judeţene cu o abordare nouă faţă de
website-urile optimizarea pentru motoare de căutare şi promovarea acestui website,
includerea unui catalog atracţii turistice, respective de structuri turistice în baza unei
colaborări cu mediul privat din industria turistică din judeţ)
Acordarea unei atenţii deosebite produselor turistice cu potenţial de dezvoltare, prin
proiecte de marketing destinate acestora (de exemplu „cicloturism”, „biserici fortificate”)

Posibilități de colaborare și tipuri de parteneriate

Analiza practicilor consiliilor judeţene cu privire la colaborări şi parteneriate pentru

sprijinirea turismului şi a atribuţiilor care revin consiliilor judeţene prin lege (în domeniul
turismului, dar nu numai) furnizează un număr limitat de categorii de posibili parteneri
pentru Primăria Saliște în vederea asocierii în proiecte de turism. Acest fapt nu înseamnă
că autoritatea publică judeţeană nu are oportunitatea de a îşi aduce aportul la creşterea
turismului în cadrul unor iniţiative comune cu diverşi parteneri – respectivele posibilităţi
identificate sunt enumerate în continuare:
• Colaborarea cu ONG din turism este considerată foarte benefică datorită expertizei
pe care aceste organizaţii o demonstrează de cele mai multe ori (inclusiv experienţa
internaţională, care poate reprezenta soluţia cheie pentru o dezvoltare de succes); în
plus, o multitudine de ONG activează în domenii adiacente turismului (protecţia
mediului, ecologie, cultură), astfel încât oportunităţile sunt cu atât mai diverse
(subiectul implicării ONG în turismul sibian este tratat într-o secţiune viitoare din
acest capitol)
• Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ reprezintă o soluţie de a
accesa anumite finanţări nerambursabile pentru proiecte complexe, care implică
responsabilităţi şi competenţe din partea ambelor categorii de autorităţi (judeţeană,
respectiv locale)
• Cadrul legal limitează destul de mult colaborările consiliilor judeţene cu mediul
privat lucrativ, astfel încât sprijinul autorităţii publice judeţene pentru potenţiali
investitori sau agenţi economici deja prezenţi pe piaţa turistică se concentrează pe
facilitatea unor discuţii cu consiliile locale din zonele de interes ale companiilor,

174

 respectiv pe furnizarea de informaţii utile despre potenţialul turistic al zonei(baze
de date, studii, rapoarte). În ceea ce priveşte parteneriatele public-privat pentru
realizarea proiectelor majore, nu au fost identificate exemple de succes în domeniul
turismului în judeţele analizate, motivele pentru această situaţie fiind legate de lipsa
unui cadru legislativ clar în acest domeniu, dar şi de speculaţiile pe care le pot
genera aceste parteneriate cu privire la modul de selecţie al partenerilor privaţi sau
al responsabilităţilor / angajamentelor asumate de către aceştia şi de către autorităţi.
Pe de altă parte, unii dintre respondenţii intervievaţi consideră că anvergura şi
specificul unor proiecte ample care se pretează în judeţul Sibiu (de exemplu,
extinderea domeniului schiabil Bâlea sau amenajarea altor pârtii de schi) conduc
spre ideea unor viitoare parteneriate public-privat.
• După cum s-a amintit anterior, o direcţie de colaborare este schimbul de experienţă
cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate, eventual cu nivele de
atractivitate şi dezvoltare turistică similare (colaborarea se poate manifesta atât la
nivel de funcţiune judeţeană de dezvoltare şi promovare turistică, cât şi la nivel de
consilii judeţene în ansamblu). În cazul Sibiului, pentru o colaborare cu alte ţări
(care pe termen mediu şi lung poate impulsiona traficul turistic dintre ţările
partenere) ar putea fi vizate zone din Germania, Austria, Franţa sau din alte ţări
bine reprezentate ca număr de turişti în judeţul Sibiu (pe lângă legăturile existente
cu organizaţii din spaţiul germanic, din Franta etc.).
• Colaborarea cu presa poate avea un aport semnificativ la creşterea notoritatatea
unor destinaţii turistice. Parteneriat pentru prezenţa în presă ia în general forma de
„barter”, evenimentul sau destinaţia turistică beneficiind de vizibilitate, în timp ce
presa preia ştirile, detaliile proiectelor sau evenimentelor. Pentru popularizarea
zonelor turistice încă necunoscute sau puţin cunoscute publicului larg din România,
un instrument benefic poate fi „infoturul” de cunoaştere a ofertei turistice, organizat
ca eveniment sau în cadrul unui eveniment al Consiliului Judeţean, reflectat ulterior
în articole sau reportaje.
• Tipurile de colaborare cu unităţile de cazare, identificate în urma analizei, includ fie
tot o formă de „barter” (de exemplu un hotel pune la dispoziţie sala de conferinţe
pentru un eveniment, în schimbul reclamei în cadrul evenimentului sau includerii
între sponsori / parteneri ai evenimentului), fie posibilitatea participării în comun cu
consiliul la anumite târguri de turism (în general prin punerea la dispoziţie de către

