sgsgdfg

INTRODUCERE
La începutul sec. 21 s-a marcat o ridicare a dezvoltării lucrărilor de construcţii pe piaţa
naţională, adoptînd mai noi semnificaţii a biznesului centralizat. Tendinţele pozitive în dezvoltare a
adus la aceia ca astăzi societatea noastră poate să vorbească despre viitor şi să planifice. Toate
planurile se adoptă real atunci cînd, pentru se specifică un fundament rezistent în construcţie. Toate
planurile sunt iritabile logic, care la rîndul lor în 2006 s-a constatat
Reparaţii curente şi construcţii este vederea principală de activitate a 813 companii în
Republica Moldova.
În 2006 lucrările de construcţie au constatat 3,745 mlrd de lei, care depăşeşte coeficientul
constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat în mun. Chişinău.
Toate lucrările de construcţie au fost executate de firmele particulare (712) – 2,779 mlrd. lei, iar
25% şi mai mult în 2005.
În 2006 licenţa în lucrările de construcţie au primit peste 734 companii de firme şi Societăţi cu
Răspundere Limitată.
În comparaţie 2005-528 companii, iar 2004-420 companii.
În anul 2006-2007 în sfera industriei uşoare au fost angajaţi 5000 de muncitori, în construcţie
2197 muncitori, în sfera servicii imobiliare şi arendă 2078 persoane.
Calculul şi volumul de investiţii proprietarilor în construcţie atinge 112 mln.lei – 2002, iar 630,5
mln.lei în 2005 şi merge în continuu să crească. După 2006 volumul investiţiilor introduse în
construcţii a constituit 8 mlrd.lei.
Actualmente s-a ridicat cererea la spaţiul locativ, aproximativ 10142 de apartamente au fost date
în exploatare în 2006, ceea ce constituie de 1,6 ori mai mult decît în 2005, necătînd la aceea că creşte
anual costul spaţiului locativ, însă oferta este permanentă.
Din 2001 costul la locuinţe a crescut de 6 ori, în mun. Chişinău în decurs de un întreg an, 2006
preţul la 1m2 a crescut de la 450 -1000€.
În prezent oferta spaţiului locativ sunt la apartamentele cu o cameră, două camere, care au decurs
la micşorarea suprafeţelor mari ale apartamentelor de construcţii.
De exemplu: cantitatea apartamentelor cu două camere a crescut cu 11%, iar cu o cameră peste
20%, în mijlociu suprafaţa locuibilă a apartamentelor nu mai puţin de 80 m 2, se poate de spus că
locuinţele sunt mult mai accesibile aşa cum ele sunt orientate la cumpărătorul cu salariul mediu.
Sectorul de construcţii are o importanţă vitală pentru societate, realizarea unei construcţii
corespunzătoar care sa îndeplinească necesitatile unei populatii tot mai numeroase find o reala
provocare in perioada urmatoare. Pretutindeni mediul construit constituie mai bine de jumatate din
capitalul acumulat transmis din generatie in generatie, iar activitatea de constructii reprezinta o parte
importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12% pentru tarile din cadrul Uniunii Europene) In
acelasi timp sectorul de constructii este implicat in impactul asupra mediului natural si asupra
conditiilor de viata ale populatiei, prin:
-cresterea mediului artificial in care oamenii isi patrec 70-80 din timp;
-cuparea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex. agriculturii)
-consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in opera a materialelor
de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor in conditii de confort;
-consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);
-poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de azot etc.;
Dupa cum estimeaza H.Levin (1997), contributia constructiilor la impactul total asupra mediului
are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele categoriimajore de impact de
mediu :folosirea materialelor prime (30%), energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii atmosferice
(40%), ape uzuate(20%), deseuri solide(25%).
La nivelul UE se aprecieaza ca in constructii se consuma circa 40% din totalul de energie
produsa si se genereaza in jur de 40% din totalul deseurilor.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de cercetare stiintifica:
emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de constructii, de apa si de teren ; influenta cimpurilor
electromagnetice si a microundelor asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor care impiedica
patrunderea unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor organisme cu efect alergen;
prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest) In acest context , preocuparile
privind problemele de mediu si dezvoltare durabila au capatat o pondere crescinda referitor la
secrorul de constructii multe organizatii internationale si regionale intensificindu-si eforturile in
aceasta directie.
Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este insasi definirea
termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se remarca abordari variate ale conceptului in
diferite tari,evidentiindu-se diferente marcante intre economiile de piata dezvoltate, economiile de
tranzitie si economiile dedezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea de a acorda o atentie mai
mare crearii unor constructii durabile prin modernizare, dezvoltare ,inventare si folosire de noi
tehnologii, in timp ce economiile in curs de dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra echitatii
sociale si durabilitatii economice. Este , deasemenea , evident faptul ca prioritatile fiecarei tari
variaza nu doar in functie de situatia economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul istoric si
cultural, conditiile climatice si politicile nationale.
Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de poate considera ca punct
de plecare definitia formulatade Charles Khilbert cu ocazia primei Conferinei Internationale privind
Dezvoltarea Ddurabila a Consructiilor si anume :,,Crearea si managementul responsabilal unui
madiu construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor si pe principii ecologice’’

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
1. DATE INIŢIALE
1.1Tema proiectului de diplomă este:

,,Bloc locativ tip D+P+4E+M

Oraşul construcţiei:or. Criuleni
Temperatura exterioară de calcul -17o C.
Seismicitatea de calcul –8o conform СНиП.
Adâncimea de îngheţ – 800mm.
Presiunea vântului – 0,35kPa.
Încărcarea zăpezii – 0,5kPa.
Clădirea proiectată are:
Categoria terenului –I
Gradul de rezistenţă la foc –II;
Gradul de durabilitate –II;
Categoria construcţiei –II;
Categoria inflamabilităţii –B;
Grad de responsabilitate –II.
Cladirea este proiectat in conformitate cu:
СHиП 2.08.01-85 «Жилые здания. Нормы проектирования»,
СHиП 2.01.02-85 «Противопожарные нормы проектирования зданий и
сооружений»,
СHиП 2.03.11-85 «Protecţia construcţiei de corozie»,
СHиП 3.02.01-87 «Construcţii terestre şi fundaţie»,
СHиП 3.03.01-87 «Construcţii portante şi de închidere»,
СHиП 3.04.01-87 «Izolaţie şi protecţie»,
СHиП III 4-80 «Техника безопасности в строительстве»,
СHиП 2.07.01-89 «Градостроительство. Планировка и застройка городских и
сельских поселений»,
NCM F.03.02-2005 «Proiectarea clădirilor cu pereţi din zidărie».
CP.E.04.04-2005 ,,Executarea lucrărilor de izolare, protejare şi finisare în construcţie”.
NCM.C.04.03-2005 „Învelitori. Norme de proiectere”. NCM
A.02.02-96 „Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii”. CP A.08.01-96
„Instrucţiuni de verificare a calităţii şi de recepţie a lucrărilor ascunse şi/sau în faze determinate la
construcţii şi instalaţii aferente”. NCM F.03.03-2004 „Executarea şi

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
recepţia lucrărilor de zidărie”. CP.E.04.03-2005 „Protecţia anticorozivă a
construcţiilor şi instalaţiilor”. ГOCT 31189-2003 „Смеси сухие строительные”.
NCM F.02.02-2006 „Calculul, proiectare şi alcătuirea elementelor de construcţii din beton armat şi
beton precomprimat”.

2. CONCEPȚII ARHITECTORAL-CONSTRUCTIVE
2.1 PLANUL GENERAL
Planul general de situaţie este destinat pentru a reprezenta locul amplasării clădirii proiectate,
legătura ei pe orizontală si verticală cu terenul, orientarea clădirii faţă de Nord, proiectat în
conformitate cu СНиП 2.07.01-89 «Градостроительство планировка и застройка городских
поселений»..
Terenul pentru construcţie este repartizat în conformitate cu planul locului elaborat de Primăria
orașului Criuleni
Casa proiectată prezintă un bloc locativ cu subsol tehnic.
Planul general a construcţiei este elaborat în baza sarcinei nivelo-arhitecturale a arhitectorului
general a oraşului.
Suprafaţa căii de circulaţie a pietonilor se execută din panouri de beton sau asfalt.

2.2 AMENAJAREA TERENULUI

Cota absolută maximă –87,00 m,
Cota absolută minimă – 86,10 m.
Evacuarea apelor atmosferice se face prin scurgerea la suprafaţă în canale interne. Înclinaţia
longitudinală a trecătoarelor între pistele pietonilor sînt proiectate în limitele 1~8%, cele transversale
prin menţinere egală – 2%.