175

 operatorii de turism a unor materiale de promovare care să fie distribuite de la
standul consiliului în cadrul târgului).
Colaborări cu ONG-uri și alte asociații active în domeniul turismului sau în
domeniile conexe
Consiliile judeţene colaborează în general cu diferite ONG şi asociaţii / fundaţii cu
preocupări în turism (principala categorie de astfel de entităţi este reprezentată de
asociaţiile judeţene de turism), cultură sau mediu şi cu asociaţii sportive, în general la
organizarea unor evenimente specifice. Sunt preferate acele organizaţii active în domenii
care au legătură cu tipurile de turism sau atracţiile zoneirespectiv – în cazul zoneiSibiu,
relevante sunt entităţile interesate în protejarea satelor autentice sau a valorilor culturale,
asociaţiile de turism montan şi de sporturi extreme (pasionaţii de off-road), cluburile /
şcolile de schi, sau asociaţiile ecoturistice. În cazul organizării de evenimente, rolul
consiliului ar putea fi de facilitare a organizării, de popularizare / promovare, de expertiză
tehnică, dar şi de a conferi amploare manifestării.
Chiar dacă din interviurile cu operatori şi experţi din turism, activi în judeţul Sibiu, nu au
reieşit decât puţine ONG implicate în turism, au fost incluse în Anexa 3 a Masterplanului o
serie de organizaţii cu care Consiliul Judeţean ar putea colabora, având în vedere
preocupările comune în domeniile menţionate mai sus. Fără a minimiza importanţa tuturor
organizaţiilor care pot avea un cuvânt de spus în dezvoltarea turistică, includem o serie de
exemple de ONG aparţinînd profilelor care fructifică cel mai bine punctele tari ale
turismului sibian, şi anume: tezaurul cultural („Ecomuzeul Regional”, „Mihai Eminescu
Trust”, „Fundaţia Samuel von Brukenthal” etc.), tradiţia în turism montan („Asociaţia
Carpatină Ardeleană a Turiştilor - S.K.V. - Siebenbürgischer Karpatenverein”, „Amicii
Munţilor” etc.), consacrarea ca destinaţie pentru turism activ şi sportiv („Air Adrenaline”,
„Auto Moto Club Sibiu” etc.)
Cercetarea a relevat că direcţiile urmate de colaborările unui consiliu judeţean cu ONG
sunt mai diverse, nelimitându-se la evenimente; dintre alte astfel de posibilităţile de
colaborare şi parteneriat ale Primăria Saliște sunt exemplificate în continuare cele mai utile
forme identificate:
• Orientarea activităţii asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale şi
promovării membrilor în sensul direcţiilor generale de evoluţie a turismului în judeţ
în viziunea autorităţii publice – întâlniri cu membrii acestor asociaţii (de exemplu
„Sibiel 2000”, „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu” etc.) pentru armonizarea
preocupărilor lor cu eforturile autorităţilor

176

 • Schimburi de idei cu „Grupurile de Acţiunie Locală” şi cu „Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunitară (A.D.I.)” (de exemplu „A.D.I. Econord”) pentru adoptarea unei
viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvoltării
• Implicarea în proiecte ale ONG care susţin conservarea şi restaurarea satelor
tradiţionale (cel puţin prin popularizarea turismului rural autentic şi a importanţei
stopării distrugerii necontrolate a aspectului zonelor rurale)