2.3 SISTEMATIZAREA SPAŢIALĂ

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
Blocul locativ tip D+P+4E+M
reprezintă un bloc locativ , de formă dreptungiulară regulată în plan, cu dimensiunile în axă de
23000x20400mm.
Operaţia de intrare, ieşire şi comunicare în spaţiu pe verticală se realizează datorită elementelor
scărilor monolite, dotate cu balustradă şi mâinii curente, deasemenea pentru rigidizarea structurii de
rezistenţă şi pentru divizarea spaţiului pe verticală sunt prevăzute planşeul monolit din beton armat cu
б160mm, golurile lăsate în pereţii interiori şi cei exteriori sunt completate cu uşi, ferestre, vitrale.
La primul nivel sunt amplasate apartamente, la fel și la
nivelele 2 şi 3 sînt amplasate 6 apartamente într- un nivel.
Înălţimea la toate nivelele= 3.15m
Acoperişul – în pante, cu structură de rezistență de tip șarpantă
Scara – elemente beton armat pe trepte executate din carcasă metalică.
Pereţii mai sus de cota ±0,000 sint executate din blocuri BCA.
Pereţii despărţitori - sunt executaţi din cărămidă şi gipsocarton “KNAUF”.
Termoizolant – cheramzit γ=500-600kg/m3, cimentoplast.
Pereul- casei se va executa din beton asfaltic.
Indicii Tehnico-Economici ai Cladirii

Denumirea indicilor Unit. de Notă

Nr. Valoarea
măs.

1 Numărul etajelor etaj 6

2 Numărul de apartamente m2 31
3 1-odăi ap. 24
4 2-odăi ap. 18
6 Regim inaltime D+P+4E+M
7 Aria construita m2 446.0
8 Aria locaiva m2 1043.0
9 Aria totala m2 2762.89
10 Aria totala apartamente m2 1878.18
Volum constructive supra cota
11 m3 1890.7
0.000
12 Volum constructive total m3 5516.76

2.4 STRUCTURA DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
Structura de rezistenţă a clădirii este formată din schilet monolit fortmat din stîlpi şi grinzi de
400x400mm, planșeu monolit şi scări monolite.
Cladirea este proiectată după schema constructivă: cadru spaţial format din stîlpi şi grinzi din beton
armat monolit cu dimensiunile în secţiune de 400x400mm cu umplutura din zidărie din blocuri BCA
de marca M35 cu grosimea 300mm care se zidesc pe mortar de ciment M50 armaţi cu plase din
bare de armatură cu 2Ø4mm BpI cu consumul de 0,780kg la 1 m3. Spaţiul interior al clădirii se
divizează datorită pereţilor dispărţitori sunt executaţi din cărămidă de marca M75 cu grosimea
120mm, care se zidesc pe mortar de ciment-var de marca M50, rigidizîndu-se peste 5rînduri cu
plase de oţel cu cu 2Ø4mm BpI şi piese forjate peste 1,5m pe lungime cu consumul de 0,90kg la
1m2, iar spaţiul dintre zidărie şi schelet se umple cu material de etanşare.
Fundaţiile-sub pereţii aflaţi pe perimetrul clădirii se vor executa
Fundaţie de tip radier general din beton armat monolit clasa B15,
fundaţiile izolate se vor executa la fel din beton armat
monolit clasa B15.
Planşeul- este efectuat din beton armat monolit încastrat în cadru, realizat din beton clasa B20
Scările- se vor executa din beton armat monolit cu dimensiunile
treptelor (300x150).
Pereţii despărţitori- se vor executa din plăcide ipsos imbinate pe clei PERFLIX, pereţii cabinelor, WC,
baie, se execută din plăci de ipsos cu rezistenţă hidrofugă.
Pereul- casei se va executa din beton asfaltic.

2.4.1 FUNDAŢIILE
Fundaţia reprezintă un elementul portant al construcţiei, situat sub nivelul terenului natural, prin
intermediul căreia se transmit sarcinile de la greutatea proprie a clădirii la terenul de fundare, cât si
de la încărcaturile ce acţionează asupra clădiri. Astfel este necesar ca presiunea admisibila a
terenului de fundare să nu fie mai mică
decât presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile.
Fundaţiile cladirii proiectate sunt mixte. De tip continou- sub pereții constructiei, cu lațimea de
2000mm, amplasată la cota -4,430m,
Armăturile fundaţiei sunt sudate de armăturile stîlpului. la intersecţia fundaţiilor unde trebuie să
fie executaţi stîlpi monoliţi se lasă ieşiţi în afară nişte mustăţi de armătură pentru a face legătura
stîlpilor.
Pereţii subsolului sunt executaţi din blocuri de calcar lacustru, rigidizată cu o centură monolită
armată cu 4Ø10 şi 3Ø12AIII şi Ø6AI din beton monolit de clasa C12,5.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
Hidroizolarea orizontală se execută din mortar de ciment M100 cu grosimea 20mm cu adaus
de sticlă solubilă, cea verticală a pereţilor subsolului se realizează prin vopsire a suprafeţilor
exterioare a pereţilor subsolului cu două straturi de bitum ferbinte
БH-IV pe un strat de grund.
Astuparea şi compactarea locaşurilor gropii de fundare şi sub pardoseli în subsol se
realizează pe straturi de 200-300mm cu umezire a solului.

2.4.2 PEREUL
Pereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii, are înclinaţia de i<3% cu
lăţimea de 1m, reprezintă: un strat compactat de piatră spartă cu grosimea de 20-25mm şi stratul
superior din asfalt beton de 25mm.

2.4.3 PEREŢII
Pereţii cladirii, reprezintă elementul de îngrădire a clădirilor, la casă, pereţii sunt proiectaţi
după schema constructivă cu umplutura din zidărie din blocuri de calcar de marca M35 cu gelivitatea
materialelor G20: exteriori б=300mm, interiori б=300, zidiţi pe baza mortarului de ciment-var de
marca M50 şi armaţi cu plase de oţel cu 2Ø4mmBpI cu consumul de 0,780kg la 1m3. Din partea
exterioară pereţii sunt prevăzuţi de a fi izolaţi termic cu plăci din polesteren expandat de marca M35.
Sarcina portantă a pereţilor o poartă grizele şi stîlpii, cadrul monolit, pereţii exteriori cît şi cei
interiori sunt doar autoportanţi şi despărţitori.
Pereţii despărţitori sunt necesari pentru oformarea si divizarea spaţiul interior al clădirii. În
clădirea dată pereţii dispărţitori dispărţitori sunt executaţi din cărămidă de 120mm de marca
M75, care se zidesc pe mortar de ciment-var de marca M50, rigidizîndu-se peste 5rînduri cu
plase de oţel cu cu 2Ø4mm BpI şi piese forjate peste 1,5m pe lungime cu consumul de 0,90kg la
1m2, iar spaţiul dintre zidărie şi schelet se umple cu material de etanşare.
Cerinţe faţă de pereţi:
1.Greutate si grosime mică;
2. Izolaţie acustică; 3.
Rezistenţă antiincendiară;
4. Să corespundă cerinţelor sanitaro-igienice.
Legătura pereţilor despărţitori de pereţii exteriori sau de planşeu se execută cu ajutorul
crampoanelor, scoabelor, sau cornierelor.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
2.4.4 SCĂRILE
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între nivelele clădirii.
Legătura se execută prin trepte care sunt aşezate la diferite niveluri, unele faţă de altele. După
cerinţele antiincendiare scările sunt îngrădite din partea laterală si de sus, formând casa scării.
Scara este compusă din trepte contratrepte şi vanguri care alcătuiesc rampa scării. Rampele se
reazemă pe odihna scării de la etaj si dintre etaje. Rampele şi odihnele sunt monolite. Pentru a reda o
comunicare fără pericol se execută o balustradă, care se fixează de rampă şi are o înălţime de
0,95m. Între rampe se lasă
un interval de minimum 100mm pentru a satisface cerinţele antiincendiare, adică în caz de incendiu
prin acest loc este adus furtunul cu apă la nivelul de mai sus.
Cerinţe faţâ de scări:
1. Să fie rezistente;
2. Să fie durabile;
3. Să asigure securitatea antiincendiară;
4. Să fie comode pentru circulaţie;
5. Să suporte uzura.
În PD rampa şi odihna scării sunt monolitete, formate din odihna şi rampa scării,
realizate din beton C15, armate cu bare de oţel Ø12;10;8mmAIII şi Ø6mmAI.
Balustrada are înălţimea de 900 mm şi reprezintă o plasă metalică cu mîna curentă alcătuită din
placa metalică cu grosimea de 2,5 m pe lungime, pe care este executată o placă din lemn cu
secţiunea de 25 mm.
Balustrada este prinsă de prima treaptă a rampei, înglobate în plăci metalice prin sudare.