177

BIBLIOGRAFIE

1. Andreea Feher, 2009. Finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale. Politici

Comunitare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara. p. 182.
2. Balaure, V. (coordonator), 2002. Marketing, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,
Editura Uranus, Bucureşti, p. 79
3. Bold I., Buciuman E., Drăghici M., 2003. Spaţiul rural definire, organizare,
dezvoltare. Editura Mirton Timişoara, p. 60 - 61
4. Brezuleanu S. - Management agroturistic, Material de studiu I.D. Specializarea
Zootehnie Anul de studiu VI, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/92566779/Management-in-Agroturism
5. Cândea M., Simon T., Bogan E. (2012) – Patrimoniul turistic al României, Editura
Universitară, ISBN 978-606-591-371-4
6. Dona I., Toma E. (2008) - Produse agroturistice: creare, implementare,
promovare, Editura Cartea Universitară, Bucureşti
7. Drăghici, A., N., Teză de doctorat, Dezvoltarea economiei rurale în zona colinară,
pe exemplul Depresiunii Patîrlagele, Bucureşti.
8. Evans, N.J., Ilbery, B.W., 1993. The pluriactivity, part-time farming, and farm
diversification debate, Environment and Planning A 25, 945-959. Lamarche, H.,
1994. L’agriculture Familiale, Du Mythe a la Realite, tome II, Editions
L’Harmattan, Paris.
9. Fiquet A. M., Chazaud P., Lequime J., Potron F., Meunier C., Barré J., 1992 -
Rural tourism (2nd part), Journal Espaces (Paris), No. 114, pg. 4-37, ISSN 0336-
1446
10. Glăvan V. (2006) - Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei
"România de Mâine", Bucureşti, ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1
11. Garcia H. B., (2004), Marketing în turismul rural, Editura Irecson, Bucureşti, ISBN
973-86371-4-7
12. Glăvan V., 2005, Geografia turismului, Edit. Fundaţiei „România de Mâineǁ,
Bucureşti, ISBN 973-725-047-8 (selecţii)
13. Gretzel U., 2011 – Intelligent systems in tourism – A social Science Perspective,
Annals of Tourism Research, Vol. 38, No. 3, pg. 757–779, accesibil online la
http://dx.doi.org/ 10.1016/j.annals.2011.04.014

178

 14. Gopal R., Varma S., Gopinathan R, 2008 - Rural Tourism Development:
Constraints and Possibilities with a special reference to Agri Tourism - A Case
Study on Agri Tourism Destination – Malegoan Village, Taluka Baramati, District
Pune, Maharashtra, Conference, accesibil online la
http://webcache.googleusercontent.com/search?
q=cache:Pd6ZxJ8XA_UJ:dspace.iimk.ac.in/bitstream/2259/596/1/512-
523.pdf+&hl=ro&gl=ro
15. Iagăru R., 2011. Strategic analysis of the rural area development in the Centru
Region of Romania, Buletin of University of Agricultural Sciences and veterinary
Medicine Cluj/Napoca, Agriculture volume 67 (2), pp 57-64, Print ISSN
1843/5246, Electronic ISSN 1843-5386.
16. Ilieş Liviu, 2008. Bazele economiei întreprinderii, suport de curs Universitatea
Babes -Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continuă siÎnvătământ la
Distantă Facultatea de Stiinte Economice siGestiunea Afacerilor, Cluj Napoca, p.
33. http://www.scribd.com/doc/59221121/Managementul-Firmei
17. Le Heron, R., Roche, M., Johnston, T., 1994. Pluriacticity: An exploitation of
issues with reference to New Zeeland’s livestock and fruit agro-commodity system,
Geoforum 25, 155-171.
18. Lobo R. - Farm Advisor UC Cooperative Extension, San Diego County, University
of California Cooperative Extension UC Small Farm
Program,http://sfp.ucdavis.edu/agritourism/Definitions/
19. Kerekes, Kinga şi colab. 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei de muncă în
mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca, pp. 33.
20. K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei de muncă în mediul Rural,
Editura Accent, Cluj-Napoca p. 50.
21. K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei de muncă în mediul Rural,
Editura Accent, Cluj-Napoca p. 51.
22. Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés
tananyaga kistérségek számára, SCOLAR, Budapest
23. Katsioloudes, M. 2006. Strategic Management – Global Cultural Perspectives for
Profit and Non-Profit Organizations, Butterworth Heinemann Publisher, Oxford,
UK.
24. Matei D. (2005) - Turismul rural : teorie şi realitate, Editura Terra Nostra, Iaşi,
ISBN 973-8432-32-4