2.4.5 PLANŞEUL
Planşee, au rolul de rigidizare a structurii de rezistenţă precum şi pentru divizarea spaţiului pe
vertical în nivele. Planşeele sunt monolite de 160mm, din beton armat. Planşeele se reazemă pe rigle
longitudinale şi transversale şi transmit sarcina temporară şi permanentă, executate din beton armat
C15 din bare de armătură de clasa AII şi AIII. Faţă de planşee mai sunt înaintate şi cerinţe de izolare
fonică şi aspect exterior plăcut.
Capetele etrierilor carcaselor centurilor antiseismice se vor îndeplini sub formă de cîrlige cu
îndoire minimum 75 mm. În locurile unde vor fi amplasaţi pereţii despărţitori planşeul se va
consolida suplimentar.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
În locurile de trecere a canalelor de ventilare şi a coşului de fum prin centurile antiseismice în
timpul betonării se vor amplasa dopuri cu dimensiunile canalelor. După întărirea betonului dopurile
se vor înlătura.

Suportul de susţinere a cofrajului se va demonta numai dupa beetonarea completăa construcţiilor

monolite şi atingera betonului 70% din rezistenţa de proiect Armarea planşeelor turnate monoluit se
va face:

parte inferioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø10mm AIII dispuse cu traveea
150mm pe ambele direcţii;
la parte superioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø8mm AIII dispuse cu traveea
150mm pe ambele direcţii.
Planşeele turnate monolit, grinzile şi centurile antiseismice se vor executa din beton minimun
clasa C20 cu grosimea 120; 140; 150; 160; 170mm.
La nivelul planşeului peste pater, pe pereţii portanţi şi de rigidizare sînt prevăzute centuri
antiseismice turnate monolit din beton clasa C15. Stratul de
protecţie al armăturii active din centurile antiseismice va constitui cel puţin 20mm. Armătura
longitudinala a centurilor antiseismice va fi continuă pe toată lungimea pereţilor.

2.4.6 CANALE DE VENTILARE

Canale de ventilare a casei de locuit includ în componenţa sa: tuburi verticale, asamblate unul
peste altul în pereţi, avînd ramificaţii în apartamente cu eşire pe acoperiş de 700mm din cărămidă şi
protejate de condiţiile atmosferice cu învelitoare din foi zincate.
În clădirea proiectată canale de ventilare sunt din blocuri de ventilare, deasupra acoperişului se
realizează din cărămidă cu б120mm.
Вloc de ventilare:
ВБ-1А
L=1180mm
B=220mm
H=2800mm
Volum=0,404m
Masa=1,0t.

2.4.7 FERESTRE, UŞI

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
Ferestrele, vitralele, sunt destinate pentru iluminarea naturală a încăperilor. Mărimea ferestrei si
numărul de ferestre într-o încăpere depinde de suprafaţa acestei încăperi şi trebuie să constituie 1/6
– 1/8 din suprafaţa pardoselii.
La ferestre în interior se prevede un pervaz cu profil din plastic, iar în exterior se prevede un
pervaz din oţel galvanizat, care protejează peretele de pătrunderea umezelii.
Gemuirea se execută în două rânduri cu o grosimea sticlei de 4mm.
Ferestrele se execută din profil de aluminiu cu unu sau două canaturi.

Uşile servesc pentru comunicare între încăperi, si ca intrare în clădire.

Repartizarea, numărul si dimensiunile lor depinde de numărul de oameni din încăpere si de tipul
clădirii, totodată respectând exigenţe antiincendiare şi de evacuare. Se utilizează uşi cu un canat şi
două. În dependenţă de încăpere dimensiunile uşilor sînt diferite. Montarea ferestrelor si uşilor are
loc în modul următor: din timp în zidărie sunt prevăzute minimum 3 ghermele din lemn antiseptate.
Tocurile uşilor si ferestrelor se antiseptează preventiv si la montarea între ele si perete se aranjează
un strat de carton gudronat, iar rostul rămas se umple cu câlţi si cu mortar de ciment sau cu materiale
spumante care în contact cu aerul se solidifică mărindu-se în volum, astupând astfel rostul. La uşi se
execută ancadramentul în partea de sus si laterală în felul următor: se instalează pe perimetrul
toculuil uşii, la mijloc nişte bucăţi de lemn lungimea cărora este egală cu lăţimea uşii dacă se
instalează pe lateral sau egală cu lungimea, dacă se instalează pe vertical. Astfel, se fixează la
mijlocul tocului uşii pentru ca uşa să se închidă si deschidă liber si ca să nu să se strângă tocul uşii.
Uşile exterioare şi interioare sunt din profil de aluminiu.

2.4.8 ACOPERIŞUL
Acoperişul cladirii, are rolul de a proteja constructia de condiiţiile climaterice, se cunosc
învelitori de tip terasă din rulouri şi şarpantă din materiale în formă de plăci.
Acoperişul clădirii proiectate este de tip terasă, componența straturilor acoperișli este
reprezentată in secțiunea transversală a construcției, la partea grafică a proiectului.
2.4.9 PARDOSELI
Pardoselile cladirii, sunt elemente constructive situate pe panourile de planşeu, care formează
o suprafaţă netedă si plană. Ele primesc sarcinile temporare şi le transmit panourilor.
In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de pardoseli: plăci
de gresie, laminat şi mortar de ciment cu straturile alăturate. Copoziţia pardoselelor se dă pe coală.

3. MĂSURĂRI PREVAZUTE PENTRU CONSTRUCTIE

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
3.1 FINISAREA SUPRAFEŢELOR

Finisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă, ce serveşte ca strat de

protecţie şi tot odată redă construcţiei un aspect decorativ, soclul se finisează cu plăci din petre
naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Suprafaţă primită are proprietăţi termice bune, ce dau
posibilitate de a economisi energia termică. Pereţii din zidărie de BCA se vor tencui cu mortar de
ciment. Construcţiile din beton armat ieşite în afara faţadelor se vor drişcuite cu mortar de ciment
alb sau se vor rostui sub aspect de zidărie. Parapetele balcoanelor şi a teraselor, frontoanele,
elementele de lemn ale lucarnelor se vor şlefui minuţios şi se vor acoperi cu firnis de două ori.
Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din ciment-
var M25, M10. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi blocurile tehnico-sanitare pereţii se
tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un strat de glet din amestec
uscat ,,KNAUF”, pe care se aplică şpăcluire şi finisarea cu vopsea în emulsie de apă. Tavanele se
finisează cu glet din amestec uscat ,,KNAUF” şi plăci ,,Amstrong”. În cabine sanitaro-tehnice se
finisează cu faianţă.

3.2 MĂSURĂRI ANTISEISMICE

Republica Moldova se află în zonă seismică activă. Focarele seismice active de o adâncime de
peste 90 km se află în cotul Carpaţilor în munţii Vrancea. Raioanele seismice ale Republicii
Moldova sînt precizate de normele în vigoare CHиПII-7-81 ,,Строительство в сейсмических
районах. Нормы проектирования” Moscova 1982.
Fiecărui raion i se atribuie prin standard un anumit grad de intensitate seismică care cuprinde
12o. Încărcările seismice produse de forţele de inerţie ca urmare a mişcărilor seismice ale terenului se
consideră în mod convenţional ca forţe aplicate static. Mărimea acestor încărcări se determină ţinând
cont de clasa construcţiei, gradul de intensitate seismică a zonei de amplasare, natura terenului de
fundaţie şi caracteristicile dinamice ale construcţiei.
Amplasarea fundaţiilor pe pământuri slabe nisipuri afinate pământuri argiloase în stare plastică,
plastice curgătoare, umpluturile în zonele de alunecări de teren nu se admite. O deosebită importanţă
are execuţia cît mai îngrijită a construcţiilor conform regulilor în vigoare.
În Republica Moldova se deosebesc raioane cu intensitate seismică de 6,7,8,9o. Conform
condiţiilor geologice inginereşti terenurile de fundaţie se împart trei categorii I, II, III, cele mai bune
I şi slabe III. În zonele de pământuri de categoria I gradul de intensitate nu poate fi ridicat cu o
unitate şi din categoria III de majorat cu o unitate.
Examinarea terenului:
Oricare clădire trebuie să fie construită cu siguranţă maximală şi cu cheltuieli minimale. Clădirile
şi edificiile trebuie să fie executate şi amplasate după proiect, să fie rezistente, rigide şi se
corespundă normelor de expluatare. Aceasta depinde în primul rând de condiţiile în locul de
construcţie a clădirii date. În condiţiile Republicii Moldova trebuie de luat în consideraţie apariţia
proceselor de alunecarea terenului, tasările, seismicitatea, şi altor procese.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
În corespundere cu cerinţele din PCH 10-87 clădirea proiectată este calculată la seismicitatea de
8 baluri, după schema scelet din beton armat monolit, iar pentru asigurarea exigenţelor antiseismice
sunt prevăzute următoarele măsuri:
În colţurile pereţilor capitali, intersectaţi între pereţi, porţiunile de pereţi străbătute de canale se
amplasează plase de armatură peste 600cm pe verticală.În zonele cu seismicitate de 8 grade
intersecţiile între pereţii portanţi se execută din stâlpişori de beton armat.
Stâlpii monoliţi trebuie ca să fie ancoraţi în fundaţii cu capete de armatură.
Stâlpii pe toată înălţimea clădirii ca unul întreg.
Grinzile de asemenea trebuie să fie încastrate în stâlpi cu capete de armatură sudate astfel ca să
formeze un cadru rigid din beton armat.
Deasupra golurilor de usă, fereastră etc. se execută buiandrugi monoliţi cu h=200mm, armată cu
bare de oţel 4Ø16mmAIII şi Ø6 AI, beton C15.
Pe tot perimetrul pereţilor capitali la nivelul planşeelor se vor executa centuri antiseismice din
beton armat turnat monolit de clasa C15 cu armare continuă. Pentru
fixarea cosoroabelor de pereţi în centura antiseismică se vor prevedea bare de armatură ridicate
deasupra parapetelor sau buloane din bare de armatură Ø12mmAIII.