179

 25. Menda (Bonţoi) T. A., 2008 - Posibilităţi de implementare şi dezvoltare a
turismului rural în România, în vederea asigurării caracterului competitiv în
cadrul economiei de ramură, Revista Consilier European, Anul IV, nr.
5[11]/decembrie, pg. 16-20
26. Nicoleta Mateoc-Sîrb, Ungureanu G., 2010. Dezvoltare regională şi rurală. Evoluţii
şi tendinţe, Editura Mirton, Timişoara, p. 192.
27. Nistoreanu P., Ghereş Marinela (coordonatori), 2010. Turismul rural. Tratat.
Editura C.H.Beck, Bucureşti
28. Nistoreanu P., Tigu G., Popescu D., Padurean M., Talpeş A, Tala M., Condulescu
C.(2003) - Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucureşti, ISBN 973-594-272-0
29. Nistoreanu P, Gheres M.(2010) - Turism rural - tratat, Editura C.H. BECK, ISBN:
973-115-780-1
30. Nistoreanu P. (2004) - Productia şi comercializarea serviciilor turistice, Editura
Didactică şi Pedagogică, ISBN 973-302-910-6
31. Nistoreanu P. (1999) - Ecoturism şi turism rural: elemente de management,
marketing şi economie, Editura ASE, Bucureşti, ISBN 973-946-269-3Cioceanu M.
- curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene,
Consideraţii generale, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL-I
32. Nistreanu M., Mărăcineanu F., Constantin Elena, 2009. Dezvoltarea regională
durabilă. Politici şi strategii, Editura Nouă, Bucureşti, p. 6.
33. Onofrei, Lopita, 2011. Teză de doctorat „Cercetări privind implementarea Reţelei
de dezvoltare rurală în România”, Timişoara.
34. Otiman P., I., 1997. Dezvoltarea rurală în România, Editura Agroprint, Timişoara,
p. 33-36
35. Otiman P.I., 2002, Agricultura României la cumpăna dintre secolul XX – un secol
al deznădejdii şi secolul XXI – un secol al speranţei,
36. Rădulescu Carmen Valentina, 2003 - Dezvoltarea durabilă şi implicaţiile
economico-financiare ale organizării exploataţilor agricole. Editura ASE,
Bucureşti.
37. Roberts L., Hall D., 2001 - Rural tourism and recreation: Principles to practice,
Editura CABI Publishing, ISBN 0-85199-540-3
38. Sandu, Maria , 1998. Culoarul depresionar Sibiu-Apold. Studiu geomorfologic,, p. 32.

180

 39. Sofer, M., Gal, R., 1996. Entreprises in village Israel and their environmental
impacts. Geography 81(3), 235-245.
40. Someşan, C., Cosma, S., 2001. Bazele marketingului. Editura Efes, Cluj Napoca, p.
52.
41. Trinca S., Petroman C., Tigan V., Martin S.C., 2012 - The use of funds for
agrotourism and rural tourism development, Lucrări Ştiinţifice , Universitatea de Ş
tiinţe Agricole Ş i Medicină Veterinară a Banatului , Timişoara, Seria I,
Management Agricol, Vol. 14, No. 2 pg. 605-612, ISSN 1453-1410, accesibil
online la http://www.usab-tm.ro/utilizatori/management/file/cercetare/2011-
2012/s2/89.pdf
42. Zahiu Letiţia, Lazăr T., 2000. Agricultura României în procesul de integrare
agricolă europeană. Editura Ex Ponto, Constanţa.
43. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, 2011. Studiu regional privind
Agricultura şi dezvoltarea rurală în Regiunea Centru, p. 110.
44. ARPMSibiu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu-Regiunea 7 Centru, 2007-
2013. http://arpmsb.anpm.ro/upload/5612_arpmsb_PRAM_2007-2013_R7C.pdf
acesat în 11.08.2012
45. COM (95) 97 - The role of the Union in the field of tourism - Commission Green
Paper (selecţii)
46. COM (2007) 621 - Agenda for a sustainable and competitive European tourism
(selecţii)
47. Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică, Strategia Naţională de Cercetare Dezvoltare şi Inovare
2007-2013. http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST
/1188314177strategia%20ro.pdf, accesat în 12.08.2012
48. Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă,
2008. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-
2020-2030, http://arpmsb.anpm.ro/upload/4936_apmsb_STRATEGIA
%20NATIONALA%202013-2020-2030.pdf accesat în 11.08.2012.
49. HG nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 17 din 15.01.2002 (selecţii)
50. HG 1412 / 2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice (selecţii)