3.3 PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ ŞI HIDROIZOLATIA

Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite cu

beton se vor vopsi cu lac de protecţie anticorozivă. Toate lucrările se vor executa
conform CHиП II-23-78. .
Izolaţia hidrofugă orizontală a pereţilor se va îndeplini dintr-un strat de mortar de ciment în
proporţie 1:2 şi grosimea 20 mm.
Izolaţia hidrofugă verticală a fundaţiilor se va îndeplini prin ungere de două ori cu bitum la cald
sau rece a feţelor exterioare ale pereţilor fundaţiilor.

3.4 PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA PUTREZIRII

Elementele de lemn se vor antiseptiza şi se vor izola cu un strat de carton bitumat conform
prevederilor CHиП III-19-76.

3.5 PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA ARDERII

Toate elementele din lemn se vor prelucra cu soluţii ignifuge conform CHиП 2.01.02-85.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
3.6 CARACTERISTICA AMENAJĂRII INTERIOARE
Cladirea proiectată, este înzestrată cu reţele de apă potabilă racordate la reţelele orăşeneşti
existente, deasemenea şi reţetele de canalizare. Încălzirea încăperilor locuibile are loc cu ajutorilor
sistemei de încălzire autonomă şi elemente de încălzire sub ferestre precum şi alimentare cu apă
caldă. Ventilarea încăperilor este naturală şi artificială prin refulare şi aeresire.

4. INSTALAȚII INGINEREȘTI
4.1 ALIMENTAREA CU APĂ
Alimentarea cu apă potabilă de la reţeaua exterioară. Reţeaua interioară-reţea de alimentare cu
apă menajeră-potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă se va monta din ţevi de oţel galvanizat
cu diametru Ø15...20mm.

4.2 ÎNCĂLZIREA ŞI ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ

Încălzirea şi alimentarea cu apă caldă se va face autonom cu ajutorul unui cazan de perete tip
CCM, instalat la bucătărie sau într-o încăpere auxiliară, care funcţionează pe gaze naturale. Proiectul
sistemului de încălzire va fi elaborat de persoane autorizate şi se va coordona în ordinea stabilită de
legislaţia în vigoare:
Parametrii agentului termic 95-70°C. Corpuri de încălzire-radiatoare M140-AO.
Încălzirea poate fi asigurată şi prin alte metode, iclusiv de la reţeaua urbană de termoficare, cu
sobe, cămine, etc cu condiţia respectării normelor antiincendiare.
Alimentarea cu apă caldă se va face prin unul din următoarele variante:
De la o instalaţie autonomă tip АОГВ-Т; încălzitor de apă cu combustibil solid; încălzitor cu
gaze.

4.3 VENTILAŢIA
Ventilaţia încăperilor de locuit se va face prin intermediul ferestrelor. Ventilarea încăperilor
sanitaro-igienice şi a bucătăriei sa va asigura prin canale de ventilare amplasate în pereţi.
4.4 CANALIZAREA
Apele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua interioară de
canalizare se va monta din ţevi de fontă cu diametrul Ø50-100mm.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
4.5 ECHIPAMENTUL ELECTRIC
Alimentare cu energie se va face de la reţeaua exterioară 380/220V. Distribuţia energiei
electrice se va face de la un panou de distribuţie de apartament.
4.6 ALIMENTAREA CU GAZE
Alimentarea cu gaze a clădirii se va face de la butelii pentru gaze lichifiate amplasate la bucătărie
.La bucătărie se vor amplasa maşini de gătit cu 2 sau 4 ochiuri. Este posibilă conectarea la reţeaua
centralizată de alimentare cu gaze , proiectul reţelei interioare de alimentare cu gaze se comandă
suplimentar.

4.7 INSTALAŢII DE CUREŢI SLABI

Radioficarea clădirii de locuit se va face de la reţeaua de radioficare locală.
Telefonizarea şi Internet clădirii i se va îndeplini conform proiectelor individuale.

4.8 EXECUŢIA LUCRĂRILOR CONSIDERAŢE GENERALE

Lucrările de execuţie a clădirilor şi a elementelor componente se vor îndeplini conform CHиП

III-4-80, CHиП III 17-78, CHиП III 16-80.
Pereţii se vor executa din zîdărie conform PCH-10-83 şi NCM F.03.02.-2005. Odată cu
executarea pereţilor se vor monta şi tocurile pentru uşi şi ferestre. Pentru fixarea tocurilor pentru uşi
şi ferestre în zidărie se vor prevedea dopuri antiseptiza te de lemn, nu mai puţin de patru dopuri ia un
toc.
Pentru ventilarea spaţiului de sub pardoseală în soclul clădirii de locuit se vor
prevedea răsuflătoare din ţevi de azbociment sau ţevi ceramice de 150mm, amplasate la cota: -
0.500 In timpul rece al anului, răsuflătoвrele se vor astupa cu dopuri de pastă sau din lemn.
Răsuflătorele se vor amplasa aşa încît să asigure ventilarea directă sau unghiulară a spaţiului de sub
pardoseli.
Suprafeţele cărămizilor sau blocurilor de piatră, care intră în contact direct cu mortarul de
legătură, se vor curăţa de praf şi murdărie.
Lucrările de finisare se vor îndeplini numai după execuţia învelitorii şi trasării tuturor
comunicaţiilor. Plasele de armătură şi carcasele spaţiale se execută cu ajutorul sudurii manuale
conform CHиП III-15-76, STAS 14098-68, CH-393-78.
Montarea construcţiilor din lemn a şarpantei se va executa conform prevederilor
CHиП II -19-76. Pentru fixarea cosoroabei de pereţi din centura antiseismică se vor ridica fire de
armătură peste 750-1000mm.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE
sgsgdfg
4.9 EXECUŢIA LUCRĂRILOR PE TIMP DE IARNĂ

Lucrările de construcţie pe timp de iarnă se vor executa conform CHиП 3.02.01-83, CHиП II-
15-76, CHиП III -17-78 şi următoarelor indicaţii:
-nu se admite îngheţarea terenului de fundare;
-nu se admite îngheţarea betonului în construcţiile din beton armat turnate monolit pînă la
atingerea rezistenţei de proiect;
-zidăria fundaţiilor şi a pereţilor pe timp de iarnă se va executa pe mortar de ciment
marca 50 cu adaosuri antigel. Se interzice utilizarea în calitate de accelerator pentru
întărirea betonului a clorurii de calciu sau a clorurii de natriu din cauza agresivităţii
acestora;
-în timpul dezgheţării zidăriei, planşeul se va descărca la maximum; se admite
executarea zidăriei mai sus de cota 0.000 fără adaosuri chimice pe mortare marca de
un ordin mai mare decît cea de proiect; ;
-pe timp de dezgheţare a zidăriei sectoarele turnate monolit şi buiandrugii se vor susţine
suplimentar cu popi temporari.

4.10 RECEPTIONAREA LUCRĂRILOR ASCUNSE

Receptionarea lucrărilor ascunse de executue a clădirii date se va îndeplini în următoarele faze
determinante:
Recepţionarea lucrărilor de săpare a gropii de fundaţie.
Recepţionarea lucrărilor de execuţie a fundaţiilor (cu cel mult şapte umplerea timpanelor gropii
de fundaţie). ...
Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor subsolului.
Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor parterului.
Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor, etajului.
Recepţionarea lucrărilor de execuţie a acoperişuiui.
Predarea în exploatare a clădirii de locuit.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

ME-08-73220-2018-CE