181

 51. Legea 347/ 2004 Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din
30.06.2009 (selecţii)
52. Legea 145 / 1994 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august
1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural
în zona montană, Delta Dunării şi litoralul Marii Negre, publicată în Monitorul
Oficial nr. 374 din 31.12.1994 (selecţii)
53. Legea 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind
stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul
Oficial nr. 394 din 16.10.1998 (selecţii)
54. La Charte européenne de l’espace rurale – un cadre politique pour le
developpement rural, Strasbourg, 1995.
55. INCDT (Institutul Naţional e Cercetare-Dezvoltare în Turism), 2009 – Strategia
naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, accesibil on-line la adresa
http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf
(selecţii)
56. INFOMG, Centrul de informare asupra Organismelor Modificate Genetic,
http://www.infomg.ro/web/ro/ Situatia_in_Romania/, accesat în data de 12.08.2012.
57. INFOMG, Centrul de informare asupra Organismelor Modificate Genetic,
http://www.infomg.ro/web/ro/ Legislatia_RO/, accesat în data de 12.08.2012.
58. OUG 62/ 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de
turism rural din zona montană Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr.
245 din 30.08.1994 (selecţii)
59. OUG 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural,
publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 30.08.1997 (selecţii)
60. OUG 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,
publicată în Monitorul Oficial nr. 309 din 26.08.1998 (selecţii)
61. Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea şi completarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice,aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 (selecţii)
62. Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în
Monitorul Oficial nr. 181 din 24.03.2003 (selecţii)

182

 63. Ordinul 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 379
bis/19.05.2008 (selecţii)
64. Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro
65. World Tourism Organization, 2006 - Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul
Naţional 2007-2026, accesibil on-line la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VzHzpe6zmpIJ:www.b-
andb.
66. ro/pdf/masterplan/2.%2520MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf+&hl
=ro&gl=ro (selecţii)
67. Andrei, D.R.; Gogonea, R.M.; Zaharia, M.; Andrei, J.V. Is Romanian Rural
Tourism Sustainable? Revealing Particularities. Sustainability 2014, 6, 8876–8888.
[CrossRef] 

68. Vehbi, B.O. A Model for Assessing the Level of Tourism Impacts and
Sustainability of Coastal Cities. In Strategies for Tourism Industry—Micro and
Macro Perspectives; InTech Publishing: Rijeka, Croatia, 2012. 

69. Inskeep, E. Tourism Planning-An Integrated and Sustainable Development
Approach; John Wiley and Sons Inc. Publishing House: New York, NY, USA,
1991. 

70. Aall, C. Sustainable Tourism in Practice: Promoting or Perverting the Quest for a
Sustainable Development? Sustainability 2014, 6, 2562–2583. [CrossRef] 

71. Balt ́lung ́, A.A. Tourism in Romania; Valahia University Press: Târgovis ̧te,
Romania, 2008. 

72. Montanari, A.; Barbara, S. Rome: A Difficult Path between Tourism pressure and
Sustainable Development. 

73. Rivista di Scienze del Turismo 2010, 2, 301–316.
74. Sustainability 2017, 9, 698 23 of 24
75. Dezsi, S ̧.; Ciang ́, N.; Rotar, G. Considerations on the Impact of Tourism on the
Environment and Risks Induced by Tourism Activities. In Risks and Catastrophes;
Sorocovschi, V., Ed.; The Publishing House of the Book of Science: Cluj-Napoca,
Romania, 2002; pp. 155–165. 

76. Popescu, G.; Andrei, J. From industrial holdings to subsistence farms in the
Romanian agriculture. Analyzing the subsistence components of the CAP. Agric.

183

 Econ. Zemed. Ekon. 2011, 57, 555–564. 

77. Hadwen, W.; Arthington, A.; Boon, P. Tourism Pressure Index (TPI): Predicting
the Spatial Distribution of Visitors within Protected Areas; Sustainable Tourism
Cooperative Research Centre: Gold Coast, Australia, 2008. 

78. Fennell, D.A. Ecotourism Programme Planning; CAB International: Wallingford,
UK, 2002. 

79. N ́stase, C. Sustainable Development and Sustainable Tourism. Tour. J. Stud. Res.
Tour. 2007, 3, 54–57. 

80. Hall, M.; Lew, A. Sustainable Tourism—A Geographical Perspective; Prentice
Hall, Pearson Education Limited: 
Essex, UK, 1998; pp. 2–3. 

81. Brundtland Report. Our Common Future; Commission on Environment and
Development, Oxford University 
Press: Oxford, UK, 1987. 

82. Romanian Institute for Sustainable Development. Available online:
http://www.irds.ro/static/ro/ro- 
activitati/studiicercetarimonitorizari.html
(accessed on 7 March 2016). 

83. Suciu, M.C.; Suciu, N. Sustainable Development—The Key Problem of the
Twentieth Century. AGIR J. 2007, 
1, 124–125. 

84. European Environment Agency. Making Sustainability Accountable: Eco-
Efficiency, Resource Productivity 
and Innovation; European Environment
Agency: Copenhagen, Denmark, 1999; Available online: http:
//www.eea.europa.eu/publications/Topic_report_No_111999 (accessed on 20
September 2015). 

85. Butler, R.W. Tourism—An Evolutionary Perspective. In Tourism and Sustainable
Development: Monitoring, Planning, Managing; Nelson, J.G., Butler, R., Wall, G.,
Eds.; University of Waterloo: Waterloo, ON, Canada, 1993; pp. 27–44. 

86. Nijkamp, P.; van den Bergh, C.J.M.; Soeteman, F.J. Regional Sustainable
Development and Natural Resource Use. In Proceeding of the World Bank Annual
Conference on Development Economics 1990, Washington, DC, USA, 26–27 April
1991; pp. 153–188. 

87. Eizenberg, E.; Jabareen, Y. Social Sustainability: A New Conceptual Framework.
Sustainability 2017, 9, 68. [CrossRef] 

88. National Agency for Environmental Protection. Available online:

184

 http://www.anpm.ro/upload/16087_11%
20PRESIUNI%20ASUPRA%20MEDIULUI%20.pdf (accessed on 21 September
2015). 

89. UNEP; UNWTO. Making Tourism More Sustainable—A Guide for Policy Makers.
2005. Available online: http://sdt.unwto.org/content/about-us-5 (accessed on 19
September 2015). 

90. Mazilu, M. Sustainable Tourism and Development; Universitaria Publishing House:
Craiova, Romania, 2011. 

91. Nedelcu, A. Tourism Geography, 2nd ed.; University Publishing House: Bucharest,
Romania, 2015. 

92. Muntele, I.; Ia ̧tu, C. Tourism Geography. Concepts, Methods and Forms of Spatial
and Temporal Manifestation; 
SedcomLibris Publishing House: Ias, i, Romania,

2003; pp. 63–70. 


93. Gartner, W.; Lime, D. Trends in Outdoor Recreation, Leisure and Tourism; CABI
Publishing: Cambridge, UK, 
2000; pp. 125–126. 

94. Cândea, M.; Erdeli, G.; Simon, T. Romania-Tourism Potential and Tourism;
University Publishing House: 
Bucharest, Romania, 2000; pp. 259–261. 

95. Ielenicz, M.; Com ́nescu, L. Tourism-Theory and methodology; University
Publishing House: Bucharest, 
Romania, 2013; pp. 59–67. 

96. Dasmann, W. A Method for Estimating Carrying Capacity of Range Lands. J. For.
1945, 43, 400–403. 

97. Lime, D.W.; Stankey, G.H. Carrying capacity: Maintaining outdoor recreation
quality. In Proceedings of the 
Forest Recreation, Syracuse, NY, USA, 12–14
October 1971; pp. 174–184. Available online: https://www.nrs.

fs.fed.us/pubs/other/recsym/recreation_symposium_proceedings_174.pdf
(accessed on 5 February 2017). 

98. Mathieson, A.; Wall, G. Tourism: Economic, Physical and Social Impacts;
Longman: New York, NY, USA, 1982. 

99. Lindsay, J.J. Carrying Capacity for Tourism Development in National Parks of the
United States. Ind. Environ. 
1986, 9, 17–20. 

100. O’Reilly, A.M. Tourism Carrying Capacity: Concept and Issues. Tour.
Manag. 1986, 7, 254–258. [CrossRef] 


185

 101. Martin, B.S.; Uysal, M. An examination of the relationship between
carrying capacity and the tourism life 
cycle: Management and policy implications.
J. Environ. Manag. 1990, 31, 327–333. [CrossRef] 

102. Sustainability 2017, 9, 698 24 of 24
103. Adriaanse, A. Environmental Policy Performance Indicators: A Study of the
Development of Indicators for Environmental Policy in The Netherlands; SDU
Publishers: The Hauge, The Netherlands, 1993; p. 175. 

104. Montanari, A.; Staniscia, B. Culinary Tourism as a Tool for Regional Re-
equilibrium. Plan. Stud. 2009, 17, 1463–1483. [CrossRef] 

105. Dumitrescu, D. Romania. Development Regions. Socio-economic
Disparities; Cetatea de Scaun Publishing House: Târgovis ̧te, Romania, 2008. 

106. Saarinen, J. Critical Sustainability: Setting the Limits to Growth and
Responsibility in Tourism. Sustainability 2014, 6, 1–17. [CrossRef] 

107. Paunovic ́, I.; Jovanovic ́, V. Implementation of Sustainable Tourism in the
German Alps: A Case Study. Sustainability 2017, 9, 226. [CrossRef] 

108. United Nations Environment Programme (UNEP). Making Tourism More
Sustainable: A Guide for Policy Makers; UNEP: Paris, France, 2005. 

109. National Institute of Statistics. Statistical Yearbook of Romania. Bucharest,
Romania. 2014. Available online:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_rom
aniei_1.pdf (accessed on 21 September 2015). 

110. Eurostat Regional Yearbook. 2014. Available online:
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/
index.php/Tourism_statistics_at_regional_level (accessed on 20 September 2015).


111. Boboc, C.; T, it,an, E.; Ghit, ́, S. Labour Market Inequalities and Economic
growth. Econ. Comput. Econ. Cybern. Stud. Res. 2012, 46, 49–64. 

112. Zaharia, M.; Popescu, C. Comparative Analysis on the Influence of the
Economic Crisis on Education in some European Countries. Int. J. Synerg. Res.
2015, 4, 63–83. [CrossRef] 

113. Simionescu, M. Econometric Modelling in Matlab R. and EViews; ASE:
Bucharest, Romania, 2014. 


186

 114. Dobroteanu, C.; Ladaru, R. Elements for a national strategy on agriculture
and rural development. Metal. Int. 
2010, 3, 137–141. 

115. Balt ́lung ́, A.A.; Dumitrescu, D. Romania’s Touristic Regionalization—
Touristic Development Indicator. 
2011. Available online:
https://fsu.valahia.ro/images/avutgs/1/2011/2011111210.pdf (accessed on 
17
September 2015). 

116. Andrei, J.V.; Darvasi, D. Perspectives and challenges in financing the new
Common Agricultural Policy, 
a new paradigm. J. Food Agric. Environ. 2012, 10,
904–907. 

117. Balt ́lung ́, A.A.; Dumitrescu, D. The Role of Infrastructure and Touristic
Traffic in Romania’s Touristic 
Regionalization. Forum Geogr. 2013, 12, 81–88.
[CrossRef] 

118. Davidescu, A.A.; Paul, A.M.V.; Gogonea, R.M.; Zaharia, M. Evaluating
Romanian Eco-Innovation 
Performances in European Context. Sustainability
2015, 7, 12723–12757. [CrossRef] 


187